DIONISIE din FURNA ERMINIA PICTURII BIZANTINERedactor; Marinela BOJIN Coordonator artistic: George Sorin NICOLAE Copertu: ,.Sfania Mahrama“, Teofan Cretanul, Mandstirea Stavronikita, luntele Athos, sec. al XVI-lea. ta editie. er teain trccopis, completat si cu indice de ‘editat de Mitropolia Banatului in 1979. Doverlerea CIP a Bibliotecti Nationale DIONISHE DIN FURNA Heminia picturii bizantine/ Dionisie din Furna — Bucuresti: Editura Sophia, 2000 p. 352; 23,5 cm. Bibliogt. ISBN; 973-99692-0-8 75 (046.3) (495.02) DIONISIE din FURNA ERMINIA PICTURII BIZANTINE Tiparita cu binecuvantarea IPS NICOLAE, Mitropolitul Banatului Bucuresti, 2000Precuvantare __ Urmare unor conditii priclnice, nu mai putin cresterii exigentelor artistice, in riurhia noastra s-a purces pe parcursul ultimelor decenii la impodobirea majori- sfintelor licasuri cu pictur noua sau, unde era cazul, la restaurarea celei vechi, ales cfind aceasta reprezenta o valoare deosebiti. Executarea de atari lucriri, ‘si pretentioase, presupunea evident existen{a specialistilor [pictori, Zugravi si lori] capabili si dea curs multiplelor solicitari, dar si cunoscitori in cel mai fad ai mestesugului picturii. ibil la nevoile aprute si asumandu-si sarcina implinirii lor, Sfantul Sinod al sii Ortodoxe Romine a luat masurile corespunzatoare pentru a pregati cadrele 1¢ de pictori bisericesti. Totodata, a instituit 0 Comisie de pictura biserice: i asigure respectarea randuielii in modul de impodobire a sfintelor 1a uplice unitar normele proprii traditiei ortodoxe si romanesti ltatele obtinute sunt multumitoare. Am putea chiar spune, fara teama de a fa actual Biserica noastra se situeaza la loc de frunte. Mai sunt totusi ‘Destui pictori mai au de invatat in ce priveste mestesugul lor; destule S-ar fi putut picta mai bine, mai frumos si mai conform regulilor. fi orice contributie in aceasta directie este util, ne-am hotarat s& pub! 1, inte-o forma imbunatatita si pana la un punct modernizatd, manualul bisericeasc’ ortodoxa care este Erminia lui Dionisie din Furna ¢ anii 1701-1733 dupa modelele anterioare). Aici sunt date indrumari | Irebuie sii se pregiiteasca duhovniceste cei doritori a se indeletnici cu de instructiuni tehnice referitoare la zugrivitul insusi si culoarea si felul vesmintelor, decorul, textul si locul inscript rd. Vasile Grecu, Erminii de picturd bizantind, in rev. Candela, 1941, pp. 489-515). In circulatie sub forma accesibila a ,.Erminiei* lui Dios cia, ne face plicere a nadajdui, atat pictorii si zugravii nostri, cat gi deptmiaritorii erestini, care vor intelege odata mai mult ca nu este ile sii se Impodobeasc’ dup’ bunul plac, ci doar urmand norme ali inlesneasea respectarea caracterului autenticei picturi sacre si plstrarea unititii in cadrul intregii Ortodoxii. Obligativitatea Mm pomenitelor norme a fost insistent subliniata in vremea din urma Pictura religioasa, in rev. Glasul Bisericii, an, XIX, nr. 1 1960, pp. 48-58 si Idem, Probleme de seamd ale Biseric: an, LVIIL, nr. 3-4, martie-aprilie 1940, pp. 172-178. Viorel Tigu, Considerapil asupra respectdrii traditiei in arta bise- Mitropolia Banatului, an, XXL, nr, 10-12, octombrie-decembrie 78). S-4 indicat chiar aminuntit ,programul iconografic al biserici- Men Kine Branigte, in rev. Biserica Ortodoxii Romana, an, XCH, 974, pp. 740-771), dupa ce anterior Scoala superioard de pic- Sine corutive bineri¢esti'' 4 Arhiepiseopiel Bucurestilor a dattw iveald manualul Pictura, intocmit de A. G, Verona (Miniistirea Neamtu, 1943), el Insupi precedat, inainte cu peste patru decenii, de Jeonegrafia sau arta de a zugravi bisericé si icoane bisericesti a episcopului Ghenadie al Rimnicului-Noului Severin (Bucuresti, 1904) si de Zconografia celui ce avea si devin’ patriarhul Miron Cristea (Sibiu, 1905). Insistenta aceasta pe latura bisericeasca corespundea ~ webuie sa retinem — preo- cupiirii de a instrui in modul de a se picta la noi, ceea ce a determinat publicarea in taducere romaneasca a Tratatului de pictur intocmit pe la anul 1400 de Cennino Cennini (trad. Dimitrie Belisare, Bucuresti, 1936, si N. Al. Toscani, Editura Meridi- ane, Bucuresti, 1977), a Cartii despre picturd apartiniind lui Leonardo da Vinci (trad, V. G. Paleolog, Bucuresti, 1947), opere clasice in materie, ori a volumasului Jui Traugott Stephanowitz, intitulat Pictura in ulei (trad. loan Comsa, Editura Me- ridiane, Bucuresti, 1966). Ne griibim sA aratim ins cd valoroasele si folositoarele intocmiri acum ci diminueaza, ci, dimpotriva, pun mai pregnant in lumina importanta ,,Ermi: Dionisie, raspAndita la noi in numeroase traduceri manuscrise imediat dupa alcd- (wires ei, panda cand — in versiunea lui Macarie de la Caldarusani (1805) — a vazut lumina tiparului prin purtarea de grija a Prof. Vasile Grecu (Carti de pictura bise- rleeascd bizantind, in rev. Candela, an. XLII, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1932 si an. XLIV, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1933; cf. Dan Simonescu, Manualul de pic- turd bisericeascd al lui Dionisie din Furna, in rev. Raze de lumina, an. VIII, nr. 3-4. iulie-decembrie 1936, pp. 173-177). . Retipirim deci Erminia lui Dionisie in traducerea lui Macarie, nu insa cu textul i greoi si descori neinteles din cauza transpunerii ad litteram a cuvintelor grecesti, ci intr-o limb’ comuni noua celor de azi. Cineva ar putea spune — si recunoastem pe bun drept — ci nu mai avem de-a face cu versiunea de baz, pe care Prof. C. Sin- dulescu-Verna o urmeaza. El insusi ne avertizeaza insa, in ,,Cuvantul de lamurire’, cll ,,nu a nazuit sa dea la iveala o lucrare critic&*, ci ,,o interpretare a textului-vechi", in scopul wunei lesnicioase intelegeri a lui‘. Astfel, textul lui Dionisie in traducerea ticarie devine accesibil cititorului de azi, iar pictorii si zugravii bisericesti, pre- credinciosii il pot pricepe fard si aibi trebuinta de cunostinte speciale. Sacrificnd acrivia filologicd scopului practic urmarit, ne-am bucura dacd am avea prilejul si constatim ci efortul tiparirii intr-o versiune .indreaptata“ si .com- pletata* a Erminiet lui Dionisie din Furna va fi apreciat de aceia de la care asteptim sili pundi talentul, priceperea si jertfelnicia in slujba impodobirii sfintelor acasuri cu pictur autentic’ si valoroasa. : ite nu + NICOLAE, Mitropolitul Banatului _ manuscris cu litere chirilice necunoscut!, din ,,anul 1843, aprilie 3“, intitulat Cuvant de ldmurire in anul 1930, am aflat la un zugrav batrdn, care lucra prin {inutul Buzaului, un “Erminia pentru mestesugul zugraviei* si care poartA numele alcatuitorului: .Prea ritul intre zografi, Dionisie, ieromonahul cel din Furna’?, Prima parte a acestui manuscris cuprinde foarte multe si pretioase indrut tice, privitoare la materialele si la tehnica picturii in tempera gi fn fresea. Din ‘re acestea, unele sunt de ,,o traditie bizantina straveche" jnaintand pana in sec. X, adicd mai vechi decat acele indrumari descrise in Carticicd a diferitelor arte Schedula diversarum artium), lucrare care isi asteapta traducatorul in roméneste, a i Theophilus Presbyter (de la inceputul sec. al XUl-lea) si deci cu cdteva secole Jhaintea indrumirilor redactate de Cennino Cennini (1400)4, Leonardo da Vinci 1499), sau Giorgio Vasari (1568)° in tratatele lor in care se vorbeste despre pic Partea a doua cuprinde un manual aproape complet de iconografie crestin’, cu alul oranduit dupa Vechiul si Noul Testament, bine sistematizat, luandu-se ca Wa practica pictorilor de la Muntele Athos, folositi si de romani de-atatea secole urma. Ne-am incumetat a transcrie aci acest manuscris, pe care l-am luat ca text de bazii, ‘pentru cf ar fi cel mai complet, ci pentru motivul c& are o limba mai curent. Dar multe parti, din cauza deselor copieri, cartea circuland printre vechii zugravi numai h copii, si acestea foarte rare, chiar imediat dupa intocmirea ei pe la anul 1730, pre- si din cauza traducerii ei greoaie — facuta ad litteram la 1805 din elineste, de imandritul Macarie’, care, desi a lucrat, cum singur spune, pe cit fi fuse cu Unf, nu cu putind ostenealA si cu stricarea ochilor la scris” -. unele indrumari, mai Ichnice, au ajuns intr-adevair a nu mai fi pe deplin intelese, iar altele greu de Wit, deoarece contin multe numiri levantine de materiale, sau alti termeni grecesti iti pe vremuri, dar care azi nn se mai intalnese in limbajul pictorilor. Pentru Kimurirea lor am consultat o alti Erminie, nu i Yersiune, anonimi, publicati de Ghenadie Eniiceanu (episcopul Ramnicului) ‘an manuscris din 1841, caruia i-a dat titlul Iconografia, arta de a zugravi bise- 4 s/ icoane (Bucuresti, ed. 1, 1903), precum si manuscrisul chirilic din 2 aprilie ‘asemanitor celui copiat de noi, care apartinuse zugravului Belisare S. hivescu, din scoala de la Buziu’, Tn 1937, ne-a putut fi de mare folos insiisi erea original’ a lui Macarie, ficutd de pe un text care s-a pierdut, Aceastii tra colationaté cu alte redactiuni mai vechi", dintre care pe unele le cerceta- W si Noi In 1931 1932, cu alti ocazic, la Biblioteca Academiei Romane din Bucu- 4 fost publicati de profesorul bizantinolog Vasile Grecu, de la Universitatea ucuresti, in volumul cu titlul: Cédryi de picnera bisericeased bizantind (Cer- anti, 1946), care uncori ne-a servit gi prin aparatul critic ‘acest fel — dorind a scoate din nou la lumini aceste expunert, spre a le pune ia Tndeména cititorilor fn ortografia actuald st astfel a le da putinta de folosire =, am fuee unele Indreptiri yi adaogin din textele aritate, Am urmiirit ins, pe ct sa