Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poezia face parte din volumul Dreptul la timp (1965), care marcheaz trecerea spre un lirism interiorizat, reflexiv, specific celei de-a doua etape de creaie IPOTEZ Poezia Ctre Galateea de !ichita "tnescu este o art poetic aparin#nd neomodernismului ENUNAREA ARGUMENTELOR $ste o art poetic deoarece, prin mi%loace artistice, este redat concepia autorului despre poezie (atri&utele ei specifice) 'i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea 'i creaia) $ste o art poetic aparin#nd neomodernismului (n care se realizeaz rsturnarea relaiei creator-oper, inversarea rolurilor) artistul este cel *nscut+ de oper ,elaia dintre viziunea autorului asupra poeziei 'i neomodernism se concentreaz (n %urul unor aspecte relevate (n textul poeziei) ruptura tra-ic a sinelui, con'tiina scizionat, perceperea dureroas a timpului, dialo-ul poetului cu miturile !EZ"OLTAREA ARGUMENTELOR #e$empli%icare& ilustrare' Poezia prezint relaia inversata dintre artist 'i oper, dar 'i relaia timp-oper, (n cadrul unui cuplu inedit) .reatorul/ 0impul 'i femeia, 1alateea/ 2pera3 Tema este aceea a cunoa'terii-na'tere revelat (n procesul de creaie Titlul este su-estiv pentru o art poetic (n care se (nfi'eaz relaia dintre artist 'i oper, prin aluzia la vechiul mit al lui P4-malion "culptorul din .ipru, (ndr-ostit de una dintre statuile sale de filde', se roa- zeiei 5frodita s-o (nsufleeasc pentru el 6in cstoria cu 1alateea, opera-femeie plsmuit de artist, se na'te un fiu numit Pathos ((n -reac, suferin, patim). "ensul mitului este acela c patosul artistului (nsuflee'te opera !ichita "tnescu reinterpreteaz mitul (n sensul unei rsturnri de roluri7 5tri&uind eului liric ipostaza creatorului *nenscut+, poezia se constituie ca o fier&inte ru- adresat operei de a-1 crea ca fiina vie Prezena prepoziiei ctre (n titlu este pus (n relaie cu caracterul adresat al discursului liric care se realizeaz ca o in(oca)ie ctre 1alateea, sim&ol al fiinei iu&ite 'i al misterului vieii Lirismul su*iecti( se realizeaz prin atitudinea poetic transmis (n mod direct iar, la nivelul expresiei, prin mrcile su&iectivitii) alternarea formelor de persoana 8 'i a 8i-a, sin-ular, ale ad%ectivului posesiv meu-tu 'i ale ver&ului la prezent +ompo,i)ional poezia are trei secvene poetice marcate prin or-anizarea strofic .ele trei strofe (ncep cu ver&ul tiu" 'i se (ncheie cu imperativul nate-m", ceea ce confer simetria compoziional "im&olul ru-ciunii, genunchiuT, constituie un element de recuren, iar -estul adoraiei se repet -radat (n fiecare strof 6iscursul liric se or-anizeaz -radat (n %urul celor dou sim&oluri) 5rtistul, su& semnul lui tiu" 'i 2pera, cu puterea ei eni-matic de a-1 nate" (de a-i da dreptul la timp), adic al celor dou noiuni) a ti 'i a fi nscut. Prima sec(en) red, (n enumeraie, atri&utele operei, *'tiute+ numai de artist 'i reprezentate (n forma concret a (nsu'irilor femeii iu&ite) umbra, tcerile, s nul, mersul, melanc!lia, inelul. Patima &r&atului, cunoa'terea elementelor operei, exprimate patetic (n adresarea direct "i tiu t!ate timpurile, t!ate micrile, t!ateparfumurile #...$ motiveaz dorina de a deveni artist) i nu mai am rbdare i genunchiul mi-l pun "n pietre$ i m r!g de tine,$ nate-m".
% doua sec(en) dep'e'te cadrul atri&utelor concrete, revelate 5rtistul cunoa'te 'i inefa&ilul operei, ceea ce nu este le-at de planul existenei, orizontul cunoa'terii poetice, exprimat metaforic prin indicii temporali 'i spaiali) dup-amia&a, dup-!ri&!ntul, dinc!l!de-marea...". 9ocul cuvintelor (n rostirea poetic antreneaz cate-oriile aproapelui 'i departelui (rezonana eminescian)) 'tiu t!t ce e mai departe de tine,$ at t de departe, "nc t nu mai e(ist apr!ape". :izionarismul se a&stractizeaz, exprim#nd intuiii o&scure, ireprezenta&ile (n sine ,uptura (ntre planul con'tiinei 'i al expresiei, (n cadrul opereipoezie, este redat (n mod dramatic) 'tiu t!t #...)$ i t!t ce e dinc!l! de ele,$ i at t de departe, "nct nu mai are nici nume". ;etafora genunchiul pietrel!r" su-ereaz o alt relaie a artistului-poet cu lumea dec#t (n strofa anterioar) trecerea de la perceperea exterioar/ de la contemplaie, la comunicarea intim, iar lumea se or-anizeaz prin c#ntec dup chipul 'i asemnarea lui, ca (n mitul lui 2rfeu :er&ul *(n-#n+ poate avea ca sens conotativ at#t ver&ul c nt", c#t 'i ver&ul imit". Prin c#ntec/ poezie, lumea real devine o copie/ imitaie (mimesis) a lumii plsmuite de artist "e o&serv o alt rsturnare a unui mit antic) ideea (n sens platonician, viziune amplificat (n strofa a treia $lementele lumii (nse'i *c!pacii, r urile, pietrele) sunt doar *um&re+ ale artei ;ateria se na'te din oper, do&#nde'te sens din ea, iar artistul este o punte de le-tur (ntre oper 'i materie Ultima sec(en) poetic (l (nfi'eaz pe creator ca suflet al operei) +taia inimii care urmea& btii ce-! au&,. :iaa miraculoas a operei nu ine doar de con'tiina artistului, ci de (ntrea-a existen 2pera nate propriul univers prin intermediul artistului care are harul cunoa'terii 'i se ofer ca model al lumii, umaniz#nd-o ,eprezentarea a&straciilor (n form concret are ca efect plsmuirea unui univers poetic ori-inal, cu un ima-inar propriu, inedit 0reptele cunoa'terii poetice sunt ierarhizate (n cele trei strofe, de la percepti&il/ fenomen la impercepti&il/ esen) 8 - "i tiu t!ate timpurile, t!ate micrile, t!ate parfumurile / /< 88 - 'tiu t!t ce e mai departe de tine"- 888 - 'tiu t!t ceea ce tu nu tii nici!dat, din tine...". $lementele ima-inarului poetic, forme concrete ale a&straciunilor, sunt 'i elemente ale cunoa'terii poetice +ON+LUZIA Ctre Galateea de !ichita "tnescu este o art poetic aparin#nd neomodernismului ;itul lui P4-malion este reinterpretat (n sensul unei rsturnri de roluri
Nichita Stanescu, Catre Galateea =i 'tiu toate timpurile, toate mi'crile, toate parfumurile 'i um&ra ta, 'i tcerile tale, 'i s#nul tu ce cutremur au 'i ce culoare anume, 'i mersul tu, 'i melancolia ta, 'i spr#ncenele tale, 'i &luza ta, 'i inelul tu, 'i secunda 'i nu mai am r&dare 'i -enunchiul mi-l pun (n pietre 'i m ro- de tine, na'te-m >tiu tot ce e mai departe de tine, at#t de departe, (nc#t nu mai exist aproape - dup-amiaz, dup-orizontul, dincolo-de-marea 'i tot ce e dincolo de ele, 'i at#t de departe, (nc#t nu mai are nici nume 6e aceea-mi (ndoi -enunchiul 'i-l pun pe -enunchiul pietrelor, care-l (n-#n >i m ro- de tine, na'te-m >tiu tot ceea ce tu nu 'tii niciodat, din tine ?taia inimii care urmeaz &tii ce-o auzi, sf#r'itul cuv#ntului a crui prima sila& tocmai o spui copacii - um&re de lemn ale vinelor tale, r#urile - mi'ctoare um&re ale s#n-elui tu, 'i pietrele, pietrele - um&re de piatr ale -enunchiului meu, pe care mi-i plec (n faa ta 'i m ro- de tine, na'te-m !a'te-m
Biind (n acela'i timp poezie erotic - *poveste de dra-oste+ improvizat - 'i art poetic, prin prezentarea (nt#lnirii dintre Poet 'i 8nspiraie, tema poeziei apare du&lat 8u&irea este o cale de cunoa'tere, de atin-ere a clipei unice de revelaie a a&solutului Poezia constituie *descrierea+ strii de extaz produs creatorului de clipa revelaiei Poezia pare a avea compo,i)ie clasic, prin cele cinci catrene monorimice, cu ritm trohaic, fapt contrazis de prezena versului final, izolat, cu valoare conclusiv 'i caracter -nomic) .asul trece eu rm n". "trofele sunt dispuse (n patru sec(en)e poetice2 - prima secven (prima 'i a doua strof) red apariia d!mni!are,/ inspiraiei< - a doua secven (strofa a treia) surprinde trirea clipei de revelaie< - a treia secven (strofa a patra) conine invocarea *idealului+ poetic/ erotic< - a patra secven (strofa a cincea 'i versul final) red revenirea la starea contemplativ, meditativ Prima secven poetic se afl (n opoziie cu urmtoarele, prin trecerea de la planul o&iectiv, al d!mni!arei - inspiraie, la cel su&iectiv, al eului creator (n prima sec(en)a poetic laitmotivul pasul tu de d!mni!ar" realizeaz dispunerea -radat a ima-inarului poetic 0ermenul d!mni!ar aminte'te de lim&a%ul din poezia -raios-romantic a secolului al ClC-lea $chivalena semantic d!mni!ar" - p!e&ie face trimitere la mu&a epocii clasice, surprins aici prin elementul lipsit de corporalitate, pasuT. "in-urul ver& al secvenei, c!b!ar, red prin sens ideea desprinderii succesive a ideii poetice de planul o&iectiv, iar prin timpul prezent, aciunea (n derulare .ele patru su&stantive la sin-ular, unele (nsoite de determinani, sunt reprezentri ale a&straciilor (ipostazelor sentimentale) (n forma concret a elementelor cadrului natural) b!l!0an", frun& 0erde, pal", "nserare-n sear", pasre amar". 5ceste metafore su-ereaz sursele poeziei) duritatea re-nului mineral, dintr-un b!l!0an", efemeritatea vieii/ re-nul ve-etal, frun& 0erde, pal. ;omentul zilei desemnat de sinta-ma insolit "nserare-n sear su-ereaz necunoa'terea, misterul, momentul pre-titor al revelaiei, pre-creaia ca etap ;etafora 'ocant prin asocierea unor termeni incompati&ili, pasre amar, conoteaz mai de-ra& starea de suferin a poetului - pasre (ca la romantici) dec#t un atri&ut al inspiraiei A doua sec(en) surprinde momentul propriu-zis al creaiei $femeritatea clipei de revelaie este su-erat prin repetiia *o secund, ! secund". $ul creator se manifest contemplativ eu l-am f!st &rit "n und 'i afectiv inima "ncet mi-afund". .reaia presupune reflectarea ideii artistice (n con'tiina 'i fantezia poetului (motivul undei - o-lind) $l poate transfi-ura realitatea, atri&uindu-i valoarea estetic su-erat de metafora * r!cat fund". "e poate vor&i de o raportare a poetului !ichita "tnescu la poezia clasic, prin reinterpretarea mitului na'terii poeziei prin mimesis 'i prin revalorizarea formei ver&ale de secol C8C a diatezei pasive l-am f!st &rit. 5 treia sec(en) red drama artistului, imposi&ilitatea ancorrii (n starea de -raie, desprinderea operei de artist, prin invocaia ele-iac a muzei) 1ai rm i cu mersul tu$ parc pe timpanul meu". Poetul este redus la condiia de victim a propriei iluzii, iar corespondentul su (n plan sim&olic este timpanul, or-an al percepiei c#ntecului poetic, prin care nu poate participa (n totalitate la misterul trecerii prin lume a poeziei "e contureaz un portret al *(ndr-ostitului+ de iu&ita - poezie) blestemat i semi&eu". Poetul depl#n-e ineficienta simurilor omene'ti, blestemat la imposi&ilitatea de a reine super&a urm a artei .on'tient de dualitatea propriei existene (efemer 'i peren), semi&eu", are dimensiunea nefericirii sale .ondamnat la solitudine, el percepe viaa ca o stare de *&oal+) Cci "mi este f!arte ru". Ultima sec(en) poetic devine o meditaie pe tema trecerii timpului, du&lat de sancionarea neputinei omene'ti ;esa%ul-sentin al strofei este acela c, (n afara clipei de
inspiraie a iu&irii/ a creaiei poetice, existena poetului nu-'i are sensul) ...i &ic,$ d!mni!ar, mai nimic" "e confirm diferena dintre starea poetului lipsit de puterea de creaie) 2tau "ntins i lung i &id 'i starea realului -olit de esen, plsmuit din materiale artificiale 'i redus la dimensiuni meschine) pe sub s!arele pitic, aurit i m!&aid. Balsa strlucire a lumii nu satisface setea de a&solut a creatorului, care t#n%e'te ca un (ndr-ostit :ersul final are, ca (n Gl!ssa eminescian, valoare -nomic) .asul trece, eu rm n". .onclusiv, versul exprim opoziia dintre tristeea poetului 'i trecerea urmei poeziei Bormularea lapidar (ntreine am&i-uitatea semnificaiei Poetul apare ca un simplu instrument ce vi&reaz la atin-erea dureroas, dar &inecuv#ntat a inspiraiei sau, rasturn#nd sensul (ntre-ii poezii, se plaseaz or-olios su& semnul eternitii, ca un .reator pentru ca:e manifestarea (n act nu este dec#t o succesiune a clipelor de revelaie Ni(elul %onetic3 elemente de pro,odie sonoritatea trist, ele-iac, a versurilor se realizeaz prin monorima care susine sacadarea discursului poetic ca (ntr-un &ocet sau desc#ntec< reluarea refrenului dup fiecare vers al primei secvene poetice confer tonalitatea -rav a meditaiei pe tema creaiei 5cela'i rol (l are aliteraia 1ai rm i cu mersul tu$ parc pe timpanul meu" 'i formularea lapidar a sentinei finale Ni(elul mor%osintactic revalorizarea formei ver&ale l-am f!st &rit- timpul prezent al unicului ver& din prima secven poetic red aciunea (n derulare - c!b!ar - 'i susine impresia de epic< reducerea frecvenei ver&ului este compensat prin plasarea su&stantivului (n poziii-cheie< cele patru su&stantive la sin-ular sunt reprezentri ale a&straciilor (n forma concret< adver&ul parc susine su-estia 'i am&i-uitatea lim&a%ului poetic (nu denume'te, ci su-ereaz)< con%uncia cci, specializat (n exprimarea raporturilor de tip cauzal, susine retorismul exprimrii< prepoziiile cu su-estie spaial exprim raportarea fa de lume 'i de creaie a eului liric (n ipostaza de creator) dintr-un$ dintr-!, "n, pe sub, pe. Ni(elul le$ico4semantic - multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintelor< - asocierea unor termeni incompati&ili) pasre amar", s!are aurit- sinta-ma insolit "nserare-n sear"- am&i-uitatea lim&a%ului< rsturnarea firescului< ermetismul expresiei< - reeaua de semnificaii a textului poetic Ni(elul stilistic - su&tilitatea metaforei< - epitetul neo&i'nuit) s!arele pitic, aurit i m!&aic"- inovarea enumeraiei - includerea (n enumeraia prin i (semnific#nd plasarea pe aceea'i poziie) a unor pri de vor&ire diferite) 2tau "ntins i lung i &id. +ON+LUZIA Poezia "n dulcele stil clasic de !ichita "tnescu constituie o poetic a existenei 'i a cunoa'terii $a dep'e'te cadrul unei arte poetice, deoarece pentru poetul neomodemist iu&irea 'i creaia aparin, (n e-al msur, planului existenei 'i planului cunoa'terii ,aportul poetului cu lumea 'i creaia este prezentat (ntr-un text al crui retorism formal ascunde o alt concepie despre art dec#t a clasicilor Bolosind unele cli'ee ale poeziei anacreontice sau romantice, !ichita "tnescu le plaseaz (n contexte noi 'i le confer noi sensuri Pentru poet, iu&irea 'i creaia sunt (n-emnate, tot astfel cum el (nsu'i aparine simultan planului existenei (condiia uman) 'i planului cunoa'terii (condiia de creator) 6e unde 'i am&i-uitatea sau am&ivalena semnificaiei textului poetic