1

SILOZURI DIN BETON ARMAT

1 GENERALITATI

Silozurile sunt constructii destinate inmagazinarii
materialelor de granulatie Iina ,avand celule de inaltime mare,
Iig.2.1. In mod obisnuit inaltimea celulelor este 10.35m.
Diametrul celulelor cilindrice este 5.13m, iar laturile
orizontale ale celulelor prismatice 3.5m. Solutia devine cu
atat mai economica cu cat inaltimea celulei este mai mare,
acoperisul palniile, Iundatiile, avand supraIete minime de
aceeasi capacitate de inmagazinare.
Forma sectiunii orizontale a celulelor poate Ii
dreptunghiulara (patrata), poligonala sau circulara Celulele
cu sectiune dreptungiulara utilizeaza bine terenul si permit o
rezemare rationala pe stalpii care se dispun la intersectia
peretilor. Asemenea silozuri se executa de regula mumai pana
la deschideri ale pertilor de maximum 5m. In cazul unor
deschideri mai mari,in pereti apar momente de incovoiere
importante care necesita sporirea grosimii acestora.
Celulele cu sectiune circulara prezinta avantajul ca peretii
lucreaza la intindere centrica, armarea este simpla, iar pentru
executie se pot Iolosi coIraje alunecatoare. In comparatie cu
celulele cu sectiune dreptunghiulara terenul este mai
neeconomic utilizat,caci raman spatii goale intre celule.
Acestea insa pot Ii Iolosite pentru ventilatie sau uneori ca
celule pentru inmagazinarea materilalor. Celulele se pot aseza pe unul sau mai multe randuri,alaturat
sau alternant vezi Iig.2.2.
Spre deosebire de buncare, la silozuri planul de rupere a matrialului intalneste peretele opus la o
adancime mica de la supraIata materialului. Din aceasta cauza presiunile verticale si orizontale nu se
mai pot calcula ca pentru un semispatiu; pe de alt parte, Iortele de Irecare intre material si pereti nu
mai pot Ii neglijate.
Celulele cu sectiune poligonala au Iost adoptate la constructia primelor silozuri din tara noastra
de la Braila, Galati si Constanta, intre anii 1882 si 1906, de Anghel Saligny. Silozurile cu celule de
sectiune poligonala combina avantajul utilizarii rationale a terenului cu reducerea eIorturilor in
pereti. In ultimii ani solutia silozurilor cu celule de sectiune hexagonala a Iost perIectionata prin
glisarea pertilor si precomprimarea lor pe orizontala.
Functie de modulde realizare a peretilor, silozurile pot Ii clasiIicate in silozuri din beton armat
sau beton precomprimat,monolite sau preIabricate.

2. SILOZURI DIN BETON ARMAT MONOLIT

2.1 ALCATUIREA SILOZURILOR

Elementele componente ale unui siloz sunt redate in Iigura 2.3.
Planseul peste celule, prevazut cu goluri, serveste pentru sustinerea instalatiilor necesare
incarcarii celulelor silozului. Incarcarea se poate Iace pe cale mecanica in cazul materialelor
granulare sau pe cale pneumatica in cazul materialelor pulverulente.
h
c
/ l
max
> 1,5
Fig. 2.1 Elementele unei celule
h
c
h
p

o

D
2
Obisnuit acest planseu este protejat de o galerie inchisa, care poate Ii o constructie in cadre
cu stalpi incastrati sau articulati in peretii celulelor. Celulele reazema pe stalpi, care transmit
incarcarile Iundatiilor. Intrucat la silozuri pe stalpii sunt apropiatiintre ei si transmit incarcari mari
terenului, Iundatiile sunt de tip radier general.
Silozurile se descarca pe la partea inIerioara a celulelor prin gravitatie, pe cale mecanica sau pe
cale pneumatica.
In cazul cand este nevoie de un spatiu de circulatie sub celule, se executa palnii agatate de celule
sau plansee prevazute cu goluri in care caz panta de scurgere a materialelor este asigurata printr-un
beton de umplutura acoperit cu o placa de protectie de beton armat. Cand nu este nevoie de spatiu
de circulatie sub celule, descarcarea se poate Iace prin goluri laterale prevazute in peretii celulelor
3
sau prin galerii centrale sub celule. In lungul galeriilor, materialul se transporta cu transportoare cu
banda sau cu transportoare cu melc.
In aIara de celulele propiu-zise, silozurile mai cuprind si cladiri anexe pentru masini, pentru
ridicarea si sortarea materialelor etc.
Lungimea silozurilor poate ajunge pana la 150m, dar se recomanda sa nu se depaseasca 80m intre
rosturi. La silozurile cu celule de sectiune circulara prevederea unor rosturi de tasare si de dilatatie
nu este intotdeauna necesara, intrucat celulele au o deIormabilitate relativ mare in sens orizontal si
sunt rigide in sens vertical.
4
Galeria superioara, planseul peste celule, stalpii de sub celule, Iundatiile si cladirile anexe se
alcatuiesc si se calculeaza in mod cunoscut. Cele ce urmeaza se reIera in special la calculul si
alcatuirea celulelor si a palniilor.

2.2 STABILIREA INCARCARILOR
Asupra peretilorsi palniilor actioneaza urmatoarele incarcari:
- presiunea verticala si orizontala provenita din materialul insilozat;
- Iortele de Irecare verticale intre pereti si material;
- incarcari verticale datorita greutatii proprii;
- incarcari din galeria superioara;
- incarcari din zapada si vant;
- actiunea seismica;
- eIectul diIerentei de temperatura intre Iata interioara si exterioara a peretelui etc.
Incarcarile principale sunt cele provenite din presiunea materialului depozitat.
Determinarea presiunilor orizontale si verticale asupra celulelor silozurilor a constituit
preocuparea mai multor cercetatori, problema neIiind nici in prezent complet elucidata.

Metoda Irecvent Iolosita la determinarea presiunilor este cea elaborata de Ianssen. ConIorm acestei
,din celula se izoleaza un element de inaltime dh, asupra caruia se scriu ecuatii de echilibru static
(Iig. 2.5). Se noteaza cu:
h - adancimea de la supraIata materialului (variabila independenta);
- greutatea speciIica a materialului depozitat;
- unghiul de Irecare interna a materialului Iara coeziune;

0
-unghiul de Irecare a materialului cu peretele;
f tg
0
- coeIicientul de Irecare a materialului cu peretele;
5
A - aria sectiunii orizontale a celulei;
U - perimetrul sectiunii orizontale a celulei;
p
v
- presiunea verticala a materialului;
p
0
- presiunea orizontala a materialului;
Intre presiunea orizontala si cea verticala exista relatia:
p
0
kp
v
(1)
unde k este coeIicientul presiunii laterale (coeIicientul mpingerii active din teoria mpingerii
pmantului) :
k tg
2
|
.
|

\
|

2
45
0

. (2)
CoeIicientul k se considera constant, independent de gradul de indesare a materialului, ceea ce nu
reIlecta riguros realitatea.
Scriind ecuatiile de echilibru pentru elementul de inaltime dh, in ipoteza presiunii uniIorm
distribuite pe perimetru, se obtine:
0 Udh p X
0
= = E (4)
( ) 0 Adh A p Udh Ip A dp p Y
V 0 V V
= + + = E (5)
Inlocuind valoarea lui p
0
si ordonand termenii ultimei ecuatii, rezulta ecuatia diIerentiala:
0
dh
dp
p
A
U
k I
V
V
= + (6)
a carei solutie este valoarea presiunii verticale:
(

|
.
|

\
|

= h
A
kU I
exp 1
kU I
A
p
V
(7)
Presiunea orizontala rezulta conIorm relatiei p
0
kp
v
:
(

|
.
|

\
|

= h
A
kU I
exp 1
U I
A
p
0
(8)
Valorile greutatilor speciIice aparente , ale unghiurilor de Irecare interiora si ale
coeIicientilor de Irecare f, pentru diverse materiale sunt date in literatura de specialitate.
Spre deosebire de buncare, la care presiunile variaza liniar cu adancimea, la celulele inalte
de silozuri, presiunile p
v
si p
0
cresc exponential spre asimptote paralele cu axa h:
U I
A
p si
kU I
A
p
max 0 max V

=

= (9) (10)
Tangentele in origine T
1
si T
2
la curbele exponentiale date de relatiile (7) si (8) sunt date de ecuatiile
p
v
= h si p
0
hk (relatiile presiunilor la buncare).
Din analiza Iormulelor si a digramelor p
0
si p
v
din Iigura rezulta avantajul inaltimii mari a
celulelor de silozuri. Se observa ca de la o anumita adancime presiunea creste Ioarte putin
ramanand practic constanta, indiIerent de inaltimea totala a celulei.
Incercarile Iacute pe modele reduse si pe constructii reale de silozuri, precum si observatiile
directe privind exploatarea silozurilor au adus la concluzia ca pe anumite portiuni din inaltimea
celulelor presiunile reale nu sunt in concordanta cu cele determinate dupa Ianssen, de regula Iiind
mai mari.
Cercetarile au aratat cauzele acestei noconcordante si anume :
- coeIicientul k, a carui valoare este in realitate mai mare decat cea considerata;
- variatia in adancime a greutatii speciIice a materialului depozitat, care nu este reIlectata
in relatiile de mai sus.
6
- problema cea mai importanta,de care Iormula lui Ianssen nu tine seama, este
comportarea dinamica a materialului la incarcarea celulelor si mai ales la descarcarea
celulelor, prin prabusirea boltilor Iormate in material in timpul golirii.
In practica proiectarii presiunile se calculeaza cu Iormulele lui Ianssen , corectate prin
inmultirea cu coeIicienti dependenti de inaltimea celulei si de materialul depozitat.

2.3 CORECTIILE FORMULELOR LUI IANSSEN

DeIicientele Iormulelor IANSSEN:
a) valoarea k constanta pentru orice rugozitate de perete
b) valoarea constanta pe toata mal`imea silozului
c) neluarea in considerare a eIectului dinamic la ncarcarea si descarcarea materialului.
Corectiile Iormulei lui Ianssen se reIera la aprecierea presiunii orizontale p
0
si diIer de la o norma a
unei tari la alta, dar constau in principal din:
- AmpliIicarea valorilor calculate cu Ianssen cu coeIicienti supraunitari
- Folosirea altor expresii pentru coeIicientul k
- Considerarea unor presiuni locale, ce se cumuleaza cu p
0
.

A) Coreciile dup propunerile de norme romanesti
p
0
k p
v
si k tg
2
|
.
|

\
|

2
45
0

.
Pentru a inlatura deIicientele de la punctul b se consider suprancrcarea local P
1(3)
si
pentru a nltura deIicientele de la punctul c, se consider suprancrcarea local P
2
, ambele
cumulandu-se cu P
0
si anume:
- suprancarcare inelara P
1
(pentru celule circulare) si P
3
(pentru celule poligonale sau stelate), ce
se aplica pe o naltime h D / 4;
P
1
a
1
P
0
sau P
3
. a
3
Po
- suprancrcarea P
2
aplicat simetric, pe o arie patrat, cu unghiul la centru s a D / 12.
P
2
a
2
Po
- corIicientii a
1
, a
2
, a
3
sunt dati n norm Iunctie de raportul H/D.
P
1(3)
h

P
0
P
1(3)
P
0
P
2
P
1(3)

7
B) Coreciile dup EC1

Notatiile dupa EC 1
P
v
o k . P
0
P
h
o
P
I
t I . t o
P
hI
- presiunea orizonta la umplerea silozului P
ou
- (notatia autorului)
P
he
- presiunea orizontala la descrcarea silozului P
od
- (nota`ia automlui) P
he
~ P
hI
EC1 propune 2 metodologii de determinare a presiunilor orizontale Po:
Metoda test, standardizat, de determinare reala a coeIicientului de mpingere, notat cu k
r
(
r
)
P
ou
P
o
k
r
P
v
P
od
c
o
P
ou

c
o
1... 1,5 - Iunctie de natura materialului si de adncimea de calcul (c
o
1 pentru partea
superioar a silozului).

Metoda simplificat, n care k se considera coeIicientui impingerii pasive a pmntului, mrit cu
10, adic k 1,1 (l-sin) si in care se tine cont, pe langa coeIicientui de Irecare a materialului I ,
si de o valoare medie - I
med
- avand n vedere c Irecarea ntre material si perete depinde si de starea
de ndesare a materialului. EIectul dinamic, ce apare la umplere si descrcare, se apreciaz printr-o
supraincarcare local - Pp - (patch load) ce se cumuleaz in orice pozitie pe perimetrul sau pe
nltimea silozului, peste presiunea orizontala P
o
. Aceast suprancrcare local actioneaz simetric
pe 2 arii cu latura s0,2 D.

la umplere P
ou
P
o
P
p
; P
o
1,1 (l-sin) P
v
; (P
v
calculat cu I
med
); P
p
0,2 Po
la descarcare P
od
1,15 P
o
P
p
; P
o
1,1 (l-sin) P
v
; (P
v
calculat cu 0,9 I
med
); P
p
0,2 c
o

Po
c
o
Iiind coeIicientul de la metoda test.
Suprasarcina locala P
p
se consider numai la calculul solicitarilor M, N, T, nu si in calculele
la starea limita de exploatare (u u
ad
)
D/2
P
ou
(P
od
)
8
2.4 Calculul pereilor celulelor la presiunea orizontal a materialului

Determinarea exacta a eIorturilor in peretii celulelor trebuie sa tina seama de caracterul spatial
al structurii . Datorita inaltimii mari a celulelor Iata de dimensiunile transversale , calculul la
actiunea impingerii materialului se poate simpliIica izoland Iasii orizontale si verticale de latime
unitara .

2.4.1 Celule cu sectiune dreptunghiulara .

Fasiile orizontale Iormeaza cadre inchise , care sub eIectul presiunii orizontale a materialului
sunt solicitate la Iorte axiale de intindere si la momente de incovoiere . In cazul mai multor celule ,
solicitarile maxime rezulta din urmatoarele grupari de incarcari, Iig.2.6 :
- incarcarea in sah , care produce momentele de incovoiere maxime m
max
si Iortele de
intindere aIerente : a p
2
1
n
0 b
= b p
2
1
n
0 a
=
- incarcarea a doua celule alaturate , care
produce Iortele de intindere maxime : si
momentele incovoietoare aIerente .
a p n
0 max b
=
b p n
0 max a
=

Momentele de incovoiere se obtin dintr-un calcul
de cadru orizontal, nchis.
In cazul particular al celulelor patrate
distributia momentelor corespunde grinzii dublu
incastrate cu o incarcare uniIorm distribuita p
0
:
2
0 r
a p
12
1
m =
2
0 c
a p
24
1
m =
La intersectia peretilor se pot executa vute ,
de care se tine seama la determinarea eIorturilor .

Armarea n Isiile verticale rezult
constructiv. Rigiditatea pe directie orizontal Iiind
mult mai mare dect pe cea vertical.

2.4.2 Celule cu sectiune poligonala .

Forta axiala orizontala de intindere se
determina proiectand reactiunile laturilor
poligonului intr-un nod pe directiile acestora, ca n
Iigura 2,7 .
9
Reactiunea p a unei laturi a este : a p
2
1
p
0
=
Componentele pe directiile celor doua laturi ce se intalnesc intr-un nod sunt :
o
=
tg
p
n
1
;
o
=
sin
p
n
2
; u 360
o
/i, Iiind unghiul exterior al poligonului regulat cu i
laturi.
Forta axiala de intindere a unei laturi rezulta :
o
o +
= + =
sin
cos 1
2
a p
n n n
0
2 1

2.4.3 Celule cu sectiune circulara .

Celulele cu sectiune circulara reprezinta din punct de vedere static placi subtiri cilindrice
solicitate transversal si longitudinal din impingerea materialului.
In cazul unei singure celule presiunea radiala orizontala p
o
, presupus uniIorm distribuit ,
produce in Isia inelara eIortul de intindere, Iig.2.8a :
r p n
0
=
Un calcul exact tine seama de presiunea exercitat de p
o
si de posibilitatea aparitiei unei
presiuni locale P
1
, ca n Iigura 2.8 a si b . acest lucru se Iace prin corectiile Iormulelor lui
IANSSEN.
In cazul unor grupe de celule legate intre ele , trebuie sa se tina seama de Iortele de legatura ce
apar ntre celule pe toata inaltimea , datorita deIormatiilor longitudinale si transversale .
10
Daca se considera o celula centrala cu sectiune circulara , actionata de presiunile uniIorm
distribuite p
o
, Iortele de legtur P cu celulele adiacente sunt in echilibru , sistemul Iiind simetric
(Iig.2.9).
Marimea lor se determina din conditia ca in dreptul punctelor de legatura deplasarile inelului
independent sa Iie nule (Iig.2.10). Din actiunea Iortelor P , deplasarea radiala in dreptul Iiecarei
legaturi este egala cu Ar
p
, iar presiunea orizontal p
o
produce deplasri radiale Ar:
EI
Pr 007 , 0
r
3
P
= A ;
E 100
r p
r
2
0
o
= A unde I 100 o
3
/12 .
Egaland cele doua deplasari se obtine Iorta de legatura P :


r
p 12
P
2
0
o
~

Fig. 2.9 Iortele de legtur P la o celul central

Fortele de legtur P produc zone locale de perturbare a strii de membran, ceea ce duce la
aparitia de momente.
Cazul celulei stelate incarcate cu presiunea p
o
, celulele adiacente Iiind goale, este tratat in
lucrare ca o placa subtire cilindrica , tinand seama de legaturile pe inaltimea celulei (Iortele P) si de
conditiile de rezemare la partea inIerioara si superioara . Distributia pesiunii orizontale pe inaltimea
celulei s-a dezvoltat in serie Fourier , pastrandu-se numai primul termen . Facand abstractie de
conlucrarea pe verticala , o Iasie orizontala poate Ii considerata ca un cadru cu noduri Iixe .
EIorturile in barele curbe n plan orizontal, pot Ii determinate aproximativ Iolosind relatiile :
( ) u = sin 1 r p n
e 0 A

|
.
|

\
|
u
u
u =
sin
1 sin r r p m
e 0 A
( ) u u = cos sin 1 r p n
e 0 B

|
.
|

\
|
u
u
u u =
sin
cos sin r r p m
e 0 B

11
Diagrama de momente n plan orizontal este prezentat n Iig.2.11. Valorile extreme ale
eIorturilor (momente si Iorte axiale) sunt:

Pr 0705 , 0 m
A
=
Pr 1366 , 0 m
B
=
P 5 , 0 n
B
=

Spatiile de depozitare intre celulele cu sectiune circulara uneori pot Ii sporite interpunand
pereti drepti simpli sau dublii . Deoarece in acest caz rigiditatea ansamblului de celule este mai
redusa , se recomanda executarea unei diaIragme orizontale la partea inIerioara sub Iorma unui
planseu .

12
2.5 Calculul pereilor celulelor la incarcari verticale

Peretii celulelor sunt incarcati cu Iorte verticale ce provin din galeria superioara , planseul
superior , greutatea lor proprie si reactiunile palniei , pecum si din Iortele verticale de Irecare prin
care li se transmite o parte din greutatea materialului Iara coeziune .
La celulele circulare, eIorturile dup directia vertical (notat cu x) se determin pe Isii
unitare verticale, cu relatia:
n
x
= R / 2 t r
unde R este suma ncrcrilor gravitationale la nivelul considerat si r este raza celulei.
La celulele ptrate, dreptunghiulare sau poligonale ncrcrile verticale nu dau o stare de
solicitare semniIicativ n cazul solicitrilor locale a peretilor celulelor. ncrcrile verticale sunt
transmise Iundatiilor n cadrul solicitrii generale prin eIectul de grind perete, naltimea peretilor
celulelor silozurilor Iiind mult mai mare decat jumatate din deschiderea lor.
Ca si in cazul buncarelor inalte , rigiditatea la incovoiere a peretilor este Ioarte mare in raport
cu cea a palniilor . De aceea plniile nu se iau in considerare in calculul la incovoiere generala de
grind perete. naltimea activa a grinzii perete la preluarea incarcarilor poate Ii considerata egala cu
distanta dintre stalpi .

2.6 Calculul partilor inferioare ale celulelor - plniile.

Palniile celulelor cu sectiune dreptunghiulara sau patrata se calculeaza si se alcatuiesc la Iel ca
si la buncare , cu singura deosebire ca presiunile p
o
si p
v
se determina cu Iormulele date anterior ,
aIectate cu coeIicientii de corectie .
Palniile conice ale celulelor cilindrice se calculeaza ca placi curbe subtiri in stare de
membrana, Iig.2.13. Datorita incarcarilor axial simetrice apar numai eIorturi nomale de intindere n

si n
0
. Valorile acestora se pot obtine direct sectionand palnia la un nivel oarecare y si scriind
ecuatiile de echilibru static :
o t
+ t
=

sin r 2
Q p r
n
v
2
n Isiile dup cea
mai mare pant;
o
=
u
sin
p
r n
n
n Isiile orizontale

p
v
presiunea verticala a materialului la
nivelul sectiunii considerate .
p
n
presiunea normala pe peretele
palniei la nivelul sectiunii considerate .
r raza cercului paralel in sectiunea
considerata .
u inclinarea generatoarei Iata de
orizontala .
Q greutatea palniei si a materialului
sub sectiunea considerata .




13
2.7 Dimensionarea si alcatuirea celulelor si palniilor silozurilor .



Peretii celulelor de sectiune
dreptunghiulara se dimensioneaza la
intindere excentrica pentru ipoteza
hotaratoare , de regula m
max
si m
aI
. Apoi
se Iace o veriIicare in cealalta ipoteza ,
adica n
max
si m
aI
. Totodata se veriIica
marimea deschiderii Iisurilor pe baza
prescriptiilor STAS 10107/0-90 .
Peretii interiori se armeaza dublu
si simetric , iar cei exteriori dublu si
nesimetrc, dup aceleasi principii ca la
buncre.
In aIara de armatura orizontala de
rezistenta se dispune si o armtur
vertical . Pentru peretii exteriori aceasta
armatura va avea diametrul 8.10 mm si
va Ii asezata la distanta de 20.25 cm ,
iar la peretii interiori la 25.30 cm .
Partea inIerioara a celulelor
rezemate pe stalpi se armeaza tinand
seama de eIectul de grinda perete .
La intersectiile peretilor celulelor
prismatice se prevd vute, pentru a
prelua momentele din zonele de reazem,
destul de mari. n Iig. 2.14 se prezint
detalii de armare a intersectiilor celulelor
prismatice.




Peretii celulelor cilindrice se dimensioneaza la intindere excentrica si se veriIica la deschiderea
Iisurilor . Celulele se armeaza simplu pe treimea superioara a inaltimii si dublu in rest . Grosimea
peretilor se ia de obicei constanta ( minimum 15 cm ) pentu a permite turnarea Iara diIicultati in
coIraje glisante .
In Iunctie de rezemarea si inchiderea celulelor ( palnii sau planseu orizontal ) se prevede
armatura suplimentara corespunzatoare eIectului de grinda perete , respectiv perturbarii starii de
membrana . In practica curenta peretele cilindric se rigidizeaza la partea inIerioara cu o grinda
inelara .





14

Detalii de armare a
intersectiilor celulelor cilindrice
sunt prezentate n Iig. 2.15.

Palniile piramidale se
armeaza pe doua directii , Iiind
solicitate pe Iiecare directie la
intindere si la incovoiere locala
(vezi plniile buncrelor).
Armarea unei plnii conice este
prezentat n Iigura 2.16.
Palniile conice se armeaza
dupa generatoare si dupa
cercurile paralele . Gura palniei
conice se prevede cu o centura
inelara armata la intinderea
produsa de componenta
orizontal a Iortelor n

(vezi Iig.
2.13).












Fig.2.15. Detalii de armare a intersectiilor celulelor cilindrice