UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAI

CURS DE SOCIOLOGIE JURIDIC

Fac. De DREPT Sp.Drept anul I sem.II - 2007 -

SCOPUL CURSULUI Educarea studentilor de la acultatile de drept si sociolo!ie in con ormitate cu notiunile" teoriile si orientarile teoretice prin care se reali#ea#a in$esti!area comple%a a aptelor" enomenelor si institutiilor &uridice' Formarea deprinderilor necesare reusitei pro esionale a $iitorilor specialisti in domeniile dreptului si sociolo!iei' Inducerea ideii ca e%ista $ec(i si )o!ate traditii teoretice si practice ale sociolo!iei &uridice romanesti" un pretios stimulent in e$olutia actuala a cercetarilor &uris* sociolo!ice'

OBIECTIVELE PRINCIPALE Insusirea conceptelor si metodelor de cercetare sociolo!ica la un se!ment insemnat al $ietii sociale" realitarea &uridica componenta importanta a realitatii sociale' E$identierea pro)lemelor pe care tre)uie sa le re#ol$e aceasta stiinta" prin unctiile sale' Introducerea in anali#a a notiunilor de !rup social cu tipurile sale caracteristice" comunitate" status social" rol social si procesul de sociali#are' Anali#a conceptelor de de$ianta" delic$enta sau criminalitate si $iolenta" conduite ori mani estari noncon ormiste ale unor indi$i#i" care ies din cadrul ordinii sociale si &uridice'

+UPRINS +APIT,LUL I A. ASPE+TE INTR,DU+TIVE ............................................................................................-. De initia sociolo!iei &uridice...............................................................................................-.A. Notiuni !enerale............................................................................................................-... ,)iectul sociolo!iei si speci icul acestuia pentru sociolo!ia &uridica.............................-.+. Speci icul sociolo!iei &uridice........................................................................................./ -.D. 0etode de cercetare olosite de sociolo!ie.................................................................../ -.E. Speci icul metodolo!iei sociolo!ice &uridice..................................................................1 -.F. Functiile sociolo!iei &uridice...........................................................................................2 -.G. Scopul sociolo!iei.........................................................................................................2 -.3. De initia sociolo!iei &uridice...........................................................................................4 +APIT,LUL II APARITIA SI IST,RI+UL S,+I,L,GIEI 5URIDI+E..........................................................6 /.A. Primele ori!ini...............................................................................................................6 /... Intemeietorii sociolo!iei.................................................................................................7 /.+. +ontri)utii romanesti in de#$oltarea sociolo!iei..........................................................-8 +APIT,LUL III 0ET,D,L,GIA +ER+ETARII S,+I,L,GI+E................................................................-/ 1.A. +onsideratii !enerale..................................................................................................-/ 1... +adrul cercetarii sociolo!ice.......................................................................................-/ ..-. Ale!erea temei de cercetat.........................................................................................-1 ../. 0etode sociolo!ice de in$esti!are..............................................................................-1 a. ,)ser$atia ..........................................................................................................-1 ). E%perimentul........................................................................................................-2 c. Studiul documentelor ..........................................................................................-4 d. Anc(etele sociale.................................................................................................-4 1.+. +onstruirea esantionului..............................................................................................-6 1.D. Anali#a datelor culese si ormularea conclu#iilor.........................................................-7 +APIT,LUL IV GRUPURILE S,+IALE SI +,0UNITATEA.......................................................................-9 2.A. Grupurile sociale..........................................................................................................-9 2... Tipuri de !rupuri sociale .............................................................................................-9 -. Grupurile primare si !rupuri secundare ..............................................................-9 /. Grupuri ormale si !rupuri in ormale ...................................................................-: 1. Grupuri mici si !rupuri mari................................................................................../8 2. Grupurile de apartenenta si !rupurile de re erinta ............................................../8 2.+. Familia ca !rup social undamental............................................................................./8 a. Functia )iolo!ica ................................................................................................./). Sociali#area ......................................................................................................../c. Functia economica.............................................................................................../d. Functia de solidaritate amiliara ........................................................................../2.D. +omunitatea ..............................................................................................................// +APIT,LUL V STATUS S,+IAL" R,L S,+IAL SI PR,+ESUL DE S,+IALI;ARE .............................../2 4.A. De initia notiunilor de status si rol social....................................................................../2 4... +lasi icarea statusurilor sociale.................................................................................../2 4.+. +on lictul de rol si am)i!uitatea................................................................................../4

4.D. Procesul de sociali#are.............................................................................................../4 4.E. Scopurile socilai#arii..................................................................................................../6 4.F. Factorii de sociali#are................................................................................................../6 4.G. Inte!rarea sociala......................................................................................................../6 4.3. Resociali#area............................................................................................................./9 +APIT,LUL VI ,RDINEA S,+IALA SI 5URIDI+A...................................................................................../: 6.A. Societatea umana si normele sociale........................................................................../: 6... ,)iceiul........................................................................................................................18 6.+. 0orala.........................................................................................................................18 6.D. Normele &uridice..........................................................................................................18 6.E. Raportul dreptului cu morala.......................................................................................16.F. +ontrol social ..............................................................................................................1/ +APIT,LUL VII DEVIANTA SI DELI+VENTA .............................................................................................12 7.A. De$ianta sociala..........................................................................................................12 7... Delic$enta....................................................................................................................14 7.+. Formele delic$entei ....................................................................................................16 7.D. Reactia societatii ata de delic$enta ...........................................................................17 +APIT,LUL VIII VI,LENTA SI S,+IETATEA .............................................................................................19 9.A. +onsideratii !enerale...................................................................................................1: 9... Etiolo!ia $iolentei.........................................................................................................1: 9.+. Tipolo!ia $iolentei........................................................................................................28 9.D. Rolul societatii in pre$enirea $iolentei.........................................................................2+APIT,LUL I< RESP,NSA.ILITATEA S,+IALA SI RASPUNDEREA 5URIDI+A...................................21 Delimitari conceptuale.........................................................................................................21 :.A. Responsa)ilitatea = institutie sociala...........................................................................21 :... Raspunderea = institutie normati$a.............................................................................21 :.+. +ate!orii de raspunderi...............................................................................................22 a. raspunderea morala.............................................................................................22 ). raspunderea politica.............................................................................................21 c. raspunderea &uridica.............................................................................................24 :.D. Teoria nondreptului ....................................................................................................26 +APIT,LUL < DREPTUL +A INSTRU0ENT DE REALI;ARE A APARARII SI SE+URITATII S,+IALE -8.-. De$ianta sociala si delic$enta >criminalitate? * acceptiuni si sensuri .........................29 -8./. Delic$enta din perspecti$a statistica..........................................................................48 -8.1. Delic$enta din perspecti$a normati$ului penal ..........................................................4-8.2. E$aluarea sociolo!ica a enomenului de delic$enta .................................................4/ -8.4. Politici penale de aparare sociala si de pre$enire a delic$entei.................................42 I. ASPE+TE INTR,DU+TIVE De initia Sociolo!iei 5uridice ,)iectul acesteia si metodele de cercetare. Utili#are' Functiile si scopul sociolo!iei &uridice. A. Notiuni !enerale

Fara o a)ordare sistematica" inca de la inceput se poate a irma ca Sociolo!ia 5uridica este de apt o sociolo!ie speciali#ata" ea constituind re#ultatul aplicarii metodelor de cercetare sociolo!ica la un se!ment important al $ietii sociale" realitatea &uridica. In a)ordarea pro)lematicii de inirii sociolo!iei &uridice" a sta)ilirii o)iectului sau de studiu" a scopului si unctiilor acestora" tinand seama de aptul mai sus mentionat este iresc sa pornim de la !eneral la particular" adica de la stiinta @mamaA" sociolo!ia !enerala la stiinta @ iicaA pentru a o identi ica pe aceasta din urma in conte%tul stiintelor sociale si de a*i i%a speci icul propriu. Pentru ca o preocupare umana sa ie numita stiinta" ea tre)uie sa indeplineasca cel putin trei cerinte si anumeB o sa ai)a o)iect de cercetare. o sa oloseasca metode proprii de in$esti!are a o)iectului cercetat. o sa emita &udecati" teorii de $aloare care sunt $eri icate prin metodele sale de cercetare. Pornind de la aceste cerinte este usor in a sta)ili daca cele doua discipline in cau#a sunt sau nu stiinte. .. ,)iectul sociolo!iei si speci icul acesteia pentru sociolo!ia &uridica +u pri$ire la o)iectul acestei stiinte sociale" relati$ tanara" teoreticienii si practicienii sustin ca aceasta il constituie societatea desi in literatura" N.+ulea a identi icat aproape 48 de de initii ale sociolo!iei" indicand ca de apt numeric e%ista mai multe asemenea incercari. Potri$it parintelui sociolo!iei" Au!uste +ompte" sociolo!ia studia#a societatea su) doua aspecteB static si dinamic" intele!and in primul ca# anali#a structurii institutiilor societatii > amilia" )iserica" statul" comunitatile etc.? iar in cel secund" studiul istoric al e$olutiei intelectuale a omenirii. Studiul societatii constituie o)iectul si altor stiinte cum sunt istoria" psi(olo!ia" dreptul" economia politica" dar in ca#ul sociolo!iei aceasta este structurat pe componentele sale >asa cum le*a indicat in mare parte si A.+omte? dar si fenomenele ! "#o$e ele care iau nastere si se des asoara in cadrul societatii. Din prima cate!orie ac parte !rupurile sociale" or!ani#atiile" statusul" rolul social si comunitatea iar in cea de*a doua cate!orie sunt incluse enomenele sociale" relatiile sociale si procesele sociale" cum sunt de e%emplu" procesul de sociali#are" de$ianta si delinc$enta" control social" or!ani#area amiliara" educatia" reli!ia etc. +. Speci icul o)iectului Sociolo!iei 5uridice Sociolo!ia &uridica este o sociolo!ie speciali#ata" denumirea ei iind olosita pentru prima data de catre An#ilotti in lucrarea sa @Filo#o ia dreptului si sociolo!ieiA pu)licata in -99/ sta)ilindu*i*se mai )ine speci icul de catre Eu!en Erlic( in lucrarea @.a#ele sociolo!iei dreptuluiA pu)licata in -:-1. Speci icul o)iectului sau a ost pe rand apro undat de specialisti ca %!#$e& D'()&#&* D!m!+#!e G( +! ! %!#$e& %&nole $( care au demonstrat ca in cadrul $ietii sociale" realitatea &uridica repre#inta una din componentele ei principale" aceasta neputandu*se reali#a ara o &uridici#are a componentelor umane indi$iduale si colecti$e. In $i#iunea lui Nicolae Popa" din realitatea &uridica care constituie o)iectul sociolo!iei &uridice si in acelasi timp componenta importanta a realitatii sociale" ac parteB o actorii care in luentea#a crearea normelor &uridice. o modul in care sunt cunoscute acestea de catre mem)rii societatii. o po#itia acestora din urma ata de actele normati$e si de modul cum sunt ele aplicate de catre stat prin or!anele puterii administrati$e" &ustitiei. o e icacitatea dreptului. o cau#ele si actorii care determina criminalitatea. o raportul dintre re!lementarile &uridice si etica. Renumitul &urist si sociolo! rance# 5ean +ar)onier a sta)ilit ca in a ara institutiilor de drept" in societate sunt pre#ente permanent @ enomene &uridiceA care sunt de apt enomene

sociale caracteri#ate de &uridicitate" ele constituind o)iectul sociolo!iei speciali#ate = sociolo!ie &uridica. Aceste enomene sunt de o di$ersitate enorma si cuprind atat normele &uridice" comportamentele licite sau de incalcare a acestora de catre mem)rii societatii" pronuntarea sentintelor &udecatoresti" cat si opiniile indi$i#ilor ata de le!islatie. In lucrarea @Sociolo!ie 5uridiCueA cunoscutul om de stiinta clasi ica enomenele &uridice in enomene &uridice primare si secundare" de putere si su)putere" institutii si enomene*ca# contencioase sau necontencioase. Din cele mentionate re#ulta ca realitatea &uridica" o)iectul de studiu al sociolo!iei &uridice" repre#inta suma enomenelor &uridice des asurate in timp si spatiu care nu se anali#ea#a separat in indi$idualitatea lor ci in interactiunea acestora le!ate de !rupuri de indi$i#i. D. 0etode de cercetare olosite de sociolo!ie A doua cerinta epistemolo!ica pe care tre)uie sa o indeplineasca sociolo!ia si implicit sociolo!ia &uridica pentru a i considerata o stiinta $erita)ila este aceea de a a$ea si olosi metode proprii de in$esti!are a o)iectului ei de studiu. Desi tanara ca stiinta" cu o $ec(ime de aproape 188 de ani" in comparatie cu celelalte stiinte cum sunt medicina" dreptul" istoria etc" realitatea demonstrea#a ca sociolo!ia a preluat si adaptat la speci icul sau metode de studiu cu care a reusit sa desci re#e multe din necunoscutele $ietii sociale" olosind conclu#ii" re#ultate in reor!ani#area societatii. Fara a intra in detaliile re eritoare la metodolo!ia sociolo!ica >care $a ace o)iectul unui capitol ulterior? relie am ca sociolo!ia are me+o,e "#o"#!! ,e !n)e +!-&#e a realitatii sociale. Aceste metode suntB o)ser$area" anc(etele sociale >din care ac parte c(estionarele" inter$iurile si e%perimentul? si anali#ele istorice. Dintre aceste metode mentionate" cea principala este anc(eta. Prin aceasta li se cere persoanelor prin c(estionar sau inter$iuri >acestea iind directe" prin tele on sau corespondenta? sa raspunda la anumite intre)ari re eritoare la comportarile acestora" la atitudinile si parerile lor. Reusita acestei metode depinde de modul in care s*a ales esantionul repre#entati$ de persoane. ,)ser$atia si anali#a datelor culese" repre#inta alte doua metode importante de cercetare sociolo!ica. Specialistii atra! atentia ca reusita cercetarilor sociolo!ice $a depinde atat de metoda olosita cat mai ales de pre!atirea si interesul cercetatorului" de cultura sa !enerala si de conceptia lui de $iata. De asemenea" tre)uie sa se ai)a in $edere in procesul de in$esti!are a realitatii sociale ca e%ista dimensiuni politice si etice >in or!ani#area procesului de cercetare sociala? de care cercetatorii sociolo!i tre)uie sa tina seama. E. Speci icul metodolo!iei sociolo!ice &uridice +a stiinta" ea a deri$at din sociolo!ia !enerala. Sociolo!ia &uridica oloseste metodele de cercetare ale stiintei mama care au ost adaptate la speci icul o)iectului sau de cercetare* realitatea &uridica. In acelasi timp" iind stiinta de (otar intre sociolo!ie si drept" este iresc ca metodele de in$esti!are sa ie in luentate de stiinta dreptului. Ast el" in acti$itatea concreta de cercetare se olosesc metode sociolo!ice cum suntBo)ser$atia" anc(eta" interpretarea >anali#a?" comparatia" mono!ra ia &uridica" precum si metoda tipolo!ica" metoda statistica si cea lo!ica. In pri$inta metodei tipolo!ice si a reconstituirilor" ele sunt preluate din stiinta dreptului e%empli icand ca tipolo!iiB tipul amiliei" tipul de conduita etc sau de reconstituiri caB reconstituirea unor tipuri de relatii de amilii disparute. 0etodolo!ia cercetarii sociolo!ice se des asoara dupa o plani icare si or!ani#are ri!uros sta)ilite care parcur! urmatoarele etapeB a? identi icarea pro)lemelor de cercetat' )? plani icarea cercetarii si sta)ilirea metodelor de in$esti!are ce se $or olosi'

c? pre!atirea cercetatorilor' d? asi!urarea lo!isticii necesare' e? e ectuarea cercetarilor' ? interpretarea re#ultatelor' !? pu)licarea descoperirilor >conclu#iilor?. F. Functiile sociolo!iei &uridice Prin unctie intele!em >in pri$inta sociolo!iei in !eneral si si a celei &uridice in special? $e "#o.leme +#e.(!e & #e/ol)e aceste stiinte" care sunt & "e$+ele ,e o#,!n -ene#&l ! "&#+!$(l&# pe care ele sa le lamureasca si f!n&l!+&+e& !n)e +!-&#!! o)iectelor cercetate. In literatura de specialitate s*au rele$at cinci unctii ale sociolo!iei si anumeB cea descripti$a" e%plicati$a" predicti$a" critica si practic*operati$a. -. Functia descripti$a este indeplinita de cele doua stiinte prin descrierea realitatii sociale si implicit cea &uridica" a componentelor acestora. +ele mai u#itate concepte speci ice acestei unctii suntB comunitate" !rup social" macro si micro social" sociali#are" de$ianta" resociali#are" enomene si procese sociale etc. /. Functia e%plicati$a este cea prin care se desci rea#a le!atura de cau#alitate dintre enomenele sociale. Aici intalnim concepte ca cel de cau#a" e ect" actori a$ori#anti" actori de a$ori#anti. 1. Functia predicti$a sau de pre#icere sau de pre$edere a modului in care se $a pre i!ure realitatea sociala pentru timpurile ce $or $eni. +onceptele utili#ate pentru aceasta unctie suntB $iitor" pro!no#a" anticipare" pre$i#iune. 2. Functia critica. Potri$it acestei unctii" sociolo!ia" anali#and realitatea sociala pre#enta" sta)ileste cum tre)uie sa ie cea $iitoare" olosind concepte caB model normati$" anali#a" utilitate sociala" dis unctionalitate sociala. 4. Functia practic*operationala Acesta ultima unctie deri$a din cea critica si consta in indicarea solutiilor ce se impun pentru inlaturarea dis unctionalitatilor de ordin social identi icate in urma in$esti!arii realitatii sociale. Dintre conceptele utili#ate potri$it acestei unctii amintim solutii sociale" $aria)ile de solutii sociale" ipote#a etc. G. Scopul sociolo!iei Preocuparile cercetatorilor din cadrul tuturor stiintelor care au ca o)iect natura si societatea au ca inalitate .INELE GENERAL AL ,0ULUI" cercetarile ne iind acute numai pentru dorinta de a se cerceta pe sine @de dra!ul cercetariiA. In acesta idDe a irmam ca si sociolo!ia are ca scop inal tocmai acest )ine uman dar si prin rele$area speci icului social" al $ietii in comun. Scopul imediat insa al sociolo!iei este de a sta)ili cum societatea si procesele sociale in luentea#a comportamentul uman pentru a se cunoaste cum tre)uie sa se actione#e in plan social in $iitor. In pri$inta sociolo!iei &uridice scopul imediat il constituie &n&l!/& #e&l!+&+!! '(#!,!$e pentru ca dreptul sa apere si sa consacre $alorile &uridice. Asa cum mentionam la inceputul materialului nostru" a treia conditie pentru ca o stiinta sa indeplineasca acest statut este cea a +&.!l!#!! (no# '(,e$&+! ,e )&lo&#e in domenii care sa ie $eri icate prin metodele proprii de cercetare pentru a sta)ili daca acestea sunt ade$arate. Sociolo!ia !enerala si cea &uridica au sta)ilit aceste tipuri de &udecati" ele iind $ala)ile in timp" do$edindu*si trainicia si iind olosite in modelarea societatii contemporane. Fara a a$ea pretentia ca $om pre#enta cele mai importante asemenea &udecati" $om cita cate$a din ele care apartin unor reduta)ili specialisti in domeniuB @Varia)ilitatea in timp si spatiu a dreptuluiA" ade$ar sta)ilit de 0ontesCuieu" $aria)ilitate care se datorea#a climatului" modului de $iata" !radului de li)ertate a cetatenilor" comertului si mora$urilor' @Dreptul repre#inta orma esentiala de structura a societatiiA sta)ilea Emile DurE(eim' @Aparitia si de#$oltarea dreptului se datorea#a aptelor &uridiceA a sta)ilit Eu!en Enrlic(. In a ara acestora" cu totul aleatoriu mentionam alte doua &udecati de $aloareB

@Sociali#area morala a indi$idului se reali#ea#a in unctie de $alorile sociale pe care acestea le primeste de la amilie" de la scoala si de la comunitateA. @E%istenta societatii nu poate i conceputa ara ormele care sa re!lemente#e relatiile dintre oameniA. 3. De initia sociolo!iei &uridice Dupa ce am demonstrat ca din punct de $edere epistemolo!ic" sociolo!ia !enerala si cea &uridica indeplinesc statutul de stiinte" pentru ca au o)iect propriu de cercetare" metode proprii de in$esti!are si &udecati de $aloare ata de o)iectul lor" putem sa ormulam de initia acestora tinand seama si de de initia de initiei. Ast el" de inim sociolo!ia ca +!!n+& care studia#a realitatea sociala" ormata din comportamentul uman" al asocierii umane si a re#ultatului acestei asocieri" pentru a sta)ili cum societatea si procesele sociale in luentea#a acest comportament. +a sociolo!ie speciali#ata" apreciem ca sociolo!ia &uridica este stiinta care studia#a realitatea &uridica ca parte a realitatii sociale" pentru apararea si consacrarea $alorilor societatii.

II. APARITIA SI IST,RI+UL S,+I,L,GIEI 5URIDI+E A)ordarea acestei pro)lematici $om continua sa o acem respectand aceeasi re!ula pornind de la sociolo!ia !enerala si terminand cu istoricul sociolo!iei &uridice' aceasta si pentru ca pri$ind din punct de $edere cronolo!ic" sociolo!ia ca stiinta noua este anterioara celei &uridice. Facem aceasta preci#are si pentru ca in $i#iunea personalitatilor cu merite in crearea sociolo!iei" nu !asim o departa&are neta intre notiuni de sociolo!ie pura si sociolo!ie &uridica" acestea din urma !asindu*se de multe ori e%puse in lucrarile lor ara a ace insa o re erire stricta la sociolo!ia speciali#ata. A. Primele ori!ini Antic(itatea a ost perioada in care oamenii au ormat !rupuri mari care au creat cetatile si statele in care au reali#at $alori materiale si culturale" ele constituind )a#a ci$ili#atiei moderne. Ideile acestor timpuri s*au materiali#at in lucrari care iind studiate in #ilele noastre" dau posi)ilitatea anali#ei institutiilor si temelor e%puse" reusindu*se e$identierea unor $on$l(/!! ,e n&+(#& o$!olo-!$&" cu toate ca nasterea propriu*#isa a sociolo!iei este inre!istrata mult mai tar#iu" cu peste doua milenii. Inca din ANTI+3ITATE a ost sesi#ata e%istenta politicului ca o)iect de cercetare in !eneral. A)ordarea politicului din perspecti$a S,+I,L,GI+A are o istorie e%trem de )o!ata. Analistii desprind doua momente (otaratoareB * cel al precursorilor' * cel al intemeitorilor. Seria precursorilor incepe cu ARIST,TEL numit si STAGIRITUL dupa orasul natal Sta!ira >192 = 1// i.e.n.?" care in lucrarea sa @P,LITI+AA" su)linia#a ca omul este o iinta politica = pentru ca el este un animal naturalmente socia)il" capa)il sa traiasca in !rupuri or!ani#ate si re!late" in o$!e+&+e& $!)!l& ! !n $o#"(#! "ol!+!$e* in cadrul carora unii comanda" altii se supun.

+ontri)utia lui Aristotel este deose)ita mai ales in ceea ce pri$este anali#a raporturilor dintre $e+&+e&n* $om(n!+&+e ! +&+0 La Aristotel" politica @Stiinta re!alaA este stiinta celui mai mare .INE" al .inelui Pu)lic. Atat in @P,LITI+AA" cat si in @Statul atenianA" Aristotel ia in considerare actorii sociali* economici si actorii social psi(olo!ici in interpretarea cau#elor sc(im)arilor produse in ormele de !u$ernamant. Re erindu*se la aportul lui Aristotel la crearea unor premise temeinice pentru undamentarea ulterioara a sociolo!iei politice = sociolo!ul rance# S+3FART;EN.ERG arata ca acest cori eu al !andirii antice a ela)orat nu numai f!lo/of!& "ol!+!$&* ci c(iar o$!olo-!& "#o"#!(-/! &0 Spre deose)ire de Platon" Aristotel a e ectuat cercetari concrete $ariate si e%tinse conduse in spirit stiinti ic" olosind me+o,e !n,($+!)e ! $om"&#&+!)e0 Personalitatile de $a#a in domeniu >din antic(itate? au ost !recii = A#! +o+el ! Pl&+on. In lucrarile sale undamentale @Pol!+!$& ! E+!$&A" Aristotel ormulea#a idei de ordin sociolo!ico*&uridic" dintre acestea cele mai importante sunt re eritoare laB o societatea umana care este !u$ernata de o anumita o#,!ne f(n,&men+&l&* ,e e+!$&* o.!$e!(#!* $(+(me ! mo#&)(#!' o conceptele de coinoniai" ilia si nomos repre#entand !rupurile de indi$i#i" solidaritatea sociala si fenomen(l o$!&l numit ordine e icienta.' o e%istenta in cadrul iecarui -#(" o$!&l & ,#e"+(l(! ! & ol!,&#!+&+!! o$!&le ' o statul este un fenomen n&+(#&l cerut de e%istenta iintelor umane. Sociolo!ul rance# G.Gur$itc( considera ca Aristotel a pre i!urat multe din aspectele importante ale sociolo!iei &uridice cum suntB m!$#o o$!olo-!& ,#e"+(l(! ! o$!olo-!& '(#!,!$& . Pl&+on" pe lan!a idei de ordin &uridic si criminolo!ic" in cunoscuta sa lucrare @Re"(.l!$&A" mentionea#a ca $e! $&#e -()e#ne&/& +&+(l (n+ m&-! +#&+!! . Ei asi!ura ericirea mem)rilor societatii" statul a$and ca sarcina principala administratia &ustitiei" mentinand in elul acesta ordinea si unitatea. Asa dupa cum a irma ma&oritatea istoricilor si nu numai" dupa perioada ertila a !andirii antice" repre#entata de eruditii mentionati >la care tre)uie adau!ati 1e#o,o+ ! Pl&+on precum si scriitorii acelor $remuri caB 1ome#* Sofo$le ! O)!,!( etc? a urmat o perioada de peste -488 de ani" de sla)a ertilitate sociala In e)(l me,!(" in $estul Europei au aparut primele idei de ordin sociolo!ico*&uridic in l($#&#!le +eolo-(l(! Tom& D2A3!no si a scriitorului !+&l!&n D&n+e Al!-4!e#!. Ade$aratele ori!ini ale sociolo!iei se re!asesc tot in Europa de $est" dupa sc(im)arile de esenta produse de Re$olutia France#a -79: si de re$olutia industriala cand in locul reli!iei incepe sa ie olosita stiinta in a e%plica si intele!e lumea. Premer!ator acestor e$enimente istorice a ost scriitorul" &uristul si ilo#o ul rance# Je&n-J&$3(e Ro( e&(* care a irma ca o$!e+&+e& & &"&#(+ ,("& $e o&men!! " la inceputul e%istentei lor naturale" &( +#&!+ !/ol&+ pentru ca &"o! &$e +!& & e & o$!e/e . Aceasta asociere in care se mentin orta si li)ertatea iecarui indi$id" se datorea#a insu icientei ortelor i#olate ale oamenilor" luati separat" pentru a le asi!ura supra$ietuirea. Pentru aceasta asociere >a irma autorul? s*a !asit instrumentul &uridic numit @contract socialA care duce la crearea +&+(+(l(! $on+#&$+(&l. Re#ulta ca statul si dreptul sunt produse ale $ointei comune >su) orma de contract? ca orme ce se impun pentru e%istenta $ietii sociale. In a ara ideii centrale re eritoare la acest contract" 0ontesCuieu aprecia#a ca dreptul se e%plica atat prin "#!n$!"!(l le-&l!+&+!! !n,!)!/!lo# cat si prin !n+e#)en+!& (no# &l+! f&$+o#! -,e o#,!n n&+(#&l cum suntB relie ul" marimea si calitatea teritoriului" elul climei" dar si -,e o#,!n o$!o-e$onom!$ cum suntB comertul" mora$urile" reli!ia si li)ertatea cetatenilor. In acelasi timp" iluministul rance# a irma ca dreptul nu este ce$a imua)il ci ca aceasta e$oluea#a in timp si spatiu datorita unor cau#e !enerale care in luentea#a in acelasi timp si societatea.

Re erindu*se la precursori" specialisti de marca ai sociolo!iei sustin ca ar tre)ui considerat nu un precursor ci c(iar un ade$arat intemeietor al ulterioarei sociolo!ii 0,NTESGUEIU >-69: * -729?. Prin SPIRITUL LEGILOR -729" dar si prin cea de a doua a sa lucrare" @+,NSIDERATII ASUPRA +AU;EL,R GRAND,RIL,R R,0ANIL,R SI AL DE+ADENTEIA = -712" 0ontesCuieu are o contri)utie remarca)ila la creerea premiselor pentru a)ordarea o$!olo-!$& a politicului prin postularea >enuntarea? "#!n$!"!(l(! le-!+&+!!* ca decur!and din @insasi natura lucrurilorAB * ormularea raportului dintre le!ile !enerale si ca#urile particulare * rele$area aptului ca ace parte din @spiritul le!ilor" rolul pe care totalitatea conditiilor >!eo!ra ice" economice" psi(olo!ice si institutionale?" il are in determinarea con i!uratiei si continutului ordinii politice dintr*o anumita tara. 0ontesCuieu a ost preocupat de sinteti#area datelor = ela)orand conclu#ii !enerali#atoare cum ca e%ista #el&+!! $on +&n+e !n f&"+ele o$!&le0 Istoria si $iata sociala nu sunt conduse numai B * de $ointa PR,VIDENTEI >intelepciunea suprema a di$initatii in !u$ernarea lumii?' * de capriciile 3A;ARDULUI' * de $ointa AR.ITRARA a oamenilor' ci de le!i care e%prima re!ularitati" care deri$a din natura lucrurilor. .. Intemeietorii sociolo!iei -. Au!uste +omte Desi au e%istat multe incercari in nasterea noii stiinte" ma&oritatea autorilor sunt unanimi in parerea ca cel mai de seama sociolo!" parintele acesteia este ilo#o ul rance# A(-( +e Com+e 5767-5787 care a olosit pentru prima data cu$antul @ o$!olo-!e 5797. Potri$it acestui autor" sociolo!ia are ca o)iect de in$esti!are umanitatea iar partile componente ale sociolo!iei suntB *statica sociala >care cercetea#a crearea societatii si structura institutiilor ei?' si *dinamica sociala >repre#entata de de#$oltarea ideatica a omenirii?. +omte a creat po#iti$ismul sociolo!ic" considerand ca noua stiinta determina )unastarea umanitatii" utili#and stiinta pentru intele!erea comportamentului uman" ducand la pre$ederea si controlul acestuia. El a considerat ca oamenii se !asesc permanent intr*o po#itie dualaB $iata in comun si a tendintelor lor e!oiste" ultimele iind in rante de educatia reli!ioasa si de ni$elul de cultura !enerala. /. Emile DurE(eim ilo#o si sociolo! rance#. Se ul scolii rance#e de sociolo!ie. A demonstrat o orientare po#iti$ista >ADespre di$i#iunea muncii socialeA" @Re!ulile metodei sociolo!iceA? a su)liniat caracterul o)iecti$" le!ic si speci ic al enomenelor sociale. Teoria sa despre @repre#entarile colecti$eA are un su)strat idealist o)iecti$. Unul din parintii sociolo!iei in !eneral si a sociolo!iei &uridice in special este considerat f!lo/of(l ! o$!olo-(l f#&n$e/ Em!le D(#:4e!m 5787-5657 . In conceptia sa" o$!e+&+e& ! ,#e"+(l sunt ine$ita)il le!ate intre ele" acestea din urma iind de apt fo#m& "e$!&l& ,e +#($+(#&#e & o$!e+&+!! " $iata sociala neputand e%ista ara ca $iata &uridica sa nu e%iste simultan. Dreptul repre#inta orma solidaritatii sociale" in ea iind re lectate multiplele atete ale solidaritatii sociale. DurE(eim este cel care a ondat scoala sociolo!ica rance#a" sociolo!ismul repre#entand acel curent care considera enomenele sociale ca apte sau lucruri sociale concreti#ate in moduri colecti$e de !anduri. Potri$it autorului" ,#e"+(l e +e (n mo, ,e $on,(!+& $#e&+ ,e $ole$+!)!+&+e0 El considera ca in societate e%ista doua cate!orii de solidaritate umanaB a? ol!,&#!+&+e& me$&n!$&; .< ol!,&#!+&+e& o#-&n!$&0

10

Aceste doua tipuri de solidaritate determina crearea a doua cate!orii de le!i" ast el ca solidaritatea mecanica le !enerea#a pe cele represi$e iar cea or!anica pe cele restituti$e >e%. dreptul amiliei" commercial etc?. In a ara de !ene#a sociala a criminalitatii" cu pri$ire la reactia sociala ata de acest enomen" concreti#ata prin pedepsirea in ractorilor" DurE(eim a irma ca pedeapsa este @ca insemnatate mai mare in societatile mai putin de#$oltate" unde puterea conducatorilor are un caracter a)solutA. 1. 0a% Fe)er >-962*-:/8? sociolo!" ilo#o al istoriei" politolo! si economist !erman a ela)oratB Studii de sociolo!ia reli!iei si istoria economiei >AEtica protestanta si spiritul capitalismuluiA?. A acordat o importanta deose)ita unitatii principiului cau#alitatii si Acompre(esiuniiA >care se poate intele!e usor? in cunoasterea realitatii sociale" ela)orand in acest scop cu unctii metodolo!ice" sc(eme a)stracte denumite @tipuri idealeA. Autor al unei teorii eclectice >im)inarea mecanica" (i)rida a unor idei" conceptii" puncte de $edere? pri$ind pluralitatea actorilor istorici cu su)linierea primatului actorului psi(olo!ic >@economie si societateA?. Sociolo! de seama" a ost -e#m&n(l %&= >e.e# 57?@-5620* care pune in centrul atentiei actiunea sociala" ea iind determinata de aptele oamenilor care determina crearea colecti$itatilor si comple%ele lor sociale. In lucrarile sale arata ca notiunile de o)icei" con$entie si drept" >in care ultimul deri$a din de#$oltarea treptata in timp a primelor? coe%ista in timp. Fe)er aprecia#a ca sociolo!ia &uridica tre)uie sa sta)ileasca opo#itia dintre cele trei tipuri de dreptB * dreptul material ("#&n&+(#&l >mistic si reli!ios?' * dreptul material relati$" #&+!on&l >procedural sau institutional?' * dreptul > ormal si material? !n !n+#e-!me #&+!on&l seculari#at cu a&utorul lo!icii ormale. Dreptul pri$at il considera le!at de economie iar cel pu)lic de politic. +. Traditii si contri)utii romanesti in domeniul sociolo!iei &uridice Ve +!+(l "&+&# N!$ol&e %!le $( = Nicolae Spataru >-616 =-789? )oier si carturar umanist din 0oldo$a Participand la un complot impotri$a domnitorului Ste anita Lupu -64: = -66- a ost silit sa ia drumul pri)e!iei. A pere!rinat in Germania" Franta >unde a indeplinit o misiune diplomatica? Suedia = a trimis un tratat teolo!ic in latineste = care repre#inta prima lucrare a unui roman tiparita la Paris. S*a sta)ilit in Rusia" de$enind se al corpului de talmaci. A tradus si compilat in lim)a romana lucrari cu caracter istoric" reli!ios" educati$ si ilolo!ic. @Vec(iul TestamentA" o prima istorie a imperiului otoman in latina si in rusa" intre -674* -679 a indeplinit din insarcinarea tarului AleEsei 0i(ailo$ici o misiune diplomatica la PeEin! in urma careia a scris AJ(#n&l ,e $&l&+o#!e !n C4!n& ! ADe $#!e#e& C4!ne!" lucrari $aloroase mai ales su) raport literar si documentar. Atat spatarul 0ilescu cat si domnitorul 0oldo$ei Dimitrie +antemir >Descrierea 0oldo$ei? au a)ordat aspecte de ordin sociolo!ic constatate la colecti$itatile umane pe care acestia le*au o)ser$at si le*au descris. Ion Ione $( ,e l& B#&, >-9-9*-9:-? in Roman" a!ronom" economist si statistician" mem)ru de onoare a Academiei. Intemeitorul stiintei a!ricole moderne in Romania. Are contri)utii insemnate in or!ani#area primelor e%periente a!ricole" & fe#melo# mo,el. In secolul <<*lea" !n l($#&#!le l(! Ion Ione $( ,e l& B#&, se !asesc re#ultatele in$esti!arii de ordin sociolo!ic acute de autor in colecti$itatile de a!ricultori din trei &udete ca Doro(oi" Putna si 0e(edinti. A a$ut un rol insemnat in in atuirea re ormei a!rare >-962?" a alcatuit o mono!ra ie pri$ind a!ricultura.

11

Ade$arata nastere a sociolo!iei romanesti este asimilata cu aparitia actiunilor initiale" or!ani#ate si conduse de D!m!+#!e G( +! >-998*-:44? Iasi" pro esor uni$ersitar la Iasi si .ucuresti. Fondatorul scolii sociolo!ice >mono!ra ice? .ucuresti potri$it sistemului sau sociolo!ic" #e&l!+&+e& o$!&l& $on +!+(!e (n +o+ ,e m&n!fe +&#!Be$onom!$e* "!#!+(&le* '(#!,!$e ! "ol!+!$e< conditionate de actiunea mai multor actori >@ $&,#(l $o molo-!$ .!olo-!$* A" !4olo-!$ ! A! +o#!$< si !u$ernate de le!ea @paralelismului sociolo!icA. A in iintat Institutul Social Roman >-:/-*-:29?" +onsiliul National de +ercetare Stiinti ica >-:27*-:29? re$istele @Ar(i$a pentru stiinta si re orma socialaA si @Sociolo!ie romaneascaA. Este unul din intemeietorii 0u#eului satului = -:16. Renumitul om de stiinta roman" a ormat in anul -:19 Institutul de cercetari sociale al Romaniei" lucrarile acestei institutii purtand in luenta conceptiei acestuia. In conceptia lui D.Gusti" o)iectul sociolo!iei il constituie realitatea sociala conditionata de actori naturali >cadre naturale? dar si sociali. De#$oltarea studiilor si cercetarilor de sociolo!ie &uridica au ost continuata de catre scoala sociolo!ica de la .ucuresti" ondata si or!ani#ata de D!m!+#!e G( +!" cola)oratorii sai >0ircea Vulcanescu" Anton Golopentia" Traian 3erseni" 3enri 3. Sta(l?. Realitatea sociala repre#inta un ansam)lu de @mani estariA >economice" spirituale" &uridice si politice? ce se de#$olta in stransa le!atura cu @cadreleA $ietii sociale. In consecinta" dreptul si re!lementarile sale pot i e$identiate prin utili#area metodei moni!ra ice la ni$elul unor @unitati scolareA> amilie" scoala" )iserica" sat" oras" etc.?. In conceptia scolii mono!ra ice de la .ucuresti" sociolo!ia &uridica studia#a @principiile" criteriile" imperati$ele" normele si $alorile ideii de dreptate cum sunt ela)orate de comunitatea rurala traditionala" iar pe de alta parte actiunile" in aptuirile" o)iceiurile" mora$urile si u#uantele propiu*#ise care traduc in apt ideea de dreptateA. Scoala sociolo!ica de la .ucuresti a intreprins numeroase cercetari de etnolo!ie si socilo!ie &uridica" in numeroase &udete si #one ale Romaniei inter)elice" recoltand un )o!at material aptic despre dreptul o)isnuielnic" dreptul unciar" amiliei si penal din domeniul psi(o*sociolo!iei &uridice ale unor !rupuri si colecti$itati sociale romanesti. Dupa instaurarea re!imului totalitar in Romania" sociolo!ia $a i considerata o disciplina @)ur!(e#aA" @utopicaA siAmisti icatoareA a realitatilor sociale" iind inlaturata din planurile de in$atamant mediu si superior. Dupa -:66" inceputul timid de @li)erali#areA a societatii romanesti" sociolo!ia rede$ine o)iect de studiu si cercetare. Dupa decem)rie -:9:" cand dreptul ca disciplina incetea#a de a mai i ser$it unor interese ideolo!ice" politice si de partid" iar socilo!ia este de#ideolo!i#ata de ideile totalitarismului si ilo#i iei mar%iste" sociolo!ia &uridica de$ine un o)iect de studiu !enerali#at in planurile de in$atamant ale unor acultati si cole!ii uni$ersitare. In #ilele de a#i poate cel mai cunoscut om de stiinta in domeniu este pro esorul Nicolaie Popa" cel care in anii -:77 preda cursul de sociolo!ie &uridica la Facultatea de Drept .ucuresti. Alaturi de el" preocupari ma&ore cocreti#ate in cursuri uni$ersitare si lucrari de specialitate sunt pro . 0aria Voinea" Dan .anciu" Ion Vladut" Andrei Stanoiu" Vasile Popa" So ia Popescu. III. 0ET,D,L,GIA +ER+ETARII S,+I,L,GI+E A. +onsideratii !enerale Sociolo!ia !enerala si cea &uridica >pentru cunoasterea realitatii sociale si respecti$ &uridice? initia#a si des asoara acti$itati de in$esti!are a o)iectului de studiu" pentru a descoperi cau#ele si actorii care determina enomenele sociale >si cele &uridice?. , ast el de cercetare cunoscuta su) numele de cercetare etiolo!ica >sau cau#ala? are ca scop $eri icarea unor anumite ipote#e pentru a sta)ili relatiile dintre enomenele cau#a si e ect" ea iind denumita si cercetare acti$a" dorindu*se ca prin re#ultatele ei sa se im)unatateasca anumite situatii e%istente in realitatea sociala >&uridica?. , a doua modalitate de cercetare care nu are ca scop de#$aluirea le!aturii cau#ale dintre enomenele sociale este cea de e$aluare. Aceasta are ca o)iecti$ masurarea e icacitatii

12

unui anumit sistem &uridic" de re#ultatele o)tinute le!iuitorul tinand seama in procesul de ela)orare a actelor normati$e si in procesul de aplicare a le!ii. De ce este ne$oie sa ne aplecam asupra metodelor de in$esti!atie speci ice sociolo!ieiH Intre)area nu*i retorica. Ea are un raspuns rele$ant pentru specialistii dreptului" raspuns dat de unul dintre specialistii romani in domeniu" Vasile 0i tode care a irmaB @Daca sociolo!ii tre)uie sa posede cunostinte in di erite domenii si discipline socio* umane" repre#entantii >sau specialistii? din aceste discipline >cum sunt de e%emplu &uristii = n.n.? tre)uie sa posede la randul lor o anumita pre!atire sociolo!ica pentru a putea participa in mod e icient la in$esti!atiile interdisciplinare si totodata pentru a reali#a studii de )una calitate in propriile domenii >economic" istoric" antropolo!ie" demo!ra ie si drept = completam noi?. Posi)ilitatea in$esti!arilor sociolo!ice este data de caracteristica undamentala a !rupurilor umane" aceea a comunicarii $er)al*sim)olistica" cercetatorul sociolo! inte!rand direct su)iectul de cercetat. De cele mai multe ori sociolo!ia >implicit si cea &uridica? prin metodele de in$esti!are cercetea#a idei" repre#entari" atitudini" $alori" opinii sau intentiile oamenilor.

.. +adrul cercetarii sociolo!ice A)ordand aceasta pro)lematica este necesar sa mentionam ca pasii pe care*i parcur!e cercetarea sociolo!ica suntB -. ale!erea temei de cercetat' /. sta)ilirea metodelor si te(nicilor olosite in in$esti!area ce urmea#a sa se reali#e#e' 1. des asurarea in$esti!arii >sau cule!erea datelor?' 2. anali#a datelor culese' 4. $alori icarea re#ultatelor o)tinute. -. Ale!erea temei de cercetat +ercetarea sociolo!ica nu se ace ara a a$ea o tema presta)ila care de o)icei este data de anumite dis unctiuni din realitatea sociala >in ca#ul sociolo!iei &uridice" din realitatea &uridica?. E%empli icam cate$a teme care pot i in $iitor su)iectul in$esti!arii sociolo!iei &uridiceB * +are sunt cele mai comune tipuri de in ractiuniH * +are este procentul dintre cei identi icati ca in ractori si condamnatiH * Are incredere populatia in actul de dreptate al &ustitieiH * In ce masura pedepsele se$ere duc la pre$enirea criminalitatiiH * +e determina cresterea criminalitatii in ultimul deceniuH * Sta)ilirea !radelor de apro)are sau de#apro)are ale populatiei ata de actul de coruptieH /. 0etode sociolo!ice de in$esti!are Dupa sta)ilirea tematicii cercetarii sociolo!ice si dupa ce s*au ales ipote#ele posi)ile care pot i descoperite" sociolo!ii trec la ale!erea metodelor si te(nicilor de in$esti!are. Sociolo!ia si*a creat propriile metode de cercetare" acestea iind cunoscute su) numele de anc(ete sociale" care constau in in$esti!area directa a mem)rilor !rupurilor umane" olosind in e!ala masura si alte metode speci ice celorlalte stiinte cum suntB o)ser$atia" e%perimentul si studiul documentelor. In cadrul anc(etelor sociale" te(nicile de in$esti!are sunt c(estionarul si inter$iul. Fara a a$ea pretentia ca descrierea de mai &os este o a)ordare de specialitate $om reda speci icul iecareia dintre aceste metode. a? ,)ser$atia Prima si cea mai utili#ata metoda de in$esti!are este o)ser$atia" e& f!!n, o &$+!)!+&+e (m&n& ,e $on+em"l&#e ! e !/&#e & fenomenelo# ! "#o$e elo# o$!&le !n fo#m& & n&+(#&l&* f&#& $& o. e#)&+o#(l & !n+e#)!n& !n ,e f& (#&#e& $elo# +(,!&+! . In sociolo!ie" o. e#)&+!& e +e +!!n+!f!$&" ea in opera unor o)ser$atori pre!atiti" iind o contemplare intentionata si metodica a realitatii sociale" cu o orientare spre un scop )ine determinat.

13

O.!e$+(l o. e#)&+!e! in sociolo!ia &uridica este #e&l!+&+e& '(#!,!$& ormata din enomenele si procesele &uridice care de inesc societatea in momentul des asurarii in$esti!atiei. In raport de anumite criterii" o)ser$atiile sociolo!ice pot i clasi icate in mai multe cate!oriiB -. In f(n$+!e ,e "o/!+!& o. e#)&+o#(l(! f&+& ,e -#("(l o$!&l +(,!&+ o)ser$atia esteB o Directa >sau nemi&locita? intre o)ser$ator si !rupul studiat neinterpundu*se nimic" aceasta iind in contact cu realitatea sociala. Acest mod de o)ser$atie este cel mai $aloros pentru ca o era in ormatii cu $aloare de apte si constituie materialul cel mai )o!at" di$ers si nuantat pentru anali#e colecti$e speci ice stiintelor sociolo!ice' o Indirecta" atunci cand se ace olosind opiniile altor o)ser$atori" asa cum este in ca#ul studiului documentelor. /. Un &l ,o!le& $#!+e#!( ,e $l& !f!$&#e &l o. e#)&+!!lo# in cercetarea sociolo!ic ail $on +!+(!e "o/!+!& o. e#)&+o#(l(! f&+& ,e -#("(l o$!&l o. e#)&+ B o Daca o)ser$atorul ramane in a ara !rupului social o)ser$at" o)ser$atia in acest ca# este o)ser$atie e%terna' o Atunci cand o)ser$atorul are un contact indelun!at cu colecti$itatea studiata" uneori inte!randu*se in acti$itatile speci ice acestuia" o)ser$atia este numita interna sau participati$a. Practica sociolo!ica a demonstrat ca acest !en ultim de o)ser$atie este cel mai e icient ata de celelalte cate!orii de o)ser$atiii si c(iar ata de celelalte metode de in$esti!are cum sunt c(estionarele si inter$iurile" deoarece o)ser$atorul poate sesi#a si cule!e date ade$arate. In pri$inta acestora" in literatura sociolo!ica >re eritoare la metodele de in$esti!are? se a irma caB @este mai usor sa minti un anc(etator decat a disimula ceea ce stii ata de un o)ser$atorA. Pentru reusita o)ser$atiei participati$e specialistii recomanda respectarea urmatoarelor re!uliB o sta)ilirea unei @!raniteA precise intre o)ser$ator si !rupul o)ser$at' o respectarea normelor de con$ietuire ale !rupului studiat' o o)ser$atorul sa nu soc(e#e !rupul studiat prin cunostintele pe care le poseda" prin $oca)ularul olosit" ara sa lase impresia ca este o autoritate' o sa nu orte#e prin nimic situatia o)ser$ata pentru a o)tine date' o sa descopere liderii ormali sau in ormali ai !rupului studiat. )? E%perimentul A ,o(& me+o,& !m"o#+&n+& ,e !n)e +!-&#e olosita in sociolo!ie o constituie e%perimentul care este de apt o o. e#)&+!e ,!#!'&+& ,e o. e#)&+o# prin aceea ca se inter$ine in ,e f& (#&#e& fenomen(l(! sau "#o$e (l(! o. e#)&+ "#!n $4!m.&#e& $on,!+!!lo# " ie prin !n+#o,($e#e& ,!n &f&#& & (no# )&#!&.!le &( f&$+o#! no! . Daca o)ser$atia este o contemplare a unui enomen care nu s*a repetat" e%perimentul poate i reconstituit si repetat ori de cate ori este ne$oie pentru a $eri ica ipote#ele initiale in situatia in care de la prima incercare aceasta nu s*a reali#at. In literatura de specialitate se recomanda parcur!erea" pas cu pas" a mai multor etape pentru ca e%perimentul sa ie e icient. Acestea sunt in ordinea urmatoareB * sta)ilirea ipote#elor' * crearea conditiilor de o)ser$atie' * sta)ilirea si supra$e!(erea !rupului de control' * introducerea actorilor e%terni' * sta)ilirea consecintelor acestora' * controlul si diri&area $ariantelor urmarite' * ela)orarea pe )a#a $eri icarii ipote#elor si conclu#iilor teoretice a actiunilor practice. Valoarea e%periementelor este mai mare decat a o)ser$atiilor" primele $eri icand cu preci#ie ipote#ele" pentru ca de cele mai multe ori" o)ser$atiile lasa mereu du)ii si locuri !oale.

14

In sc(im)" e%periementele se reali#ea#a mai !reu decat o)ser$atiile" ie din moti$e etice sau &uridice" ie din cau#a c(eltuielilor ridicate care le impun. c? Studiul documentelor A +#e!& me+o,& ,e !n)e +!-&#e o$!olo-!$& e +e $e& ,o$(men+&#& &( +(,!(l ,o$(men+elo#. Ea repre#inta de apt" tot o o)ser$atie dar o o)ser$atie indirecta. +u a&utorul ei sociolo!ii >prin consultarea di eritelor documente o iciale sau particulare? suplinesc lipsa unor in ormatii care nu pot i o)tinute prin celelalte metode de cercetare sociolo!ica. Atunci cand se apelea#a la aceasta metoda" tre)uie a$ut in $edere ca documentele cu continut sociolo!ic poarta amprenta personalitatii celor care le*au intocmit si nu in ultimul rand sunt particulari#ate de conditiile istorice din perioada careia ii apartin. +ele mai olosite documente in cadrul in$esti!atiilor sociolo!ice suntB * situatiile statistice' * ar(i$ele o iciale ormate din documente calitati$e ca anali#e" procese*$er)ale" rapoarte de acti$itate" directi$e' * documente ale unor persoane cum sunt scrisorile" &urnalele" memoriile sau auto)io!ra iile' * documente au%iliare in care sunt incluse alaturi de lucrarile literare" presa" documentele oto!ra ice" cinemato!ra ice si cele onetice. d? Anc(etele sociale Daca o. e#)&+!& si e="e#!men+&l (n+ me+o,e ,e $e#$e+&#e pe care le !asim si la alte stiinte >cum sunt cele ale naturii? me+o,& &n$4e+e! e +e "e$!f!$& o$!olo-!e! unde #e&l!+&+e& !n)e +!-&+& $on+!ne o&men! $( $&#e o$!olo-(l !n)e +!-&+o# !n+#& !n+#-o #el&+!e ,e $om(n!$&#e "#!n l!m.&'. Etimolo!ic rantu#escul @enCuiteA este radacina cu$antului anc(eta" care presupune ascultarea oamenilor pentru a $eri ica e%istenta sau ine%istenta unui apt sau a unei situatii. Aceasta metoda @anc(etaA" prin cele doua instrumente de in$esti!areB inter$iul si c(estionarul apelea#a la esantioane de oameni" intre)andu*i asupra unor pro)leme de interes sociolo!ic" ale caror raspunsuri sunt ulterior anali#ate si structurate pe di erite criterii. Pe aceasta )a#a se $or ormula conclu#ii >ade$aruri de $aloare? care $or i olosite de actori de deci#ie in domeniul cercetat >&uridic in ca#ul sociolo!iei &uridice?. -. Inter$iul Prin !n+e#)!( e !n+ele-e o $on)o#.!#e* (n ,!&lo-* "(#+&+ ,e o$!olo- ! (n(l ,!n mem.#!! e &n+!on(l(! (m&n &le ,!n -#("(l o$!&l !n)e +!-&+ pentru cule!erea de in ormatii in le!atura cu scopul urmarit. Aceasta modalitate de in$esti!are este olosita in multiple orme ale $ietii sociale cum suntB * concursurile pentru ocuparea unei slu&)e' * inter$iurile reporterilor' * sta)ilirea unor dia!nostice medicale' * e ectuarea unor tratamente psi(iatrice in ca#ul psi(oterapiei' In literatura de specialitate s*au reali#at mai multe clasi icari ale inter$iurilor sta)ilindu* se ca cele mai utili#ate orme de inter$iuri suntB * inter$iuri +e+ & +e+ sau prin tele on' * inter$iuri +#($+(#&+e" em! +#($+(#&+e sau ne +#($+(#&+e >in unctie de !radul de li)ertate in ormularea intre)arilor de catre sociolo!?' * indi$iduale si de !rup >in unctie de numarul persoanelor participante la inter$iu?. Re!urile unui inter$iu e icient Specialistii atra! atentia ca pentru a o)tine re#ultate )une in olosirea inter$iului" tre)uie sa respecte urmatoarele re!uliB * o sin!ura intre)are" un sin!ur raspuns' * intre)ari precise si simple' * durata inter$iului sa ie scurta" in unctie de pre!atirea si personalitatea interlocutorului' * e$itarea cu$intelor cu du)lu sens' * intre)arile sa se re ere la aspecte concrete'

15

* e$itarea ormularilor pentru ca la intre)arile puse sa nu se dea raspunsuri monosila)ice" de !enul da sau nu. /. +(estionarul A ,o(& me+o,& ,e !n)e +!-&#e olosita in anc(etele sociolo!ice este c(estionarul care consta in fo#m(l&#e& (n(! e+ ,e !n+#e.&#! care se adresea#a su)iectilor pe pro)lematica studiata. Spre deose)ire de inter$iu unde sociolo!ul si interlocutorul au un contact nemi&locit" in ca#ul c(estionaruluiB - intre)arile se pun pe un ormular >de o)icei pe (artie? sau la calculator" cu pri$ire la domeniul studiat" ara ca sociolo!ul sa intre in contact cu su)iectul' - de cele mai multe ori" su)iectul este scos din mediul sau. +(estionarele" in unctie de modalitatea in care su)iectul poate sa alea!a raspunsurile care i se cer" sau sa raspunda li)er la intre)arile puse" se impart in c(estionare cu raspunsuri limitate sau c(estionare cu raspunsuri nelimitate >desc(ise?. In prima cate!orie c(estionarele cuprind un set de raspunsuri posi)ile din care su)iectului i se cere sa alea!a pe cel pe care il considera ade$arat. In ca#ul c(estionarului desc(is su)iectilor li se cere sa raspunda li)er" cu propriile cu$inte la intre)arile puse. +. +onstruirea esantionului Anc(etele sociale se intreprind prin intermediul esantionului care repre#inta acea parte a !rupului social studiat" sta)ilita prin di erite procedee si a carei in$esti!are conduce la conclu#ii care $or putea i e%ploatate la ansam)lul colecti$ului de ori!ine. ,peratia prin care se sta)ileste esantionul repre#entati$ dintre mem)rii !rupului social in$esti!at se numeste esantionare. In practica sociolo!ica se olosesc procedee de esantionare prin (a#ard >procedee pro)a)iliste? sau prin procedeul cotelor. In ca#ul procedeului cotelor" esantionarea este reali#ata cu a&utorul calculelor" al le!ilor statistice si matematice asupra carora nu ne $om opri deoarece noi nu dorim pre!atirea de specialitate a studentilor de la acultatea de drept" ci doar o punere in tema a acestora cu notiuni de sociolo!ie !enerala si de sociolo!ie &uridica. D. Anali#a datelor culese si ormularea conclu#iilor Dupa ce etapa cule!erii datelor s*au epui#at" ec(ipa de sociolo!i care e ectuea#a in$esti!area trece l& e+&"& &n&l!/e! datelor > olosindu*se ta)ele" scale" repre#entari !ra ice? si in inal la redactarea conclu#iilor care se $or pre#enta actorilor de deci#ie. In sociolo!ie" pentru ca cercetarea sa ie e icienta" se cere o permanenta pre!atire a specialistilor sociolo!i" pentru ca de multe ori re#ultatele o)tinute nu sunt reale deoarece pe intre!ul proces al in$esti!arii sociolo!ice pot aparea impedimente care in principal se re era laB - nu s*au intocmit corect c(estionarele' - nu s*au constituit corect esantionul' - anali#a si interpretarea datelor nu s*a acut in mod corect. In alte situatii e%ista riscul ca desi cercetarea sociolo!ica sa i ost corecta" conclu#iile sa ie reale" dar actorii de deci#ie din di erite considerente >economico* inanciare sau politice? sa nu tina seama de solutiile propuse. IV. GRUPURILE S,+IALE SI +,0UNITATEA A. Grupuri sociale Este unanim apreciat ca omul pentru a supra$ietui" traieste in !rup*$iata sociala iind $iata de !rup. ,rice indi$id se naste intr*un !rup social" primeste primele notiuni si do)andeste e%periente intr*un !rup de oameni" crescand si maturi#andu*se tot intr*un !rup social si mai intotdeauna trece in ne iinta tot intr*un !rup social.

16

Norman Goodman de ineste !rupul social ca @doi sau mai multi indi$i#i care au un sentiment comun de identitate si se in lueantea#a unul de altul in modalitati structurate pe )a#a unui ansam)lu comun de perspecti$e re eritor la comportamentul iecaruiaA. In a ara de aceste caracteristici tre)uie speci icat" asa cum a acut*o si E.DurE(eim" ca !rupul social @nu este identic cu suma partilor sale >a indi$i#ilor care*l compun?" el iind ce$a deose)it" ale carui proprietati di era de acelea pe care le pre#inta partile din care este compusA. Pentru e%istenta unui !rup social tre)uie o)li!atoriu sa !asim unde indi$i#ii care*l compun o relatie de interdependenta" de $iata a ecti$a comuna" scopuri comune si participarea acestor indi$i#i la reali#area lor. In a ara acestor conditii o)li!atorii" necesare iintarii !rupurilor sociale" sociolo!ii au descoperit ca acestea sunt caracteri#ate si deB o structura si or!ani#are proprie cu o ierar(ie a indi$i#ilor care le compun > iecare dintre acestia a$and roluri )ine de inite?' norme de comportare si $alori speci ice pe care indi$i#ii le respecta pentru a supra$ietui' orme de control si presiune ale !rupului ata de mem)rii componenti' e%istenta unei constiinte de sine" a modului de apartenenta la !rup' relatiile pe care le sta)ilesc cu alte !rupuri' sta)ilitate temporala. .. Tipuri de !rupuri sociale 0a&oritatea sociolo!ilor au ost preocupati in a clasi ica !rupurile sociale dupa di erite criteriiB marime" !radul de intimidate dintre mem)rii !rupurilor" ni$elul de solidaritate etc. +lasi icarea s*a acut atat din ratiuni epistemolo!ice dar si a dorintei de a se intele!e mai )ine rolul pe care aceste !rupuri le au in societatea umana in !eneral. -. Grupurile primare si secundare +lasi icarea !rupurilor sociale in primare si secundare a ost acuta de sociolo!ul american +(arles 3orton +ooleI a$and drept criteriu e%istenta sau ine%istenta relatiilor dintre indi$i#i" indicand ca din prima cate!orie >!rupuri primare? ac parte acele !rupuri ormate dintr* un numar mic de oameni care au intre ei relatii personale stranse si dura)ile" ele iind oarte importante pentru mem)rii componenti. Ei au !ri&a unul de altul mentinand intre ei relatii sincere de lun!a durata. +ele mai cunoscute !rupuri sociale suntB * amilia' * colecti$itatile de copii cunoscute su) numele de !rupuri de &oaca' * !rupurile de $ecini >mai ales in comunitatile rurale?' * !rupurile de )atrani in di eritele lor orme de mani estare. Aceste !rupuri contri)uie la ormarea personalitatii indi$i#ilor ce le compun. Grupurile secundare" de re!ula sunt !rupuri mari cu o coe#iune sociala sla)a" constituie pentru a des asura o anume acti$itate" in $ederea atin!erii unui scop si care au o durata determinata. +aracteristica !rupurilor primare" re eritoare la relatiile a ecti$e dintre indi$i#i" aici nu e%ista deoarece interesea#a competenta acestora pentru indeplinirea scopului propus. Dintre !rupurile secundare putem e%empli icaB * ec(ipa&ul unei na$e maritime' * ec(ipe de cercetare stiinti ica' * detasamente militare' * clase de ele$i sau !rupele de studenti' * un !rup de munca e%tins' * )iserica" etc. De mai multe ori in cadrul !rupurilor secundare sunt cuprinse si !rupuri primare" acestea din urma coe%istand" ca de e%emplu in cadrul unor asociatii producti$e cum sunt asociatiile amiliare.

17

/. Grupuri ormale si !rupuri in ormale Un alt criteriu de clasi icare al !rupurilor sociale il constituie modalitatea o iciala sau neo iciala de constituire a acestora. Ast el cand !rupul este constituit prin acte normati$e" deci#ii sau di#po#itii ale unor institutii de stat sau ne!u$ernamentale" sta)ilindu*li*se structura cat si relatiile dintre mem)rii sai" pe )a#a unor re!ulamente" acesta este numit un !rup ormal. +onducatorul !rupului este desemnat de o institutie de multe ori pe )a#a unor e%amene si concursuri" acesta iind un lider ormal. Aceasta ii determina pe indi$i#ii !rupului sa respecte normele re!ulamentare de conduita in $ederea indeplinirii scopului propus. Intre mem)rii !rupului ormal" pot sa apara relatii personale care nu pot insa sa le anule#e sau sa le inlocuiasca pe cele ormale" incalcarea normelor de conduita sta)ilite de re!ulamentele de unctionare iind sanctionate. +and !rupul social se ormea#a spontan" de o)icei in interiorul !rupului ormal" mem)rii sai asociindu*se pe )a#a unor a initati si contacte personale" relatiile dintre ei ne iind re!lementate o icial" acesta este numit ca !rup in ormal. Liderul !rupului respecti$ impunandu*se sin!ur de o)icei datorita carismei sale" iind recunoscut de ceilalti indi$i#i de )una$oie. De o)icei aceste !rupuri >e% = prieteni? se or!ani#ea#a totusi cu anumite re!uli de conduita si $ederi proprii pe care le respecta dar care nu intra in contradictie cu cele ale !rupului ormal. 1. Grupuri mici si !rupuri mari +riteriul numarului de mem)ri ai !rupului determina impartirea )ipartite a !rupurilor socialeB mici si mari. In cadrul !rupurilor mici" indi$i#ii sta)ilesc intre ei relatii personale nemi&locite" cu un pronuntat caracter psi(olo!ic" in luentand personalitatea acestora >e% = amilia?. Grupurile sociale mari se compun de cele mai multe ori din multiple !rupuri mici >e% = clasa sociala? in care relatiile nu mai sunt personale si nici a ecti$e" acestea (otarand modalitatile de comportament macrosocial. 2. Grupurile de apartenenta si !rupurile de re erinta +riteriile de clasi icare a apartenentei unui indi$id la un anumit !rup si a compararii cu alte !rupuri sociale ata de cel caruia apartin acestora" a dus la impartirea !rupurilor umane in !rupuri de apartenenta si !rupuri de re erinta. +ea de a doua cate!orie de !rupuri este olosita de oameni pentru a*si de ini" compara su sta)ili comportamentul propriu. Sociolo!ii au sta)ilit ca !rupurile sociale de re erinta au trei unctiiB a? normati$a' )? comparati$a' c? de pu)lic. Nu toate !rupurile de re erinta pot indeplini cele trei unctii' altele insa pot >e% = parintii?. Ei in$ata pe copii ce sa aca si ce sa nu aca" ce*i corect si ce nu*i corect indeplinind unctia normati$a. In acelasi timp ei constituie e%emple si modele de comportament pentru copii" reali#andu*se unctia comparati$a. Totodata parintii apro)a sau de#apro)a comportamentele copiilor > unctie de pu)lic?. Intre !rupurile de re erinta care au un rol deose)it in modelarea conduitelor umane" un loc aparte il are !rupul de presiune. Acest !rup mai este numit si normati$ pentru ca sta)ileste standarde de comportament" impunandu*le pentru con$ietuirea tuturor !rupurilor umane" asi!urand normele si $alorile unor !rupuri de re erinta ne!ati$a. +. Familia ca !rup social undamental Am mentionat cu titlu de e%emplu" ca unul din !rupurile sociale primare il repre#inta amilia. Acest !rup" care sta la )a#a societatii umane" are doua acceptiuniB una sociolo!ica si alta &uridica" acceptiuni care sunt sensi)il apropiate. Andrei Stanoiu de ineste ast el amiliaB !rupul social primar in care mem)rii sai sunt uniti prin casatorie si descendenta" le!ati printre ei prin relatii )iolo!ice" economice" moral a ecti$" spirituale si &uridice" care au anumite drepturi

18

si o)li!atii reciproce" le!i erate sau nu si care des asoara o serie de acti$itati" indeplinind anumite unctii in olosul !rupului cat si a societatii. In acceptiunea &uridica" amilia repre#inta !rupul de persoane intre care e%ista drepturi si o)li!atii i#$orate din casatorie" rudenie si in iere" precum si alte raporturi asimilate relatiilor de amilie" ea acand parte din realitatea &uridica. Familia" ca !rup social primar" se deose)este de celelalte !rupuri sociale prin cate$a caracteristici proprii cum ar iB - ea este ormata din persoane unite prin casatorie si cu copii prin le!aturi paternale' - relatiile ce se sta)ilesc intre mem)rii sai sunt mai intai de ordin )iolo!ic apoi moral" a ecti$e" spirituale si &uridice care nu se mai intalnesc si la alte !rupuri' - intre mem)rii sai e%ista un sistem prDcis de drepturi si o)li!atii reciproce' - au sarcini si unctii speci ice. Re eritor la natura si numarul unctiilor amiliei" sociolo!ii au a$ut puncte de $edere di erite dar in !eneral acestea au ost reduse la urmatoareleB a? Functia )iolo!ica care pri$este inlocuirea mem)rilor societatii sau mai )ine*#is perpetuarea speciei umane" amilia iind !rupul unde sunt re!lementate relatiile se%uale umane in cadrul casatoriei. In acelasi timp" amilia este !rupul social unde este impus ta)uul incestului. )? Sociali#area este a doua unctie a amiliei. Aceasta unctie este tot atat de importanta ca si cea de reproducere )iolo!ica a oamenilor. Prin ea se reproduce societatea" continuandu*se mostenirea sociala si culturala. Este ade$arat ca mai sunt si alti actori care determina sociali#area omului dar nici unul nu*i mai puternic si cu mai mare in luenta ca amilia. c? Functia economica Familia este !rupul social in care se asi!ura mem)rilor sai $eniturile necesare nu numai supra$ietuirii ci satis acerea tre)uintelor i#iolo!ice si spirituale" dand acestora o po#itie care in luentea#a semni icati$ e%perientele de $iata de mai tar#iu ale copiilor. d? Functia de solidaritate amiliara In a ara de tre)uintele i#iolo!ice si spirituale ale mem)rilor sai" in amilie sunt satis acute si ne$oile umane de a ectiune" caldura si educatie' aici intimitatea asi!urand pentru mem)rii sai spri&inul a ecti$ necesar in acti$itatile umane particulare si sociale. Sociolo!ii au impartit amiliile in mai multe cate!orii. Ast el" in raport de numarul de !eneratii pe care le cuprind" acestea pot iB amilii nucleare >restranse sau con&u!ale din sot" sotie si copii?" iind numita DIADA cand sunt numai sotii ara copii sau TRIADA in care e%ista mama" tata si copii' amiliile e%tinse sau lar!ite care cuprind mem)rii ai mai multor amilii nucleare pro$enind din !eneratii succesi$e" aici !asindu*se in le!aturi de san!eB )unici" parinti" rati si nepoti. Dupa criteriul locuintei" amiliile se impart inB 1. Familia re#identa care repre#inta toate persoanele care locuiesc in aceeasi casa comuna si des asoara impreuna acti$itati similare' 2. Familia de interactiune ormata din !rupul de persoane intre care e%ista relatii de rudenie" de a&utor reciproc. Pe )a#a criteriului pri$ind po#itia unei persoane in cadrul amiliei se distin!B -. Familia de ori!ine repre#entand amilia in care s*a nascut persoana in cau#a si care este ormata din parinti" rati si surori. Aceasta amilie este numita si amilia consan!uina" unde mem)rii sunt rude de san!e. /. Familia proprie repre#entand amilia reali#ata prin casatorie proprie si care cuprinde sotul si copii. Se mai numeste si amilia de procreare. Al patrulea criteriu de clasi icare il constituie normalitatea" din acest punct de $edere e%istand amilii normale alcatuite din sot" sotie si copii" iind ormata prin casatorie >potri$it normelor &uridice din Dreptul Familiei?. Apoi sunt amilii nenormale din care ac parte indi$i#ii care traiesc in concu)ina&" amilii ara copii sau monoparentale. D. +omunitatea

19

In a ara !rupurilor sociale primare sau secundare in care traiesc oamenii" sociolo!ia a rele$ant ca $iata acestor !rupuri se des asoara in timp si mai ales pe un spatiu !eo!rapic comun numit comunitate spatiala care da un anumit speci ic !rupurilor umane. Prin comunitate se intele!e @acele colecti$itati umane ai caror mem)rii sunt uniti printr*o coe#iune re#ultata din aptul locuirii unui teritoriu considerat comun si prin coe#iunea le!aturilor comune cu pamantul respecti$A. Pentru colecti$itate teritoriul este important deoarece datorita lui se pot o)tine materiile prime din sol si su)sol" se asi!ura conditii de structura. Fiind locuit" aceasta actionea#a si asupra ormarii oamenilor determinand ormarea personalitatii lor precum si o anumita con i!urare a relatiilor sociale. Trei sunt caracteristicile care de inesc comunitateaB teritoriul" comportamentul oamenilor de pe acest teritoriu si identi icarea acestora cu spatial concret in care traiesc. +olecti$itatile au doua orme de e%istentaB rurale si ur)ane. In cadrul colecti$itatilor rurale >catunul si satul? e%ista !rupuri sociale primare > amilia" $ecinatatea? dar si secundare >ec(ipe de munca" clacasi" asociatii culturale sau producti$e? care sunt ormate dintr*un numar mic de mem)ri in care se sta)ilesc relatii predominant personale = aceastea des asurand prepoderent acti$itati a!ricole. 0em)rii acestor !rupuri se cunosc reciproc" asi!urandu*si in acelasi timp un control social puternic" neinstitutionali#at. In lume" satul este cea mai raspandita comunitate umana" ea iind di erita" cu speci ic aparte pentru iecare continent sau tara in parte. Ast el" in Europa sunt speci ice satele lineare >asa cum e%ista in Polonia" +e(ia " Germania?" satele tar!uri >cum sunt in Europa ,ccidentala? sau satul stup >in #onele 0arii 0editerane?. In tara noastra" in unctie de ormele de relie e%ista sate risipite >in #onele montane? sate ras irate >situate in #onele su)montane?" de podisuri >unde !ospodariile sunt indepartate intre ele? si satele adunate sau concentrate >#onele de ses?. +omunitatea ur)ana sau orasul se caracteri#ea#a prinB densitatea demo!ra ica ridicata' structura sociala se )a#ea#a pe di$i#iunea muncii' densitatea mare a locurilor de munca pe spatiile de productie' importanta sca#uta ce se acorda relatiilor de rudenie' di$ersitate de comportamente si culturi. +ronolo!ic" orasul a aparut ulterior satelor' actori economici >ino$atiile te(nolo!ice si cei sociali? au contri)uit la aparitia si de#$oltarea #onelor ur)ane" mai ales datorita spatiului construit. E ectele ur)ani#arii au determinat ata de comnunitatile rurale multiple si importante trans ormari re eritoare laB structura amiliei >care nu mai este asa de numeroasa cum este ca#ul amiliei din #onele rurale?' marimea !ospodariilor" acestea reducandu*se' an!a&area emeilor in acti$itati producti$e si ale ser$iciilor' cresterea cererii de locuinte' cresterea numerica a ortei de munca' cresterea productiei destinata consumului' Sociolo!ii clasi ica orasele dupa mai multe criterii" cel mai important iind cel al numarului de locuitori" impartirea acestora iind urmatoareaB orase !i!ant cunoscute su) numele de me!apolis a$and un numar minim de -88.888.888 de locuitori' conur)atia in care locuiesc cel putin -2.888.888 de locuitori' metropola cu un numar minim de /.888.888 de locuitori' orase oarte mari cu un minim de 488.888 de locuitori' orase mari = unde locuiesc cel putin -88.888 de locuitori' si orase mici = cu minim /8.888 de locuitori. 20

Intre deose)irile de ordin sociolo!ic dintre sat si oras" putem mentiona sla)ul control social care e%ista intre orase" unde indi$idual de mai multe ori in a ara $ecinatatii locuintei este sau se considera un anonim" ara a se mai raporta !rupurilor sociale primare lui care ace parte" situatie care de multe ori concura la !ene#a comportamentului criminal. +u toate acestea" sociolo!ii americani >Ro)ert ParE? au constatat ca daca in marile orase e%ista conditii de de$ianta sociala" totusi o or!ani#are coerenta a comunitatilor orasenesti pe principii non!u$ernamentale si cu scopul pre$enirii criminalitatii" in special cea a tinerilor si minorilor" pot duce la pre$enirea criminalitatii in aceste #one.

V. STATUS S,+IAL" R,L S,+IAL SI PR,+ESUL DE S,+IALI;ARE A. De initia notiunilor de status si rol social Intre cele aproape -.888 de concepte pe care le oloseste sociolo!ia" multe dintre ele >e%plicand notiunile acestei stiinte si procesele sociale" cele de statut >status si rol social? sunt deose)iri utili#ate pentru a sta)ili po#itia si responsa)ilitatile pe care oamenii" luati ca entitati separate il au in !rupurile sociale din care ac parte. Ast el" prin status >statut? social se oloseste totalitatea drepturilor si o)li!atiilor pe care le are o anumita persoana dintr*un !rup social >persoana numita @ ocalaA?" recunoscuta de ceilalti mem)rii ai !rupului" drepturi si o)li!atii pe care le au in $irtutea po#itiei ocupate de persoana in cau#a in !rupul respecti$. Prin rol social se intele!e acel comportament pe care il asteapta mem)rii !rupului social de la persoana ocala intr*o situatie data" comportament care este datorat statutului social de acesta. Se poate constata destul de e%plicit ca intre cele doua realitati sociale e%ista o le!atura directa" ele iind re eritoare la aceasi persoana. In raporturile dintre ele important este sa e%iste o cat mai mare concordanta. Status si rolul social depind in mare parte de personalitatea persoanei ocale" de calitatile si capacitatile de care dispune aceasta" mostenite !enetic" dar mai ales ormate in procesul sociali#arii sale" in timp modi icandu*se >uneori? pe parcursul $ietii sale. Daca persoana este posesoarea unor calitati si capacitate superioare statutului si rolului social ocupat" aceasta este rustata" situatia constituind o sursa de tensiune si con lict intre ea si mem)rii !rupului. In comunitatile comple%e" unii indi$i#i care apartin la mai multe !rupuri sociale" au mai multe statusuri si roluri sociale. In ast el de ca#uri indi$idul este detonator al unui status social !lo)al. In literatura sociolo!ica acest status !lo)al este clasi icat inB a? status social !lo)al consistent >atunci cand din multiplele statusuri sociale particulare se armoni#ea#a cu cel !lo)al?' )? status social !lo)al inconsistent" cand intre cele particulare si cel !lo)al armoni#area nu e%ista. .. +lasi icarea statusurilor sociale +riteriile olosite in acesta clasi icare suntB modul de acces al indi$idului la status' modul de recunoastere al statusului. Potri$it primului criteriu acestea se impart inB - statusuri atri)uite" acestea iind mostenite sau atri)uite datorita unor calitati si capacitate innascute si - statusuri do)andite * atunci cand acestea sunt do)andite ca o recunoastere a unor e orturi si stradanii ale persoanei. Aceste cate!orii de statusuri sunt mai importante pentru sociolo!ie decat cele atri)uite. Potri$it criteriului modului de recunoastere ale statusului" acestea se impart inB

21

statusuri care sunt o)tinute prin concurs" e%amene" ale!ere si sunt recunoscute prin acte o iciale de catre conducatorii ierar(ici ai !rupurilor sociale' statusuri in ormale >sau neo iciale?" acestea iind recunoscute de mem)rii !rupului datorita calitatilor persoanei >carismei indi$idului?" statut care a de$enit cunoscut si su) numele de leader in ormal.

+. +on lictul de rol si am)i!uitatea rolului Sunt situatii care apar deseori in !rupurile sociale iind !eneratoare de tensiuni intre mem)rii acestora" cele mai cunoscute >con licte pe acest !en? suntB con lictele de rol si am)i!uitatile rolului. +on lictul de rol apare intre o persoana anume" mem)ra a !rupului social numita persoana ocala care intrand in relatii cu ceilalti mem)rii ai !rupului" a$and un anumit status social si nu reuseste din anumite moti$e sa &oace >sau sa*si indeplineasca? rolul asociat statusului de care*l poseda. De cele mai multe ori solutionarea con lictului de rol se re#ol$a prin retra!erea statusului detinut de persoana locala. Am)i!uitatea rolului repre#inta neclaritatea din partea persoanei ocale" care detine un anumit status social in cadrul !rupului cu pri$ire la modul in care tre)uie sa se comporte. Aceasta am)i!uitate" in ma&oritatea ca#urilor" se datorea#a neinstruirii persoanei ocale sau de icientelor in de inirea adec$ata a rolului persoanei ocale. D. Procesul de sociali#are Sociali#area repre#inta procesul prin care oamenii de$in la maturitate >dupa ce au $enit pe lume sla)i si dependenti de alte persoane? iinte cu propria lor identitate" posedand un )a!a& de idei si deprinderi care le dau posi)ilitatea sa participe acti$ la $iata sociala. Procesul de sociali#are are doua momenteB a? cel de intrare a indi$idului in !rupul social' )? $iata indi$idului in cadrul !rupului in care a intrat" acest din urma moment iind mai important pentru sociolo!ie ata de primul" pentru ca in cadrul acestuia persoana isi insuseste >sau respin!e? normele de comportare ale !rupului si tot acum el participa >sau nu? la $iata si acti$itatea acestuia. Sociali#area este posi)ila pentru ca este o caracteristica inclusa in #estrea )iolo!ica a omului. .a#ele acestui proces sunt )ipolareB naturale si educationale. Sunt naturale pentru ca omul este o iinta sociala si in acelasi timp lui ii lipsesc instinctele > ata de rudele sale apropiate = mani erele?" neputand sa*si construiasca ara sa in$ete adapost >locuinta? sau sa*si procure (rana. Aceasta e un moti$ pentru care imediat dupa nastere" o perioada mare de timp depinde i#ic de parintii sai. +apacitatea omului de a in$ata si de a $or)i sunt alti doi actori )iolo!ici naturali determina sociali#area omului. +u toate aceste realitati )iolo!ice sociolo!ii sunt unanimi de parere ca alaturi de ele si educatia este determinanta sociali#area indi$i#ilor. +a ar!ument in acest sens" s*a olosit e%emplul copiilor sal)atici >sau lupi? care au ost descoperiti in di erite colecti$itati de animale sal)atice dupa ce din di erite moti$e usesera a)andonati >sau luati? din amilia lor. Acesti copii" cu toate ca s*a incercat sociali#area lor" nu au putut i niciodata oameni" ei ramanand in pri$inta o)isnuintelor si comportamentului numai la stadiul de animale" ara lim)a& >latrand sau !ro(aind? mer!and in patru la)e" rupandu*si $esmintele cu care erau im)racati. Umani#area acestor iinte nu a ost posi)ila" do$edind ca lipsa educatiei nu duce la sociali#are. E. Scopurile sociali#arii +u toate ca sociali#area oamenilor are continuturi di erite" in unctie de speci icul !rupurilor din care indi$i#ii ac parte" in principal" specialistii au sta)ilit ca aceasta are urmatoarele scopuriB

22

-. se impune un comportament disciplinat )a#at pe respectarea unor norme de i!iena personala" morale si &uridice. /. sta)ileste aspiratii si cerinte pentru iecare mem)ru al !rupului potri$it statusului pe care*l are" in unctie de se%" $arsta" a iliere la !rup sau a ori!inii amiliale. 1. sociali#area asi!ura iecarui indi$id identitate in unctie de personalitatea iecaruia pe )a#a aspiratiilor pe care le apro)a sau de#apro)a. 2. asi!ura indi$idului pre!atirea pro esionala necesara pentru a o)tine pe )a#a ei cele necesare traiului si e%istentei spirituale a acestuia. 4. sociali#area determina in$atarea unor roluri sociale si atitudini. F. Factorii de sociali#are Fiind un proces comple%" sociali#area este in luentata de mai multi actori" de !rupuri sociale si institutii sociale. Dintre acestia" cei mai importanti si in ordine cronolo!ica a aparitiei lor in acest proces pentru iecare indi$id" suntB amilia" scoala" !rupa de $arsta si mass*media. a? Familia Familia este prima si cel mai continuu !rup social pentru un nou nascut si copil. Aici se sta)ilesc primele si cele mai re#istente relatii intimeB $or)irea" inceputa prin in$atarea lim)ii este alaturi de !estica" modul de comunicare speci ic amiliei. Tot aici" copilul ia contact cu elementele c(eie ale culturii. Sociali#area in amilie se reali#ea#a in situatii concrete care duc la educatie morala si la in$atare co!niti$a. Tot amilia" asi!ura identitatea sociala initiala a copiilor in unctie de se%" clasa sociala" rasa" reli!ie etc. In unctie de clasa sociala careia apartine amilia" relatiile de interactiune dintre parinti si copii sunt di erite datorita $alorilor di erite pe care parintii din clasele de mi&loc si din clasele muncitorilor le transmit copiilor lor. )? Scoala Scoala este institutia sociala care are sarcina de a da in ormatii si de a orma indi$idului deprinderi si $alori pe care societatea le considera importante pentru $iata sociala. In a ara de aspectele pro esionale" de notiunile teoretice si de cele culturale" peda!o!ii transmit ele$ilor cunostinte si ormea#a deprinderi morale. +adrul social al scolii este di erit de cel al amiliei" pentru ca primul rand lipsesc relatiile intime iar pro esorii ii tratea#a pe copii la el" ara a a$ea relatii speciale cu unii ele$i. In scoala copii ac cunostinta cu sisteme di erite de e$aluare" unde acestia se compara cu cole!ii lor considerati e!ali acestora. c? 0ass*media In aceasta notiune sunt incluse di erite moduri de comunicare destinate pu)licului B radioul" tele$i#iunea" cinemato!ra ia" presa" cartile" aparatele $ideo" inre!istralile ma!netice" casetele si +D*urile. Spre deose)ire de scoala si amilie" unde sociali#area indi$idului se )a#ea#a pe contactul personal si interacti$e >copil*parinti" ele$*pro esori? in ca#ul actorilor ce apartin mass*mediei" sociali#area este in luentata impersonal o erind modele suplimentare si alternati$e de roluri precum si de norme si $alori. Printre cele mai importante mi&loace de in luentare a sociali#arii este tele$i#iunea care asi!ura un e%celent mi&loc de instruire. Aparatele $ideo si de redare a casetelor cu mu#ica au un rol important in sociali#area tinerilor. d? Grupa de $arsta Grupurile de copii care au $arste apropiate sunt realitati ale colecti$itatilor" ele iind compuse din e!ali in statutul lor social !eneral. Daca statusul copiilor in amilie este unul atri)uit" in !rupul de $arsta iecare copil isi casti!a >do)andeste? statutul. In contrast cu amilia si scoala" unde sociali#area este un proces !andit si plani icat" in !rupul de $arsta sociali#area este intamplatoare" uneori cu urmari nedorite.

23

Scoala si !rupul de $arsta sla)esc le!atura cu amilia" asi!urand modele suplimentare si uneori alternati$e de comportament ata de cele pro$ocate in amile. Toti acesti actori contri)uie la ormarea conceptiei despre lume a indi$idului dar si asupra comportamentului. Sociali#area nu se termina cu a&un!erea la maturitate' ea este un proces care durea#a toata $iata" iind de apt o sociali#are continua ne iind totusi aceeasi. Uneori inter$in si procese de resociali#are" mai ales cand inte!rarea sociala nu a reusit. G. Inte!rarea sociala Pentru des asurarea normala a $ietii" societatea creea#a si promo$ea#a anumite $alori si comportamente pe care le considera normale >etice?. Atunci cand indi$i#ii care au suportat un proces de sociali#are si*au insusit si aplicat normele de comportament normale >etice? se considera ca acel indi$id a intrat in corpul >intre!ul? societatii" adica s*a inte!rat social. Daca la s arsitul procesului de sociali#are nu s*au adaptat normele de comportament dorit" atunci se a irma ca sociali#area a esuat" iar persoana nu s*a inte!rat social. Se poate a irma ca inte!rarea sociala este e ectul po#iti$ al procesului de sociali#are la care au contri)uit amilia" scoala" or!ani#atiile pro esionale si politice" acestea determind e$olutia stadiilor de inte!rare sociala" orientate spre o)tinerea unor statusuri sociale ridicate. Inte!rarea sociala se considera reali#ata atunci candB * s*a asi!urat o apartenenta acti$e a indi$idului la normele de comportare si $alori comune a$ora)ile societatii. * indi$idual s*a adaptat si accepta normele de comportare impuse de societate asi!urand reducerea con lictelor intre el si mem)rii societatii. * se asi!ura un ec(ili)ru social relati$. 3. Resociali#area La inalul unui proces de sociali#are se constata uneori > ie de persoana insasi" ie ce comunitate prin institutiile sale? ca inte!rarea sociala nu s*a reali#at. In ast el de ca#uri se trece la resociali#are prin restructurarea atitudinilor" $alorilor si identitatilor undamentale. In unctie de $ointa persoanei care suporta acest nou proces" resociali#area poate i $oluntara sau in$oluntara >impusa?. In primul ca# se au in $edere situatiile de con$ertire reli!ioasa sau a psi(oterapiilor indi$iduale sau collecti$e prin care se inlocuieste identitatea persoanei" de multe ori sc(im)andu*se $alorile si modelele de comportament. In ca#ul resociali#arii in$oluntare sau ortate se !asesc detinutii din penitenciare condamnati pentru apte antisociale >crime" delicate? sau personae alienate mintal internate in spitale pentru )olna$i psi(ic. Pentru aceasta ultima resociali#are" c(aracteristic este daca e%ista o rupere )rusca cu trecutul iar actorii de resociali#are sunt controlati ri!uros" acti$itatea personala in cau#a iind controlata in permanenta.

VI. ,RDINEA S,+IALA SI 5URIDI+A A. Societatea umana si normele sociale Acti$itatea oamenilor ca inite sociale nu se des asoara la $oia intamplarii" ci pe )a#a anumitor re!uli pe care societatea le*a creat. Necesitatea ordinii in societate a ost impusa de dorinta oamenilor de a trai in ec(ili)ru" de a asi!ura unctionarea institutiilor si or!ani#atiilor. In literatura de specialitate de de ineste ordinea sociala ca iind modalitatea asi!urarii drepturilor si li)ertatilor indi$i#ilor" permitand inte!rarea pro esionala" normati$e si social* culturala a acestora.

24

Un alt autor sustine ca ordinea sociala repre#inta @un corp inc(e!at de norme" prescriptii" indatoriri si o)li!atii care re!lementea#a conduita si comportamentele sociale si indi$idualeA. Societatea umana are o multitudine de norme si $alori sociale care sunt pro und di$ersi icate de $arietatea relatiilor dintre oameni si de modul in care este e%primata $ointa din aceste norme" $ointa ce urmea#a sa ie indeplinita. Normele care re!lementea#a ordinea sociala sunt clasi icate in norme cutumiare" reli!ioase" morale" &uridice" economice si altele" prin respectarea lor !asindu*se $alori de pro$eniente di erite. 0area ma&oritate a indi$i#ilor iau cunostinta de re!ulile sociale inca din copilarie" in cadrul amiliei" cunosterea lor iind continuata in cadrul altor !rupuri sociale cum sunt scoala" or!ani#atiile producti$e" culturale" reli!ioase etc" tendinta comportamentului uman iind cea de con ormare cu re!ulile sta)ilite. Starea de con ormitate a comportamentului uman colecti$ si indi$idual cu cerintele normelor sociale" duce la ordinea sociala necesara supra$ietuirii !rupurilor sociale. In societate nu e%ista totusi o con ormitate deplina" nu toti oamenii respecta re!ulile sociale" deseori aparand situatii cand ele nu sunt respectate' din contra ele sunt incalcate" $iolate = ie de indi$i#i luati separate sau de colecti$itati umane mai mici sau mai mari" situatie care da nastere la un enomen numit @noncon ormitateA. In unele ca#uri societatea >a$and in $edere pericolul redus al noncon ormitatii? tolerea#a ast el de incalcari dar de cele mai multe ori determina suportarea din partea celor noncon ormisti" a unor sanctiuni de nature di erite cum suntB morale" reli!ioase" satirice" ci$ile" penale sau disciplinare" determinandu*i prin orta e%emplului in primul rand pe ceilalti mem)rii ai societatii sa se a)tina de a incalca normele sociale. Toate cate!oriile de norme care re!lementea#a $iata colecti$itatilor umane" actionea#a articulat" ele iind intr*o stare de interdependenta" iecare dintre acestea a$and importanta ei. +ele mai importante sunt totusi normele &uridice care in totalitatea lor si prin e ectele ce le produc" sta)ilesc ordinea &uridica" ordine care este una din componentele inseminate ale ordinii sociale. Pentru cunoasterea componentelor ordinii sociale ne $om opri asupra a trei dintre eleB o)iceiul" morala si dreptul" de inindu*le pe iecare in parte" sta)ilindu*le importanta si caracteristicile care le aseamana sau le di erentia#a unele de altele. .. ,)iceiul Norma sociala de comportare cea mai $ec(e este o)iceiul. El repre#inta o re!ula de conduita impusa in cadrul comunitatilor umane printr*o olosinta indelun!ata si care se aplica de )una$oie prin consensul !eneral al mem)rilor colecti$itatii. El este numit +UTU0A daca are caracter &uridic si se transmite in timp" din !eneratie in !eneratie" iind intr*o orma orala" nescrisa. Din multitudinea de o)iceiuri" statul a preluat deseori pe acelea pe care le*a considerat importante si cu semni icatie &uridica" trans ormandu*le prin sanctiune in norme &uridice. Sociolo!ii si &uristii au sta)ilit ca pentru a de$eni norma de drept un o)icei" el tre)uie sa indeplineasca cumulati$ urmatoarele conditiiB a? sa e%iste o olosinta indelun!ata a o)iceiului pe care sa nu i ost contestata' )? re!ula de conduita recomandata >continuta de o)icei? sa ie determinata cu o anumita preci#ie' c? o)iceiul sa pre#inte interes pentru le!iuitor. De aici se poate constata ca o)iceiul &uridic constituie i#$or de drept" el iind cunoscut in literatura de specialitate ca @dreptul nescrisA. +. 0orala Intre re!ulile care sta)ilesc ordinea sociala sunt si acelea care re!lementea#a ce este )ine de acut pentru om si colecti$itate si ce este rau" recomandandu*se a)tinerea de la ast el de ultime comportamente" re!uli care sunt cunoscut su) numele de morala. Ele sunt impuse prin orta opiniei colecti$itatii" ara o sanctiune de ordin material" disciplinar sau penal.

25

In literatura de specialitate !asim mai multe de initii ale moralei" una dintre acestea iind ormulata de Paul Popescu Ne$eanu prin care se arata ca morala repre#inta @ansam)lu de norme de con$ietuire umana care re!lementea#a comportarea indi$i#ilor unii ata de altii si ata de colecti$itate si a caror incalcare nu este sanctionata de le!e ci de opinia pu)licaA. Se poate constata ca in principal caracteristica care se detasea#a la morala este aceea ca ea nu este impusa prin le!e" adica nu se reali#ea#a prin constran!ere" indi$idul care o incalca iind sanctionat alt el decat prin orta statului. De o)icei" indi$i#ii imorali sunt o)iect al satirei" al literaturii" spectacolelor umoristice" caricaturii" pam letelor" editorialelor !a#etaresti etc" care de oarte multe ori au mai mare putere de in luentare decat o persoana le!ala. D. Normele &uridice Intre normele sociale care asi!ura ordinea $ietii in !rupurile umane se numara si normele &uridice. Ele repre#inta acele re!uli !enerale si o)li!atorii de conduita i%ate prin le!e" ele iind intotdeauna pre$a#ute cu sanctiuni care sunt aplicate celor care au incalcat aceste norme de stat. De cele mai multe ori" pentru intele!erea speci icului normelor &uridice in ta)loul !eneral al normelor sociale" acestea sunt comparate cu normele moralei" comparatie care scoate in e$identa urmatoarele caracteristici care le deose)escB -. Norma &uridica este mereu e%presia !rupului dominant in societate" ea sta)ilind acele comportamente care con$in mem)rilor acelui !rup. Fata de norma &uridica" norma morala este e%presia c$asitotalitatii societatii. /. Norma &uridica este o structura tripartite" iind ormata din ipote#a" dispo#itie si sanctiunea demonstrand ca spre deose)ire de cele ale moralei" ea atin!e un !rad inalt de preci#ie" re!ularitate si sistemati#are. 1. 0odul de nastere a celor doua cate!orii de norme este di erit. In timp ce norma morala este nescrisa" iind create de opinia pu)lica" norma &uridica este creatia le!iuitorului" iind intotdeauna intr*o orma scrisa. 2. In pri$inta modului si timpului intrarii in $i!oare a normelor &uridice" e%ista o preci#are stricta la pu)licare" ele actionand pentru $iitor iar iesirea din $i!oare se ace prin sta)ilirea precisa a termenului de catre le!iuitor. La normele moralei acesti timpi nu sunt cunoscuti" ele actionand pe parcursul a multor !eneratii umane. +riteriile de cate!orisire a normelor &uridice" de cele mai multe ori" au in $edereB a? ipote#a >adica acele impre&urari de care norma lea!a anumite consecinte?' )? sanctiunea >adica masurile si mi&loacele care sunt adaptate in $ederea respectarii ipote#ei si dispo#itiei?. In prima situatie" tinand seama de ipote#a normele &uridice se impart inB norme onerati$e prin care se impune comiterea unei anume acti$itati sau de a a$ea un anumit comportament' norme pro(i)iti$e care inter#ic unele comportamente >e%.B normele cuprinse in +odul Penal?. norme permisi$e care nu se impun dar nici nu inter#ic anumite conduite' norme care sunt la latitudinea indi$i#ilor. In ca#ul criteriului ce tine de natura sanctiunilor normele &uridice suntB sanctiuni disciplinare >dreptul muncii?' sanctiuni ci$ile' sanctiuni contra$entionale' sanctiuni procesuale' sanctiuni penale. Daca acestea sunt tipurile de sanctiuni care apartin ordinei &uridice" in pri$inta sanctiunilor care asi!ura ordinea sociala in !eneral" acestea nu sunt numai de ordin represi$ pentru ca in societate ma&oritatea comportamentelor nu sunt ne!ati$e ci po#iti$e.

26

Ast el" pentru comportament po#iti$" societatea acorda sanctiuni po#iti$e ormale >sau o iciale? caB elo!iu" multumirea" distinctii" premii si altele" sau sanctiuni in ormale ca reactiile de apro)are. E. Raportul dreptului cu morala Din cele de mai sus re#ulta ca cele doua componete ale ordinii sociale coe%ista" prima pro$enind de cele mai multe ori din cea de*a doua" desi morala nu este i#$or de drept. Se poate spune ca )a#a dreptului este o )a#a morala" s era dreptului iind una mai restransa decat cea a moralei. Am)ele componente ale ordinii sociale au acelasi scopB cel al re!ulari#arii raporturilor sociale si orientarea acti$itatii lor" in sc(im)" unctiile acestora sunt di erite atat numeric cat si in pri$inta continutului. Ast el" morala are o sin!ura unctie" aceea de a indica o datorie care nu se impune ca o re!ula. Dreptul are mai multe unctii care pri$escB a? ormali#area &uridica a or!ani#arii social*politice' )? conser$area" apararea si !arantarea $alorilor sociale' c? crearea actelor normati$e' d? de de#apro)are a con lictelor sociale si de asi!urare a unctionarii normale a societatii. F. +ontrol social ,rdinea sociala nu se impune de la sine" ea nereali#andu*se spontan" ci este re#ultatul unor actiuni si in luente din partea !rupurilor sociale primare" a or!ani#atiilor cu caracter politic" reli!ios" &uridic" educati$" militar" sporti$ etc" care actionea#a continuu si printr*o interconditionare permanenta" indi$i#ii >atat separate cat si in colecti$? iind controlati de societate. +onceptul de control social a ost creat de repre#entantii scolii americane" a &urisprudentei sociolo!ice >A.Ross si R.Pound? = nede inindu*l ca re#ultat al par!(iiilor si mecanismelor de asi!urare a sta)ilitatii sociale. Acesta realitate sociala = +ontrol social = este o institutie cu caracter istoric" ea e%istand in toate timpurile >incepand din antic(itate" eudalism" e$ul mediu" capitalism si mai ales in societatea noastra contemporana? dar e%istand cu speci ic aparte in di erite !rupuri sociale si institutii cum sunt amilia" statul" scoala" )iserica" partidele politice" armata etc. Prin control social" asa cum a irma sin Dan .onciu se intele!e @ansam)lul de mi&loace si mecanisme sociale si culturale prin intermediul caroraB a? sunt impuse indi$idului o serie de interdictii si constran!eri re eritoare la necesitatea respectarii normelor si $alorilor de#ira)ile' )? sunt pentru anumite actiuni" iind apreciate si recompensate conduitele care sunt con orme cu modelul normati$ si cultural" respin!and in acelasi timp pe cele care se a)at de la aceste modele. +ontrolul social are mai multe orme" clasi icarea acestora acandu*se in unctie de mai multe criterii. Ast el" prima clasi icare este cea in unctie de !rupurile sociale care ac controlul" daca acestea sunt ormale >institutii o iciale? sau !rupuri in ormale >neinstitutionali#ate?. Prima modalitate de control este cea ormala care consta in instruirea de norme impersonale" institutionali#ate in re!ulamente" le!i sau coduri >e%. penal" ci$il" $amal etc.?. Acest !en de control este reali#at de a!enti institutionali#ati caB>or!anismele statului" &uridice" politice" administrati$e?. A doua orma este cea a controlului in ormal care se reali#ea#a la ni$elul !rupurilor in ormale cum sunt controalele acute de parinti asupra copiilor sau a prietenilor intre ei. Acest tip de control este spontan" neor!ani#at si di u# spre deose)ire de cel ormal care*i o icial" or!ani#at" concret si cu scopuri precise. Dupa mi&loacele utili#ate" controlul social poate i po#iti$ si ne!ati$. +ontrolul social po#iti$ >caruia i se mai spune si stimulati$? se caracteri#ea#a prin cunoasterea si acceptarea normelor de comportament in mod $oluntar" li)er si consimtit.

27

+ontrolul social ne!ati$ >sau coerciti$? are ca o caracteristica cunoasterea si acceptarea de catre indi$i#i a normelor si re!ulilor de con$ietuire care se ace din cau#a ricii de a nu i pedepsiti. In toate sistemele sociale in decursul timpului si in $remurile de a#i" ultimile doua orme de control social >po#iti$ si ne!ati$? au coe%istat" di erenta dintre ele ne iind asa sesi#a)ila. Din de initia conceptului de control social ca si din e%plicarea modului in care acesta poate i clasi icat" re#ulta ca scopul principal al acestuia este acela de a asi!ura ec(ili)ru" ordinea normati$a si institutionala a societatii" actionand ca un actor de sta)ilitate sociala. Prin control social se corectea#a de cele mai multe ori de icientele si lipsurile sociali#arii morale. In cadrul controlului social" pentru reali#area con ormalitatii indi$i#ilor si pre$enirea con lictelor si tensiunilor sociale" un loc important il are dreptul.

VII. DEVIANTA SI DELI+VENTA In societate" pentru des asurarea $ietii in !rup" a ost necesar ca oamenii sa respecte anumite re!uli de comportare" ma&oritatea acestora con ormandu*se in cea mai mare parte a timpului. Acesta con ormare >asa cum aratat? se datorea#a procesului de sociali#are si controlului social la care sunt supusi in permanenta oamenii. +u toate acestea" sunt ca#uri cand unii indi$i#i incalca normele de comportare impuse de colecti$itate" iesind din cadrul ordinii sociale si &uridice. In continuare" $om de ini procesul de incalcare a normelor de con$ietuire" sta)ilindu*i s era" ormele de mani estare si reactia societatii ata de acest proces. A. De$ianta sociala Prin de$ianta se intele!e >in sociolo!ie? orice conduita" !est sau mani estare care incalca normele scrise >sau nescrise? ale societatii sau ale !rupului social particular din care ace parte persoana care a a$ut o ast el de conduita. Se a irma ca indi$i#ii care incalca aceste re!uli se opun comportamnetului ma&oritar con ormist" do$edindu*se ast el ca de$ianta sociala este in esenta noncon ormista. Acest proces" care este si antisocial" cuprinde pe lan!a incalcarile le!ilor si incalcarile re!ulilor sta)ilite de !rupurile sociale >o)iceiuri" traditii?" or!ani#atii si institutii >e% = re!uli sta)ilite prin re!ulamente" dar si de cultura colecti$itatii?. Se constata ca s era comportamentelor de$iante cuprinde urmatoarele acte sau conduite necon ormisteB a? actele sau conduitele considerate ca e%centrice cum suntB tinuta neo)isnuita ca purtatul pantalonilor )lue &eans rupti' purtatul unor )i&uterii atipice ca inele si )utoni prinsi in nas" )uric sau pe lim)a' lim)a& cu e%presii si cu$inte de &ar!on' !esturi necon ormiste >cum sunt cele care mimea#a actul se%ual? in timpul unor spectacole mu#icale. )? acte imorale indecente sau o)scenitati cum sunt petrecerile #!omotoase in timpul #ilei dar >si mai des? al noptii' c? acte antisociale" criminale' d? acte asociale = cum sunt cele comise de )olna$ii mintal. +onceptul de de$ianta repre#inta comportamentul noncon ormist al indi$i#ilor care au suportat un proces de sociali#are" dar din di erite moti$e nesocotesc normele de comportare sociala. 28

E%ista si conceptual de anormalitate" care este de natura psi(olo!ica dar care de ineste incapacitatea unor indi$i#i de a se adapta la e%i!entele $ietii in comun >sociale? neputand sa respecte $alorile societatii. De cele mai multe ori" aceasta incapacitate este speci ica indi$i#ilor )olna$i psi(ic" considerati anormali" situatie care este acceptata de societate" ea iind $ala)ila ca o realitate medicala. In conceptia oamenilor e%ista credinta ca toti indi$i#ii sunt de$ianti. Nu poti sa respecti toate re!ulileB @Nimeni in incalca toate re!ulile" tot asa dupa cum nimeni nu se con ormea#a tuturor re!ulilor e%istenteA a irma Ant(onI Giddens" cunoscut sociolo!I en!le#. Este periculoasa de$iantaH In !eneral se a irma ca da. Este periculoasa mai ales acea parte care poarta numele de delinc$enta sau criminalitate. Dupa opinia unor sociolo!i" printer care cel mai cunoscut ramane Emile DurE(eim" criminalitatea este un actor de sanatate pu)lica si de pro!res social" a irmand ca prin e%istenta delinc$entei putem sa*i departa&am pe oameni in )uni si rai iar pentru controlul celor din urma o societate ci$ili#ata isi ormea#a institutii sociale >!u$ernamentale sau ne!u$ernamentale? creand le!i care sa com)ata comportamentul acestora. .. Delic$enta Este orma cea mai !ra$a a de$iantei sociale. Din punct de $edere sociolo!ic" de mai multe ori nu se ace di erenta intre de$ianta in !eneral si delic$enta in special. +riminolo!ia" stiinta de sine statatoare" are ca o)iect de studio delic$enta pe care o tratea#a separate de de$ianta" stiinta aceasta sta)ilind care sunt speci icultatile delic$entei cunoscute su) numele de criminalitate. Sociolo!ia considera delic$enta ca un ca# particular al de$iantei sociale. In pri$inta !ene#ei delic$entei" in decursul timpului" plecand c(iar din antic(itate" au e%istat preocupari e%plicati$e la s arsitul secolului al <I<*lea cand +.Lam)ro#o a creat teoria criminalului innascut. Toate teoriile re eritoare la !ene#a delic$entei se pot !rupa inB a? teorii de orientare )iolo!ica' )? teorii de orientare psi(olo!ica' c? teorii de orientare sociolo!ica. Fiecare din aceste orientari contin teorii care prin ele insele" nu pot e%plica in totalitate !ene#a actelor criminale. Toti sociolo!ii si &uristii au a&uns la conclu#ia ca delic$enta este un enomen prea comple% cu nenumarate necunoscute care nu poate ace posi)ila aplicarea unei sin!ure teorii" ca un tipar = pentru toate componentele sociale de$iante. Sociolo!ii insa insist ape !ene#a de$iantei de ori!ine socio*culturala. Unul din criminolo!ii din U.S.A." T(orsten Sellin" a irma in lucrarea sa @+on lictul criminal si crimaAB @+unoasterea pur stiinti ica in criminolo!ie >si implicit in sociolo!ie" completam noi? este ilu#orie pentru ca o)iectul cercetarii" comportamentul uman este indetermina)il" ceea ce ace imposi)ila a larea ade$arului stiinti icA. Din aceste considerente" teoreticienii au a&uns la conclu#ia ca in !ene#a delic$entei nu e%ista un sin!ur enomen care sa ie cau#a" ci e%ista doar enomene care sunt actori a$ori#ati ai delic$entei. In opinia noastra apreciem totusi ca delic$enta este totusi proprie indi$i#ilor de initi ca o personalitate delic$enta sau periculoasa >cum a de init*o creatorul acestui concept" criminolo!ul rance# 5ean Pinatel" parintele criminolo!iei clinice? care inca din adolescenta >uneori c(iar din copilarie? a ost in luentat de colecti$itatile umane >primare sau secundare? prin procesul de asociere di erentiata >asa cum a demonstrate EdJin S(aterland?. Re#ulta ca teoria cau#alitatii multiple este cea care raspunde cel mai )ine in e%plicarea !ene#ei delinc$entei. +. Forme ale delic$entei

29

Delic$enta" pare un parado%" nu a putut i sta)ilita in dimensiunile ei reale" aceasta iind doar inutila" moti$ pentru care in mod rec$ent se oloseste termenul de ci ra nea!ra a criminalitatii. Aceasta repre#inta o necunoscuta ca re#ultat a di erentei dintre criminalitatea reala >totalitatea delictelor comune intr*o perioada data de un teritoriu national? si criminalitatea rele$anta >adica criminalitatea descoperita si reclamata?. , alta dimensiune a criminalitatii" alta decat cea rele$anta sic ea mai mica decat aceasta este criminalitatea le!ala care consta in totalitatea delictelor &udecate si ata de care s* au dat sentinte de condamnare de catre instantele &udecatoresti. In a ara de clasi icarea delic$entei in unctie de dimensiunile statistice ale acestuia" in societate se cunosc si alte orme de delic$enta date de di erite alte criterii de clasi icare. Ast el" se cunoaste conceptul de delic$enta &u$enila care este ormata din delictele comise de minori si tineri. Se oloseste deseori conceptual de crima or!ani#ata sau a !ulerelor al)e" care este o orma mult mai periculoasa a criminalitatii spre deose)ire de criminalitatea o)isnuita sau traditionala. Prima notiune desemnea#a totalitatea delictelor comise in !rup de indi$i#i constituiti special in colecti$itati criminale" considerand crima ca o acti$itate economica din care scot pro it" or!ani#area acestora iind pe principii economice >c(iar militare uneori? an!renand de mai multe ori repre#entanti ai institutiilor statului. Prin criminalitate con$entionala se intele!e acea criminalitate comisa de indi$i#i i#olati neor!ani#ati" necali icati" needucati si care de mai multe ori consuma imediat produsul in ractiunii" ara a*l rein$esti pentru alte acti$itati ca in ca#ul crimei or!ani#ate.

D. Reactia societatii ata de delic$enta Daca ata de de$ianta" in !eneral" raspunsul societatii este de ordin moral" satiric" disciplinar sau pecuniar" in ca#ul delic$entei raspunsul societatii este tripartitB represi$ sau pre$enti$. 0odelul represi$ repre#inta pedeapsa care se aplica rau acatorilor" cea mai rec$enta iind pri$area de li)ertate a acestora. Institutia speci ica acestui !en de reactie sociala este penitenciarul" unde se considera ca in ractorul inc(is su era un proces de resociali#are >ceea de multe ori nu este reali#at? sau separare a societatii ata de in ractori. Acest model de reactie este aplicat dupa comiterea delictelor" spre deose)ire de modelul pre$enti$ care consta in acti$itatea intreprinsa ata de posi)ilii in ractori sau posi)ile $ictime" menita sa pre$ina delinc$enta. In pre#ent" modelul de reactie sociala ata de criminalitate este mi%t" constand atat in masuri repressi$e cat si pre$enti$e ale de$iantei >si in special cea delic$enta?. Aceasta are si e ecte po#iti$e" ea iind un actor de sanatate sociala si pro!res social. De de este po#iti$a de$iantaH Se aprecia#a ca moti$ele sunt multipleB a? in primul rand in antite#a cu ea in societate se promo$ea#a con ormitatea sociala' )? prin e%istenta de$iantei se pune in e$identa necesitatea crearii unor norme care sa impuna con ormitatea sociala' c? identi icandu*i si respin!andu*i pe noncon ormisti" asimilati cu indi$i#ii rai se intareste coe#iunea ma&oritatii con ormiste socotita ca iind a oamenilor @)uniA. d? e%istenta unui numar mare de acte de$iante duce la conclu#ia ca normele incalcate nu sunt corespun#atoare" iind necesare modi icari ale acestora sau adaptarea altora noi.

VIII. VI,LENTA SI S,+IETATEA

30

A. +onsideratii !enerale Vis = cu$and din lim)a latina este ori!inea modernului $iolenta care inseamna orta adica olosirea ortei in mani estarea superioritatii. Desi !upurile umane au re!uli precise de comportare care le asi!ura supra$ietuirea" starea de con ort si de )ine" realitatea sociala demonstrea#a ca enomenul $iolentei este pre#ent #ilnic in $iata colecti$itatilor umane. Specialistii" la inalul multor studii dedicate a!resi$itatii umane >in care $iolenta ocupa un loc insemnat?" atra! atentia ca la!elul cel mai periculos al lumii contemporane il constituie aceasta componenta a realitatii sociale = $iolenta. Numim $iolenta" o mani estare comportamnetala interumana e%primata su) orma ortei constituind una din componentele principale ale a!resi$itatii. Fara a clasi ica ormele pe care le im)raca $iolenta umana" mentionam ca ea se mani esta atat in !rupul social primar undamental = amilia" in comunitate in cadrul multimilor de#or!ani#ate cat si in relatiile interstatale" cu toate e orturile depuse de comunitatile locale sau internationale de stopare si pre$enire a $iolentei in orice el. Violenta este periculoasa pentru indi$id" luat separat" dar si pentru colecti$itatile umane in !eneral" pentru ca pe lan!a pierderile materiale si umane pro$ocate de comportamentele a!resi$e" ea indica si sporeste rica" teama si insecuritatea. In acelasi timp" in mod inconstient" pe )a#a mecanismelor instinctuale de aparare" indi$i#ii amenintati sunt !ata sa raspunda >si de o)icei raspund ampli icat? tot cu $iolenta pentru ca in structura iintei umane" e%ista o a!resi$itate latenta care a ost remodelata de cultura" moda si ci$ili#atiile construite de milenii de catre umanitate. Din aceste considerente sociolo!ii" psi(olo!ii" medicii" psi(iatrii" &uristii si istoricii au incercat sa desci re#e etiolo!ia $iolentei" tipolo!ia mani estarii ei" rolul societatii in !ene#a acestui enomen si indicarea actorilor care*l pot reduce si stapani. .. Etiolo!ia $iolentei +ercetarile sociolo!ice au relie at ca in procesul de sociali#are a omului" deseori acesta su era deprimari si rustari la care or!anismul uman nu ramane pasi$" el reactionand" mani estandu*se cu urie si a!resi$itate. Frustarea este o stare de de#ec(ili)ru a ecti$a datorata pri$atiunilor pe care omul o are in conditiile nereali#arii necesitatilor si placerilor sale. Procesul prin care se a&un!e la starea de rustare cuprinde trei elementeB a? situatia de $iata care !enerea#a rustarea' )? starea psi(ica de su erinta pro$ocata de pri$area necesitatilor umane' c? reactiile comportamentale imediate sau amanate" de o)icei de a!resi$itate i#ica ata de o)iectul sau persoana care a pro$ocat rustarea. 0ulte din rustari isi au ori!inea in propriile in erioritati si incompetente ale indi$i#ilor" uneori ele aparand si din cau#a discrepantelor de staus social intr*o comunitate. A!resi$itatea este re#ultatul impiedicarii reali#arii unei tre)uinte $itale sau a unei placeri" ea iind mai usor sesi#a)ila la copii" maturii reusind sa*si ascunda aceasta reactie sau sa si*o estompe#e. Ea consta in comportament distructi$" $iolent orientat spre persoana sau o)iectul care a impiedicat reali#area tre)uintei $itale a ectate. In colecti$ele de indi$i#i educati cum sunt amiliile de intelectuali sau cele care au o educatie reli!ioasa puternica" e%ista deseori $ariante pentru persoanele rustrate ca a!resiunea sa ie diri&ata po#iti$. +ele mai cunoscute orme de ast el de orientari iindB a? acceptarea rationala a rustarii' )? canali#area ei spre actiuni sociale utile' c? adoptarea unor comportamente a!resi$e accepata)ile pentru societate" cum sunt competitiile sporti$e. Din cele e%puse a re#ultat ca $iolenta >ca orma a a!resi$itatii? este speci ica omului" dar nu toti oamenii >c(iar rustatii? raspund cu $iolenta.

31

In ca#ul acesta raspunsul il !asim in e%plicatia psi(analitica redata de Si!mund Freud care a sta)ilit componenta tripartita a personalitatii psi(ice umane. Potri$it sa$antului austriac" comportamentul $iolent in esenta amoral" este speci ic indi$idului care nu*l are pe supere!o iar daca*l are acesta este su)de#$oltat. Lipsa lui supere!o >care este (ipermoral si tiranic ata de e!o" iind in acelasi timp !lasul constiintei" intrand in con lict cu sinele" ace posi)ila dominarea sinelui ata de e!o" determinandu*l sa se treaca la comportamente amorale" dand rau li)er ener!iei instincti$e a indi$idului" urmarind promo$area pasiunilor li)iduale. In a ara e%plicatiei reudiene a $iolentei care este aplica)ila indi$i#ilor sanatosi mintal" pentru persoanele anormale" cunoscute su) apelati$ul de ca#uri clinice" $iolenta se datorea#a starii lor precare de sanatate mintala. +ele mai cunoscute ast el de ca#uri sunt cele deB o oli!ro eni care comit acte de $iolenta criminala datorata su!esti)ilitatii lor si a lipsei de discernamant' o dementi care comit acte criminale pentru satis acerea dorintelor lor elementare' o sc(i#o reni cunoscuti mai ales prin omorurile comise asupra mem)rilor de amilie' o paranoicii care comit de o)icei omoruri datorita ideii de !elo#ie" persecutie sau ca sunt i!norati de colecti$itatile din care ac parte' o di#armonicii" cei a caror personalitate este a ectata de consumul de dro!uri sau de alcool. Aceste ultime orme de $iolente sunt ca#uri medicale" su)iectii iind iresponsa)ili" dar aplicandu*li*se numai masuri medicale. Ele sunt mereu pre#ente in societate" in amilii" in colecti$itatile rurale si ur)ane" de multe ori nedescoperite sau accepate de societate. Societatea" colecti$itatile umane" tre)uie sa*i cunoasca pe acesti indi$i#i c(iar daca nu au a$ut un comportament $iolent" deoarece $iata a demonstrat ca de cele mai multe ori" de icientii mintal" in ca#ul actelor de mare $iolenta sunt )uni e%ecutanti" la initiati$a si indemnul persoanelor $alide" ei comitand omoruri" $ioluri" urturi" distru!eri" tal(arii etc. Tre)uie sa recunoastem ca in a ara dis unctiilor din cadrul personalitatii psi(ice ale indi$i#ilor" a studiilor clinice" $iolenta are cau#e si de alte naturi cum ar iB o se%ualitate !resit orientata' o to%icomania !enerate de alcool si dro!uri' o con lictele con&u!ale' o starile con lictuale si de stres datorate $ietii industriali#ate. Acestea sunt domenii care ac o)iectul sociolo!iei dar mai ales al medicinii si psi(olo!iei. +. Tipolo!ia $iolentei E%ista tendinta de a se considera ca $iolenta este numai de natura i#ica pentru a distru!e material o)iectul >persoana? care a pro$ocat rustarea. Realitatea a demonstrat ca aceasta are o orma orala >prin cu$ant? si o orma de mani estare i#ica. +onsideram ca tipolo!ia sta)ilita de doctorul in psi(olo!ie +onstantin Paunescu redata in lucrarea sa @A!resi$itatea si conditia umanaA este una din cele mai clare si reali#ate pe considerente stiinti ice clasi icate pe care o redam si noi in randurile ce urmea#a. In cate!oriile $iolentei prin cu$ant" literatura de specialitate mentionea#a urmatoarele ormeB a? +alomnia Aceasta consta in transmiterea in colecti$itate" cu pri$ire la o persoana anume" a unor neade$aruri care daca ar i reale" persoana in cau#a ar su eri !ra$e pre&udicii morale si &uridice. +alomnia este cea mai !ra$a si imorala orma de $iolenta ce din pacate" in #ilele de a#i" a de$enit un instrument politic de lupta inuman" promo$at prin presa" radio si tele$i#iune.

32

Ea repre#inta in acelasi timp" o arma pentru do)andirea concurentului o societate )a#ata pe concurenta si este totodata arma celui care $rea sa par$ina. )? Deni!rarea A doua orma a $iolentei $er)ale o constituie deni!rarea care consta in asa*#isa descoperire a acelor trasaturi cu caracter ne!ati$ sau de apte si impre&urari imorale apartinand unei anumite personae dintr*un !rup social. Aceste trasaturi si apte sunt in!rosate" denaturate pana la !rotesc pentru a se o)tine descali icarea moral*sociala a ad$ersarului. c? Ironia , alta orma de $iolenta $er)ala este ironia. Aceasta consta in descriere $oit intelin!enta a unei persoane" in care prin mesa&ul transmis mani esta semni icatii latente cu $aloare a!resi$a" di erite de cele cuprinse in mesa&" menite sa produca persoanei in cau#a pre&udicii morale sau traume psi(ice.

I. Violenta pri$ata Acest tip de $iolenta numita si primiti$a sau ancestrala" ale carei radacini se pierd in ne!ura anilor" este speci ica indi$i#ilor normali" sanatosi mintal" responsa)ili pentru actele $iolente comiseB Ele cuprind acteB -? Violenta criminala din care ace parteB o $iolenta mortala >omorurile?' o $iolenta corporala >$atamarile corporale?' o $iolenta se%uala >$iolul si per$esiunile se%uale?. /? Violenta noncriminala o sinuciderile' o accidentele rutiere sau de munca. II. Violenta colecti$a Acest tip de $iolenta cuprindeB -? Violenta cetatenilor contra puterii Din aceasta cate!orie se desprindB o $iolenta terorista' o re$olutiile si !re$ele. /? Violenta puterii contra cetatenilor Din acesta cate!orie ac parteB o terorismul de stat >speci ic re!imurilor totalitare?' o $iolenta industriala. 1? Violenta paro%ista +ea mai cunoscuta orma iind ra#)oiul. Acesta ultima clasi icare a $iolentei i#ice este acceptata de ,r!ani#atia 0ondiala a Sanatatii >,.0.S.? si Interpol" ea constituind @un instrument operational in sta)ilirea starii de drept social si moral in societatea contemporanaA. D. Rolul societatii in pre$enirea $iolentei Desi nu este o)iectul sociolo!iei &uridice de a propune solutii pre$enti$e unui anumit enomen social" pentru $iolenta >care de apt repre#inta o modalitate de comitere a crimelor? este sarcina criminolo!iei si anume a criminolo!iei pre$enti$e. +u toate acestea" a!resiunea ca $iolenta este un aspect periculos al realitatii sociale pe care sociolo!ia il rele$a" ii sta)ileste etiolo!ia" recomandand ca desi este o realitate inerenta" ea poate i redusa ca intensitate si pre$enita.

33

Asa cum a irma +.Paunescu" cultura si educatia indi$i#ilor este calea care duce la pre$enirea $iolentei. Autorul mentionat a irmaB@+ea mai e icienta actiune de pre$enire a consecintelor a!resi$itatii si reducerea i#)ucnirii acesteia este capacitatea pe care indi$i#ii" componenti ai unei societati o au de a identi ica prin cunoastere" mani estarile a!resi$itatii si posi)ilitatea de ani(ilare a acesteia printr*un comportament adec$at.

I<. RESP,NSA.ILITATEA S,+IALA SI RASPUNDEREA 5URIDI+A Delimitari conceptuale I. Responsa)ilitatea = institutia sociala In cadrul colecti$itatilor umane" indi$i#ii >des asurandu*si acti$itatile proprii $oit sau in$oluntar? se inter erea#a cu ceilalti mem)ri ai !rupului social din care ac parte" a ectandu*i sau a$anta&andu*i pe acestia din urma. Atitudinea persoanei de a*si asuma urmarile acti$itatilor sale ata de ceilalti indi$i#i este cunoscuta in sociolo!ie su) numele de responsa)ilitate. In literatura de specialitate" acestei notiuni i s*au dat mai multe de initii dintre care le rele$am pe urmatoareleB a? Responsa)ilitatea repre#inta acceptarea si suportarea de catre indi$id a consecintelor morale" sociale" &uridice" inanciare" disciplinare si materiale ale actiunilor concepute si reali#ate de acesta. )? Responsa)ilitatea repre#inta @!ri&a pentru succesul sau riscul" re#ultatul si e icienta" consecintele si $aloarea acti$itatii pe care a!entul >indi$idual n.n.? o des asoara sau o conduce in )ene iciul colecti$itatii din care ace parte si care este a ectata de re#ultatul acestei actiuni >0.Florea" -:76?. c? Responsa)ilitatea repre#inta optiunea si an!a&area indi$idului in procesul de sociali#are pentru e%ecutarea unei actiuni" unei apte sau de a a$ea un anumit comportament social in $ederea atin!erii unui scop anume" raportandu*se la acti$itatile intreprinse si de ceilalti indi$i#i din educatie. Din anali#a celor trei de initii ale responsa)ilitatii se desprind cate$a caracteristici care pri$esc in principalB a? aptul ca aceasta este speci ica iecarui indi$id care actionea#a in procesul de sociali#are' )? ca este de ordin optional" ea iind re#ultatul an!a&arii li)ere a iecarui indi$id' c? ea este o institutie sociala de ordin $aloric' d? in aprecierea ei se are in $edere intentiile indi$idului si consecintele actiunii intreprinse' e? scopul urmarit de actiunile persoanelor responsa)ile este cel de im)unatatire a sistemului social. Responsa)ilitatea este intotdeauna le!ata de )una comportare >morala" disciplinara" politica" &uridica? si ea presupune raspunderea din partea indi$i#ilor care impiedica acesta comportare. II. Raspunderea = institutie normati$a Prin raspundere se intele!e o)li!atia indi$idului de a suporta o pedeapsa >sanctiune? ca urmare a aptelor >actiuni" inactiuni? sale necon orme cu re!ulile de conduita care au produs o dere!lare a ordinii sociale. Raspunderea este" in acelasi timp" o institutie morala si &uridica a$and la )a#a" in a ara de responsa)ilitate si rica > ata de pedeapsa? pe care o da indi$i#ilor mai putin responsa)ili" care au tendinte de$iante in comportament. Fata de pesoanele care isi asuma sau nu*si asuma responsa)ilitatea actelor lor in practica sociala si implicit &uridica" s*au constatat urmatoarele situatiiB

34

a? cea a persoanelor con ormiste" supranuite si o)ediente >ascultatoare? care accepta $oluntar responsa)ilitatea apreciind ca normele de comportare sunt le!itime >corespun#atoare cu morala? si le!ale' in ast el de situatii se !asesc marea ma&oritate a indi$i#ilor' )? cea a persoanelor care nu recunosc le!itimitatea si le!alitatea re!ulilor" neasumandu*si nici un el de responsa)ilitate' in aceasta cate!orie se incadre#a de cele mai multe ori anar(istii si re$olutionarii' c? a treia situatie o constituie persoanele care nu*si asuma responsa)ilitatea actelor lor" considerand ca normele sunt le!ale dar nu sunt le!itime" incalcandu*le de cele mai multe ori. Spre deose)ire de responsa)ilitate" raspunderea are urmatoarele caracteristiciB a? este o institutie normati$a si nu sociala' )? este preponderent normati$ si nu $alorica asa cum este responsa)ilitatea unde indi$idul considera normele de conduita $alori pe care le accepta in mod li)er' c? este impusa indi$idului de catre societate' d? $i#ea#a conser$area sistemului social' e? este atri)uita iecarui indi$id" iind apreciata in unctie de actiunile concrete ale acestora' ? ea inter$ine doar atunci cand s*a incalcat o norma de comportare. +ate!orii de raspunderi In raport de re!ulile de comportare incalcate" raspunderea indi$i#ilor cunoaste mai multe orme cum ar iB a? raspunderea morala' )? raspunderea politica' c? raspunderea &uridica. Toate aceste orme de raspunderi sunt de apt orme ale controlului social ata de indi$i#ii cu comportament de$iant. Dintre cele trei orme de raspunderi enuntate" cea care ne interesea#a este cea &uridica" care repre#inta un mi&loc de control institutionali#at" reali#at de stat prin or!anele sale. In literatura de specialitate cea mai utili#ata de initie a raspunderii &uridice este urmatoareaB +omple%ul de drepturi si o)li!atii care se nasc in urma sa$arsirii unei apte ilicite si care constituie cadrul de reali#are a constran!erii de catre stat prin aplicarea sanctiunilor &uridice ata de persoana care a sa$arsit apta ilicita. Dintre caracteristicile acestui !en de raspundere se desprind urmatoareleB a? ea presupune re!uli si ordine sta)ilite prin norme &uridice' )? incalcarea normelor &uridice antrenea#a raspunderea indi$idului care nu le*a respectat" care constau in suportarea unor consecinte numite pedepse >sau sanctiuni?' c? este de natura coerciti$a' In unctie de cate!oria re!ulilor de drept inculcate" ormele de raspundere &uridica suntB o penala o ci$ila o administrati$a Fara a intra in detalii re eritoare la caracteristicile celor trei tipuri de raspunderi &uridice >pentru ca acestea sunt de lar! si in amanunt studiate de di eritele cate!orii de drept? ne $om re eri succinct la raspunderea ci$ila si raspunderea penala" cele mai cunoscute orme &uridice ale raspunderii. Raspunderea ci$ila Acest tip de raspundere repre#inta o)li!atia celui care a produs un pre&udiciu unei persoane de a repara pre&udiciul respecti$. Se cunosc doua orme de raspunderi ci$ileB o raspunderea delictuala care consta in repararea pre&udiciului produs unei persoane de cel care prin apta pa!u)itoare incalca si o o)li!atie sta)ilita prin le!e' o raspunderea contractuala care e%ista atunci cand prin apta pa!u)itoare s*a incalcat o o)li!atie sta)ilita prin contract" inc(eiat intre cel care a pa!u)it si pa!u)itor. 35

Raspunderea penala In !eneral" in societate" cea mai cunoscuta orma de raspundere este cea penala" ei acordandu*i*se de cele mai multe ori o atentie sporita pentru ca ea corespunde celei mai !ra$e incalcari ale normelor de comportare care sunt cunoscute su) numele de in ractiuni. Raspunderea penala se )a#ea#a pe acel se!ment de responsa)ilitate a indi$idului cunoscuta in doctrina penala de responsa)ilitate penala. Acest concept este repre#entat de starea normala a oricarui indi$id matur data de capacitatea sa psi(o* i#icaB a? de a intele!e caracterul actiunilor > aptelor? sale' )? de a*si da seama de $aloarea si urmarile actiunilor pe care le sa$arseste' c? de a*si determina si diri&a in mod li)er $ointa in raport cu scopurile urmarite. Din aceste moti$e" responsa)ilitatea penala a omului e%ista numai cu conditiile in care nu*I sunt a ectate inteli!enta" ratiunea si $ointa. Persoana care indeplineste aceste conditii in totalitate si comite o in ractiune se considera ca este responsa)ila si raspunde penal prin aceea ca este $ino$ata de raul social produs de om ce a a$ut discernamant" tre)uind sa suporte pedeapsa >sanctiunea? sta)ilita de le!e. Le!ea nu sta)ileste ce*i discernamantul" dar sta)ileste ca el e%ista pentru orice indi$id incepand cu $arsta de -2 ani si se re era la capacitatea omului de a ace distinctie intre ceea ce este moral si imoral" periculos si nepericulos pentru societate si indi$id ca mem)ru a societatii. Raspunderea penala se identi ica cu sanctiunea sta)ilita de le!e. Teoria nondreptului In pri$inta controlului social reali#at ata de indi$i#ii care incalca normele de comportare au e%istat pareri ca acesta se poate reali#a numai pe cale &uridica. Dreptul" potri$it acestei pareri" cunoscute su) numele de PAN5URIDIS0 se a la peste tot si totdeauna @in spatele iecarei relatii sociale si indi$idualeA. +unoscutul sociolo! rance# 5ean +ar)ounier" in tratatul sau de Sociolo!ie &uridica >pu)licat in anul -:7/? a contestat aceasta teorie" demonstrand ca de apt multe relatii sociale = si in multe perioade de timp" re!ulile care au stat la )a#a acestora au ost de alta natura decat cele ale dreptului" acestea din urma iind de apt @o spuma la supra ata raporturilor sociale si indi$idualeA. Autorul arata ca nu intotdeauna le!ile opresc raul si repara pre&udiciile cau#ate de indi$i#ii nencon ormisti ci uneori acestea sunt ele insele !eneratoare al raului social. Din acest moti$ se recomanda &udecatorilor sa ai)a in $edere ade$arul mentionat si sa se u#e#e de le!e cu masura. Din lucrarea amintita 5ean +ar)ounier de#$olta si teoria sa despre nondrept" concept care desemnea#a a)senta dreptului intr*un numar mare de raporturi sociale care normal" tre)uia re!lementata de normele &uridice. Aceasta a)senta a dreptului se datorea#a atat unor cau#e ce apartin dreptului insusi cat si unor actori care sunt e%teriori lui. +ele care tin de insasi e%istenta dreptului sunt cunoscute su) numele deB a? autolimitarea dreptului )? autoneutralitatea dreptului a? In ca#ul autolimitarii dreptului se cunosc ca orme de mani estareB autolimitarea spatiala si autolimitarea temporala. In prima situatie se re era la spatiile si locurile unde dreptul este limitat in actiunea sa cum sunt de e%emplu tarile care acorda a#il politic unor indi$i#i urmarit penal in tara lor de ori!ine pentru con$in!erile lor politice sau neactionarea dreptului ata de indi$i#ii care s*au adapostit in sediile unor am)asade sau )iserici" precum si in incinta unor locuinte pri$ate. In a doua situatie a autolimitarii temporale" dreptul nu poate actiona in anumite perioade de timp" ca de e%emplu in #ile de repaus saptamanal" pe timpul noptii sau pe perioada sar)atorilor le!ale. Amintim aici nee ectuarea perc(e#itiilor domiciliare si a arestarilor in timpul noptii.

36

)? In ca#ul autoneutrali#arii dreptului" se cunosc situatii rec$ente in practica &udiciara cand" tocmai e%i!entele cerute de le!e in ca#uri penale !ra$e sunt nere#ol$ate &uridic in perioade mari de timp datorita unor proceduri !reoaie" a e%perti#elor si contrae%perti#elor care se e%ecuta. Acest principiu determina ca multe ca#uri cum sunt cele din criminalitatea nerele$ata cunoscuta si su) apelati$ul de ci ra nea!ra a criminalitatii" ace ca dreptul sa nu actione#e in nici un el. Autoneutrali#area dreptului unctionea#a mai ales in ca#ul lipsei do$e#ii. Tot in ca#ul autoneutrali#arii dreptul poate i inclus si principiul potri$it caruia @tot ce nu este inter#is prin le!e este permisA" desi in domeniul moralei sunt oarte multe comportamente necon orme conduitei din societate pe care indi$i#ii se a)tin sa le comita c(iar daca nu sunt inter#ise de norme &uridice. Nondreptul e%ista si datorita unor actori din e%teriorul lui" dintre acestia cel mai des citat iind re#istenta aptului la drept. In societate sunt deseori intalnite ca#uri cand indi$i#ii pentru re!lementarea unor relatii sociale e$ita olosirea dreptului cu )una stiinta din mai multe moti$eB o le!ea este nedrepta si nele!itima o procedura le!ala este !reoaie si costisitoare De ce e%ista situatii de nondreptH Raspunsul l*a dat in cea mai mare parte tot 5ean +ar)ounier" el mer!and mai departe in e%plicarea nondreptului conclu#ionand ca de apt $iata sociala este de natura sa cree#e si alte orme de re!lementare a conduitelor umane atunci cand dreptul nu reuseste sa re!lemente#e cat mai util $iata colecti$a si indi$iduala a persoanelor ce compun !rupurile sociale. In pri$inta nondreptului putem e$identia si sectorul inanciar )ancar" unde s*a constatat ca irme si institutii din acest domeniu au o preocupare sporita in a asi!ura si re#ol$a sin!ure pro)lemele le!ate de raudele comise in sistem" ara a apela la politie si &ustitie in !eneral. Toate )ancile si irmele importante din ,landa dispun de ser$icii proprii de in$esti!atori.

DREPTUL +A INSTRU0ENT DE REALI;ARE A APARARII SI SE+URITATII S,+IALE -. De$ianta sociala si delic$enta >criminalitate? * acceptiuni si sensuri Normele sociale si &uridice indica ceea ce este drept sau nedrept" moral sau imoral" licit sau ilicit" le!al sau ile!al" sta)ilind #ona de permisi$itate a actiunii si comportamentul indi$i#ilor. Aceasta #ona nu este precis delimitata" in interiorul ei pot apare @ puncte de tolerantaA sau permisi$itate unde comportamentul indi$idului poate $aria sensi)il depasind limetele normati$e si institutionale. Normele sociale si &uridice nu stipulea#a in detaliu nici modalitatile si nici mi&loacele concrete prin care indi$i#ii pot sa indeplineasca sau nu rolurile prescrise in unctie de statutul lor social. In orice societate pot aparea di erite tipuri de comportament. Gama acestora include atat pe cele con ormiste @le!alisteA si @le!itimisteA " cat si pe cele ino$atoare" noncon ormiste" e$a#ioniste sau de$iante. In consecinta" orice societate se con runta" intr* mai mare sau mai mica masura" cu mani estari de trans!resiune a normelor care in unctie de anumite criterii orme de de$ianta sociala sau de delinc$enta >criminalitate?.

37

Notiunea de de$ianta sociala este una dintre cele mai des olosite in $oca)ularul sociolo!iei*desemnea#a noncon ormitatea" a)aterea sau incalcarea normelor si re!ulilor sociale. Un comportament de$iant este un comportament care se indepartea#a sensi)il de la po#itia standard >medie?. Fenomenul de de$ianta sociala are un caracter uni$ersal" nu poate e%ista o societate in care indi$i#ii sa nu se a)ata de mai mult sau mai putin de la tipul colecti$B este ine$ita)il ca printre a)ateri sa nu ie unele care pre#inta caracter criminal. De$ianta repre#inta un enomen normal in cadrul e$olutiei societatii" a moralei si a dreptului. Indi$idul de$inat nu tre)uie considerat neaparat ca o iinta nesocia)ila" ca un element para#itar" neasimila)il" introdus in corpul societatii" ci el este un a!ent re!ilator al $ietii sociale. 0a&oritatea autorilor specialisti sunt de acord ca de$ianta sociala include ansam)lul comportamentelor care $iolea#a normele si $alorile recunoscute ca le!itime intr*o societate ce determina o reactie sociala din partea institutiilor" instantelor si a!entilor de control social" impunand adoptarea unor sanctiuni sociale ata de de$ianti. Teoria sociolo!ica concepe enomenul de de$ianta in doua sensuri di eriteB a? un sens restrans" prioritar normati$" care acorda actelro de incalacre a le!ii si normelor semni icatii e%clusi$ ne!ati$e >asa numita @de$ianta ne!ati$aA?. )? un sens mai lar!" care a$ori#ea#a po#iti$ actiunile de eludare" sc(im)area sau re$olta impotri$a normelor > @de$ianta po#iti$aA ?. In ansam)lul ormelor de de$ianta sociala se include si delic$enta >criminalitatea?" care a ectea#a cele mai importante $alori si relatii sociale prote&ate de normele &uridice cu caracter penal. De$ianta sociala repre#inta ansam)lul actelor si aptelor care" $ioland re!ulile &uridice penale" determina adoptarea unor sanctiuni ne!ati$e or!ani#ate din partea a!entilor speciali#ati ai controlului social >politie" &ustitie" tri)unale" institutii de reclu#iune" etc.? Trasaturile speci ice ale delic$entei constau" in principal" inB a? $iolarea le!ilor si prescriptiilor &uridice care inter#ic comiterea anumitor actiuni' )? mani estarea unui comportament contrar re!ulilor morale si de con$etuire sociala' c? des asurarea unei actiuni antisociale care periclitea#a si!uranta institutiilor" !rupurilor sociale cau#and un sentiment de teama" insecuritate indi$i#ilor. +(iar daca" aparent" delictul apare ca un enomen &uridic" re!lementat prin normele dreptului penal" el este un enomen social care se producei in societate" a$and consecinte ne!ati$e si distructi$e pentru securitatea indi$i#ilor si !rupurilor. Delic$enta include acele $iolari si incalcari ale normelor penale si de con$etuire sociala care prote&ea#a ordinea pu)lica" drepturile si li)ertatile indi$iduale" $iata" sanatatea si inte!ritatea persoanei in societate. Un comportament delic$ent comporta" dupa opinia lui E.3. Sut(erland" urmatoareleB a? are consecinte ne!ati$e" pre&udicia#a interesele intre!ii societati' )? ace o)iectul unor interdictii" constran!eri ormulate de le!ea penala' c? pre#inta o intentie antisociala deli)eranta' d? cuprinde u#ionarea intentiei cu actiune culpa)ila e? apta este pro)ata &uridic si sanctionata ca atare. Delic$enta este un enomen comple%' include o serie de aspecte si dimensiuni de natura statistica" &uridica" sociolo!ica" psi(olo!ica" pospecti$a" economica si culturala. a? dimensiunea statistica" e$identia#a starea si dinamica delic$entei in timp si spatiu" prin masurarea in procente" mediea a delictelor" crime" colerarea acestora cu indicatori de ordone sociala" ecolo!ica" culturala" !eo!ra ica' )? dimensiune &uridica" e$identia#a tipul normelor &uridice $iolate prin cate si apte antisociale" periculo#itatea sociala" !ra$itatea pre&udiciilor produse" intensitatea" elul actiunilor adoptate" modalitatile de resociali#are a persoanelor delic$ente' c? dimensiunea sociolo!ica" centrata pe indenti icarea" e%plicarea si pre$enirea sociala a delictelor si crimelor' d? dimensiunea psi(olo!ica" e$identia#a structura personalitatii indi$idului delic$ent" indi$idul normal"moti$atia si mo)ilurile comiterii delictului'

38

e? dimensiunea economica" sau @costulA crimei" e$identia#a consecintele delictelor din punct de $edere material si moral >costurile inanciare acordate $ictimelor" martorilor" reparatiei )unurilor" politelor de asi!urare?' ? dimensiunea prospecti$a" care e$identia#a tendintele de e$olutie in $iitor a delic$entei' Daca delic$enta repre#inta un enomen normal >si nu patolo!ic" in sensul de @)oalaA sociala? cu care se con runta orice societate" nu e%ista o de initie satis acatoare a acestui enomen. /. Delic$enta din perspecti$a statistica Delic$enta este un enomen normal" care include ansam)lul de acte" apte si conduite intrate in con lict cu le!ea penala" care are o anumita e$olutie in timp si spatiu" anumite re!ularitati" rec$ente" intensitati ce pot i masurate si e$aluate statistic. Asemena e$aluari pri$escB a? e$olutia temporara a criminalitatii" timp di$erse >4 ani" -8 ani" /8 ani? a se putea $edea o)ser$a tendintele de sta!nare" crestere sau descrestere a enomenului' )? e$olutia spatiala a criminalitatii" pe arii si #one !eo!ra ice " in $ederea indeti icarii unor #one @crimino!ieneA locale cu potential ridicat sau sca#ut de criminalitate si a @carto!ra ieriiA acestora >asa numita ecolo!ie a criminalitatii?' c? rec$enta si intensitatea criminalitatii rele$a dintre delictele comise" intr*o anumita perioada de timp" intr*o anumita #ona sau arie !eo!ra ica" sunt cele mai rec$ente si au o !ra$itate >periculo#itate? sociala sporita in raport cu altele' d? indicele de criminalitate >sau @rata criminalitatiiA? calculat >la -8.888 de locuitori?" prin raportarea numarului de delicte >sau de delic$enti? la totalul populatiei cu raspundere penala" pe di erite perioade de timp Pe )a#a e$auarilor statistice pot i indenti icate anumite corelatii intre e$olutia enomenului de delic$enta si alte $ariante socio*economice si culturale*le!islatia penala* densitatea populatiei*!radul de ur)ani#are*concentrarea de )unuri si $alori in orase" nu sunt rele$ante intotdeauna" nu repre#inta cau#allitatea enomenului. Printre promotorii orientarii" care au pus )a#ele clasi icarii delictelor in unctie de o serie de criterii statistice" se numara A. GuDtelet" A. GuerrI" ale caror preocupari s*au concentrat asupra semni icatiei statistice a delic$entei. E. Ferri" unul dintre repre#entantii de seama ai scolii po#iti$iste italiene de criminolo!ie" a acordat un rol important studierii actorilor sociali si indi$iduali !eneratori de criminalitate" surprinde anumite le!alitati statistice. Ferri ela)orea#a asa*numita @le!e a saturatiei criminaleA" con orm caruia intr*un anumit mediu social e%ista un numar sta)il si determinat de in ractiuni si crime" in masura in care se sc(im)a conditiile mediului social se sc(im)a si numarul de crime. Scoala sociolo!ica rance#a ondata de K. DurE(eim si*a intemeiat cercetarile pe studiul statistic al aptelor si enomenelor sociale si &uridice recoltand un imens material documentar*statistic despre enomenul sinuciderii. El a e$identiat o serie de re!ularitati ale sinuciderilorB tendinta spre sinucidere creste o data cu $arsta*sinuciderea nu se a la in corelatie cu clima*rata sinuciderii creste din ianuarie pana in iulie*descreste din iulie pana in decem)rie*sunt mai rec$ente in timpul #ilei si in special in timpul saptamanii*mai putin intense noaptea si in JeeE*end*uri*rata sinuciderilor este mai ridicata in randul protestantilor decat al catolicilor. 1. Delic$enta din perspecti$a normati$ului penal Din punct de $edere &uridic" un comportament delic$ent este de init printr*o serie de trasaturi speci ice" care se re!asesc in ma&oritatea sistemelor le!islati$e si anumeB a? repre#inta o apta" o actiune >inactiune? cu caracter ilicit" ile!itim" ile!al" prin care sunt $iolate si pre&uciate anumite $alori si relatii sociale' )? apta este comisa de o anumita persoana care actionea#a deli)erat" constient si responsa)il' c? apta comisa este incriminata si sanctionata de le!ea penala.

39

Pentru a e%ista raspundere penala tre)uie sa e%iste" in primul rand o apta antisociala reala sa$arsita de o anumita persoana care este responsa)ila" iar in la doilea rand apta tre)uie incriminata de le!ea penala. Ine%istenta uneia" mai multora dintre trasaturi" conduce" practic" la ine%istenta delictului sau crimei. Principiul le!alitatii delictului si sanctiunii >@nullum crimen sine le!eA" @nulla poena sine le!eA? este inscris la loc de runte in marea ma&oritate a le!islatiilor penale moderne. De inirea delictului prin cele trei trasaturi mentionate" are o importanta teoretica* !enerala su una practica" permitandB a? includerea" in cate!oriadelictelor si crimelor" numai a acelor actiuni si apte care intrunesc cumulati$ aceste trasaturi' )? delimitarea delictelor si crimelor de alte a)ateri sau incalcari ale normelor de drept" care nu a ectea#a insa ordinea sociala" nu periclitea#a $iata si securitatea indi$i#ilor" !rupurilor" institutiilor >contra$entie" delicte ci$ile" a)ateri disciplinare sau administrati$e?. +lasi icarea aptelor antisociale in delicte si crime" se ace in unctie de doua criteriiB a? cel al !ra$itatii aptei" $aloarea sociala le#ata" marimea pre&udiciului" modalitatile si ormele de comitere' )? cel al sanctiunii aplicate. Tot in unctie de !ra$itatea si intensitatea sanctiunii aplicate intr*o serie de sisteme penale" se ace distinctie intreB a? delicte sau crime politice" considerate ca deose)it de !ra$e" cum sunt cele care $iolea#a ordinea sociala" normati$a si si!uranta statului si institutiilor sale undamentale' )? delicte sau crime de drept comun indreptate contra propietatii" amiliei" )unurilor mora$uri. Sistemul nostru penal >care utili#ea#a e%pres notiunea de in ractiune" nu de delict sau crima? nu recunoaste nici di erenta actelor antisociale cu caracter penal in delicte si crime si nici su)impartirea acestora in delicte politice de drept comun. 2. E$aluarea sociolo!ica a enomenului de delic$enta ,rice societate se con runta cu aspecte de delic$enta si criminalitate" intrucat notiunea de crima este implicata in insasi ideea de societate. K. DurE(eim considera ca nu e%ista o societate in care indi$i#ii sa nu se a)ata mai mult sau mai putin de la tipul colecti$" crima aparand ca un @ enomen normalA. Actul delic$ent repre#inta e%presia unui sir de actiuni si conduite care contrastea#a cu normele de con$etuire e%istente in cadrul !rupurilor" institutiilor" societatii. Pentru ma&oritatea sociolo!ilor" delic$enta repre#inta o pro)lema sociala' delic$enta conduce la cresterea tensiunilor sociale si a nesi!urantei intre indi$i#i. Nu in toate societatile omorul este considerat drept crima deli)erata" e%istand sisteme penale in care daca el nu este &usti icat" este sensi)il @de#incriminatA >ca#ul omorului in le!itima aparare sau a omorului sa$arsit @in stare de ra#)oiA sau de @necesitateA?. In alte sisteme le!islati$e" dimpotri$a" omorul sa$arsit asupra unor anumite persoane este considerat o crima odioasa si sanctionat e%trem de se$er >omorul asupra unui parinte sau asupra unei emei !ra$ide omorul" comis impotri$a unui preot" se militar" conducator politic?. +ultura" mora$urile" o)iceiurile si cutumele &oaca si el un rol important in de inirea anumitor cate!orii de delicte" cum sunt de pilda" cele care antentea#a contra )unurilor mora$uri sau normelor de con$etuire sociala. G. SummerB @mora$urile pot duce la lucruri corecte sau incorecteA" se $eri ica partial in ca#ul delictelor de prostitutie" promiscuitate se%uala" (omose%ualitate" incest" sinucidere" etc. Intr*o serie de societati contemporane" prostitutia este considerata daca nu ile!ala" cel putin semi*ile!ala" iar alte societati accepta" ie o icial sau c$asi*o icial" tacit" prostitutia" adoptand c(iar masuri speciale de control medical si social pentru asemenea ca#uri. Delictul de (omose%ualitate masculina este sanctionat penal in unele le!islatii" repudiat moral in altele si c(iar le!ali#at de unele sisteme normati$e. 3omose%ualitatea eminina este" de cele mai multe ori" doar de#apro)ata moral. 3omose%ualitatea este" uneori adimisa tacit" in cadrul unor pro esii >actor" dansator" pictor?" in timp ce in altele >direct de pu)lic" mana!er"

40

pro esor? este repudiata si de#apro)ata" atra!and" dincolo de sanctiuni penale si morale" interdictia pro esiei respecti$e. +ei care sustin incriminarea si sanctionarea a acestor apte >considerate imorale in multe societati?" considera ca ar!umente mai importante urmatoareleB a? pedepsele au doar un rol pre$enti$ asupra unui mare numar de indi$i#i' )? sanctiunile permit autoritatilor sa tina su) supra$e!(ere si control acei indi$i#i care" din cau#a comportamentului se%ual de$iant" ar putea i atrasi in acti$itati antisociale' c? @etic(etareaA si de#apro)area morala si penala a acestor delic$enti >arestarea si condamnarea lor pe termen scurt?. Numerosi sociolo!i si criminolo!i sustin ca criteriul normati$ului penal de de inire si e$aluare a ansam)lului de delicte si crime tre)uie completat cu cel de natura sociolo!ica" morala" culturala si psi(olo!ica. De inirea si e$aluarea delic$entei impune dupa unii autori circumscrierea acesteia numai la ansam)lul actelor si aptelor sa$arsite in mod real si concret intr*o anumita societate" ara considerarea si includerea acestor acte si apte care" desi sunt incriminate de normele penale" ie ca nu au ost reclamate si inre!istrate" nu au ost descoperite. 0ulte delicte sunt necunoscute sau clandestine" altele nu sunt niciodata descoperite"unii delic$enti nu sunt indenti icati si &udecati >asa numitele @crime per ecteA sau crime cu @autori necunoscutiA?. Unele delicte nu sunt semnalate or!anelor penale din moti$e de teama >ra#)unarea aptasului? sau &ena >$iol sau coruptie sociala?" ie datorita procedurii >de multe ori ane$oioasa si indelun!ata? de &udecare a proceselor penale. , parte a delictelor sesi#ate politiei nu sunt inre!istrate o icial" altele sunt considerate minore > urtul unor o)iecte sau )ani su) o anumita limita" din )u#unare" urturi auto" )iciclete" de pasari?. E%ista delicte comise de unctionari sau de persoane o iciale care" ie nu sunt descoperite" ie ca nu sunt inre!istrate si &udecate. Ele constau din delicte de rauda" coruptie comerciala si inanciara" contra acere de marci si patente. In lucrarea @+riminalitatea !ulerelor al)eA" K. Sut(erland. demonstra e%istenta unui $olum mare de ile!alitate in anumite a aceri comerciale si )ancare din societatea americana. Dupa parerea lui" costul economic al delapidarilor" raudei consumatorului" contra acerii produselor" a acerilor politice necinstite comise de inalti unctionari" depaseste cu mult costul economic al delictelor o)isnuite. Asemenea delicte nu produc su erinte si pri$atiuni asupra $ictimelor" ele sunt @delicte realeA. Tot in s era delictelor !reu depista)ile" se incadrea#a si a acerile din tripouri" &ocuri de ruleta" pariuri alse" transmiterea sau @$an#area de ponturiA pri$ind inc(eierea de contracte comerciale" di$ul!area secretului unor a aceri" $an#ari* cumparari icti$e de actiuni le )ursa" urtul pe calculatorA" @spalarea )anilorA" etc. >recentul ca# pu)licat in #iarele de sport din Romania cu pri$ire la implicarea &ucatorului 0arius 0itu de la PSV Eind(o$en" care alaturi de alti coec(ipieri a participat la trucarea unor meciuri" implicati iind in aceasta @a acereA de ma ia c(ine#a a pariurilor sporti$e?. Fenomenul delic$ent include dimensiuni si aspecte di erite in unctie de sa$arsirea" descoperirea" inre!istrarea si &udecarea delictelor si crimelorB a? delic$enta >criminalitatea? reala" @ci ra nea!raA a criminalitatii" totalitatea actelor si aptelor antisociale cu caracter penal sa$arsite in realitate. +riminalitatea reala repre#inta ade$arata dimensiune a ilicitului penal' estimarea ei este aproape imposi)ila" datorita impedimentelor de natura te(nico*criminalistice" operationale si statistice. )? delic$enta >criminalitatea? descoperita" care include numai acea parte a actelor antisociale sa$arsite in realitate si care au ost indenti icate si instrumentate de catre or!anele speciali#ate de control social. +i ra delic$entei descoperite este in erioara celei reale' nu toate delictele comise sunt depistate si nu toti delic$entii sunt indenti icati' de asemenea" unele delicte nu sunt reclamate" altele nu sunt inre!istrate" in timp ce altele sunt solutionate necontencios" printr*un proces de ne!ociere intre delic$ent si $ictima. c? delic$enta >criminalitatea? &udecata" parte din delic$enta descoperita si inre!istrata de or!anele de politie care este &udecata si sanctionata de instantele penale. Vollumul ei este mult diminuat" nu toate delictele descoperite a&un! sa ie &udecate" altele sunt !ratiate sau administrate" unii delic$enti nu mai sunt &udecati ie datorita prescrierii delictului" sustra!erii de

41

la &udecata sau decesului inter$enit pe parcursul sau dupa terminarea &udecatii. De#incriminea#a unele delicte care au ost sa$arsite in mod reau sau inlatura raspunderea penala pe moti$e de minoritate" iresponsa)ilitate" depistarea $ictimei. Din punct de $edere sociolo!ic" delic$enta reala repre#inta ade$arata dimensiune a enomenului de criminalitate. Sociolo!ia delic$entei >sau a criminalitatii? studia#a ansam)lul mani estarilor si actelor de delic$enta sa$arsita in realitate. Dreptul penal se ocupa in special de aspectele delic$entei &udecate >le!ale?. Sociolo!ia delic$entei studia#a criminalitatea ca enomen social" prin e$identierea si e%plicarea actorilor !enerali si particulari" o)iecti$i si su)iecti$i" sociali si indi$iduali care !enerea#a acte si apte antisociale. 4. Politici penale de aparare sociala si de pre$enire a delic$entei 0a&oritatea sistemelor de sanctionare si pre$enire a criminalitatii urmaresc" prioritar" controlul asupra crimei" protectia si apararea sociala a indi$i#ilor" !rupurilor si institutiilor sociale"prin or!ani#area unor acti$itati speci ice si utili#area unor mi&loace menite sa asi!ura atat represiunea" constran!erea penala cat si pre$enirea si diminuarea surselor potentiale de criminalitate. In acest sens se adopta o suita de masuri de pro ila%ie sociala" culturala si educati$a. Ast el se reali#ea#aB a? pre$entia primara sau !enerala" prin antrenarea institutiilor cu rol de sociali#are" control social in directia indenti icarii si pre$enirii surselor de criminalitate" inadaptare si mar!inalitate' )? pre$entia secundara sau speciala" inter$entie @post actumA spre com)aterea si sanctionarea persoanelor cu comportamente antisociale' c? pre$entia situationala" cuprinde masuri concrete de in ormare a pu)licului despre pericolul delic$entei" indi$i#ii de$enind ast el o)ser$atori si @autoriA in politica penala' Notiunea de pre$enire implica cel putin trei dimensiuniB a? include le!islatia penala pri$ind sanctionarea si reclu#iunea indi$i#ilor care au incalcat le!ea penala' )? include institutiile si instantele pu)lice speciali#ate ale societatii >or!ane de politie" procuratura" or!ane de &ustitie" sta)ilimente de munca si reeducare" institutii medicale sau de ocrotire" penitenciare etc' c? ideile" opiniile si reactia opiniei pu)lice ata de di eritele mani estari antisociale" @ima!ineaA pu)licului ata de enomenul criminalitatii. +onceptul de politica penala de ineste" ie ansam)lul de preocedee si mi&loace de represiune utili#ate pentru com)aterea criminalitatii si @descura&areaA indi$i#ilor delic$enti" ie modalitatile si ormele de asi!urare a apararii si protectei sociale de acte delic$ente si antisociale. E%ista trei orme de pre$enire" com)atere si tratament a enomenului de criminalitateB a? cele adoptate si aplicate inainte de producerea actului antisocial care repre#inta ade$aratele si realele orme de inter$entie care pot e$ita producerea unor pre&udicii sociale' )? cele adoptate in timpul producerii actului delic$ent" constau in aplicarea unor masuri de si!uranta si aparare sociala >inter$entie?' c? cele adoptate dupa producerea actului delic$ent" urmaresc sanctionarea resociali#area si recuperarea indi$idului delic$ent >post$entie?. Pre$entia si inter$entia impotri$a ormelor si mani estarilor de criminalitate repre#inta atri)utul or!anelor de urmariel penala si de &ustitie" o)li!ate sa aplice le!e penala. In cadrul acti$itatilor multiple de pre$enire a delictelor si crimelor" in orice stat e%ista or!ane de politie si procuratura cu atri)utii principaleB descoperirea" inre!istrarea si instrumentarea ca#urilor de incalcare a le!ii penale. 5ustitia solutionea#a aceste ca#utri prin tra!erea la raspundere si sanctionarea penala a persoanelor $ino$ate. Inter$entia @post actumA >post$entia?" urmareste atat sanctionarea indi$idului delic$ent prin trimiterea si internarea lui intr*o institutie de pro il >penitenciar" centru de reeducare? cat si resociali#area si reinte!rarea postpenala in societate dupa e%ecutarea pedepsei. Re!imul de sanctionare si pedepsire a delic$entilor di era sensi)il de la o tara la alta" incep cu internarea acestora in sta)ilimente desc(ise" semi*desc(ise sau inc(ise si pana la reclu#iunea in institutii speciale de si!uranta si de ma%ima securitate. E%ista re!imuri speciale de tratament pentru

42

)olna$i psi(ici" detinuti psi(opati" pentru narcomani si alcoolici cat si pentru recidi$isti periculosi. Di erentierea detinutilor in penitenciare se ace dupa criteriiB se%ul" $arsta" natura si !ra$itatea delictului" apropierea de domiciliu" le!aturile amiliare sau sociale" ne$oile speciale de tratament. Potri$it re!ulilor penitenciarelor europene adoptate de +onsiliul Europei in domeniul penitenciar" resociali#area si tratamentul delic$entilor tre)uie su)ordonate unor inalitati precise sa asi!ure mentinerea starii de sanatate" deminitatii si respectului detinutilor prin asi!urarea unor conditii de $iata compati)ile cu deminitatea umana si cu standardele acceptate in cadrul comunitatii. Scopurile detentiei tre)uei sa reduca traumati#area psi(ica a persoanei condamnate" pri$ind aparitia unor pertur)ari emotionale*idei o)sesi$e*in antilism* idei de sinucidere*comportamente $iolente si a!resi$e. Un principiu undamental al actiunilor de resociali#are repre#inta normali#area prin apropierea a conditiilor $ietii din penintenciar de cele ale lumii e%terioare. +a re!ula !enerala" normali#area preuspune ca detinutul isi pastrea#a si isi e%ercita marea ma&oritate a drepturilor ci$ile*dreptul al $ot*dreptul de asociere li)era*dreptul de li)era constinta reli!ioasa*dreptul de propietate*dreptul de a a$ea amilie* c(iar o $iata amiliara >con&u!ala?" cu e%ceptia dreptului de li)era miscare in a ara institutiei penitenciare. Normali#area presupune reali#area a doua de#iderateB a? desc(iderea*prin internarea in sta)ilimente desc(ise asi!ura detinutilor conditii de $iata" munca si sanatate aproape sau c(iar identice cu cele din a ar locurilor de munca. In asemenea sta)ilimente" detinutii au conditii de $iata con orta)ile" au reptul la corespondenta nelimitata"primesc $i#ite saptamanale" au contacte permanente cu amilia" $i#ionea#a pro!rame TV si radio. Sin!urele resctrictii sunt cele re eritoare la li)era deplasare in a ara acestor sta)ilemente. Normali#area si @desc(idereaA urmaresc ca detinutul sa*si poate e%ercita o parte a rolurilor pe care le*a a$ut inainte de comiterea delictului >parinte" sot" lucrator" cetatean. Etc.?. )? responsa)ili#area*a intari sistemul raspunderii personale" implicandul intr*o serie de acti$itati #ilnice in cadrul locului de detentie. In pre#ent" in multe tari" principalele orientari in materie de tratament si recuperare sociala a delic$entilor au e$identiat importanta conte%tului social si cultural.

43