1

Trsturi ale romanului obiectiv ENIGMA OTILIEI (G. Clinescu)

Afirmaia criticului literar G eor! e Glo"eanu "es#re romanul lui Geor!e Clinescu$ sur#rin"e$ %ntr& a"evr$ cele mai im#ortante trsturi ale bal'acianismului asimilat "e #ro'atorul roman. At(t caracteristicile ce in "e coninut (in"ivi"uali'area caracterelor$ observaia social) c(t )i cele care se refer la forma$ la te nica narativ (narator omniscient$ relatare la #ersoana a treia) evi"enia' formula estetic bal'acian$ a#licat romanului *Eni!ma Otiliei+. ,n #rimul r(n"$ Geor!e Clinescu$ im#ortant critic )i #ro'ator interbelic$ ilustrea' conce#ia sa critic )i teoretic "es#re roman$ consi"er(n"u&l #e -al'ac mo"elul esenial. ,n eseul *Teoria romanului+$ el consi"er c romanul trebuie s fie o scriere ti#ic realist$ care s "emonstre'e i"ei #rintr&o e.#erien "e via. ,n acest sens$ criticul res#in!e #roustianismul "in romanele vremii sale (Camil /etrescu)$ o#t(n" #entru formula realist$ bal'acian. Totu)i$ Nicolae Manolescu$ %n articolul su "in volumul *Arca lui Noe+$ consi"er c obiectivitatea romanului *Eni!ma Otiliei+ e #ara"o.al$ #entru c nu mai ilustrea'$ conform "efiniiei$ absena "in te.t a unui narator$ ci "im#otriv$ intervenia #ermanent a unui comentator savant )i e.#ert. 0e aceea$ s&a s#us c$ la Clinescu$ mi1loacele literaturii interferea' cu cele ale criticii )i c toate as#ectele sunt #rivite cu oc iul unui estet. 2omancierul %nsu)i mrturise)te c vrea s cree'e "ocumente "e via$ asemenea lui -al'ac$ "ar $ "e fa#t$ el face mai mult "ec(t at(t$ comentea' viaa. 2ealismul$ obiectivitatea se relev #rin tem (ra#ortarea unei societi "e!ra"ate moral la ban ca valoare su#rem)$ structur (sferic)$ te nica "etaliului$ crearea "e #ersona1e ti#ice. Tema este evi"eniat %nc "in titlu$ care #une accentul #e caracterul im#revi'ibil al eroinei )i care face "in roman o #oveste a eni!mei feminitii. ,n intenia scriitorului$ cartea #urta titlul */rinii Otiliei+$ ilstr(n" astfel motivul bal'acian al #aternitii$ urmrit %n relaiile #rini&co#ii$ %n conte.tul e#ocii interbelice. 3iecare "intre #ersona1ele romanului #ot fi consi"erate #rini ai Otiliei$ #entru c$ %ntr&un fel sau altul$ %i otrsc "estinul. 0e #il"$ mo) Costac e %)i e.ercit lamentabil rolul "e tat$ "e)i nu este li#sit "e sentimente fa "e Otilia. El se !(n"e)te la viitorul ei$ vrea c iar s o %nfie'e$ "ar am(n la nesf(r)it !estul. 4i /ascalo#ol$ mult mai v(rstnic "ec(t Otilia$ mrturise)te c %n iubirea #entru ea %mbin #asiunea cu #aternitatea. 0e asemenea$ tema mo)tenirii este un alt element "e ins#iraie bal'acian$ fiin" ilustrat #rin lu#ta "us "e familia Tulea #entru obinerea mo)tenirii lui Costac e Giur!iuveanu. 0e altfel$ romanul este structurat #e "ou mari #lanuri narative5 #ovestea "e iubire "intre 3eli. )i Otilia$ #e "e o #arte$ )i %ncercrile familei Tulea "e a mo)teni averea lui Costac e$ #e "e alt #arte. Aciunea romanului %nce#e cu venirea la -ucure)ti a t(nrului 3eli. 6ima$ un orfan care terminase liceul la Ia)i )i voia s "evin me"ic. El sose)te %n casa unc iului su$ Costac e Giur!iuveanu. Acesta o cre)te #e Otilia Mrculescu$ fiica sa vitre!$ cu intenia "e a o %nfia. Giur!iuveanu are o sor$ A!lae Tulea$ care o consi"er #e Otilia un #ericol #entru mo)tenire. Lu#ta #entru mo)tenirea btr(nului este "at "e A!lae )i "e !inerele ei$ 6tnic 2aiu. Ace)tia vor$ fiecare #entru el$ s #un m(na #e banii lui C. Giur!iuveanu. Tocmai "e aceea ei vin foarte "es %n casa lui Costac e )i vor s fie si!uri c btr(nul nu o %nfia' #e Otilia )i nici nu face vreun testament. Cei "oi bnuiesc c mo) Costac e ine ascuns %n cas o mare sum "e bani. La un moment "at$ mo) Costac e se %mbolnve)te )i atunci A!lae %)i a"uce toat familia %n casa btr(nului$ a)te#t(n"u&i moartea. Totu)i Costac e %)i revine$ "ar mai t(r'iu %n urma unui efort mare$ #arali'ea'$ ceea ce o "etermin #e A!lae s se re%ntoarc. ,n cele "in urm$ banii sunt furai "e arivistul 6tnic c iar "e sub salteaua bolnavului #arali'at )i "in cau' c a fost 1efuit fr s #oat face nimic$ Costac e moare. 7n alt ar!ument care susine obiectivitatea romanului %n s#irit bal'acian este inci#itul$ care fi.ea' ca"rul s#aial )i tem#oral5 *,ntr&o sear "e la %nce#utul lui iulie 89:9;<;$ #e stra"a Antim<+ 0u# "escrierea amnunit a str'ii$ a casei lui Costac e$ %n stil ti#ic bal'acian$ sunt #re'entate #ersona1ele$ %n 1urul crora se va concentra conflictul. Esenial #entru %nca"rarea romanului %n realismul bal'acian este "escrierea "in #rimele #a!ini $ #rin situarea e.act a aciunii %n tim# )i s#aiu$ #rin im#resia "e verosimilitate "at "e "etaliile to#o!rafice )i #rin te nica "etaliului semnificativ5 *=arietatea cea mai ne#rev'ut a ar itecturii$ mrimea neobi)nuit a ferestrelor$ %n ra#ort cu forma scun" a cl"irilor<.+ ,n #lus$ o alt meto" bal'acian este aceea a #re'entrii %nsu)irilor #ersona1elor #rin "e"ucerea acestora "in me"iul %n care triesc. 6e #trun"e astfel$ #rin "escrierea interioarelor$ %n #si olo!ia #ersona1elor. -al'ac s#unea c o cas e un "ocument moral )i sociolo!ic$ iar e.em#lul %n acest sens este casa lui Costac e

Giur!iuveanu. /rin contrastul "intre #retenia "e bo!ie )i bun !ust a locatarilor )i realitatea mi'er )i srccioas sunt su!erate trsturile acestora5 incultura (ce reiese "in amestecul "e stiluri ar itectonice)$ snobismul ("in limitarea artei clasice)$ "elsarea (starea #recar a locuinei). Te nica folosit %n #re'entarea ca"rului e aceea a focali'rii$ a"ic restr(n!erea tre#tat a ca"rului "e la stra" la cas$ la interioare )i la #ersona1e. ,n ceea ce #rive)te #ersona1ele$ acestea ilustrea' o umanitate canonic$ #rin ti#olo!iile %n care se %nca"rea'$ "(n" obiectivitate romanului. Ele se "efinesc #rintr&o sin!ur trstur$ fi.at %nc "e la %nce#utul romanului )i nu evoluea'$ cu e.ce#ia lui 3eli.. 2estul re#re'int caracterele clasice$ bal'aciene5 aristocratul rafinat (/ascalo#ol)$ coc eta (Otilia)$ femeia u)oar (Geor!eta)$ lacomul (A!lae) avarul (mo) Costac e)$ arivistul (6tnic 2aiu)$ "ebilul mintal (Titi)$ fata btr(n (Aurica) . 0e)i se reali'ea' ti#olo!ii$ la construirea acestora este a#licat o formul estetic mo"ern$ )i anume ambi!uitatea #ersona1elor. 6#re e.em#lu$ mo) Costac e nu este "e'umani'at "e #atima sa$ astfel are o iubire #rofun" #entru Otilia. Aceea)i ambi!uitate se remarc )i %n construirea #ersona1ului 6tnic 2aiu5 el este$ simultan$ "ema!o! al i"eii "e #aternitate )i sentimental. Astfel$ c(n" vorbe)te$ c iar are im#resia c i)i "ore)te un co#il )i se ilu'ionea' c este ca#abil "e fa#te bune. Cu toate acestea$ bieelul #e care il avusese ii murise "in cau'a ne!li1enei sale )i a Olim#iei$ soia lui )i fiica A!laei Tulea$ sora autoritar a lui Costac e Giur!iuveanu. Geor!e Clinescu %)i construie)te #ersona1ele )i %n funcie "e etica lor. Astfel$ unii actani sunt "ominai "e moralitate (3eli.$ Otilia$ /ascalo#ol)$ iar alii & "e interese mesc ine (A!lae$ 6tnic). Aceast vi'iune este una antitetic. 6#re e.em#lu$ inteli!ena lui 3eli. este %n contrast cu imbecilitatea lui Titi$ iar feminitatea misterioas a Otiliei & cu ur(enia Aurici. 7n #ersona1 reali'at am#lu$ #rin #roce"eul reflectrii #olie"rice$ este Otilia. /ortretul ei este com#le. si contra"ictoriu5 *fe&fetia+ cuminte )i iubitoare #entru mo) Costac e$ fata *a"mirabil$ su#erioar+ #entru 3eli.$ femeia ca#ricioas$ "ar )i co#ilroas #entru /ascalo#ol$ *o "e'mat$ o stricat+ #entru A!lae$ *o fat "e)tea#t+$ cu s#irit #ractic #entru 6tnic )i o rival %n cstorie #entru Aurica. Alte #roce"ee folosite %n reali'area #ersona1elor sunt5 com#ortamentismul ( #rin care se transmit e.clusiv "atele concrete$ obiective ale com#ortamentului$ fr a se cunoa)te !%n"urile #ersona1elor$ cu e.ce#ia celor "e'vluite "e ele %nsele) )i interesul #entru #rocesele #si ice "eviante (alienarea&Titi$ senilitatea& 6imion) ,n ceea ce #rive)te te nica narativ$ "iscursul %i a#arine unui narator omniscient$ omni#re'ent$ care relatea' la #ersoana a treia$ control(n" traiectoriile e.istenei #ersona1elor sale. 0e)i naratorul #are a nu se im#lica %n aciune$ el face mai mult "ec(t at(t$ comentea' #ermanent evenimentele$ ceea ce a )i "eterminat observaia c autorul %)i #relun!e)te mi1loacele criticii %n literatur. O te nic ce ine "e mo"ernitatea romanului const %n intro"ucerea %n naraiune a unor secvene ti#ice !enului "ramatic$ cum este aceea a 1ocului "e cri la c#t(iul lui mo) Costac e care a!oni'a. /rin interme"iul monolo!ului interior$ sunt evi"eniate !(n"urile #ersona1elor #re'ente$ fiecare #reocu#at "e o alt #roblem$ niciunul sensibil la "rama muribun"ului. 0e asemenea$ umorul este un alt element al ori!inalitii lui G. Clinescu$ romanul fiin" consi"erat comic #rin folosirea unor #roce"ee caracteristice5 ti#olo!ia re"us la esen$ #ersona1ele > caricaturi (6imion)$ #re'ena unor teme )i motive s#ecifice come"iei. Limba1ul este uniformi'at$ ceea ce tr"ea' fa#tul c naratorul se ascun"e %n s#atele #ersona1elor sale. 6unt utili'ate acelea)i mi1loace li!vistice$ in"iferent "e situaia social sau "e cultura acestora. ,n conclu'ie$ *Eni!ma Otiliei+ este un roman realist bal'acian$ obiectiv. Naratorul #re'int viaa societii bucure)tene "e la %nce#utul secolului al ??&lea$ folosin" #roce"ee s#ecifice ca reali'area "e ti#olo!ii$ te nica "etaliului$ a focali'rii$ motivul #aternitii$ veri"icitatea$ "e#)in" %ns mo"elul realismului clasic$

*Eni!ma Otiliei+ "e Geor!e Calinescu Personajele

In Sensul clasicismului, G. Calinescu subliniaza ca "Orice literatura mare, asadar clasica, este o literatura de cunoastere, iar cunoasterea inseamna re rezentare rationala a !ietii, s re deosebire de re rezentarea em irica, documentara". O ast"el de literatura a nazuit sa scrie G. Calinescu in #ni$ma Otiliei, recum si in celelalte romane ale sale. Si "iindca "orice ade!arata cunoastere se bizuie e uni!ersalitate", ersonajele si im rejurarile in care actioneaza ele sunt ti ice si !orbesc mintii rin ima$inile concrete in care dob%ndesc lasticitate si de!in inteli$ibile. G. Calinescu este un ade!arat clasic si cores unde caracterizarii e care a "acut&o in studiul de care !orbim' (de!aratul clasic nu se ridica de la articular la uni!ersal, "ac%nd s"ortari inutile de a da semni"icatie e!enimentului, el e)em li"ica doar uni!ersalul, c%nd acesta a are int%m lator, a roa e "ormulat intr&un e!eniment". Personajele romanului #ni$ma Otiliei sunt asemenea "e)em li"icari". Sim li"ic%nd in buna masura, !om indica nota de"initorie a "iecaruia. Costac*e Giur$iu!eanu este e)em lu de a!ar caracteristic e ocii+ ,eonida Pascalo ol este un aristocrat care isi cauta iesirea din blazare rin com ortari ra"inate si e) ediente erotice+ Stanica -atiu este ari!istul "ara scru ul moral si escrocul loc!ace+ ($lae este "baba absoluta, "ara cusur in rau (urica & "ata batr%na muncita de com le)e erotice nesatis"acute+ Simion .ulea & maniacul decre it, cazut in senilitate+ .iti & caz atolo$ic de de$enerescenta+ doctorul /asiliad este un secondant al lui Stanica+ o a .uica si&a sc*imbat orecla in renume+ Otilia este e)em li"icarea "eminitatii, e!olu%nd, in conditiile rocesului com le) al societatii bur$*eze, s re latitudine, iar 0eli) e)em li"ica e intelectualul in de!enire, in aceleasi conditii. O caracterizare mai e lar$ a unora din ersonaje este deci necesara. Costac*e Giur$iu!eanu este i!otul romanului+ si*olo$ia sa de a!ar, urmarita de autor, detine "r%nele actiunii+ ea e) lica si accidentul "atal, iar moartea ersonajului stin$e actiunea. (!aritia lui mos Costac*e este indulcita de sentimentul atern e care, il mani"esta "ata de Otilia, un sentiment insa care nu se realizeaza, "iind ani*ilat de teama de a se ru e de a!erea lui. 1ai mult, a"ectiunea "ata de ""e&"etita" sa a are si ca o com ensatie morala entru a!erea mamei Otiliei, e care si&a insusit&o "ara !reo "orma le$ala, "a t ce a cauzat moartea acesteia si care conditioneaza acum starea materiala a Otiliei. Pro riu&zis, o buna arte din a!erea lui mas Costac*e e a!erea mamei Otiliei, res ecti! a Otiliei, e care si&a insusit&o rin dre t "amilial. In sc*imbul acestei a!eri, el ii da Otiliei a"ectiunea sa aterna si romisiunea ca&i !a asi$ura !iitorul. Sentimentul a!aritiei ii terorizeaza !iata si&i ra este libertatea de a se misca omeneste in societate. 2e la ince utul romanului, ersonajul a are in aceasta ostura. .entati!a de a nu&l rimi e 0eli), desi ii este unc*i si tutore & adica administrator al a!erii acestuia %na la majorat & il de"ineste ca atare. 1ai de arte, "ciu este" in mod mesc*in din !eniturile lui 0eli), du a cum il "ciu este" si e Pascalo ol la jocul de carti sau t%r%ndu&se e sub masa du a o moneda cazuta din buzunarul acestuia, "ara sa simta ridicolul situatiei. Cum ara material demolat, "iindca e mai ie"tin, sau incearca la mai multe "armacii sa "aca o reteta ca sa !ada la care e mai ie"tin si sa c%sti$e ast"el c%te!a centime. 1an%nca cu lacomie res in$atoare la masa o"erita de restauratorul c*irias caruia ii !%nduse cladirea restaurantului. Scena imbolna!irii subite, in care este dezbracat si imbracat & citata mai sus & dez!aluie %na unde oate duce teroarea a!aritiei care&i anuleaza demnitatea de om. G. Calinescu rele!a situatiile $rotesti in care se a"la ersonajul si&l ridiculizeaza rintr&un comic irezistibil. 3ici momentele "de su"erinta ale bolna!ului nu sunt li site de ridicol. 1oartea lui nu ins ira un sentiment tra$ic, ci unul comic, realizat arca de o "arsa a destinului. ,a ca atul consecintelor a!aritiei lui mos Costac*e se ro"ileaza drama Otiliei. Pentru ca n&a in"iat&o la tim , ea ram%ne dezmostenita, iar toata a!erea cade in m%inile ($laei+ entru ca a ezitat sa una la banca banii e numele Otiliei, i&a "urat Stanica+ entru ca " a a" se urta asa de "ciudat", Otilia cauta in Pascalo ol un alt " a a", dar a dat este un sot imbatrinit, e care 1&a arasit intr&o a!entura sentimentala. Condamn%nd a!aritia si e mos Costac*e, & urtatorul ei & autorul romanului condamna societatea e ocii, care a $enerat oameni cu asemenea !icii "atale, dezumanizante.

,eonida Pascalo ol e mosierul care&si in$aduie lu) si ra"inament s iritual. .raieste si el un sentiment com le) de aternitate, caruia i&a $asit un aleati! in "amilia lui mos Costac*e. Se cunoaste rea bine e sine recum o cunoaste si e Otilia. 1arturisirea sa autobio$ra"ica este si o caracterizare bine sta inita ' "#u, domnule 0eli), da&mi !oie sa ma marturisesc dumitale ca unui rieten, n&am "ost "ericit in casnicie. Int%ia sotie nu mi&a dat cinstea ce mi se cu!enea. In su"letul meu de mosier rozaic se ascunde utin romantism. O cunosc e Otilia de c%nd era mica si ot s une ca a crescut sub oc*ii mei. 2aca 2umnezeu mi&ar "i dat libertatea sa&mi "ac "emeia cum !reau eu, as "i "acut&o ca e domnisoara Otilia. O iubesc si eu in "elul meu, scum e domnule 0eli), e Otilia, si oate ca nu ma insel c%nd iti a"irm ca si ea ma iubeste e rnine. 3ici nu e $reu, "iindca un dezama$it ca mine e un om "ara retentii. #u nu i&am cerut niciodata nimic domnisoarei Otilia si n&am rea stat ca sa distin$ ce e atern si e ce !iril in dra$ostea mea.5...6 Otilia !enea la mine sim lu, ca o "iica, si&mi cerea ce!a. #a nu a a!ut niciodata ideea ca e curtezana, ma ierti, care cere de la un barbat. S&a "ormat intre noi o rudenie sui $eneris..." 1arturisindu&se mai de arte lui 0eli), il asi$ura ca e un om ino"ensi!, un batrin care nu se oate lu ta cu tineretea lui, ca ar !rea, sincer, sa&i stie "ericiti. "2omnule 0eli), mi&ai intunecat e)istenta, iti s un dre t, mi&ai stricat niste ne!ino!ate tabieturi de celibatar. (m ne!oie de domnisoara Otilia, ea e micul meu !itiu sentimental. 2aca nu ot "i un amant, ram%n totdeauna un ne retuit rieten si arinte. Pentru !oi amindoi. (sa sa ma crezi7 Iata ozitia lui Pascalo ol. #a e caracteristica. 2aca Pascalo ol, mosierul dezama$it, isi da seama ca o "emeie c%nd iubeste ia banii de la cel batr%n si&i da celui t%nar", el s&a bizuit totusi e sansa banilor sai. Si nu s&a inselat. Otilia 1&a urmat, dar 1&a si arasit. 2in toata uterea lui materiala si s irituala a ramas numai ele$anta !estimentara. ($lae este de"inita intr&o con!orbire dintre 0eli) si 8eissmann, student si el in medicina, in "elul urmator' " ... asa o "emeie rea ca matusa dumitale, sa nu te su eri, n&am !azut... #ste baba absoluta, "ara cusur in rau, ot sa jur. 9arbatul ei innebunea si "ara in"ectie". Sc*itarea ortretului din rimele a$ini ale romanului, citate mai sus, e!olueaza s re aceasta sinteza e care autorul o autorizeaza. ($lae este si ea, ca si "rate&sau mos Costac*e, o intruc*i are a dorintei de a se imbo$ati. .inta urmarita e a!erea acestuia. Pentru a o atin$e, de!ine a$resi!a si instinctul asiunii, care o sta %neste, se dezlantuie in mod salbatic ca la o "iara, este care n&a trecut nici o unda de morala umana. Ocu area militareasca a casei lui mos Costac*e in momentele c%nd acesta cade bolna!, scotocirea "ebrila du a bani si mutarea dis erata a mobilierului in casa ei, "elul in care este tratat bolna!ul si a oi mortul do!edesc im ulsuri iz!or%te dintr&un instinct des otic. 2es otismul ($laei nu se e)ercita numai asu ra clanului ei, ci il su une si e mos Costac*e, care i&a luat "rica, in*ibindu&i $estul de a o in"ia e Otilia, de a&i "ace testament sau de a&i "asi$ura !iitorul". 2e asemenea, Otilia si 0eli) sunt timorati, iar reactiunea lor de!ine dez$ust si dis ret ' in "amilia in care ma a"lu & s une 0eli) & unul %ndeste e celalalt si&1 cred ca abil e "iecare, entru bani, de cele mai mari m%rsa!ii." 3umai e $inere&sau il acce ta, "iindca il socoteste aliat si instrument al uneltirilor sale, "ara sa&si dea seama ca acesta "ii !a da lo!itura". S&a obser!at ca totusi ($lae isi a ara "amilia si ca $oana ei "ara scru ule du a a!erea lui mos Costac*e are o justi"icare in acest sco . Intr&ade!ar, ledeaza ca Simion sa&i dea zestrea Olim iei, sotia lui Stanica+ o com atimeste e (urica si&i cauta zadarnic un sot+ il tine sub ari a ei de mama e ne!olnicul .iti+ in acelasi tim insa il arunca in os iciu e Simion "ara remuscari, entru a se elibera de o o!ara, ca sa&si traiasca !iata. (!ida de a!ere, ($lae nu cunoaste nici un criteriu moral si mani"estarile ei se dezlantuie orbeste. Iat&o descrisa in momentul mortii lui Costac*e ' "In !reme ce cada!rul statea inert este la uma si ince use sa ia tonuri ceroase, ($lae, Olim ia, (urica si .iti scotoceau in toate artile, tra$eau sertarele, des"aceau $arderobul, cautau rin soba 5...6 0urioasa, ($lae tr%nti usile dula urilor, trase co!oarele, "ara sa le mai aseze la loc, des"acu cutiile mari de la masa de joc si de la cea din su"ra$erie 5...6. 3e$asind nimic in *aine, trase erna de sub ca ul lui mos Costac*e, ri!i e sub cearcea", a oi ridica cu utere salteaua, rasturnind cada!rul s re erete". ($lae e un e)em lu de monstru moral $enerat de bur$*ezie, e care G. Calinescu 1&a sur rins cu mare arta in miscarile sale ti ice. Stanica -atiu, a!ocat "ara rocese, isi e)ercita debitul !erbal in s%nul "amiliei si in cercul rietenilor. .ema lui "a!orita este aternitatea, casatoria, "amilia. Patosul a!ocatesc al discursului ocazional, instantaneu, este

rezultatul unei e) eriente c%sti$ate si e care o re eta cu orice ocazie. Obiecti!ul urmarit este banul, e care nu se s"ieste sa&1 dobindeasca de la oricine si in orice calitate. Cere cu em"aza, a"is%nd o mutra de "martir", si de la Otilia, si de la 0eli) si de la Pascalo ol, si de la 1arina, ca si de la rudele sale. 3u ierde nici o ocazie sa "ciu a", incredintat ca !a utea une odata m%na e banii lui mos Costac*e, e care, intr&ade!ar, ii "ura ur si sim lu. Imbo$atit, araseste e Olim ia, casatorindu&se cu Geor$eta+ a "ost c*iar re"ect intr&o scurta $u!ernare, este ro rietarul unui bloc;&*aus si atroneaza tri ouri si cercuri de mor"inomani. Stanica este si el un rodus al societaitii ca italiste, incadr%ndu&se in seria ti olo$ica re rezentata de 2inu Paturica, .anase Scatiu, Gore Pir$u si Iancu <rmatecu, eroul romanului lui Ion 1arin Sado!eanu. In zu$ra!irea ti ului, G. Calinescu "oloseste o aleta bo$at colorata, inc%t "ace din el "o "i$ura e)traordinara", cum obser!a criticul O!id S. Cro*malniceanu, care adau$a ' "!olubilitatea ersonajului are at%ta intensitate !itala, incit ridica arta de a tri!ializa orice lucru si de a&1 um"la "antastic la o ade!arata er"ectiune. In materie de dema$o$ie si !ersatilitate, Stanica are $eniu. 3u e "oarte de arte de ade!ar c%nd s une' "=e, *e, Stanica e ro"und, de$eaba incercati dumnea!oastra sa&1 luati este icior. 5,iteratura rom%na intre cele doua razboaie mondiale, !ol. I6. 2aca Stanica are $eniu", acesta e un $eniu al raului. 0eli) si Otilia a ar in roman, du a marturisirea lui G. Calinescu, "in calitate de !ictime si de termeni an$elici de com aratie". Or"ani, ei au ne!oie de a"ectiune aterna, e care, ne$asind&o in inte$ritatea ei morala si "ara sa le jeneze indi!idualitatea, si&o acorda reci roc. 2ra$ostea lor are si aceasta nuanta de s rijin mutual entru a iesi demni de sub tutela !enita din a"ara, "ie de la mos Costac*e, "ie de la Pascalo ol. 2ar in uritatea dra$ostei lor adolescentine s&au in"iltrat umbriri ale mediului social & luat ca termen $eneral > recum si articularitati ale ro riilor tem eramente' Otilia nu s unea lui 0eli) ca nu&l iubeste, ci numai se a ara de in!inuirea ca nu&1 iubeste. 3u da nici un curs sentimentului, nu in "orma brutala e care, demult, 0eli) o $onise din mintea lui, ca absolut incom atibila cu draaostea ad%nca, dar sub cili ul roiectelor, al !isarii im reuna. 0eli) ar "i !oit ca Otilia sa s una' "1ai tirziu, c%nd !om "i im reuna", insa ea nu "acea nici un roiect de !iitor. Odata, ea daduse a intele$e ca 0eli) are, mai int%i de toate, de inde linit o misiune in !iata, sa&si romo!eze cariera, insa nu era acesta un moti! de a $oni %na si !isurile. #!ident, su"letul Otiliei era im enetrabil, si, daca ea juca constient o comedie, o juca cu multa "inete si $ratie. 2im otri!a, 0eli) e un "su"let lim ede, inca abil de disimulatie, ro"und in sentimente", care nu&si oate inc*i ui dra$ostea "decit s"irs%nd cu casatoria"... Pentru im linirea dra$ostei in acest sens, !ointa lui se concentreaza in realizarea ma)ima a ro"esiunii. "/oi cauta &isi noteaza el in caiet, ca sa nu uite sa "iu bun cu toata lumea si modest, si sa&mi "ac o educatie de om. /oi "i ambitios, nu or$olios". Si s&a tinut de cu!int. Sta %n e sine, 0eli) une "r%u instinctelor biolo$ice si in lumina eticii sale astreaza casta si ura dra$ostea entru Otilia. 2e aceea, entru el Otilia ram%ne o "eni$ma si "u$a ei cu Pascalo ol nu&i roduce dec%t o criza trecatoare de adolescenta "ara sa se trans"orme intr&o drama. 0eli) este un s irit rational, care nu se ierde in nebuloasa tineretii, desi e sta %nit de o dra$oste mare si curata. Otilia oarta in ea eni$ma eterna a "eminitatii' "Otilia traia cum c%nta la ian, z$uduitor si delicat, intr&un tumult de asiuni, notate recis e *%rtie, sta inite si justi"icate". 2e aceea, socotea ca ade!arata !iata nu tine dec%t c%ti!a ani. Si a re"erat sa traiasca intens, dramatic, acesti ani, dec%t sa aste te im linirea ro"esionala a lui 0eli). Pentru ea ""ericirea" trebuia sa "ie imediata, ca o alunecare intr&o !%ltoare e care nu oti s&o e!iti. Ia !isa !iitorul ca un sir de e) lozii ne re!azute. (cest ne re!azut al a!enturii e care&1 cauta cu a!iditate a az!%rlit&o si din bratele lui Pascalo ol, de!enind "ne!asta unui conte, cam asa ce!a", cum il in"ormeaza Stanica e 0eli). 0iinta tulburatoare, cu.miscari $ratioase si line de lirism, esueaza, in !%rtejul social al lacerilor ne otolite, intr&o casnicie e)otica si o latitudine "eminina, care a stins. totul. 2aca a "ost o eni$ma entru 0eli) si entru Pascalo ol, entru noi dezle$area eni$mei sta in conditiile moralitatii bur$*eze care a absorbit&o. 0ondul social al romanului e rezentat in o tica unei ers icacitati critice de ordin balzacian. Personajele lui Calinescu sunt admirabile studii de caracterolo$ie. -omanicirul il continua in acest lan al o erei sale e Cara$iale, scriitorul de cea mai se!era tinuta clasica din literatura rom%na. #l creeaza ersonaje cara$ealesti ca ($lae, Stanica -atiu, (urica, 8eissman.

-ealizare artistica a ersonajelor (3.I.#@( se constituie intre ersonajele rezentate %na acum si celelalte trei care il ocrotesc e Costac*e ' Pascalo ol, Otilia si 0eli). (ctiunea se reci ita c%nd mos Costac*e cade intre caramizi si e $asit de 1arina. 2e acum lucrurile se sc*imba intr&o strate$ie militara al carei se" de stat major este ($lae ' "(urica, !ino re ede, ca i&a !enit rau lui Costac*e 7 C*eama&1 si e .iti. .receti dincolo sa nu "ure !reunul ce!a. 1arino 7 .u alear$a iute la Stanica. Sa !ie si el si Olim ia si sa aduca doctorul e care&1 stie el. 2e acum comicul, ridicolul si $rotescul de!in si mai suculente. #) resia seninatatii e Pascalo ol, care du a ce a dat dis ozitii cu ri!ire la rosturile "inanciare care ri!esc e Otilia, ia "lautul 5 re"erinle muzicale calinesciene6 ai st%nd a la turca e so"a c%nta 1enuetul lui 1ozart. Poate ca Pascalo ol e un alter e$o al lui Calinescu, o !oce a lui, dintre multele. #l a "ost acuzat de idealizare, dar cu situatia e care o a!ea, cu educatia sa si cu antecedentele sale, nu utea "ace alt"el dec%t cum a rocedat+ s re a "i lo$ic in dez!oltarea actiunii. #l e un !ade mecum al $enerozitatii, un su"lu al a"ectiunii dezinteresate. # un ersonaj reusit, o s usesera inca din 1A3B at%t S Cioculescu c%t si Pers essicius' Plimbarile ro use sunt o e!adare in a roa e "antasticul s atiu al deliciilor naturiste. # ca un erou stend*alian, cu osibilitati de trimitere la idei sentimentale, la tema !ielii asa cum e. 3u e tiran nici ri$id "ata de "emei, ci "ilozo" in "elul sau, "iind "oarte e!oluat si ra"inat in com aratie cu bestiala ($lae. 2ar la minunata sa mosie 5crede el6, dis ozitiile date de d%nsul sunt as re si cate$orice, caci "a!ea disci lina su"leteasca de a nu se lasa acalit. #le$ant, monden, el se acomodeaza situatiei si renunta la Otilia c%nd constata ca nu "ormeaza ceea ce ar "i dorit amindoi. S&ar utea s une ca rin acest ersonaj se ilustreaza li sa de con"licte e lan material si moral+ in tot cazul, el nu le o$lindeste. Personajul e trans"i$urat in sensul claritatii si olim icului. Otilia are o eni$ma e care 0eli) !rea s&o a"le, dar de "a t si 0eli) are o eni$ma, indesci"rabila, cu toata e)e$eza ce s&a "acut in le$utura cu !izita Otiliei la d%nsul, in tim ul no tii. Odaia "etei are trei o$linzi mobile, meta"oric celei trei atitudini ale acestor trei ersonaje ce "ormeaza un trium!irat moral !ictorios asu ra imoralitatii .ulenilor, So*atc*ilor si a lui Stanica. 1oti!ul o$linzilor nu este aici ur decorati!, $ratuit, ci im lica un t%lc al interiorului ersonajelor. 1obilitatea uneia dintre ele+ este insesi mobilltatea si*icului Otiliei care nu se oate cristaliza deodata Sint o nebuna, 0eli), nu trebuie sa te iei du a mine, zice Otilia. #a trece re ede de la o stare la alta, ca a ele o$linzii care re"lecta tot alte !edenii si eisaje. Ca unui erou din Cezar Petrescu, i se im lineste orice dorinta. 0eli), care nu e oziti!ist, un om de stiinta, care admira tenaci tatea, autoritatea, si$uranta omului in toate, nu oate intele$e mobilitatea tinereasca a Otiliei, caci el stie ca lucrurile trebuie sa "ie recise, statornice %na la o anumita limita. ,abilitatile su"letesti nu sunt bune si oamenii ne*otar%ti sunt ne"ericiti. Otilia e rece, tatoneaza uneori, dar si co ilariile ei, ca riciide ei ne "ac sa tremuram de emotie, sa z%mbim iertator. #a "ace serios bucatarie dar "ace cu in$enuitate costumatia a usilor, altern%nd sua!ul cu banalul. 0eli) nu intele$e acest continuu balans intre una si alta ' il iubeste e 0eli), dar se casatoreste cu Pascalo ol. Stralucirea mondena si intimitatea ii cer rioritatea si ea se straduieste sa le satis"aca e ambele. #a este o eni$ma entru 0eli) si 0eli) e o eni$ma entru Otilia, caci s&a sta %nit in mod e)ce tional, urm%ndu&si linia sa etica. Otilia e aici ti ul adolescentei adorabile, neuitate, ine"abile, contradictorii din inocenta, e care nu o oti uita, cum s unea Ibraileanu des re ast"el de c*i uri de "emei. (!atarurile Otiliei ro!in din dezinteresul ei total entru ce trebuie sa "aca rational si o tiunea ei "inala entru (merica de Sud are ce!a at%t de romantic inc%t se armonizeaza cu "irea ei " .u nu cunosti !iata, 0eli) & relua Otilia ideea & entru o "ata, reusita in !iata nu e o c*estiune de studiu si de ener$ie. (dmir inteli$enta si !ointa ta de barbat, astea nu sunt bune si entru o "emeie. -ostul "emeii este sa laca, in a"ara de asta nu oate "i "ericire . Iar tot atunci, in con!orbirea cu 0eli) ' "Succesul nostru in !iata e o c*estiune de !iteza, iubite 0eli). (*, ce rau imi sta ne$rul, ma in!ineteste la "ata. 2u a scena aceasta, Otilia isi im arte lucrurile. ( oi !a s une ' "2e obicei "etele admira e oamenii ca tine si mer$ du a oameni ca Stanica. Otilia a "ost o eni$ma si entru Pascalo ol. 2in nostal$ia amintirilor ure, du a razboi, deci du a 1C ani cel utin, 0eli) trece din nou e strada (ntim, unde statuse Otilia in !remea tineretii ei, ca sa !ada imensa ara$inire si sa auda ecoul ca nu sta nimeni acolo. 0eli) e ti ul omului ec*ilibrat, clasic, rece, Intre rinzator, si$ur de sine si tenace, casatorit bine, ajuns ro"esor uni!ersitar. #l e lin de !ointa si sta %nire de sine, un $entlemen cu Otilia, care il intele$e la s"%rsit ,ca el nu e ca abil de nebunii. #l are constiinta !alorii ersonale si e re$atit solid in meseria sa. Pentru Pom iliu Constantinescu, 0eli) reediteaza situatia din "Cartea nuntii in ce are t%narul mai oetic, dar tratat obiecti!. # de un a!%nt e) licabil la un t%nar student in medicina, "iu el insusi de doctor, cu insusiri e)ce tionale si ne!anitos,

ne edant. C%nd "ata nu&i ras unde la scrisoare, 0eli) leac, e jos %na la 9aneasa, rin "ri$, ca s re a com ensa durerea e alt lan. In romanul "#ni$ma Otillei, cate$oriile tra$ic, comic, ridicol, trans"erul lor reci roc, intrarea unora in s"era altora se "ace cu abilitate inc%t tabloul social al e ocii 1ACA&1A22 5acesta din urma su$erat in "inal6 a are cu $arantia autenticitatii ma)ime c%nd e !orba de trans"i$urarea relatiilor e lanul "ictiunii literare. 1ediile sociale in!esti$ate, minutiozitatea analitica, morala, ti olo$ia il "ac balzacian. #ni$ma Otiliei e unul din cele mai bune romane ale erioadei interbelice rom%nesti, model de e ica balzaciana modernizata in stil clasic.

#3IG1( O.I,I#I - comentariu literar George Clinescu ,a a ariEia Enigmei Otiliei, Fn 1A3B 5Fn douG !olume6, romanul, ca s ecie a literaturii a!usese o e!oluEie

e)trem de ra idG, domin%nd literatura rom%neascG interbelicG. ,i!iu -ebreanu "usese cel care desc*isese "erm drumul romanului rom%nesc, rin Ion 51A2C6 im un%nd romanul obiectiv. S&a obser!at, la !reme, cG aceastG erioadG a "ost deosebit de "ertilG Fn domeniul literaturii, Hi Fn s ecial al romanului, care se a"irmG uternic, racord%ndu&se Hi inte$r%ndu&se !alorilor uni!ersale' 1A2C & Ion+ 1A22 & Pdurea spnzurailor ale lui -ebreanu+ 1A3C & Baltagul & 1. Sado!eanu+ 1A3C & Ultima noapte de dragoste !ntia noapte de rz"oi & Camil Petrescu+ 1A32 & #scoala & ,i!iu -ebreanu+ 1A33 & Patul lui Procust & Camil Petrescu+ 1A3:&1A42 & $raii %deri & 1. Sado!eanu. (ria tematicG a romanului se lGr$eHte substanEial, du G ce -ebreanu "undamentase stilul obiecti!, romanul& fresc rin Ion Hi #scoala, Fntemeindu&se romanul "e evocare istoric rin 1i*ail Sado!eanu, trec%nd din lumea satului, trec%nd din lumea satului Fn cea a oraHului. 0ormele e ice tradiEionale coe)istG cu te*nici artistice moderne 51arcel Proust6+ se abordeazG Hi se a"irmG romanul de analizG si*olo$icG & Camil Petrescu, =ortensia Pa adat&9en$escu, romanul e!olu%nd ast"el de la "ormula obiecti!G s re cea subiecti!istG. Enigma Otiliei & 1A3B 5al doilea roman al lui Geor$e CGlinescu, du G Cartea nunii6 constituie o re!enire la "ormula obiecti!G de roman, la metoda balzacianG. -omanul lui CGlinescu de!ine ast"el unul olemic, re licG literarG la culti!area asiduG Fn e ocG a "ormulei roustiene, dar Hi o ilustrare a conce Eiei sale des re curente literare. Geor$e CGlinescu este autorul rimelor romane citadine de ti clasic. Prin Enigma Otiliei el aduce o !iziune ori$inalG, modernG. Pi!otul "irului narati! !a "i clanul "amilial, urmGrindu&se mai multe destine umane' al Otiliei, al lui 0eli), al lui StGnicG -aEiu, al Olim iei, al lui Pascalo ol, al lui .iti, al (uricGi. 0amilia ca contura relaEiile sociale, economice, !iaEa bur$*eziei bucureHtene la Fnce utul !eacului al douGzecilea. <n rim& lan al romanului rezintG cele douG "amilii & Costac*e Giur$iu!eanu & Otilia Hi .ulea. 1obilul rinci al al tuturor acEiunilor care se des"GHoarG este moHtenirea, a!erea lui Costac*e Giur$iu!eanu, e care o !%neazG clanul .ulea, la care se raliazG in!enti!ul Hi ra acele StGnicG -aEiu, $inerele ($laei, sora lui Costac*e 5Hi ceilalEi membri ai "amiliei .ulea' Simion .ulea, soEul ($laei, Hi co iii acestora' Olim ia, (urica Hi .iti6. #"orturile lor sunt canalizate statornic s re FnlGturarea Otiliei, "iicG !itre$G a lui Costac*e Giur$iu!eanu, "ata celei de&a doua soEii, crescutG de acesta "GrG acte de ado Eiune "ilialG le$alG. (lt lan al romanului rezintG destinul t%nGrului 0eli) Sima, rGmas or"an, !enit sG studieze medicina Fn 9ucureHti Hi dornic de a "ace carierG, care trGieHte rima e) erienEG eroticG. (ceasta constituie "ondul liric al romanului' iubirea romanticG, adolescentinG a lui 0eli) entru Otilia, e care o cunoHtea din cores ondenEa FntreEinutG. Costac*e Giur$iu!eanu, unc*iul lui 0eli), trebuia sG&i "ie tutore Hi sG&i administreze bunurile lGsate de tatGl sGu, care murise. In casa lui moH Costac*e, unde !a locui, Fl cunoaHte e Pascalo ol, moHier, cu maniere alese, Hi clanul .ulea, ce locuieHte Fn !ecinGtatea casei lui Costac*e. 0eli) o iubeHte e Otilia, dar este $elos e Pascalo ol, o rezenEG neli sitG din reajma Otiliei Hi necesarG, rin $enerozitatea, e) erienEa Hi ca!alerismul omului ra"inat. Otilia Fl iubeHte e 0eli), dar !rea sG&l ajute sG se realizeze Fn cariera lui HtiinEi"icG, intuindu&i cu maturitate Hi luciditate ambiEia, dorinEa de a ajun$e cine!a. PlimbGrile cu trGsura la Hosea Fm reunG cu Pascalo ol, ca riciile Hi lu)ul satis"Gcute cu $enerozitate subtilG Hi discretG de acesta, instinctul "eminin recoce, inteli$enEa Hi discernGm%ntul ractic, iz!or%te dintr&o e) erienEG tim urie nesi$urG, toate acestea o "ac e Otilia sG&l acce te e Pascalo ol dre t soE. 3eFnEele$%nd acEiunile Otiliei, 0eli) se considerG e sine o eni$mG. #l !a studia cu seriozitate, !a de!eni medic Hi ro"esor uni!ersitar, "Gc%nd o cGsGtorie strGlucitG. Otilia !a rGm%ne o amintire, o ima$ine a eternului "eminin. Pe celGlalt lan, al lu tei acerbe entru moHtenire, atac%nd&o e Otilia cu in"inite Hi in!enti!e rGutGEi, clanul .ulea cunoaHte declinul "amilial' ($lae nu reuHeHte sG unG m%na e banii lui Costac*e, entru cG&i "urase StGnicG de sub salteaua bGtr%nului, ro!oc%nd moartea acestuia, la al doilea atac cerebral ce&l su"erise+ StGnicG renunEG la Olim ia, care&l lictisea Hi nu Einea asul cu ritmul sGu alert Hi im re!izibil de ari!ist, re"Gc%nd&o e Geor$eta, "emeie uHoarG, dar rezentabilG, inteli$entG, care&i !a Fnlesni relaEii Fnalte, Fn lumea 9ucureHtiului+ .iti !a di!orEa de (na, e!olu%nd si*ic s re o idioEenie !izibilG 5se le$Gna din ce Fn ce mai mult6+ (urica !a rGm%ne tot nemGritatG Hi nerealizatG erotic. ,a s"%rHitul romanului a"lGm cG Pascalo ol, i&a redat libertatea Otiliei, care !a ajun$e Fn S ania, (merica, ne!asta unui conte, a&a ca'a & !a s une StGnicG -aEiu. Pri!ind o "oto$ra"ie recentG a Otiliei, 0eli) !a !edea o "i$urG strGinG, o Otilie maturizatG, c*i ul ei de acum s ulber%nd ima$inea eni$maticei adolescente. #a a rGmas o iluzie a

tinereEii. O lume Fntrea$G se cu rinde Fn acest roman, do!edind un creator e ic remarcabil, un%nd Fn luminG as ectele sociale, economice, "amiliale, ale !ieEii bucureHtene din anii de dinaintea rimului rGzboi mondial. Enigma Otiliei este un roman situat Fntre tradiEie Hi ino!aEie. #ste un roman realist obiectiv de ti balzacian, Fn rimul r%nd rin tema abordatG' moHtenirea, care declanHeazG Hi mobilizarea ener$iei umane ce se Fn"runtG. .itlul iniEial al romanului era */rinii Otiliei+ 5sc*imbat de editor6 Hi ilustra moti!ul balzacian la aternitGEii, concretizat Fn ra ortul dintre GrinEi Hi co ii 5Costac*e & Otilia, Pascalo ol & Otilia Hi ceilalEi6, e "undalul societGEii bucureHtene de la Fnce utul secolului al JJ&lea. (utorul este omniscient 5Htie totul6, aHa cum se obser!G din rimele r%nduri cu care Fnce e romanul, situ%nd e)act ersonajele, acEiunea, Fn tim Hi s aEiu 2escrierea minuEioasG a strGzii (ntim 5a clGdirilor, a interioarelor etc.6, ustie Hi FntunecatG, a!%nd un as ect "izar, !arietatea ar*itecturalG, amestecul de stiluri, "erestrele neobiHnuit de mari, lemnGria !o sitG care se dezg(ioga, "Gceau din strada bucureHteanG o caricatur !n moloz a unei strzi italice. #)teriorul casei lui Costac*e Giur$iu!eanu e rezentat Fn detalii semni"icati!e, su$er%nd calitatea Hi $ustul estetic' imitaEii ie"tine, intenEia de a im resiona rin $randoare, !ec*imea Hi starea dezolantG a clGdirii. (tenEia e a oi centratG e un detaliu al casei, uHa, descrisG amGnunEit' de lemn um"lat Hi desc*eiat, imensG, de )orma unei )erestre gotice. (s ectul neFn$rijit, de$radarea clGdirii trimit la conturarea ima$inii des re ro rietar' nici o erdea la $eamurile line de ra", str'ec(i+ uHa cea uriaHG se miHca aproape singur scrind !ngrozitor. .eama, "iorul sunt su$erate e!ident rin aceste amGnunte semni"icati!e, Fn care e itetele 5um"lat, descleiat, imens, strG!ec*i6 Hi elementele auditi!e contureazG o atmos"erG lu$ubrG Hi misterioasG, cu un aer de ruinG romanticG. (semenea descrieri minuEioase sunt rele!ante Hi entru conturarea caracterelor. Camera Otiliei o de"ineHte e "atG Fntru totul, Fnainte ca 0eli) sG o !adG. Prin dezordinea tinereascG a lucrurilor ce inundG camera se intuieHte "irea e)uberantG' lucrurile "ine, jurnalele de modG "ranEuzeHti, cGrEile, notele muzicale amestecate cu G uHi alcGtuiesc uni!ersul de !iaEG cotidianG, s iritual, ascunzi&ul )eminin cum s une scriitorul. Casa lui Pascalo ol, mobilele, obiectele e) rimG ra"inamentul, bunul $ust, lGcerea con"ortului, dar Hi "ilozo"ia lui. 1obilele, !estmintele re"i$ureazG caracterul, e) rimG o atmos"erG de !iaEG, de intimitate, educaEia Hi instrucEia ersonajului. Personajele sunt conce ute otri!it $%ndirii estetice a scriitorului, care ledeazG entru cutarea permanenelor !n scopul de a atinge uni'ersalul. .i olo$ia ersonajelor este de esenEG clasicistG+ conturate realist, sunt caractere dominate de o sin$urG trGsGturG "undamentalG, ti uri $eneral&umane de circulaEie uni!ersalG 5a!arul, ari!istul, baba absolutG6, aHa cum conce ea scriitorul' Psi(ologia unui indi'id n-a de'enit artistic interesant dect cnd a intrat !ntr-un tip* 1odalitGEile de caracterizare a ersonajelor sunt clasice' descrierea mediului, ortretul "izic, caracterizarea rin "a te, rin acEiuni, o iniile ersonajelor, caracterizarea "GcutG de cGtre alte ersonaje Hi autocaracterizarea. Scriitorul, omniscient, !orbeHte Fn "iecare ersonaj, "ace a recieri asu ra lor. Personajul central al romanului, cGtre care con!er$ toate ener$iile, din moti!e Hi interese di"erite 5Otilia Hi 0eli) & entru cG Fl iubesc Hi&l ocrotesc, Pascalo ol & entru cG Ei e milG de el Hi e tutorele Otiliei+ clanul .ulea & entru cG !or sG&i ia a!erea6, este Costac e Giur!iuveanu, tutorele Otiliei Hi al lui 0eli), "ratele ($laei. #l Fntruc*i eazG trGsGturile clasice ale a!arului, care se Fntre Gtrund cu duioHia aternG. Scriitorul Fl descrie din rimele a$ini, Fn momentul c%nd 0eli) soseHte seara, Fn casa acestuia. C*i ul lui Giur$iu!eanu este re"lectat rin ri!irile lui 0eli). Cobor%nd cu FncetinealG scara ce sc%rE%ia cu prituri groza'e, 0eli) !Gzu un omule su"ire &i puin !nco'oiat. 2e la aceastG ima$ine $lobalG, ortretul "izic se alcGtuieHte rin acumulare de detalii, Fn$roHat cu o astG densG, alcGtuind o ima$ine $roteascG' ca ul era atins de o cal'iie total+ "aEa Grea aproape spn, ptrat. 9uzele erau !ntoarse !n a)ar &i gal"ene de prea mult )umat acoperind numai doi dini 'izi"ili ca ni&te a&c(ii de os+ cli ea rar &i moale, ca "u)niele suprate de o lumin "rusc, a!ea glasul rgu&it Hi b%lb%it. 9Gtr%nul Costac*e are o com ortare bizarG, "ie din ricina senilitGEii, "ie simuleazG uitarea din teamG, din instinct de a Grare, "aEa de cei care&i !%nau a!erea+ ca Hi b%lb%iala, care oate "i Hi un de"ect de !orbire, dar Hi un mijloc de a Grare, de a c%Hti$a tim . Oricum, dacG n&ar "i uEinGtatea tru ului, care trezeHte com asiune, ortretul ar "i "ost cu totul *idos.

("lat la o !%rstG FnaintatG, moH Costac*e mani"estG Hi alte "izarerii care&i dau indi!idualitate' FHi "reacG m%inile cu un rs prostesc, are un su GrGtor $las stins, rgu&it, dar are duioHii Hi tremurGri de su"let' e Otilia , )e)etia lui 5 e care o iubea Fn "elul sGu6, +o& Costac(e o sor"ea umilit din oc(i &i rdea din toat )iina lui spn cnd )ata !l prindea !n "raele ei lungi. Ki 0eli) FnEele$e cG a!ariEia este mai mult o manie 5mania de a Eine banii6, dar o iu"e&te mult pe Otilia &i se gnde&te mereu la ea. ConHtient cG sora lui, ($lae, ca Hi ne oEii 5(urica, .iti6, la care se adau$G escrocul nonHalant, abil Hi jo!ial & StGnicG -aEiu & !or sG&l "ure, sG&i ia a!erea, %ndindu&l Hi dorindu&i moartea c%t mai de!reme, Costac*e Giur$iu!eanu trGieHte drama ne utinEei ro rii, bGtr%n Hi neajutorat, dar Hi neFndu lecat c%nd e !orba de bani. 2eHi are Fndatorirea de a asi$ura e)istenEa Otiliei, el am%nG tot tim ul re$lementarea situaEiei "etei. /orbeHte mereu de intenEiile lui & sG o Fn"ieze, sG&i "acG o casG, sG&i unG bani e numele ei &, dar am%nG mereu, entru cG mania lui de a Eine banii e mai uternicG. 2e aici teama, sus iciunea cG !a "i rGdat+ Fi crede Fn si$uranEG numai sub duHumea, sub saltea, Hi nu se oate dezli i de ei. #l !a ajun$e !ictima ro riei sus iciuni, "iind rGdat de StGnicG, cel care&i $rGbeHte moartea. (re un s"%rHit tra$ic. Otilia !ede Fn papa & un om "un+ FnsG are ciudeniile lui, e cam a'ar Fn acord cu z$%rcenia lui, bGtr%nul m%nca cu lcomie, 'rnd capul !n )ar)urie. Iubirea entru Otilia se mani"estG Hi se obser!G Fn $esturi, reacEii eloc!ente' moH Costac*e nu rotesteazG niciodatG c%nd Otilia Fl mustrG, stG ca un co il Fn "aEa ei. ,a rimul atac cerebral, Pascalo ol !Gzu cu uimire cum bGtr%nul, cu ndragii de stam" &i cu ptura pe umeri inea strns la su"suoar cutia de tinic(ea cu "ani iar !n mini inelul cu c(ei. 2eHi Pascalo ol FncearcG sG&l determine sG re$lementeze situaEia Otiliei, aceasta am%na mereu. ,a al doilea atac cerebral, clanul .ulea, mobilizat de a ri$a ($lae, $oleHte casa lui moH Costac*e, cGr%nd scaune, tablouri, o$linzi, trec%nd rin zG adG s re "undul curEii de dimineaEG %nG t%rziu. Prin Costac*e Giur$iu!eanu se continuG ti olo$ia a!arului din literatura rom%nG 5=a$i .udose6 Hi uni!ersalG 5Gobsec;, Goriot, Grandet6, contur%ndu&se un ersonaj com le). In ra ort cu moH Costac*e se de"inesc moral, celelalte ersonaje, entru cG el deEine a!erea care&i olarizeazG e toEi. #ner$iile cele mai acti!e Fn lu ta entru moHtenire sunt StGnicG -aEiu, ($lae .ulea. 6tnic 2aiu este un 2inu PGturicG modern, Fncadr%ndu&se Fn ti olo$ia ari!istului. (!ocat "GrG rocese, ener$ia lui nu se consumG Fn muncG+ el circulG Fn di"erite medii, a"lG, Htie tot, aHtea tG ce'a, care sG&i modi"ice modul de !iaEG este noa te, sG&l Fmbo$GEeascG+ a$resi!, "GrG nici un scru ul, cu o mare dis onibilitate de ada tare Hi de su ra!ieEuire, este inteli$ent Hi escroc, "an"aron Hi abject+ ideea de "amilie, e care o culti!G, nu&l Fm iedicG s&o GrGseascG e lacida lui ne!astG, Olim ia, Hi sG se Fnsoare cu Geor$eta, "emeie uHoarG, FntrezGrind un cu lu mai "a!orabil intereselor sale+ este lic*eaua sim aticG 5e rimit cu bucurie de toate rudele6, un artist al intri$ii, ascultGtor e la uHi, cu a"aceri dubioase, "GrG nici un simE moral. Conturat ast"el, el a "ost asociat ersonajelor comice cara$ialeHti Hi lui Gore P%r$u din romanul Craii "e Curtea =ec e de 1ateiu Cara$iale. Clanul "amiliei .ulea, rin ($lae Hi StGnicG -aEiu, este s iritul ru al casei, rin "erocitatea lGcomiei lor. ($lae Hi (urica sunt cele care mu&c cel mai tare din bucuria tinereEii celor doi or"ani 50eli) Hi Otilia6, izmuindu&i Hi amGr%ndu&le zilele. Portretul A!laei este "i)at de la Fnce ut cu detalii recise ce indicG trGsGturile morale' cam de aceeaHi !%rstG cu Pascalo ol, cu "aEa $GlbicioasG, $ura cu buzele subEiri, acre, are nasul Fnco!oiat Hi ascuEit, obrajii brGzdaEi de c%te!a sute de cute mari, oc*ii bulbucaEi, este !ul$arG Hi rea, o 'iper, cum o cali"icG Otilia. #a dirijeazG o"ensi!a Fm otri!a Otiliei, e care o !rea c%t mai de arte de Costac*e, a cGrui moarte n&o a"ecteazG deloc, urmGrind numai banii. (creala, lGcomia de bani, de a!ere, s iritul c%rcotaH, rGutatea sunt trGsGturile care alcGtuiesc ti ul "a"ei a"solute. Aurica, "iica ($laei, este "ata bGtr%nG, cu dorinEe erotice neFm linite, mani"estate %nG la ridicol, dezec*ilibratG si*ic, ierz%nd orice decenEG Hi bun simE, li sitG de orice atracti!itate "emininG, in!idioasG, cu rGutGEi+ este o com le)atG. Titi Tulea, cali"icat de Otilia dre t prost, re etent de c%te!a ori Hi cori$ent, 'l,gan molatic de 22 de ani, nu citeHte entru cG lectura Fi dG dureri de cap+ este ti ul debil mintal, in"antil Hi a atic. Ii lace ordinea militarG, co iazG Fntruna, se lea$GnG, este i o*ondru. Crizele lui de a atie sunt luate de ($lae dre t do!ezi de cuminenie+ are "i)aEii erotice. 6imion Tulea, soEul ($laei, bGtr%n senil, are com ortamentul unui de$enerat+ FHi i Gie muHc*ii, cautG rin dula uri, brodeazG, "ace crize si*ice %nG la !iolenEG, ce alterneazG cu stGri de a atie+ are idei "i)e, crede cG Olim ia nu este "ata lui+ este izolat de ($lae Hi de ceilalEi.

Leoni"a /ascalo#ol este un persona, nou Fn literatura rom%nG 5Pom iliu Constantinescu6, "iind e) resia ra"inamentului, a bunului simE, a $enerozitGEii. Scriitorul Fi "ace Hi lui un ortret Fn care detaliile un Fn luminG oziEia socialG, trGsGturile "izice Hi morale' un om de !reo cincizeci de ani, oarecum 'oluminos crnos la )a &i rumen ca un negustor+ scriitorul remarcG )ineea pielii Hi tGietura englezeasc a mustGEii cGrunte, deci un om subEire+ un lanE $reu de aur Fi at%rnG la !estG, *ainele sunt din sto"G "inG+ emanG un ar"um discret asociat cu o nuanEG de tabac+ are o oliteEe Hi maniere ce dez!Gluie creHterea lui aleasG. Pascalo ol !orbeHte des re sine lui 0eli), Fn intimitatea conacului sGu de la moHie, aranjat Fn stil rom%nesc. 0eli) a"lG cG Pascalo ol "Gcuse studii Fn Germania, a oi la Paris, cGlGtorise rin mai toatG #uro a, "usese cGsGtorit+ a"lG cG&i lace sG c%nte la "laut, cG e o "ire boemG. Pascalo ol se considerG un ratat Hi !rea ca as iraEiile lui artistice sG le realizeze Fn Otilia. #a Fl considerG un bGrbat c(ic, un om de mare caracter, care a "ost "oarte bun cu ea. 0ata e cu rinsG de o caldG FnduioHare entru cG Pascalo ol e singur sracul-, nu are e nimeni. #l !ine Fn casa lui Costac*e, aHa cum el FnsuHi mGrturiseHte, ca sG aibG sentimentul de "amilie. Oarecum blazat, rin nobleEea su"leteascG, rin discreta oezie a sentimentelor ersonajul a "ost asociat eroilor lui .ur$*enie!. C*i ul adolescentin al Otiliei este Hi el descris Fn mod e) res de scriitor, din momentul sosirii lui 0eli) Fn casa unc*iului sGu, aHa cum o obser!G t%nGrul' un ca relun$ Hi t%nGr de "atG, FncGrcat cu bucle, cGz%nd %nG e umeri. ( oi ri!irea coboarG asu ra !estimentaEiei, care su$ereazG su leEea, delicateEea, "irea desc*isG a "etei, o a ariEie romanticG tulburGtoare. PrezenEa Otiliei Fn!ioreazG Hi lumineazG atmos"era lu$ubrG, a GsGtoare a casei. #a rGs %ndeHte Fn jur $raEie, inteli$enEG, delicateEe, tumult de asiuni c%nd c%nta la ian, prea c &tie multe &i intimida pe "r"ai, Fnc%t +o& Costac(e Pascalopol .tnic $eli/ !nsu&i n-ar )i !ndrznit s contrarieze pe Otilia. (mestec de co ilGrie Hi adolescenEG, cu instinct "eminin si$ur, nai!G, ea are e"ecte tonice tulburGtoare asu ra lui Pascalo ol, "aEG de care se mani"estG cu $esturi materne 5Fi otri!eHte cu $rijG acul din cra!atG6, sau sGrind de e scaunul lui moH Costac*e e cel al lui Pascalo ol+ ea este "eminitatea sur rinsG Fn rocesul ei de "ormare, remarcabil redatG de scriitor. In conturarea Otiliei, cel mai com le) ersonaj a romanului, scriitorul "oloseHte te*nica modernG a ers ecti!elor multi le Hi a obser!aEiei si*olo$ice. #a se re"lectG di"erit Fn cei din jurul sGu' moH Costac*e o sor"ea umilit din oc(i &i rdea din toat )aa lui spn+ entru Pascalo ol este o mare &trengri, cu un temperament de artist, o rndunic !nc(is !n coli'ie moare+ o )iin ginga& care merit ocrotirea, o )loare rar, o )at mndr &i independent. 0irea nGstruHnicG, !isGtoare Hi im re!izibilG, tumultul tinereEii sunt cuceritoare. /italitatea, e)uberanEa Hi sinceritatea deconcertantG a tinereEii "ormeazG o ima$ine urG, de un "armec a arte' Fl t%rGHte Fn $oanG e 0eli) rin curte, rG Gie e scarG, "luierG, danseazG. (ceeaHi "eminitate Hi "ranc*eEe a $esturilor mani"estG Hi "aEG de Pascalo ol. Pentru ($lae Hi (urica, urtGrile Otiliei sunt asemeni )etelor )r cpti &i )r prini. #a FnsGHi se analizeazG cu luciditate' Ce tnr de 'rsta mea !i !nc(ipui c m-ar iu"i pe mine a&a cum sunt0 .unt )oarte capricioas 'reau s )iu li"er-1* Ki "aEG de 0eli) are $riji materne, dorind ca acesta sG&Hi "acG o carierG strGlucitG. Otilia FHi de"ineHte sentimentele "aEG de 0eli)' &i eu te iu"esc !n attea )eluri !nct nu pot s analizez acum ct te iu"esc ca )rate &i ca iu"it. CGlGtoria la Paris, Fm reunG cu Pascalo ol, o maturizeazG+ de!ine mai si$urG, mai conHtientG de ea FnsGHi, sc*imbare e care 0eli) o erce e. Criza adolescenEei, criza eroticG Fn drumul s re maturizare rin care trece 0eli) este descrisG rin acumulGri succesi!e. #l arcur$e drumul de la sim la atracEie %nG la acuitatea trGirii sentimentului iubirii caste' simte ne!oia im erioasG a rezenEei "etei+ are insomnii, simEurile toate tresaltG acut. 3e ut%nd sta cu Otilia, Hedea cu lucrurile ei+ din obiectele, din dezordinea camerei Fi reconstituia miHcGrile. Se simEea mai a roa e de Otilia, aici Fn odaie, dec%t l%n$G ea FnsGHi. 0amiliaritatea cu Pascalo ol, rezenEa ermanentG a acestuia Fl indis uneau. 3umeroase a$ini descriu lucid stGrile si*ice Hi "izice rin care trece 0eli), ale rimei e) erienEe erotice, ale iubirii dint%i, adolescentine' neliniHte Hi incertitudine, adoraEie Hi deznGdejde, $elozie Hi "ericire. C*inurile rin care trece c%nd Otilia nu&i rGs unde la scrisoare sunt rele!atoare. IndrG$ostit, !isGtor Hi re"le)i!, simEea ne!oia rezenEei ei "eminine 5li sit de dra$ostea mamei care murise de tim uriu6. .Gcerea Otiliei Fi um le su"letul de multi le stGri' m%nie, $elozie, "ace "el de "el de i oteze, Fl cu rinde o "renezie nebunG de a merge pe ,os !n )rig, %nG la 9Gneasa+ "ericire Hi nesi$uranEG se zbat Fn su"letul sGu t%nGr Hi ur.

#) erienEa eroticG Fm linitG "iziolo$ic, rin cunoaHterea Geor$etei, Fl maturizeazG e 0eli), ri!ind alt"el acum ima$inea Otiliei Hi com ortamentul ei. C*i ul ei rGm%ne FnsG, entru totdeauna, Fn!Gluit Fn mister, o ima$ine derutantG, de !is. .itlul romanului Hi "inalul sGu e) rimG esenEa dilematicG a "eminitGEii, natura contradictorie a su"letului omenesc. #lementele romantice se adau$G te*nicii balzaciene' ersonajele sunt $ru ate antitetic 50eli) Hi Otilia se o un, rin uritatea lor moralG, ari!iHtilor Hi mesc*inilor din jurul lor+ $enerozitatea lui Pascalo ol se o une a!ariEiei lui Costac*e H.a.m.d.6+ analiza sentimentului iubirii, atmos"era de uritate de$ajatG amintesc de a$inile romantice ale lui Stend*al. 2escrierea naturii, roiectarea $randioasG a 9GrG$anului e un "undal "antastic, "olosirea contrastelor Fn descrierea c%m iei, re"lectate Fn conHtiinEa lui 0eli), sunt a$ini de sensibilitate romanticG. Imensitatea c%m iei, plat &i !ntins, "GrG nici o mar$ine, uEul cu cum GnG, un cal ce prea gigantic, iar co ilul care&l m%na Grea un ciclop, totul lGsa im resia de ieHire din ci!ilizaEie Hi din tim . 0eli) are intuiEia pustietii scitice. .otul era rmas pe loc !n a)ara oricrei epoci !ntr-o a"solut neistoricitate. Scriitorul ilustreazG lGcerea $randiosului, o sensibilitate acutG la sugestiile de in)init &i spaiu aistoric, rin care se a ro ie de #minescu Hi Sado!eanu. Construit Fn s irit clasic balzacian Hi cu o !iziune realistG, Enigma Otiliei asimileazG elemente ale romantismului modern' intros ecEia, "ineEea, luciditatea Hi recizia analizei si*olo$ice+ interesul entru si*olo$ii contradictorii, tulburGtoare Hi derutante 5Otilia, Pascalo ol6, entru in!oluEii, de$radGri si*ice 5alienarea, senilitatea, dedublare conHtiinEei & Simion .ulea6, entru studiul consecinEelor ereditGEii 5.iti6, toate intrG Fn s"era modernului. 0inalul romanului se Fnc*eie simetric, cu ima$inea de la Fnce ut' casa lui Costac*e Giur$iu!eanu, Hi mai dezolantG, iar 0eli) reFn!ie Fn memorie cu!intele acestuia' 2ici nu st nimeni & ce sunG dezolant Hi lu$ubru. Enigma Otiliei este un roman "undamental al literaturii rom%ne, o creaEie ori$inalG, sintezG a clasicismului realist de ti balzacian, cu elemente romantice Hi moderne.