GESTIONAREA CRIZELOR DE IMAGINE

CE ESTE IMAGINEA? IMAGINEA este un termen care, de ceva timp apare pe u!e"e tutur#r$ Indiscuta i", a v#r i despre ima%ine, &ami"iari!at sau nu cu sensu" sau, este mai mu"t dec't # m#d(, a devenit c)iar # necesitate$ Cu si%uran*( c(, pentru cei mai mu"*i dintre n#i, &#rmu"a +IMAGINEA CONTEAZ,- .i/a dep(.it c#ndi*ia de re%u"( nescris( .i s/a trans&#rmat 'n sc#p 'n sine$ T#tu.i ce este IMAGINEA? Termenu" nu se re&er(, restrictiv, "a repr#ducerea materia"( a unei rea"ita*i date, ci, 'n primu" r0nd, "a un atri ut a" vie*ii psi)ice 1capacitatea psi)icu"ui uman de a c#nstrui repre!ent(ri menta"e2$ 3entru ca ne a&"am pe t(r0mu" c#munic(rii v#m duce mai departe e4p"ica*ia .i v#m v#r i despre ima%ini ca repre!ent(ri a"e indivi!i"#r care c#munic( at0t despre ei 'n.i.i c0t .i despre "ume 'n %enera" 1institu*ii, #r%ani!a*ii, &"u4uri in&#rma*i#na"e etc$2$ Re!u"tat a" pr#cesu"ui de c#municare, ima%inea este cea care &ace p#si i"( crista"i!area #pinii"#r, c#nvin%eri"#r, atitudini"#r, credin*e"#r$ Adev(rate sau &a"se, p#!itive sau ne%ative, ima%ini"e duc "a sus*inerea, m#di&icarea sau respin%erea unei idei .i au # in&"uen*( puternic( asupra c#mp#rtamentu"ui uman$ Din perspectiva re"a*ii"#r pu "ice, ima%inea este # iect de patrim#niu$ Ea tre uie %esti#nat( *in0ndu/se seama de &aptu" c( # ima%ine un( asi%ur( succesu" activit(*ii, 'n timp ce una ne%ativ( p#ate ec)iva"a, 'n u"tim( instan*(, cu 'ns(.i dispari*ia institu*iei$ 5n acest sens, un r#" &undamenta" '" au MESA6ELE7 8unc*i#na"e re!u"tate din activitatea #r%ani!a*iei$ Caracteristici7 veridicitate, c#eren*(, credi i"itate, sta i"itate, p#si i"itatea de a &i veri&icate, # servate$ 3u "ic *int(7 &urni!#ri, c"ien*i, investit#ri, parteneri de a&aceri, c#nsumat#ri$ De"i erate destinate pr#m#varii ima%inii$ 8unc*ii7 de in&#rmare, e4p"icare, men*inere 'n spa*iu" vi!i i"it(*ii$ 3u "ic *int(7 'ntrea%a c#munitate$ Sc#pu" activit(*ii de re"a*ii pu "ice 1R32 '" c#nstituie c#nturarea .i men*inerea unei ima%ini p#!itive a #r%ani!a*iei at0t "a nive"u" pu "icu"ui *int(, c0t .i 'n cadru" mai "ar% a"

c#munit(*ii 'n mi9"#cu" c(reia '.i des&(.#ar( activitatea$ Cuvinte"e c)eie asupra c(r#ra tre uie s( va c#ncentra*i aten*ia sunt7 5NCREDERE, SIM3ATIE, 5N:ELEGERE, S3RI6IN$

CRIZA DE IMAGINE Cum, 'ns(, +s#c#tea"a de acas( nu se p#trive.te cu cea din t0r%-, tre uie s( ave*i 'n vedere p#si i"e"e m#mente di&ici"e cu care s/ar putea c#n&runta #r%ani!a*ia dvs$ CRIZA / # de&ini*ie %enera" acceptat( este cea c#n&#rm c(reia cri!a repre!int( ace" eveniment sau serie de evenimente care a&ectea!( inte%ritatea pr#dusu"ui, reputa*ia sau sta i"itatea #r%ani!a*iei, s(n(tatea #ri un(starea an%a9a*i"#r, a c#munit(*ii sau a pu "icu"ui "ar%$ Cri!e"e sunt, de ce"e mai mu"te #ri, de natur( e4p"#!iv(, apari*ia .i ev#"u*ia "#r &iind date de m(sura %radu"ui de an#rma"itate e4istent "a nive"u" c#nducerii .i &unc*i#narii #r%ani!a*iei$ 3rintre ce"e mai evidente caracteristici a"e cri!e"#r se numar(7 insu&icien*a in&#rma*ii"#r 1c0nd nimeni nu cun#a.te cu e4actitate natura pr# "emei cu care se c#n&runt( #r%ani!a*ia2; deteri#rarea ca"it(*ii in&#rm(rii prin apari*ia ned#rite"#r !v#nuri .i a ne"ipsite"#r + 0r&e-; pierderea c#ntr#"u"ui +*0n*aru"- se trans&#rm( 'n +arm(sar- .i &ace rava%ii 'n cadru" #r%ani!a*iei, au "#c scur%eri de in&#rma*ii, rea"itatea este reinterpretat( .i de&#rmat(; panica, amp"i&icat( de surpri!a .i de "ipsa unui p"an imediat de ac*iune, are e&ecte devastat#are pentru #r%ani!a*ie, mai a"es "a nive"u" pers#na"u"ui; vi!i i"itatea ma4im(, nu .i cea d#rit( de #r%ani!a*ie 'n acest m#ment, p#ate, pe de # parte, #&eri .ansa rea i"it(rii rapide 'n ca!u" e4isten*ei p"anu"ui e&icient de %esti#nare a cri!ei, sau, dimp#triv(, p#ate avea pr#&unde e&ecte ne%ative printr/# e4punere pre"un%it( 'n spa*iu" pu "ic$ Iat( c0teva din cau!e"e apari*iei cri!e"#r de ima%ine7 Lipsa de pre#cupare a c#nducerii pentru ap"icarea unui pr#%ram ine de&init de creare a pr#priei identit(*i 1nume, atm#s&er(, evenimente, # iective, cu"tura #r%ani!a*i#na"(2$ Imp#si i"itatea #r%ani!a*iei de a c#ntr#"a 'n t#ta"itate mesa9e"e din spa*iu" pu "ic$ C##rd#narea redus( 'ntre structuri"e de c#municare$

Ine4isten*a un#r structuri specia"i!ate 'n %esti#narea ima%inii, inc#mpati i"itatea pr#%rame"#r de creare a identit(*ii #r%ani!a*iei cu sc)im (ri"e pr#duse 'n mediu" e4tern$ T#ate aceste dis&unc*i#na"it(*i devin evidente 'n m#mentu" dec"an.(rii cri!ei, care p#ate surveni 'n urma incidente"#r, discrimin(ri"#r, pr#cese"#r pena"e, a accidente"#r 1de "a ce"e de munc( p0n( "a p#"uarea mediu"ui2$ Odat( a9uns( 'n vi!#ru" mass/media, #r%ani!a*ia tre uie s( pun( 'n ap"icare un p"an e&icient de %esti#nare a cri!ei pentru a s#"u*i#na c0t mai rapid situa*ia e4istent( .i a diminua e&ecte"e ne%ative$ 5n ma9#ritatea ca!uri"#r, cri!a de ima%ine pr#v#ac( # cri!( #r%ani!a*i#na"($ Se impune, deci, s#"u*i#narea am e"#r cri!e .i pr#m#varea unei n#i identit(*i a #r%ani!a*iei$ 3r#cesu" c#munica*i#na", di&ici" c)iar .i 'n ce"e mai une dintre m#mente, este pus "a 'ncercare 'n ca!u" situa*ii"#r de cri!(, c0nd e4ist( un 'na"t %rad de incertitudine, c0nd in&#rma*ii"e veri&ica i"e, care c#n&irm( sau spri9ina evenimente"e 'n curs de des&a.urare, ar putea s( "ipseasc($ Oamenii caut( 'n permanen*( in&#rma*ii .i tind s( devin( dependen*i de media$ Cri!a # "i%( ast&e" #r%ani!a*ii"e s( #&ere c0t mai rapid cu putin*( in&#rma*ii c#recte .i c#mp"ete presei .i pu "icu"ui$ De.i &iecare cri!( de ima%ine este unic( .i presupune mi9"#ace di&erite de re!#"vare, e4ist( t#tu.i c0teva caracteristici c#mune, de care dumneav#astr( va tre ui s( tine*i seama7 Nu apare c#munica*i#na"$ Se suprapune .i este determinat( de # cri!( a cu"turii #r%ani!a*i#na"e$ Necesit( eva"uari .i ana"i!e c#mp"e4e$ Are e&ecte pe termen "un%$ Sunt a&ectate credi i"itatea .i reputa*ia #r%ani!a*iei$ E4isten*a institu*iei este pus( 'n prime9die dac( nu se iau m(suri pentru re&acerea ima%inii pu "ice un e4emp"u c#nc"udent &iind ce" a" &#nduri"#r de investi*ii sau a" (nci"#r$ rusc, are # ev#"u*ie "ent(, in&"uen*at( &iind de atm#s&era mediu"ui

<n ast&e" de eveniment ne%ativ va atra%e interesu" 9urna"i.ti"#r, d#rnici s( pre!inte pu "icu"ui interesat c0t mai mu"te deta"ii despre situa*ia 'n care v( a&"a*i$ CA3CANE7 A su estima puterea presei 'nseamn( a v( crea # pr# "em( 'n p"us$ Evita*i c#n&runt(ri"e desc)ise cu mass/media$ 5ncerca*i s( dep(.i*i c0t mai repede punctu" de ma4im a" cri!ei$ Nu ascunde*i in&#rma*ii, &ie e"e .i ne%ative, a"t&e" ve*i &i c#nsidera*i +c#mp"ici- .i ve*i deveni +prada- pre&erat( a 9urna"i.ti"#r$ Asi%ura*i # in&#rmare c0t mai c#rect( at0t 'n mediu" intra c0t .i 'n ce" e4tra#r%ani!a*i#na"$ 8eri*i/v( de discursuri"e a%resive, "apidare .i 9usti&icative$ Limita*i, pe c0t p#si i", pr#"i&erarea !v#nuri"#r .i cre.terea num(ru"ui "ideri"#r in&#rma"i$ O cri!( ma9#r( 'nseamn(, pentru ec)ipa de re"a*ii pu "ice, # peri#ad( de &#c c#ntinuu$ Este pus( "a 'ncercare capacitatea de a &ace &a*( unei situa*ii care, tratat( 'n m#d neadecvat, se p#ate 'nc)eia de!astru#s pentru #r%ani!a*ie$ Re!#"varea e&icient( a cri!e"#r de ima%ine este in&"uen*at( de c#ncep*ia despre cri!e .i de te)nici"e puse 'n ap"icare 'n vederea s#"u*i#n(rii "#r$ Sunt vi!ate at0t pr# "eme"e "e%ate de &unc*i#narea e&ectiv( a #r%ani!a*iei, c0t .i aspecte"e c#munica*i#na"e$ <ne"e #r%ani!a*ii reacti#nea!( cu &ranc)e*e$ E"e c#munic( desc)is di&icu"t(*i"e prin care trec, mani&est0nd interes pentru ine"e pu "ic .i atr(%0nd, 'n ace"a.i timp, 'n*e"e%erea .i spri9inu" 'ntre%ii c#munit(*i$

3LAN<L DE GESTIONARE A CRIZELOR 5n ca!u" un#r evenimente nep"(cute pentru #r%ani!a*ie, primu" #r%anism care tre uie s( intre imediat 'n ac*iune este ec)ipa de p"ani&icare$ Aceasta cuprinde 'n m#d # "i%at#riu c#nducerea #r%ani!a*iei, direct#ru" departamentu"ui de re"a*ii pu "ice .i direct#rii departamente"#r imp"icate direct 'n cri!(7 direct#ru" te)nic, resp#nsa i"u" cu resurse"e umane, cu pr#tec*ia muncii, 9uristu", .e&u" departamentu"ui &inanciar, a" departamentu"ui de mar=etin% etc$ Aceast( ec)ip( are # "i%a*ia de a prevedea cri!e"e cu care s/ar putea c#n&runta #r%ani!a*ia 'n viit#r .i de a e"a #ra p"anu" de %esti#nare a cri!ei .i de c#municare 'n situa*ie de cri!($ T#t ea este cea care sta i"e.te ce"u"a de %esti#nare a cri!e"#r, printre ai c(rei mem ri, # pre!en*( # "i%at#rie # au c#nducerea .i direct#ru" departamentu"ui de 3R$ 5n &unc*ie de tipu" de cri!( cu care v( c#n&runta*i, se va m#di&ica .i c#mp#nenta ce"u"ei de cri!(, ad(u%0ndu/se repre!entan*i ai a"t#r institu*ii cu care va tre ui s( c#"a #ra*i, de "a p#"i*ie "a #r%ani!a*ii pentru pr#tec*ia mediu"ui sau "a sindicate$ De pr#&esi#na"ismu" .i una &unc*i#nare a ec)ipei depinde s#"u*i#narea rapid( .i &(r( e&ecte ne%ative pe termen "un% a cri!ei$ 8unc*i#narea e&icient( a unei ast&e" de structuri este c#ndi*i#nat( de +discip"ina- de care dau d#vad( c#mp#nen*ii s(i$ 5ndep"inirea resp#nsa i"it(*i"#r este c#nceptu" de a!($ Aici se &ac re&eriri "a7 3ers#ane"e care v#r mer%e pe teren pentru a adduce mai mu"te in&#rma*ii$ 3ers#ane"e care v#r redacta c#municate"e de pres($ Cine va 'nt0mpina presa "a punctu" de c#ntr#" .i cine va raspunde prime"#r 'ntre ari a"e !iari.ti"#r? Cine va ram0ne "a te"e&#n ca pers#an( de c#ntact? Cine va anun*a &ami"ii"e? 1'n ca!u" unui accident2 Cine asi%ur( c#municarea intern(? Cine # *ine apr# (ri"e necesare des&(.ur(rii activit(*i"#r u"teri#are? Cine sta i"e.te c#ntacte"e cu ce"e"a"te #r%anisme imp"icate 'n deru"area cri!ei?

5n ca! de cri!(, nimeni nu are timp s( veri&ice dac( > de "a mar=etin% sau ? de "a 3R '.i 'ndep"ine.te sarcini"e, 'ns( de e&icien*a &iec(ruia 'n parte .i de c##perarea 'n c#ndi*ii #ptime dintre cei d#i depinde succesu" campaniei dumneav#astra$ 3r# "eme"e apar dac( resp#nsa i"it(*i"e nu sunt 'ndep"inite sau dac( nu sunt dep(.ite$ T#cmai pentru a evita # ast&e" de situa*ie este necesar( testarea peri#dic( a p"anu"ui de %esti#nare a cri!ei$ A.a pute*i sta i"i "a timp care sunt er#ri"e sau puncte"e s"a e, pe care "e pute*i c#recta 'n eventua"itatea unei cri!e rea"e$ Cere*i s&atu" un#r e4per*i din a&ara #r%ani!a*iei$ Ei p#t depista mai u.#r nere%u"i"e .i v( p#t su%era variante .i strate%ii a"ternative$

5n ceea ce prive.te p"anu" de %esti#nare a cri!e"#r, sunt date i c0teva su%estii practice7 @$ Identi&icarea cri!e"#r p#ten*ia"e7 ce evenimente imp#rtante 1c#n&"icte, accidente, etc$2 au avut "#c 'n #r%ani!a*ie 'n u"tima vreme .i cum ar putea e"e a&ecta 'n viit#r #r%ani!a*ia$ A$ Sta i"irea pu "icu"ui *int(, "#cu" .i r#"u" acestuia 'n &unc*ie de re"evan*a$ B$ In&#rmarea an%a9a*i"#r despre situa*ia rea"( cu care se c#n&runt( #r%ani!a*ia pentru care "ucrea!($ C$ Sta i"irea unei ec)ipe de c#municat#ri ini*ia"i, care s( r(spund( prime"#r 'ntre (ri a"e presei p0n( "a intrarea 'n ac*iune a ec)ipei "(r%ite$ Aceasta din urm( cuprinde specia"i.ti din t#ate d#menii"e de activitate a"e #r%ani!a*iei .i mem rii din structuri"e de c#nducere$ D$ A"e%erea unui purt(t#r de cuv0nt c#mpetent$ A nu se uita principiu" +Mai mu"te creiere, # sin%ur( v#ceEF$ E"a #rarea unui set de c#municate de pres( standard pentru c#n&irmarea evenimente"#r; redactarea r(spunsuri"#r "a 'ntre (ri"e care ar putea ap(rea &recvent$ G$ Sta i"irea cana"e"#r de di&u!are radi#&#nice .i te"evi!ate, scris#ri, e/mai"/uri etc$ H$ 3"anu" pentru pres(7 identi&icarea rapida a pers#ane"#r de c#ntact, numere"e de te"e&#n, asi%urarea &aci"it(*i"#r te)nice pentru !iari.ti 1&a4, te"e&#ane, 4er#4uri %ratuite, acces "a c#mputere2$ I$ Accesi i"itate$ @J$ Centru" de pres(7 sta i"irea specia"i.ti"#r 'n re"atii pu "ice care s( asi%ure una in&#rmare 'n interi#ru" .i 'n a&ara #r%ani!a*iei$ @@$ :inerea eviden*ei ape"uri"#r &(cute de pres( .i r(spunderea c0t mai rapida cu putin*($ @A$ Identi&icarea parteneri"#r 'n %esti#narea cri!ei7 p#"i*ie, 9andarmi, p#mpieri, structuri %uvernamenta"e, %rupuri pentru pr#tec*ia mediu"ui, pers#na"it(*i a"e vie*ii cu"tura"e sau p#"itice, %rupuri umanitare, as#cia*ii de v#"untari etc$ @B$ 3re%atirea superi#ri"#r pentru 'nt0"nirea cu presa atentie ca m#du" 'n care se c#munic( s( nu devin( # pr# "em( 'n sine$ @C$ Ierar)i!area activit(*i"#r de c#municare pentru prime"e #re dup( dec"an.area cri!ei7 cu"e%erea prime"#r in&#rma*ii, sta i"irea unei pers#ane care va anun*a &ami"ii"e 'n ca!u" unui accident s#"dat cu m#r*i sau rani*i, de&inirea cri!ei, c#n&irmarea &apte"#r 'ntr/un c#municat ini*ia" de pres(, pre%atirea mapei de pres($ <"teri#r, in&#rmarea peri#dic a mass/ media, sta i"ind mesa9e"e credi i"e$ rie&in%/uri, c#n&erin*e de pres(, apari*ii

@D$ Testarea p"anuri"#r de %esti#nare a cri!ei prin simu"(ri sp#ntane sau pre%(tite anteri#rE M#nit#ri!area re"at(ri"#r din pres(E Eva"uarea e&ecte"e mesa9e"#r transmise "a nive"u" pu "icu"ui *int(, a" c#munit(*ii 'n %enera", dar .i reac*ii"e pr#prii"#r an%a9a*i$

EKAL<AREA NIKEL<L<I DE 3REG,TIRE A ORGANIZA:IEI 3ENTR< CRIZ, Odat( sta i"it p"anu" de %esti#nare a cri!e"#r, tre uie s( ave*i 'n vedere dia%n#sticarea nive"u"ui de pre%atire a #r%ani!a*iei dumneav#astr( pentru %esti#narea cri!e"#r$ 3entru aceasta, este ine s( se ac#rde aten*ie c0t#rva dintre pa.ii premer%(t#ri sa se r(spund( "a urm(t#are"e 'ntre (ri 'nainte de a 'ncepe dia%n#sticarea pr#priu/!is(7 E4ist( # structur( ine sta i"it( de %esti#nare a cri!e"#r? Este c"ar identi&icat r#"u" &iecarei pers#ane? Se 'nt0"nesc cu re%u"aritate mem rii ce"u"ei de cri!(? Este identi&icat un "ider sau un mediat#r a" ce"u"ei de cri!(? E4ist( te)n#"#%ii de c#municare? S/a creat # a!( de date pentru %esti#narea cri!ei? Se #r%ani!ea!( simu"ari de cri!e 'n #r%ani!a*ie? Este inte%rat( %esti#narea cri!ei 'n pr#cesu" %enera" de c#nducere strate%ic(? S/au &#rmu"at strate%ii speci&ice de %esti#nare a cri!ei? Sunt inte%ra*i mem rii ce"u"ei de cri!a 'n pr#cesu" de c#nducere strate%ic(? Direct#ru" %enera" .i cei"a"*i "ideri ai #r%ani!a*iei sus*in p"anuri"e de %esti#nare a cri!ei? Sunt aceste p"anuri revi!uite .i m#di&icate peri#dic? Sunt testate .i puse "a punct p"anuri"e de %esti#nare a cri!ei?

Dia%n#sticarea presupune # serva*ii re&erit#are "a patru nive"uri a"e #r%ani!a*iei7 psi)#"#%ic, cu"tura", structura" .i strate%ic$ 3entru a simp"i&ica ana"i!a, iat( un m#de" c#ncret de eva"uare a predisp#!i*iei #r%ani!a*iei dumneav#astr( "a # eventua"( cri!(7 Nive" psi)#"#%ic Or%ani!a*ii"e predispuse "a cri!( sunt7 5nc)istate, em#*i#na"e, primit#are 5n c#ntinu( c(utare de satis&acere a e%#/u"ui Intr#vertite .i 'n de&ensiv( Ap(rate 'mp#triva an4iet(*ii prin mecanisme puternice Or%ani!a*ii"e pre%(tite pentru cri!(7 S"a 'nc)istate 3re#cupate de re!#"varea pr# "eme"#r Au mecanisme adecvate dep(.irii an4iet(tii G0ndire p#!itiv( Nive" cu"tura" Or%ani!a*ii"e predispuse "a cri!(7 Aut#mu"*umire sau aut#pedepsire <ti"i!are e4trem( a eva"u(ri"#r %re.ite Nu c#n.tienti!ea!( in&"uen*a cu"turii #r%ani!a*i#na"e Nu sunt acceptate .i c#n.tienti!ate va"#ri"e cu"tura"e Or%ani!a*ii"e pre%(tite pentru cri!(7 Cu"tura 'ndreptat( c(tre aut#apreciere p#!itiv( <ti"i!are redus( a eva"u(ri"#r C#n.tienti!ea!( in&"uen*a cu"turii #r%ani!a*i#na"e Ka"#ri cu"tura"e cun#scute .i acceptate Nive" structura" Or%ani!a*ii"e predispuse "a cri!(7 Nu au structuri specia"i!ate de %esti#nare a cri!e"#r Sunt &#ca"i!ate pe ec)i"i ru" dintre &"e4i i"itate .i c#ntr#"

Nu au mecanisme specia"e de mana%ement a" cri!e"#r Or%ani!a*ii"e pre%(tite pentru cri!(7 Au ce"u"a de cri!( Sunt &#ca"i!ate pe ec)i"i ru" dintre &unc*i#narea e&icien*a .i dispari*ia #r%ani!a*iei de pe pia*( Au m(suri specia"e, misiuni .i pre%(tire adecvat( Nive"u" strate%ic Or%ani!a*ii"e predispuse "a cri!(7 Mana%ement strate%ic tradi*i#na" 8#ca"i!ate pe supravie*uire Sc#puri "imitate, as#cia*i dispersa*i Strate%ie prep#nderent reactiv( 'n mana%ementu" cri!e"#r Nu au strate%ii specia"e de %esti#nare a cri!e"#r Or%ani!a*ii"e pre%(tite pentru cri!(7 5.i asum( riscuri"e Sunt &#ca"i!ate pe 'nv(*are .i de!v#"tare Sc#puri"e ac*i#nari"#r sunt identice cu a"e #r%ani!a*iei Au strate%ii reactive, pr#active .i interactive E"a #rea!( a"ternative pentru p"anuri"e de %esti#nare a cri!e"#r

COM<NICAREA 5N SIT<A:II DE CRIZ, C)iar .i un p"an e4ce"ent de %esti#nare a cri!e"#r nu este 'n m(sur( a re!#"va # situa*ie tensi#nat( dac( nu sunt respectate re%u"i"e de a!( 'n ceea ce prive.te c#municarea$ Este necesar( sc)i*area unui p"an de c#municare pentru situa*ii de cri!( 1tip de c#municare ver a"( sau scris( prin care se transmit in&#rma*ii privind riscu" 'n "e%atur( cu s(n(tatea pu "ic(, mediu" 'nc#n9urat#r etc$2$ A nu se uita c( 'n ast&e" de situa*ii se c#munic( cu pu "icuri #sti"e, eter#%ene sau 'n%ri9#rate$ Este mai mu"t decat si%ur c(7

Riscuri"e desc#perite direct tind s( &ie mai u.#r acceptate dec0t ce"e desc#perite inv#"untar$ Dac( se de*ine c#ntr#"u" asupra evenimente"#r, riscu" va &i mai pu*in perceput$ 3ercep*ia riscu"ui cap(t( pr#p#r*ii dac( e4per*ii au p(reri c#ntrare$ Gravitatea c#nsecin*e"#r a&ectea!( percep*ia riscu"ui$ Acestea sunt c0teva din e"emente"e de "a care tre uie s( se p#rneasc( 'n a"catuirea p"anu"ui de c#municare$ 5n re"a*ia #r%ani!a*iei cu pu "icuri"e *int(, accentu" tre uie s( cad( pe c##perare .i 'n*e"e%ere recipr#c(, nu d#ar pe c#nvin%erea unui pu "ic sceptic, de une"e inten*ii$ 5n*e"e%erea pre#cup(ri"#r pu "icu"ui$ Simp"i&icarea .i c"ari&icarea mesa9e"#r$ 5nt0"niri cu pu "icu" pe terenu" s(u$ Desc)idere "a dia"#%$ Ascu"tarea atat a prieteni"#r, cat si a du.mani"#r$ 3unerea a!e"#r unei c#a"i*ii$ Da*i pu "icu"ui sen!a*ia c( particip( "a pr#cesu" deci!i#na"E 5n timpu" cri!ei, mass/media de*ine un r#" imp#rtant$ Oamenii devin dependen*i de mass/media$ Ei caut( in&#rma*ii care s( c#n&irme evenimente"e petrecute .i s( pre!inte cau!e"e pr# "emei$ Mass/media sunt &#"#site ca mi9"#c de suprave%)ere$ 5n &unc*ie de re"at(ri"e "#r, #amenii )#t(r(sc dac( v#r mai c#nsuma sau nu un pr#dus anume, dac( v#r mai depune ani "a anca > sau dac( '" v#r mai sus*ine pe #mu" p#"itic ?$ O una c#municare cu mass/media asi%ur( sa"varea ima%inii #r%ani!a*iei c)iar .i 'n m#mente"e ce"e mai di&ici"e$ 3entru a r(spunde interesu"ui mani&estat de pu "ic, presa are nev#ie de in&#rma*ii de "a #r%ani!a*ii"e imp"icate$ De ce"e mai mu"te #ri, 3R/istu" este ce" care tre uie s( &ac( &a*( cascadei de 'ntre (ri .i asta 'n d#ar c0teva #re$ De.i este di&ici" s( dai +re*ete-, iat( c0teva "inii direct#are pentru a asi%ura # c#municare e&icient( .i pentru a pre!enta credi i"itate 'n re"a*ia cu mass/media7 Minciuna sau ascunderea un#r in&#rma*ii v#r amp"i&ica .i pre"un%i cri!a$ Nu spune*i nici#dat( +Nu c#mente!E- 'nseamn( c( #r%ani!a*ia dumneav#astr( este cu"pa i"($

5ncerca*i s( &i*i de a9ut#r$ Cei mai mu"*i direct#ri 'ncearc( s( se apere 'n cadru" interviuri"#r, sc(p0nd #p#rtunitatea de a p"eda pentru pr#pria cau!($ Nu dep(.i*i termene"e "imit(, mai a"es c0nd este v#r a despre c#n&erin*e de pres($ Sta i"i*i re"a*ii une cu presa 'nainte de apari*ia vreunei cri!e$ Dac( 9urna"i.tii cun#sc din e4perien*a anteri#ar( c( #r%ani!a*ia c#munic( 'n m#d credi i", v#r ac#rda imp#rtan*a cuvenit( dec"ara*ii"#r &(cute de dumneav#astr($ Aten*ie "a c#nstruirea mesa9e"#rE E"a #ra*i mesa9e simp"e, care s( atra%( aten*ia, s( &ie 'n*e"ese .i cre!ute$ Spune*i7 CE s/a 'nt0mp"at? <NDE? CLND? C<M? Care sunt E8ECTELE 1'n #rdinea imp#rtan*ei Oameni, Mediu, 3r#prietate, Mani2? Cui revine RES3ONSAMILITATEA? LaNrence G$ RaN", pre.edinte"e c#mpaniei petr#"iere E44#n, d(dea un s&at ce"#r care ar avea de/a &ace vre#dat( cu # cri!( de ima%ine7 + Este ine s( .ti*i dinainte ce p#!i*ie ve*i ad#pta 'n m#d pu "ic dac( v( ve*i c#n&runta cu # asemenea pr# "em($ Tre uie s( ave*i un p"an de re"a*ii pu "ice, c)iar dac( e di&ici" s( %0nde.ti 'n termenii unei e4p"#!ii c)imice sau a unei devers(ri de petr#" 'n ape"e str0mt#rii 3rince Oi""iam$De.i mu"te dintre aceste s&aturi par "a nive"u" unu"ui sim*, este uimit#r c0te #r%ani!a*ii e.uea!( 'n a urma aceste principii de a!( 'n %esti#narea cri!e"#r de ima%ine$ rie&in%/uri sau