Eseu : Ctre Galateea de Nichita Stnescu

Poezia face parte din volumul Dreptul la timp (1965), care marcheaz trecerea spre un lirism interiorizat, reflexiv, specific celei de-a doua etape de creaie IPOTEZ Poezia Ctre Galateea de !ichita "tnescu este o art poetic aparin#nd neomodernismului ENUNAREA ARGUMENTELOR $ste o art poetic deoarece, prin mi%loace artistice, este redat concepia autorului despre poezie (atri&utele ei specifice) 'i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea 'i creaia) $ste o art poetic aparin#nd neomodernismului (n care se realizeaz rsturnarea relaiei creator-oper, inversarea rolurilor) artistul este cel *nscut+ de oper ,elaia dintre viziunea autorului asupra poeziei 'i neomodernism se concentreaz (n %urul unor aspecte relevate (n textul poeziei) ruptura tra-ic a sinelui, con'tiina scizionat, perceperea dureroas a timpului, dialo-ul poetului cu miturile !EZ"OLTAREA ARGUMENTELOR #e$empli%icare& ilustrare' Poezia prezint relaia inversata dintre artist 'i oper, dar 'i relaia timp-oper, (n cadrul unui cuplu inedit) .reatorul/ 0impul 'i femeia, 1alateea/ 2pera3 Tema este aceea a cunoa'terii-na'tere revelat (n procesul de creaie Titlul este su-estiv pentru o art poetic (n care se (nfi'eaz relaia dintre artist 'i oper, prin aluzia la vechiul mit al lui P4-malion "culptorul din .ipru, (ndr-ostit de una dintre statuile sale de filde', se roa- zeiei 5frodita s-o (nsufleeasc pentru el 6in cstoria cu 1alateea, opera-femeie plsmuit de artist, se na'te un fiu numit Pathos ((n -reac, suferin, patim). "ensul mitului este acela c patosul artistului (nsuflee'te opera !ichita "tnescu reinterpreteaz mitul (n sensul unei rsturnri de roluri7 5tri&uind eului liric ipostaza creatorului *nenscut+, poezia se constituie ca o fier&inte ru- adresat operei de a-1 crea ca fiina vie Prezena prepoziiei ctre (n titlu este pus (n relaie cu caracterul adresat al discursului liric care se realizeaz ca o in(oca)ie ctre 1alateea, sim&ol al fiinei iu&ite 'i al misterului vieii Lirismul su*iecti( se realizeaz prin atitudinea poetic transmis (n mod direct iar, la nivelul expresiei, prin mrcile su&iectivitii) alternarea formelor de persoana 8 'i a 8i-a, sin-ular, ale ad%ectivului posesiv meu-tu 'i ale ver&ului la prezent +ompo,i)ional poezia are trei secvene poetice marcate prin or-anizarea strofic .ele trei strofe (ncep cu ver&ul tiu" 'i se (ncheie cu imperativul nate-m", ceea ce confer simetria compoziional "im&olul ru-ciunii, genunchiuT, constituie un element de recuren, iar -estul adoraiei se repet -radat (n fiecare strof 6iscursul liric se or-anizeaz -radat (n %urul celor dou sim&oluri) 5rtistul, su& semnul lui tiu" 'i 2pera, cu puterea ei eni-matic de a-1 nate" (de a-i da dreptul la timp), adic al celor dou noiuni) a ti 'i a fi nscut. Prima sec(en) red, (n enumeraie, atri&utele operei, *'tiute+ numai de artist 'i reprezentate (n forma concret a (nsu'irilor femeii iu&ite) umbra, tcerile, s nul, mersul, melanc!lia, inelul. Patima &r&atului, cunoa'terea elementelor operei, exprimate patetic (n adresarea direct "i tiu t!ate timpurile, t!ate micrile, t!ateparfumurile #...$ motiveaz dorina de a deveni artist) i nu mai am rbdare i genunchiul mi-l pun "n pietre$ i m r!g de tine,$ nate-m".

% doua sec(en) dep'e'te cadrul atri&utelor concrete, revelate 5rtistul cunoa'te 'i inefa&ilul operei, ceea ce nu este le-at de planul existenei, orizontul cunoa'terii poetice, exprimat metaforic prin indicii temporali 'i spaiali) dup-amia&a, dup-!ri&!ntul, dinc!l!de-marea...". 9ocul cuvintelor (n rostirea poetic antreneaz cate-oriile aproapelui 'i departelui (rezonana eminescian)) 'tiu t!t ce e mai departe de tine,$ at t de departe, "nc t nu mai e(ist apr!ape". :izionarismul se a&stractizeaz, exprim#nd intuiii o&scure, ireprezenta&ile (n sine ,uptura (ntre planul con'tiinei 'i al expresiei, (n cadrul opereipoezie, este redat (n mod dramatic) 'tiu t!t #...)$ i t!t ce e dinc!l! de ele,$ i at t de departe, "nct nu mai are nici nume". ;etafora genunchiul pietrel!r" su-ereaz o alt relaie a artistului-poet cu lumea dec#t (n strofa anterioar) trecerea de la perceperea exterioar/ de la contemplaie, la comunicarea intim, iar lumea se or-anizeaz prin c#ntec dup chipul 'i asemnarea lui, ca (n mitul lui 2rfeu :er&ul *(n-#n+ poate avea ca sens conotativ at#t ver&ul c nt", c#t 'i ver&ul imit". Prin c#ntec/ poezie, lumea real devine o copie/ imitaie (mimesis) a lumii plsmuite de artist "e o&serv o alt rsturnare a unui mit antic) ideea (n sens platonician, viziune amplificat (n strofa a treia $lementele lumii (nse'i *c!pacii, r urile, pietrele) sunt doar *um&re+ ale artei ;ateria se na'te din oper, do&#nde'te sens din ea, iar artistul este o punte de le-tur (ntre oper 'i materie Ultima sec(en) poetic (l (nfi'eaz pe creator ca suflet al operei) +taia inimii care urmea& btii ce-! au&,. :iaa miraculoas a operei nu ine doar de con'tiina artistului, ci de (ntrea-a existen 2pera nate propriul univers prin intermediul artistului care are harul cunoa'terii 'i se ofer ca model al lumii, umaniz#nd-o ,eprezentarea a&straciilor (n form concret are ca efect plsmuirea unui univers poetic ori-inal, cu un ima-inar propriu, inedit 0reptele cunoa'terii poetice sunt ierarhizate (n cele trei strofe, de la percepti&il/ fenomen la impercepti&il/ esen) 8 - "i tiu t!ate timpurile, t!ate micrile, t!ate parfumurile / /< 88 - 'tiu t!t ce e mai departe de tine"- 888 - 'tiu t!t ceea ce tu nu tii nici!dat, din tine...". $lementele ima-inarului poetic, forme concrete ale a&straciunilor, sunt 'i elemente ale cunoa'terii poetice +ON+LUZIA Ctre Galateea de !ichita "tnescu este o art poetic aparin#nd neomodernismului ;itul lui P4-malion este reinterpretat (n sensul unei rsturnri de roluri

Nichita Stanescu, Catre Galateea =i 'tiu toate timpurile, toate mi'crile, toate parfumurile 'i um&ra ta, 'i tcerile tale, 'i s#nul tu ce cutremur au 'i ce culoare anume, 'i mersul tu, 'i melancolia ta, 'i spr#ncenele tale, 'i &luza ta, 'i inelul tu, 'i secunda 'i nu mai am r&dare 'i -enunchiul mi-l pun (n pietre 'i m ro- de tine, na'te-m >tiu tot ce e mai departe de tine, at#t de departe, (nc#t nu mai exist aproape - dup-amiaz, dup-orizontul, dincolo-de-marea 'i tot ce e dincolo de ele, 'i at#t de departe, (nc#t nu mai are nici nume 6e aceea-mi (ndoi -enunchiul 'i-l pun pe -enunchiul pietrelor, care-l (n-#n >i m ro- de tine, na'te-m >tiu tot ceea ce tu nu 'tii niciodat, din tine ?taia inimii care urmeaz &tii ce-o auzi, sf#r'itul cuv#ntului a crui prima sila& tocmai o spui copacii - um&re de lemn ale vinelor tale, r#urile - mi'ctoare um&re ale s#n-elui tu, 'i pietrele, pietrele - um&re de piatr ale -enunchiului meu, pe care mi-i plec (n faa ta 'i m ro- de tine, na'te-m !a'te-m

Nichita Stanescu, In dulcele stil clasic

6intr-un &olovan co&oar pasul tau de domni'oar 6intr-o frunz verde, pal pasul tau de domni'oar 6intr-o (nserare-n sear pasul tau de domni'oar 6intr-o pasre amar pasul tau de domni'oar 2 secund, o secund eu l-am fost zrit (n und $l avea ro'cat fund 8nima (ncet mi-afund ;ai rm#i cu mersul tu parc pe timpanul meu &lestemat 'i semizeu cci (mi este foarte ru "tau (ntins 'i lun- 'i zic, 6omni'oar, mai nimic pe su& soarele pitic aurit 'i mozaic Pasul trece eu rm#n

Eseu: In dulcele stil clasic de Nichita Stanescu

-crie un eseu .n care s demonstre,i c o poe,ie studiat apar)in/nd neomodernismului constituie o poetic a e$isten)ei 0i a cunoa0terii1 Poezia "n dulcele stil clasic de !ichita "tnescu a fost pu&licat (n 19@A, fiind a'ezat (n fruntea volumului omonim pentru care este art poetic :olumul aparine celei de-a doua etape de creaie a poetului, c#nd rafinarea expresiei pare a fi un scop (n sine, iar poetul se manifest ca un constructor (n interiorul lim&a%ului IPOTEZ Poezia "n dulcele stil clasic de !ichita "tnescu constituie o poetic a existenei 'i a cunoa'terii ENUNAREA ARGUMENTELOR1 "n dulcele stil clasic dep'e'te cadrul unei arte poetice deoarece autorul surprinde clipa unic de revelaie a 5&solutului, dar (i du&leaz semnificaia, poezia av#nd simultan dou chei de lectur) poezie erotic 'i art poetic Pentru poet, iu&irea 'i creaia aparin, (n e-al msur, planului existenei 'i planului cunoa'terii Elemente neomoderniste sunt, (n textul poetic ales) am&i-uitatea planurilor 'i a lim&a%ului, reprezentarea a&straciilor (n form concret, insolitul ima-inilor artistice, su&tilitatea metaforei, noile sonoriti 'i semnificaii o&inute prin plasarea unor cli'ee ver&ale din poezia (nainta'ilor (n noi contexte !EZ"OLTAREA ARGUMENTELOR #e$empli%icare& ilustrare' 8postaza du&lat a eului liric (ndr-ostitul 'i .reatorul, susine transferul dintre concret 'i a&stract, pun#nd (n discuie relaia dintre con'tiin 'i existen Lirismul su*iecti( este redat la nivelul expresiei prin mrcile su&iectivitii) alternarea persoanei 8 'i a 8i-a a ad%ectivului posesiv meu - tu, pronumele personal la persoana 8, sin-ular, eu. Titlul poeziei 'i al volumului su-ereaz pro-ramatic, prin sinta-ma stil clasid, intenia de revenire la tiparele formale cunoscute, pe care poetul le pri veste cu duio'ie ironic (atitudine postmodernist) 5ntepunerea epitetului dulce" aminte'te de poezia pa'opti'tilor 'i de aceea eminescian (cele&ra formul dulce minune"). $ste privirea melancolic a poetului care, la 19@A, este pus (n faa unei lumi schim&ate, pe care tre&uie s (nvee s-o exprime (n poezia sa

Biind (n acela'i timp poezie erotic - *poveste de dra-oste+ improvizat - 'i art poetic, prin prezentarea (nt#lnirii dintre Poet 'i 8nspiraie, tema poeziei apare du&lat 8u&irea este o cale de cunoa'tere, de atin-ere a clipei unice de revelaie a a&solutului Poezia constituie *descrierea+ strii de extaz produs creatorului de clipa revelaiei Poezia pare a avea compo,i)ie clasic, prin cele cinci catrene monorimice, cu ritm trohaic, fapt contrazis de prezena versului final, izolat, cu valoare conclusiv 'i caracter -nomic) .asul trece eu rm n". "trofele sunt dispuse (n patru sec(en)e poetice2 - prima secven (prima 'i a doua strof) red apariia d!mni!are,/ inspiraiei< - a doua secven (strofa a treia) surprinde trirea clipei de revelaie< - a treia secven (strofa a patra) conine invocarea *idealului+ poetic/ erotic< - a patra secven (strofa a cincea 'i versul final) red revenirea la starea contemplativ, meditativ Prima secven poetic se afl (n opoziie cu urmtoarele, prin trecerea de la planul o&iectiv, al d!mni!arei - inspiraie, la cel su&iectiv, al eului creator (n prima sec(en)a poetic laitmotivul pasul tu de d!mni!ar" realizeaz dispunerea -radat a ima-inarului poetic 0ermenul d!mni!ar aminte'te de lim&a%ul din poezia -raios-romantic a secolului al ClC-lea $chivalena semantic d!mni!ar" - p!e&ie face trimitere la mu&a epocii clasice, surprins aici prin elementul lipsit de corporalitate, pasuT. "in-urul ver& al secvenei, c!b!ar, red prin sens ideea desprinderii succesive a ideii poetice de planul o&iectiv, iar prin timpul prezent, aciunea (n derulare .ele patru su&stantive la sin-ular, unele (nsoite de determinani, sunt reprezentri ale a&straciilor (ipostazelor sentimentale) (n forma concret a elementelor cadrului natural) b!l!0an", frun& 0erde, pal", "nserare-n sear", pasre amar". 5ceste metafore su-ereaz sursele poeziei) duritatea re-nului mineral, dintr-un b!l!0an", efemeritatea vieii/ re-nul ve-etal, frun& 0erde, pal. ;omentul zilei desemnat de sinta-ma insolit "nserare-n sear su-ereaz necunoa'terea, misterul, momentul pre-titor al revelaiei, pre-creaia ca etap ;etafora 'ocant prin asocierea unor termeni incompati&ili, pasre amar, conoteaz mai de-ra& starea de suferin a poetului - pasre (ca la romantici) dec#t un atri&ut al inspiraiei A doua sec(en) surprinde momentul propriu-zis al creaiei $femeritatea clipei de revelaie este su-erat prin repetiia *o secund, ! secund". $ul creator se manifest contemplativ eu l-am f!st &rit "n und 'i afectiv inima "ncet mi-afund". .reaia presupune reflectarea ideii artistice (n con'tiina 'i fantezia poetului (motivul undei - o-lind) $l poate transfi-ura realitatea, atri&uindu-i valoarea estetic su-erat de metafora * r!cat fund". "e poate vor&i de o raportare a poetului !ichita "tnescu la poezia clasic, prin reinterpretarea mitului na'terii poeziei prin mimesis 'i prin revalorizarea formei ver&ale de secol C8C a diatezei pasive l-am f!st &rit. 5 treia sec(en) red drama artistului, imposi&ilitatea ancorrii (n starea de -raie, desprinderea operei de artist, prin invocaia ele-iac a muzei) 1ai rm i cu mersul tu$ parc pe timpanul meu". Poetul este redus la condiia de victim a propriei iluzii, iar corespondentul su (n plan sim&olic este timpanul, or-an al percepiei c#ntecului poetic, prin care nu poate participa (n totalitate la misterul trecerii prin lume a poeziei "e contureaz un portret al *(ndr-ostitului+ de iu&ita - poezie) blestemat i semi&eu". Poetul depl#n-e ineficienta simurilor omene'ti, blestemat la imposi&ilitatea de a reine super&a urm a artei .on'tient de dualitatea propriei existene (efemer 'i peren), semi&eu", are dimensiunea nefericirii sale .ondamnat la solitudine, el percepe viaa ca o stare de *&oal+) Cci "mi este f!arte ru". Ultima sec(en) poetic devine o meditaie pe tema trecerii timpului, du&lat de sancionarea neputinei omene'ti ;esa%ul-sentin al strofei este acela c, (n afara clipei de

inspiraie a iu&irii/ a creaiei poetice, existena poetului nu-'i are sensul) ...i &ic,$ d!mni!ar, mai nimic" "e confirm diferena dintre starea poetului lipsit de puterea de creaie) 2tau "ntins i lung i &id 'i starea realului -olit de esen, plsmuit din materiale artificiale 'i redus la dimensiuni meschine) pe sub s!arele pitic, aurit i m!&aid. Balsa strlucire a lumii nu satisface setea de a&solut a creatorului, care t#n%e'te ca un (ndr-ostit :ersul final are, ca (n Gl!ssa eminescian, valoare -nomic) .asul trece, eu rm n". .onclusiv, versul exprim opoziia dintre tristeea poetului 'i trecerea urmei poeziei Bormularea lapidar (ntreine am&i-uitatea semnificaiei Poetul apare ca un simplu instrument ce vi&reaz la atin-erea dureroas, dar &inecuv#ntat a inspiraiei sau, rasturn#nd sensul (ntre-ii poezii, se plaseaz or-olios su& semnul eternitii, ca un .reator pentru ca:e manifestarea (n act nu este dec#t o succesiune a clipelor de revelaie Ni(elul %onetic3 elemente de pro,odie sonoritatea trist, ele-iac, a versurilor se realizeaz prin monorima care susine sacadarea discursului poetic ca (ntr-un &ocet sau desc#ntec< reluarea refrenului dup fiecare vers al primei secvene poetice confer tonalitatea -rav a meditaiei pe tema creaiei 5cela'i rol (l are aliteraia 1ai rm i cu mersul tu$ parc pe timpanul meu" 'i formularea lapidar a sentinei finale Ni(elul mor%osintactic revalorizarea formei ver&ale l-am f!st &rit- timpul prezent al unicului ver& din prima secven poetic red aciunea (n derulare - c!b!ar - 'i susine impresia de epic< reducerea frecvenei ver&ului este compensat prin plasarea su&stantivului (n poziii-cheie< cele patru su&stantive la sin-ular sunt reprezentri ale a&straciilor (n forma concret< adver&ul parc susine su-estia 'i am&i-uitatea lim&a%ului poetic (nu denume'te, ci su-ereaz)< con%uncia cci, specializat (n exprimarea raporturilor de tip cauzal, susine retorismul exprimrii< prepoziiile cu su-estie spaial exprim raportarea fa de lume 'i de creaie a eului liric (n ipostaza de creator) dintr-un$ dintr-!, "n, pe sub, pe. Ni(elul le$ico4semantic - multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintelor< - asocierea unor termeni incompati&ili) pasre amar", s!are aurit- sinta-ma insolit "nserare-n sear"- am&i-uitatea lim&a%ului< rsturnarea firescului< ermetismul expresiei< - reeaua de semnificaii a textului poetic Ni(elul stilistic - su&tilitatea metaforei< - epitetul neo&i'nuit) s!arele pitic, aurit i m!&aic"- inovarea enumeraiei - includerea (n enumeraia prin i (semnific#nd plasarea pe aceea'i poziie) a unor pri de vor&ire diferite) 2tau "ntins i lung i &id. +ON+LUZIA Poezia "n dulcele stil clasic de !ichita "tnescu constituie o poetic a existenei 'i a cunoa'terii $a dep'e'te cadrul unei arte poetice, deoarece pentru poetul neomodemist iu&irea 'i creaia aparin, (n e-al msur, planului existenei 'i planului cunoa'terii ,aportul poetului cu lumea 'i creaia este prezentat (ntr-un text al crui retorism formal ascunde o alt concepie despre art dec#t a clasicilor Bolosind unele cli'ee ale poeziei anacreontice sau romantice, !ichita "tnescu le plaseaz (n contexte noi 'i le confer noi sensuri Pentru poet, iu&irea 'i creaia sunt (n-emnate, tot astfel cum el (nsu'i aparine simultan planului existenei (condiia uman) 'i planului cunoa'terii (condiia de creator) 6e unde 'i am&i-uitatea sau am&ivalena semnificaiei textului poetic