Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOLCAN, RADU MIHAIL INTRODUC R IN !ILOSO!IA MINTII DIN " RS" CTI#A STINT I CO$NITI I% , DITURA UNI# RSITATII DIN &UCUR STI, '(((, pa)* +,-* 2 MARCUS, STRO M"ATI SI " RSONALITAT % ! I&ID M, pa)* $ I&ID M, pa)* ' SOLCAN, RADU MIHAIL INTRODUC R IN !ILOSO!IA MINTII DIN " RS" CTI#A STIINT I CO$NITI I% , DITURA UNI# RSITATII &UCUR STI, '(((, pa)*+,.* * I&ID M, pa)* +,/* , I&ID M, pa)* +,/* DINU, MIHAI T ORIA COMUNICARII%
2 .ituatia autismului demonstreaza contrariul acestei prepozitii ca individul care traieste intr-un mediu lin vistic se dezvolta mental. Autistii nu pot adopta o atitudine intentionala/. Atitudinea intentionala este modul de interpretare comportamental al unei entitati, tratand-o ca si cum ar fi un a ent rational, care a determinat ale erea actiunii , luand in considerare , convin erile si dorintele sale. 0r anismul este un sistem intentional asupra caruia se pot face predictii 11. Autistul nu poate face predictii. "l nu poate e&plica ce se intampla in mintea sa, nu poate introspecta, nu poate analiza nici trairile proprii nici pe cele ale celorlalti. Autistii sunt un model de virtute. "i nu pot minti, insela, pretinde. "i se instraineaza, nu pot comunica, nu se pot amuza, flecari , sau juca. Individul dispune de mijloace de e&primare sonora nearticulata ca rasul, oftatul, tusea semnificativa precum si foarte multe semnale acustice cu inteles bine determinat pentru care nu e&ista o denumire11. 2ataia pe umar, stran erea mainii, imbratisarea, palmuirea, sarutul si altele constituie elemente de limbaj tactil tot asa cum putem descoperii elemente de comunicare cromatica in e&teriorizarea sentimentelor de rusine sau manie, prin modificarea culorii obrazului12. %esi mult mai putin constientizate, e&ista si la om forme de comunicare c#imica si electrica, pe unele dintre acestea bazandu-se multe afinitati si antipatii nee&plicate dintre indivizi , rase si populatii. Importanta mijloacelor de comunicare estuala a fost subliniata inca din antic#itate in conte&tul oratoriei, care a acordat o atentie deosebita functiei persuasive a esticii. Autistii nu intel semnele, limbajul non-verbal al oamenilor normali sau a celor ce nu sufera de aceasta deficienta. In teatru, relatia fundamentala este cea dintre personaj si spectator. 2una functionare a mijloacelor 3inezice si pro&emice de e&primare joaca un rol esential 1!. Actorul este obli at, pe de o parte, sa-si supradimensioneze estica si mimica spre a le face perceptibile de la distanta si pe de alta parte sa-si subordoneze jocul de scena unui cod al e&presiei faciale si corporale accesibile publicului in conditii socio-istorice determinate. Autistii nu pot interpreta esturile, mimica acestora. "i nu pot simula faptul ca sunt altcineva. "i nu pot empatiza cu celalalt. 4u poate simti durerea sau suferinta celuilalt. Trebuie sa studiem viata fiintelor si nu creierul lor 1$. %aca observam suferinta oamenilor, studiindu-le comportamentul, stim ce se afla si-n creierul lor. 2iolo ic, omul are un creier mai evoluat ca al celorlalte animale, dar re ulile biolo ice controleaza si comportamentul omului. .pre deosebire de celelalte animale, omul se deosebeste prin aceea ca poseda mai multe semnale non-verbale ereditare sau educate.
/
D NN T, DANI L TI"URI M NTAL * O INC RCAR D INT L $ R A CONSTINT I% , DITURA HUMANITAS, &UCUR STI, +,,., trad* "ARLO$, HORT NSIA, pa)* 0/* 11 I&IN M, pa)* -0 11 DINU, MIHAI T ORIA COMUNICARII% , pa)* 12 I&ID M, pa)* 0,* 1! I&ID M, pa)* '-* 1$ D NN T, DANI L TI"URI M NTAL * O INC RCAR D INT L $ R A CONSTIINT I% , DITURA HUMANITAS, &UCUR STI, +,,., trad* "ARLO$, HORT NSIA, pa)* +.,*
! Comunicarea reprezinta un mod de interactiune psi#o-sociala prin care oamenii isi transmit impresii, idei, conceptii prin mesaje ce produc sc#imburi de informatii cu scopul cultivarii valorilor propri si cunoasterii valorilor celorlalti. "a se efectueaza in sisteme si limbaje non-verbale comple&e5 limbaje verbale insotite de limbaje non-verbale, de simboluri, de alternata, tonuri, ritmuri, taceri folosite anume pentru impartasirea unor semnificatii cu scopul recunoasteri ideilor si intereselor pastrarii unor le aturi si unor raporturi. Autistul nu poate comunica, nu-si poate ima ina trairile celuilalt. Autistii nu dispun de ima inatie. "i se orienteaza dupa indicatori perceptivi din conte&tul real in care se desfasoara activitatea. "i nu au o directionare precisa, inainteaza fra mentar, sacadat, cu sta nari si erori pana la obtinerea unui rezultat oarecare. (rocesul de obtinere, prin ima inatie, a noului implica interactiuni cu toate componentele sistemului psi#ic uman, cum ar fi5 dorintele, aspiratiile, profunzimea intele erii, orientarile dominante, trairile profunde ale evenimentelor, e&perienta proprie, dinamica temperamentala intrea a personalitate1'. Astfel produsul ima inativ e&prima personalitatea, ori inalitatea acesteia si este el insusi ori inal, fie in raport cu e&perienta, fie cu cea sociala. Autistii sunt fiinte fara ima inatie, fara personalitate. 4u se poate vorbi in cazul lor de constiinta, de intentionalitate sau de predictii. 4u pot fi considerati fiinte sociale.
2I26I07+A8I"5 1. 2. !. $. '. .06CA4, +A%9 :I;AI6 < I4T+0%9C"+" I4 8I60.08IA :I4TII %I4 ("+.("CTI=A .TII4T"I C074ITI"I , "%IT9+A 94I="+.ITATII %I4 29C9+".TI, 2111. :A+C9., .T+0" < ":(ATI" .I ("+.04A6ITAT" %I49, :I;AI < T"0+IA C0:94ICA+II %"44"T, %A4I"6 < TI(9+I :"4TA6". 0 I4C"+CA+" %" I4T"6"7"+" A C04.TII4T"I. , "%IT9+A ;9:A4ITA., 29C9+".TI, 1//-, trad. (A+607, ;0+T"4.IA. (0(".C9 4"="A49, (A96 < (.I;0607I" , "%IT9+A %I%ACTICA .I ("%A707ICA, 29C9+".TI, 1//,.
1'
"O" SCU N # ANU, "AUL "SIHOLO$I % , DITURA DIDACTICA SI " DA$O$ICA, &UCUR STI, +,,/, pa)* ,0*