Sunteți pe pagina 1din 14

Tulburdrile de dezvoltare a limbajului

ger lucnAntDR. cEoRGETA BURLEA


UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA gI TNRTUNCIE ,,GR.T. POPA" IAgI
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi @Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Copiii cu tulburdrile de dezvoltare a limbajului nu reugesc si atingd nivelul de evolutie al limbajului conform cu vdrsta cronologici.

existi de la inceput un decalaj


fald de cei normali V lalalizeazd pulin 9i apoi evolulia fonoarticu latorie este stagnate

chiar dacd monosilabele dublate apar la timp V urmeazi o lungi perioadi de laten!d

Maturatia neuromotorie generald gi maturitatea generald este intdrziatd.

Cuvintele apar dupd 2-3 ani, simplificate, fonemele dificile lipsesc sau sunt inlocuite cu altele simple, finalele se pierd, grupurile consonantice sunt reduse la consoanele mai ugor de pronuntat.

menline un retard al limbajului $i la varsta gcolarA, pe trei trepte: vocabular > constructii de ansambluri verbale.
Examenul neurologic pune in evidente mai ales

articu lare,

> greutefl in realizarea migcirilor fine ale degetelor, buzelor, limbii, > mai rar ale motricitdlii generale.

lntelectul V ) in unele cazuri, este normal, alteori se asociazd cu un deficit de intelect care cu timpul se va confirma ca un intelect liminar sau ca o debilitate mintald. La pregcolari, intArzierea in dezvoltarea intelectualS poate fi o consecintd a intArzierii in dezvoltarea vorbirii.

Etiologia
patru mari grupe de cauze: factori neurogeni, somatogeni, psihogeni gi co nstitutiona li.

Factorii neurogeni
pot actiona

in timpul sarcinei, la nagtere cAt 9i dupd nagtere.

Unii factori determini leziuni (micro sau macrosechelare).

Bolile gravidei ) distociile gravidei, care pot provoca asfixia fitului, traumatisme obstetricale, cdt Si bolile din mica copilSrie etc. > sunt factori care aduc atingeri creierului gi sunt o cauzi serioasi a sindromului de nedezvoltare qi intirziere a limbajului.

Cu mare pondere

)
V V

in determinarea intArzierii

tulburirile hipoxice, cu hemoragii difuze


manifestate clinic prin microsechele neurologice (strabism, debilitate m intali, instabilitate psihomotord.

Cercetirile atesti frecvenla mai mare sindromului la biieti.

CAnd procesul patologic intereseazd numai elementele periferice, structurile limbajului prezinti int6rzieri simple cu mari ganse de rezolvare.

Factorii somatogeni
V

determini
intArzierea globald a dezvoltirii.

boli cronice ale copiliriei, boli infectioase, mai ales repetate

Factof i somatogeni
V Repetarea maladiilor in interval scurt de timp epuizeazi organismul gi determini un tablou caracteristic:

copii hipotrofici, hipodinamici, apatici, palizi, cu dezvoltare psihomotorie lenti.

Nu sunt deloc neglijabile bro n ho pneu mo n iile, otitele gi dispepsiile cu mare resunet cerebral Si somatic.

FaCtOrii

pSihOgeni )

duc la refuzul copitutui de a comunica

) ) )

abandonul, mediu familial traumatizant,


metode gresite in educarea copiilor slaba stimulare a dezvoltirii vorbirii

) incurajarea in folosirea unui limbaj incorect (stdlcit in primii ani) pentru am uzament
prasolicitarea copilului prin bilingvism introdus in vArsta ante-pregco lari, inainte de constituirea limbajului in limba materni sub toate aspectele lui: fonetic, lexic, gramatical.
su

Factorii constitutional

se referd la o
neurologici
V

particularitate
gi

inndscuti, ca structurd fizicd

cu o influenli mare, pe
scris

Iungd asupra limbajului oral

duratd 9i

factorilor constitutionali ereditari sunt in genere incadrate in disfazie: slab impuls imitativ, chiar teami de vorbire, mai frecvent la biieli pe linie ascendentd la tatii acestor copii.
a

Disabilitilile de limbaj apirute ca urmare

Simptomatologie
o intArziere in evolutia

motricititii generale (statica corpului, mersul)

manifestiri

vocalele sunt prezente

)> consoanele sunt inlocuite, altele sunt

omise in cuvAnt, degi izolat pot fi articu late.

grupurile consonantice sunt inlocuite cu o consoand mai ugor de pronuntat.

diftongii sunt redugi la o vocald.


aflate la sfi
rg itu I

tr silabele sunt eludate, mai ales cele


cuvAntului.

Semantice

cuvintele apar dupi vArsta de 2 ani sau 2 ani gi jumitate. ) vocabularul cuprinde in jur de 20-30 de cuvinte.

Structura gramaticale
in cele mai multe cazuri cuvAntul are rol de propozi{ie
atunci cAnd folosesc propozilii, remarcdm:

) Iipsa pronumelui gi a legiturilor gramaticale; ) folosirea incorecti a singularului 9i pluralului; )


sdricia adverbelor gi adjectivelor utiliyate in vorbire;

aparilia unor cuvinte parazitare.

in demersul recu perator


pot fi implica{i un numdr mare de specialigti:
medic, psihopedagog, profesor Iogoped, educator, profesor de spriiin, asistent social

fl

\q\n {rl"{\

% .G

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei


logoped

) ) ) ) ) ) )

depistare; evaluare complexd logopedicd;

elaborarea programului de interventie individualizat gi a planului de servicii;

elaborarea gi aplicarea programului terapeutic recuperator personalizat;


colaborarea cu specialigtii care realizeazd terapiile specifice in vederea realizirii coerente a planului de servicii personalizat;

consultanti gi consilierea cadrelor didactice 9i pirinlilor;


evaluare periodici qi finald;

Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei

medic:

evaluarea medicald- examinarea clinici gi efectuarea unor investigatii de


e

laborator gi paraclinice; o)> stabilirea unui diagnostic complet starea de sinitate sau de boali gi, dupi caz, complicaliile bolii;

,ff:

\\,
-

r,!

\\

o) .)
o

medical;

initierea 9i aplicarea unui tratament

\. -:- -. '&'ln:

evaluare periodici $i finali;

membri ai echipei

colaborare 9i parteneriat cu ceilalti

Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei


psihopedagog:

) evaluare psihopedagogicd- stabilirea nivelului de cunogtinfe, gradul de asimilare 9i corelarea acestora cu posibilitilile 9i nivelul intelectual al copilului, precum gi identificarea problemelor gi cerintelor educative speciale; .) elaborarea programului de interventie individualizat gi a planului de servicii; diseminare de informalii; . ) consultanli gi consiliere a cadrelor didactice Si pdrintilor; . ) aplicarea programului de interventie individualizat; .) evaluare periodici 9i finali; .) colaborare gi parteneriat cu ceilalfi membri ai echipei ; .) colaborarea cu intreg corpul profesoral al unitdlii de invdlimAnt in care este inscris copilul/elevul in vederea realizdrii unei integrdri eficiente in intregul colectiv al grddinilei.
e

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei educator:

.) .l'

identificarea cazului;
evaluarea curriculari;

.)adaptarea curriculard gi elaborarea programului de intervenfie gi planului de


servicii;
o

)' )

aplicarea activitdlilor adaptate


evaluare periodicd 9i finali;

gi

diferentierea sarcinilor;
r

op colaborare gi parteneriat cu
membri ai echipei.

ceilalli

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei

asistent social:

o)

evaluare sociali- analiza, cu precddere, a calitilii mediului de dezvoltare a copilului (locuin!a, hrana, imbraciminte, igiena, asigurarea securitilii fizice qi psihice etc.), a factorilor de mediu (bariere gi facilitatori) 9i a factorilor personali;

o)
.

facilitarea de relatii cu alte institu{ii;

) gdsirea de solulii pentru problemele de naturi sociald.

Terapia logopedici complexd

Programul terapeutic va trebui se vizeze limbajul sub toate aspectele sale, considerandu-l un sistem integrat al gindirii gi comunicirii.

Domenii de interventie:

) ) )

cognitiv comunicare 9i limbaj psihomotor

Obiective specifice

Nivel semantic

1. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de culoare Exem ple de activitSli de

invitare

Exercilii de asociere adecvati a cuvAntu lui care denumegte culoarea cu perceptia coloratd ,

de asociere a culorii cu obiectul cireia ii aparline;

)> Exercilii joc

Exercilii de alegere a obiectelor

dupi criteriul culoare; etc.

Obiective specifice

ivel semantic

2. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de formd

) Exercilii de asociere adecvati a cuvAntului care denumegte forma cu perceptia vizuald a acesteia,
Exercifii joc de incastrare de forme, Exercitii joc de asociere a formei cu diferite obiecte;

F Exercilii
dupi

de alegere a obiectelor c riteriu I formi; etc.

Obiective specifice
3. Sd opereze cu elementele de schemd corporald

ivel semantic

Exemple de activitifi de invitare


Exercilii joc de recunoagtere gi denumire a diferitelor pi(i ale corpului propriu, recunoagterea gi denumirea diferitelor pi(i ale corpului altei persoane, > Exercilii de recunoa$tere gi denumire a diferitelor pozilii ale obiectelor in raport cu propriul corp sau cu alte obiecte; ) Exercilii de desenare schematic5, cu sau fird model, a corpului uman, ) Exercilii de joc de identificare a elementelor Iipsd (jucdrii dezmembrate, puzzle corp uman biiaUfeti!5)/ identificarea sexuali

Obiective specifice
3.

Nivel semantic

Si

clasifice diferite obiecte dupd criteriul: categorie

Exemple de activititi de invitare

Exercilii de identificare qi denumire a obiectelor din urmdtoarele categorii: legume, fru cte, obiecte de imbriciminte 9i incilliminte, jucdrii, mijloace de transport, precizdnd utilitatea lor;
de sortare/grupare a obiectelor dupi categoria din cane face parte

o-{ - a

tr Exercilii

_l

Obiective specifice

ivel semantic

4. Sd precizeze anumite caracteristici ale fenomenelor naturii gi anotimpurilor

Exemple de activit5li de invitare

Exercifii de recunoagtere a anotimpurilor dupi caracteristicile


esentiale, cu suport vizual; ) Exercilii de asociere a anotimpurilor cu fenomene ale n atu rii; ) Exercilii de asociere a diferitelor obiecte de imbriciminte cu anotimpul

corespunzitor; Exercifii de asociere a unor evenimente 9i sdrbitori cu anotimpul corespunzitor (Criciunul, Anul Nou,

Pagtele, vacanta mare, etc. );

Obiective specifice
Sd alcituiascd propozitii simple

Nivel sintactic

dupi imagini

Exemple de activititi de invitare

exercitii de formulare logici a propozitiilor scurte utilizind suport vizual;

exercitii - rispuns la intrebiri


sim ple; a cuvintelor noi in enuiriuri proprii;

F exercitii de integrare

Obiective
Si

specifice

r,riu"r

to*trc

execute corect exercifiile de gimnastici ale aparatului fonoarticulator

Exemple de activitili de invitare

limba in forma de sageata, de lopata; lipirea limbii lopata de toata suprafata palatului si desprinderea ei cu forta, desprinderea fiind insotita de plescait, cu maxilarele inchise apoi cu maxilarele deschise; jgheab pe alveolele inferioare, cu expiralia lini a aerului ) limba ) migciri de stringere puternici a buzelor cu apucarea unui cartonag, creion; etc.

Obiective specifice

Nivel fonetic

sd execute corect exerciliile de gimnasticd respiratorie

Exemple de activitdti de invdtare

exercilii pentru exp iratie-suflatu I in lumAnare, batiste, in apd cu

) )

paiul, etc.; exercilii pentru invSlarea inspiratiei diferenliale- alternarea inspiraliei pe cele doud ndri;

exercilii libere de respiratie in mers; exercitii de pronuntie prelungita a unei vocale; ) exercilii de respiratie respectAnd un anumit ritm: un timp inspir/ 2 timpi expir; un timp inspir/ 3 timpi expir

'.&5

..:f,

i-e

Obiective specifice
Sd execute corect exercitiile pentru impostarea, consolidarea si automatizarea sunetelor deficitare

Nivel fonetic

Exemple de activitdfi de invitare

> exercilii de emitere prin demonstratie gi


imitalie exercilii de pronunlie a sunetelor in silabe deschise, dnchise - cu vocale, diftongi, triftongi - trecandu-se la pronunlia lor urmate de

consoane. exercilii de pronunlie a unor serii de cuvinte cu sunetele urmirite in pozilie iniliali, de mijloc si finali, de la cuvinte monosilabice la cele plurisilabice pronuntie exercilii de a unor propozifii in care se folosesc cuvinte ce contin sunetele deficitare

.i