Marealul Omar Hassan Ahmad Al-Bashir Nscut la1 ianuarie 1944 este preedinte al Sudanului i eful Partidului Naional

Congresului . El a venit la putere n 1989, cnd, a condus un grup de ofieri ntr-o vrsare de snge n lovitur de stat militar care nlturat guvernul -prim-ministrului Sadiq al-Mahdi, atunci cnd ara a fost la riscul de a intra ntr-o foamete naional. De atunci, el a fost ales de trei ori n calitate de preedinte. n 2010, Sudan se afla pe scara a 17-cea mai rapid cretere economie din lume.Proiecte majore realizate include construcia a Merowe barajului , accentuarea i prelungirea Roseires barajului , extinderea mare n producia de energie electric, construirea a cinci noi poduri peste rul Nil, construirea unui numr relativ mare de autostrzi i drumuri n comparaie cu preedinii anterioare; ulei de foraj i rafinrii de petrol i conducte de petrol cldire; crearea de 36 de noi universiti; mbuntiri majore i extinderi n conducte i a serviciilor de ap menajer; construirea unei industrii de fabrica ie de automobile ( bucur Auto ); construirea unei industrii prelucrtoare de aeronave de instituire a unui sistem juridic bazat peSharia drept,. i negocierea unui acord de pace cu Europa de Sud . n octombrie 2005, guvernul al-Bashir a negociat un capt la al doilea rzboi civil sudanez, unul dintre cele mai lungi-funcionare i ucigtoare rzboaie ale secolului 20, prin acordarea de autonomie limitat la Sudanul de Sud dominat de Sudan Armata de Eliberare a Poporului (SPLA). Mai trziu, un referendum a avut loc n Europa de Sud care a dus la separarea de sud n ar separat a Sudanului de Sud . n regiunea Darfur, care are o istorie de violen ntre agricultori i pstori de secole ca urmare a deficitului de ap i pmnt verde, a existat un violent conflict din Darfur alimentat de rile vecine Ciadi Libia . Ciadul a legate de triburi de crossover, n timp ce n Libia, Muammar Gaddafi a gzduit i a sprijinit rebelii. Acest lucru a dus la taxe de deces, care sunt de 10.000 n conformitate cu [12] [13] [14] [15] [16] guvernul sudanez , dar unii sugereaz ntre 200.000 i 400.000. n timpul preediniei sale, au existat mai multe lupte violente ntre Janjaweedmiliie i grupuri rebele, cum ar fi Armata de Eliberare a Sudanului (SLA) i Miscarea pentru Justitie si Egalitate (JEM), sub form de rzboi de gheril n [17] regiunea Darfur.Rzboiul civil a deplasat peste 2,5 milioane de persoane dintr-o populaie total de [18] [19] 6,2 milioane de euro n Darfur i a creat o criz n relaiile diplomatice dintre Sudan i Ciad. Relaia sudanez-Ciad imbunatatit dramatic dup preedintelui Ciadului, Idriss Dbyvizitat Khartoum n 2010 i Ciad dat afar rebelii din Darfur le-a sprijinit n prealabil i o patrul de frontier militare comune a fost [20] stabilit. Rebelii din Darfur a pierdut sprijinul de la Libia, dup moartea lui Muammar Gaddafi i [21] [22][23] prbuirea regimul su n 2011. n ciuda faptului c Sudanul nu este un stat parte la Statutul de la Roma , n iulie 2008, procurorul a Curii Penale Internaionale (CPI), Luis Moreno Ocampo , a acuzat al-Bashir de genocid , crime mpotriva [ 24] umanitii i crime de rzboi n Darfur . Pn la sfritul anului 2008, Curtea a acordat drepturi de participare victima la doar unsprezece sudanez, spre deosebire de 171 congolez i 57 de ugandezi, i [25 ] nu un singur caz de protecie a martorilor n numele Darfurians a fost prezentat judectorilor. Instana de judecat a emis un mandat de arestare pentru al-Bashir, la 4 martie 2009 privind capete de acuzare de crime de rzboi i crime mpotriva umanitii, dar a decis c nu exist dovezi suficiente pentru a -l [26] [27] urmri n justiie pentru genocid. Cu toate acestea, la 12 iulie 2010 , Curtea a emis un al doilea mandat care conine trei capete de acuzare separate. Noul mandat, ca i cu primul, au fost livrate [27] la guvernul sudanez , pe care nu l-am recunoscut nici CPI. Al-Bashir este prima edin eful statului [27] a pus sub acuzare de CPI. Cele sub acuzare nu susin c Bashir a luat parte personal la astfel de activiti. n schimb, spun ei, el este "suspectat de a fi responsabil penal, n calitate de co-autor [28] indirecte". Experii internaionali cred c este puin probabil ca Ocampo are suficiente [29] dovezi. Decizia Curii se opune de ctre Uniunea African , Liga Statelor Arabe ,Nealiniate Micarea , [30] [31] iar guvernele din Rusia i China. O scurgere de la WikiLeaks ar fi arat c preedintele sudanez a delapidat fonduri de la stat n valoare de 9 miliarde de dolari, la care Lloyds Bank din Anglia mai trziu a respins ca "Lloyds a insistat c nu era contient de orice legtur cu Bashir, n timp ce un purttor de cuvnt al guvernului sudanez a declarat c afirmaia c preedintele a luat banii a fost" ridicol ", i a

atacat motivele procurorului." ntr-o interviu cu Guardian Al Bashir a spus referindu-se la ICC Prosecuter Ocampo "Cea mai mare minciun a fost atunci cnd a spus c avea 9 miliarde de dolari ntr una din bncile britanice, i mulumesc lui Dumnezeu, banca britanic i [British] ministrul de finane ... a [28] negat aceste acuzaii. " Mandatul de arestare a crescut n mod activ sprijin public pentru al-Bashir din [33] Sudan.
Coninut
[ ascunde ]

[32]

1 timpurie i viaa de familie 2 cariera militar 3 Preedinia

o o o o o o o

3.1 lovitur de stat 3,2 Alegeri 3,3 Tensiunile cu Hassan Al-Turabi 3.4 de logodna cu Statele Unite i puterile occidentale 3.5 Sudanul de Sud 3.6 rzboi n Darfur 3.7 Rechizitoriul de CPI

4 A se vedea, de asemenea, 5 Referine 6 Legturi externe

Timpuriu i viaa de familie [ edit ]

Al-Bashir a fost nscut n hosh Bannaga , doar la nord de capitala, Khartoum la o familie de arab coborre. El face parte din Al-Bedairyya Al-Dahmashyya un beduin trib aparine mai [34] mare ja'alin coaliie, un arab trib din nord mijloc de Sudan, apoi o parte aRegatului Egipt i Sudan . El a primit educaia primar acolo, iar familia sa mutat mai trziu la Khartoum, unde a terminat liceul. AlBashir este cstorit cu verioara lui Fatima Khalid. El are, de asemenea, o a doua sotie pe nume Widad Babiker Omer, care a avut un numr de copii cu primul ei so Ibrahim Shamsaddin, un membru al Consiliului Comandamentului Revoluiei pentru Salvrii Naionale , care a murit ntr-un accident de [35] elicopter. Al-Bashir nu are copii de propria sa.

Cariera militar [ edit ]

A intrat n armata sudanez n 1960. Al-Bashir a studiat la Academia Militar egiptean din Cairo i, de [36] asemenea, a absolvit Academia Militar Sudan din Khartoum n 1966. El a crescut rapid prin rndurile i a devenit un ofier de parautiti . Mai trziu, al-Bashir a servit n armata egiptean n timpul rzboiului [37] de Yom Kippur din 1973 mpotriva Israelului . n 1975, al-Bashir a fost trimis la Emiratele Arabe Unite ca sudanez ataatul militar . Dup ntoarcerea sa acas al-Bashir, a fost fcut un comandant de garnizoan. n 1981, al-Bashir a revenit la trecutul su de [38] parasutisti, cnd a devenit comandant al unei brigzi parasuta blindat.

Preedinia [ edit ]
Lovitur de stat [ edit ]

Cnd sa ntors n Sudan ca un colonel n armata Sudanului , al-Bashir, a condus un grup de ofieri de armat n nlturarea instabil guvern de coaliie de prim-ministru Sadiq al-Mahdi ntr-o vrsare de [1] snge lovitur de stat militar , la 30 iunie 1989. n conformitate cu al leadership-Bashir, noul guvern [39] militar a suspendat partidelor politice i a introdus un cod legal islamic la nivel naional. Apoi, el a devenit presedinte al Consiliului Comandamentului Revoluiei pentru Salvrii Naionale (un organism nou nfiinate cu puteri legislative i executive pentru ceea ce a fost descris ca o perioad de tranzi ie), i-a [40] asumat funciile de ef de stat , prim-ministru , ef al forelor armate, i ministru al aprrii . n urma de promovare al-Bashir la preedintele Consiliului Comandamentului Revoluiei pentru Salvrii Naionale , el sa aliat cu Hassan al-Turabi , liderul Frontului Islamic National , care, impreuna cu al-Bashir a nceput instituionalizarea legii Sharia , n partea de nord a Sudanului. n continuare, al-Bashir a emis epurri i execuii de oameni pe care el a pretins a fi lideri loviturii de stat din rndurile superioare ale armatei, interzicerea de asociaii, partide politice, i ziare independente i ncarcerarea de figuri politice de [41 ] conducere i jurnaliti.

Bashir ajunge n capitala de Sud Juba , 2011

La 16 octombrie 1993, puterile al-Bashir a crescut atunci cnd el nsui numit preedinte al rii, dup care a desfiinat Consiliul Comandamentului Revoluiei pentru Salvrii Naionale i toate celelalte partide [42] politice rivale. Executiv i puterile legislative ale consiliului au fost ulterior dat la al-Bashir complet. La nceputul anilor 1990, administrare al-Bashir a dat und verde s pluteasc o nou moned numit Dinar sudanez s nlocuiasc vechea Pound sudanez ponosit, care a avut a pierdut 90 la suta din valoarea sa n timpul anii 1980 turbulente, moneda a fost mai trziu schimbat napoi la Pounds, dar ntr-un ritm mult mai mare. El a fost ales ulterior preedinte (cu un mandat de cinci ani), n alegerile naionale 1996, unde [43] a fost singurul candidat de lege pentru a candida la alegeri i Hassan al-Turabi a fost ales pentru un loc n Adunarea Naional, unde a a servit n calitate de preedinte al Adunrii Naionale ", n anii [44] 1990." n 1998, al-Bashir i Comisiei prezideniale a pus n aplicare o nou constituie, care s permit asociaii politice limitate n opoziie cu al-Bashir Partidul Congresului Naional i susintorii si la fi format, cu toate c aceste grupuri nu a reuit s obin nici un acces semnificativ la puterea guvernamental, pn la conflictul din Darfur a devenit un subiect. La data de 12 decembrie 1999, alBashir a trimis trupe i tancuri mpotriva parlamentului i demis Hassan al-Turabi , Preedintele [45] Parlamentului, ntr-o lovitur de palat .

Alegeri [ edit ]
Al Bashir a fost ales preedinte (cu un mandat de cinci ani), n alegerile naionale 1996 i Hassan alTurabi a fost ales pentru un loc n Adunarea Naional, unde a servit ca preedinte al Adunrii Naionale [44] ", n anii 1990." n 1998, al-Bashir i Comisiei prezideniale a pus n aplicare o nou constituie, care s permit asociaii politice limitate n opoziie cu al-Bashir Partidul Congresului Naional i susintorii si s fie formate. La data de 12 decembrie 1999, al-Bashir a trimis trupe i tancuri mpotriva [45] parlamentului i demisHassan al-Turabi , Preedintele Parlamentului, ntr-o lovitur de palat .
[43]

El a fost reales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani n alegerile preziden iale a avut loc 13-23 [46] decembrie 2000.

ntre 2005 i 2010 a existat un guvern de tranziie instituit n conformitate cu un acord de pace 2005, care a ncheiat cu mai mult de dou decenii de la nord-sud, rzboi civil i a vzut formarea unui acord de [47] mprire a puterii ntre Silva Kiir lui MEPS i Al Bashir dePartidul Congresului Naional (NCP ). n primele alegeri multi-partid, Al Bashir a fost reales preedinte n 2010 alegerile prezideniale, n timp ce Salva Kiir, liderul fostului rebel Miscarea Sudan Popular de Eliberare ( SPLM ), a castigat reelectorale n scrutinul prezidenial, n ceea ce a fost o regiune din sudul semi-autonom Sudanului. Aceste alegeri au fost convenite pe mai devreme n acordul de pace 2005, care a ncheiat cu mai mult de dou [47] decenii de la nord-sud rzboi civil.
[48]

Al-Bashir a realizat o cretere economic n Sudan. Acest lucru a fost mpins mai departe de foraj i [50] [2] extracie a petrolului. n 2010, Sudan a fost considerat a economiei 17-cea mai rapid cretere din lume.
[49]

Tensiunile cu Hassan Al-Turabi [ edit ]

La mijlocul anilor 1990, un conflict ntre al-Bashir i al-Turabi a nceput, n mare parte ca urmare a legturilor al-Turabi de lafundamentaliste islamice grupuri, precum i permindu-le s funcioneze din [51] Sudan, chiar invita personal Osama bin Laden a rii . Statele Unite au enumerate Sudan ca [52] un sponsor de stat a terorismului din 1993, n mare parte ca urmare a al-Bashir i Hassan al-Turabi a [53] [54] lua puterea complet la nceputul anilor 1990. firmele din SUA au a fost interzis de la a face afaceri [55] n Sudan din 1997. n 1998, fabrica de farmaceutice Al-Shifa din Khartoum a fost distrus de un american cu rachete grev din cauza presupusei produciei sale de arme chimice i link-uri ctre alQaeda . Cu toate acestea, Biroul de Departamentul de Stat al SUA de Informa ii i Cercetare a scris un raport n 1999 sub semnul ntrebrii atacul asupra fabricii, sugernd c conexiunea la bin Laden nu a fost corect, James Risen raportat n New York Times: "Acum, analitii rennoit ndoielile lor i-a spus asistentul secretarului de stat Phyllis Oakleyc dovezile CIA pe care sa bazat atacul a fost inadecvat doamna Oakley le-a cerut s verificai, probabil, au existat unele informaii nu au vzut nc Rspunsul a venit repede napoi:. Nu a fost. . nici o dovezi suplimentare doamna Oakley a convocat o ntlnire de consilierii cheie i a ajuns la un consens:. Contrar a ceea ce Administraia spunea, n cazul leag Al Shifa [56] la domnul bin Laden sau pentru arme chimice a fost slab " Dup ce a fost re-ales preedinte al Sudanului, cu un mandat de cinci ani, n alegerile din 1996 , cu 75,7 [36] la sut din voturi, al-Bashir a emis nregistrarea partidelor politice legalizate n 1999, dup ce a fost influenat de al-Turabi. Partidele rivale cum ar fi liberal-democraii din Sudan i Aliana Forelor de Munc popoarelor, n frunte cu fostul preedinte sudanez Gaafar Nimeiry , s-au stabilit i s-au permis s candideze pentru alegerile mpotriva al-Bashir Partidul Congresului Naional , cu toate acestea, nu au reuit s realizeze sprijin semnificativ, i al-Bashir a fost reales preedinte, primind 86,5 la sut din voturi n alegerile prezideniale din 2000 . La alegerile legislative, n acelai an, Partidul Congresului Naional alBashir a ctigat 355 din 360 de locuri, cu al-Turabi ca preedinte. Cu toate acestea, dup al-Turabi a introdus un proiect de lege pentru a reduce puterile preedintelui, fapt care ia determinat al-Bashir de a dizolva parlamentul i s declare o stare de urgen , tensiunile au nceput s creasc ntre al-Bashir i al-Turabi. Potrivit surselor, al-Turabi a fost suspendat n calitate de pre edinte al Partidului Congresului Naional, dup ce a cerut un boicot de campanie realegerea pre edintelui. Apoi, o aschie-faciune, condus de al-Turabi, Partidul Popular Congresului Naional (PNC), a semnat un acord cu Armata de Eliberare a Poporului Sudanez , care a condus al-Bashir s cread c au fost complot pentru el i [36] guvernul rsturna. n continuare, influena al-Turabi i cea a "" internaionalist "i aripa ideologic" partidului su diminuat "n favoarea" naionaliste ", sau mai pragmatice lideri care se concentreaz pe ncercarea de a recupera de la dezastruos din Sudan izolare internaional i pagube economice, care a dus la aventurismul ideologic. [57] " n acelai timp, Sudan a lucrat pentru a potoli setea n Statele Unite i n alte critici internaionale de [58] excludere a membrilor de Jihadul Islamic Egiptean i ncurajarea bin Laden s plece.

La ordinele lui al-Bashir, al-Turabi a fost nchis bazat pe acuzaiile de conspiraie n 2000, nainte de a fi [59] lansat n octombrie 2003. El a fost din nou nchis n Kober (Cooper), nchisoare n Khartoum n martie 2004. El a fost eliberat la 28 iunie 2005, la nlimea acordului de pace n rzboiul civil.

Angajament cu Statele Unite i puterile occidentale [ edit ]

De la nceputul anilor 1990, cnd Bashir a preluat puterea, regimul su a fost n contradic ie cu politica extern mai mare SUA n regiune. Sudan sprijinit Irakul n ei invazia din Kuweit si a fost acuzat de adpostirea i furnizarea de adpost i asisten pentru grupurile teroriste islamice. De la nceputul anilor 1990, Carlos acalul , Osama bin Laden , Abu Nidal i ali lideri teroriste locuit n Khartoum. Rolul Sudan n radical pan-arab Conferinei Islamice, condus de Hassan al-Turabi , a reprezentat o chestiune de mare interes pentru securitatea oficialilor americani i dependente din Khartoum, rezultnd n mai multe reduceri i evacuarea personalului din SUA de la Khartoum n devreme pentru a mijlocul anilor [ necesit citare ] 1990. Link-uri islamiste Sudan cu organizaiile teroriste internaionale a reprezentat o problem deosebit de ngrijorare pentru Guvernul SUA, ceea ce duce la desemnarea 1993 Sudan ca un sponsor de stat a terorismului i o suspendare a operaiunilor Ambasadei SUA la Khartoum n 1996. La sfritul anului 1994, ntr-un efort iniial de a inversa imaginea naiunii sale n cretere n ntreaga lume ca o ar care adpostete terorist, Bashir a colaborat n secret cu forele speciale franceze pentru orchestra de captare [60] i arestarea pe teritoriul sudanez de Carlos acalul .

Oferta Sudanului de asisten de combatere a terorismului, aprilie 1997

La nceputul anului 1996, Bashir autorizat Ministrul Aprrii su la acel moment, El Fatih Erwa, pentru a [61] face o serie de excursii secrete n Statele Unite pentru a purta discuii cu oficiali americani, inclusiv ofieri ai CIA i Departamentul de Stat al Statelor Unite cu privire la politica de sanciuni americane mpotriva Sudanului i ce msuri ar putea fi luate de ctre regimul Bashir pentru a elimina sanciunile. Erwa a fost prezentat cu o serie de cereri din Statele Unite, inclusiv cereri de informa ii despre Osama bin Laden i a altor grupuri islamiste radicale. Lista cererii din SUA a ncurajat, de asemenea, regimul lui Bashir s se mute departe de activiti, cum ar fi gazduieste "Paic" Conferinei Islamice, care interfereaza cu eforturile sudaneze s se mpace cu Occidentul. Sudan Mukhabarat (Central Intelligence Agency), a petrecut o jumtate de deceniu acumulnd date de informa ii cu privire la

bin Laden i o gam larg de islamiti, prin vizite periodice anuale pentru conferinele Paic. n mai 1996, dup seria de ntlniri secrete Erwa pe teritoriul Statelor Unite , Administraia Clinton a cerut ca [63] Sudan expulza bin Laden. Bashir respectate.
[62]

Controversa a izbucnit cu privire la posibilitatea Sudan au oferit s l extrdeze pe bin Laden n schimbul de revocare sanciuni din SUA, care au fost interfereaz cu planurile Sudan de a dezvolta cmpuri de petrol din zonele de sud ale rii. Oficialii americani au insistat reuniunile secrete au fost de acord doar s exercite presiuni asupra Sudanului n conformitate pe o serie de probleme de combatere a terorismului. Sudanezi insistat asupra faptului c o ofert de a extrda bin Laden au fost fcute ntr -o edin secret unu-la-unu de la un hotel de Fairfax ntre Erwa i apoi CIA eful Biroului Africa, cu condiia ca sanciunile end de la Washington mpotriva regimului lui Bashir. Amb. Timothy M. Carney a participat la una dintre edinele de hotel Fairfax. ntr-o bucata de aviz comun n Washington Post Outlook Seciunea n 2003, Carney i Ijaz a susinut c, de fapt, sudanezi au oferit s l extrdeze pe bin [64] Laden ntr-o ar ter, n schimbul pentru scutirea de sanciuni n august 1996, American manager de fond de hedging Mansoor Ijaz cltorit n Sudan i sa ntlnit cu nali oficiali, inclusiv Turabi i Bashir. Ijaz cerut oficialilor sudanezi s mprtii datele de informaii cu oficialii americani pe bin Laden i ali islamiti care au cltorit n i din Sudan n timpul celor cinci ani precedeni. Ijaz transmis constatrile sale oficialii americani la ntoarcerea sa, inclusiv Sandy Berger , apoi adjunct consilier de securitate naional Clinton, i a pledat pentru Statele Unite s se angajeze n mod [65] constructiv n rile islamice sudaneze i alte. n aprilie 1997, a Ijaz convins Bashir pentru a face o oferta necondiionat de asisten combaterea terorismului, sub forma unei scrisori prezidenial semnat [66] c Ijaz livrate la congresmanul Lee H. Hamilton de mn. In octombrie 1997, de luni de la uvertura sudanez (realizat de ctre Bashir n scrisoarea ctre Hamilton), Departamentul de Stat al SUA, n Sec. de directiv de stat Madeleine Albright, n primul rnd a anun at c va reveni diplomaii americani la Khartoum pentru a urmri date de combatere a terorismului n posesia Mukhabarat lui, i apoi n termen de zile, inversat aceast decizie i a impus mai dure i mai cuprinztoare economic, comercial, i sanciunile financiare mpotriva Sudan. n august 1998, n urma a Africii de Est bombardamentelor ambasadei, SUA a lansat rachete de croazier greve mpotriva Khartoum. Ultima Ambasadorul SUA n Sudan, ambasadorul Tim Carney , pot plecat nainte de acest eveniment i nici ambasador nou a fost desemnat de atunci. Ambasada SUA este condus de un nsrcinat cu afaceri .

Sudanul de Sud [ edit ]

Articol principal: Al doilea sudanez Civil War Rzboi civil a izbucnit ntre jumtile de nord i de sud ale rii de peste 19 ani ntre cele nordice arabe triburi i triburile din sud africane, dar rzboiul curnd efectiv dezvoltat ntr -o lupt ntre Poporului Armata de Eliberare a Sudanului i guvernul al-Bashir. Rzboiul a dus la milioane de sudisti fi strmutate, nfometat, i lipsii de educaie i de ngrijire a sntii , cu aproape dou milioane [67] de victime. Din cauza acestor aciuni, diverse sanciuni internaionale au fost plasate n Sudan. Presiunea internaional intensificat n 2001, cu toate acestea, i liderii de Naiunile Unite , numit pentru al-Bashir s fac eforturi pentru a pune capt conflictului i s permit lucrtorilor umanitari i [68] internaionale pentru a oferi ajutor pentru regiunile de sud a Sudanului. O mare progres a fost facuta pe parcursul 2003. Pacea a fost consolidat cu semnarea oficial de ctre ambele pr i ale Nairobi Acordul de pace global de 09 ianuarie 2005, acordarea de Sudanul de Sud autonomie timp de ase ani, s fie urmat de un referendum cu privire la independen .Acesta a creat o poziie preedinte covicepreedinte i a permis nord i de sud a mpri ulei de depozite la fel, dar, de asemenea, a lsat ambele armate de Sud, n loc de Nord i. John Garang , acord de pace sud a numit co-vice-presedinte a murit ntr-un accident de elicopter pe o august 2005, la trei sptmni dup ce a fost investit [69] [70] inch Acest lucru a dus la revolte, dar pacea a fost n cele din urm re -stabilit i a permis din sud de [71] a vota ntr-un referendum de independen, la sfritul perioadei de ase ani . La data de 9 iulie 2011,

n urma unui referendum, regiunea din Sudanul de Sud separat ntr-un stat independent, cunoscut sub numele de Sudanul de Sud .

Rzboi n Darfur [ edit ]

Articol principal: Rzboiul din Darfur Din 1968, politicienii sudanezi au ncercat s creeze frac iuni separate de "africani" i "arabi", n zona de vest a Darfur , o sarcin dificil pe msur ce populaia a fost cstorit ntre substanial i nu ar putea fi distins de tonul pielii. Aceast instabilitate politic intern a fost agravat de conflicte transfrontaliere cu [72] [73] Ciad i Libia i 1984-1985 Darfur foametea n 2003, rebel Miscarea pentru Justitie si Egalitate i Armata de Eliberare din Sudan , acuznd guvernul de neglijarea Darfur i oprimare non-arabi n favoarea arabi, a nceput o rebeliune armat. Estimrile variaz de la numrul de decese rezultate n urma atacurilor asupra popula iei nonArab/Arabized de Janjaweed miliia: afirmaia guvernului sudanez, care pn la 10.000 au fost ucii n [13] acest conflict, Naiunile Unite au raportat c aproximativ 300.000 a murit n 2010 , i alte rapoarte loc [12] cifrele de la ntre 200.000 i 400.000. ntr-un interviu cu David Frost pentru Al Jazeera Englishprogramul Frost Over Lumea n iunie 2008, al-Bashir a insistat c nu mai mult de 10.000 au murit [74] n Darfur. Guvernul sudanez a fost acuzat de suprimarea informaiilor de ctre jailing i uciderea martorilor din [75] [76] [77] 2004, i manipulare cu dovezi, cum ar fi acoperirea gropi comune . Guvernul sudanez a arestat, de asemenea, i hruit jurnaliti, limitnd astfel gradul de acoperire de pres a situa iei din [78] [79] [80] [81] [82] Darfur. n timp ce guvernul Statelor Unite a descris conflictul ca genocid , ONU nu a [83 ] recunoscut conflictul ca atare. (a se vedea Lista de declaraii de genocid n Darfur ). Guvernul Statelor Unite a declarat n septembrie 2004 ", care genocid a fost comis n Darfur i c [84] guvernul sudanez i Janjaweed poart rspundere i care genocid pot fi nc loc. " La data de 29 iunie 2004, Secretarul de Stat al SUA , Colin Powell sa ntlnit cu al-Bashir din Sudan i l-au ndemnat s fac pace cu rebelii, pune capt crizei, i ridice restriciile cu privire la furnizarea de ajutor umanitar n [85] [86] Darfur. , Kofi Annan, sa ntlnit cu al-Bashir, trei zile mai trziu i a cerut ca el dezarma Janjaweed. n martie 2007, Uniunea African - Hybrid Operaiunea Organizaiei Naiunilor Unite n Darfur acuzat guvernul sudanez de a lua parte la "nclcri grave" n Darfur i a solicitat aciuni internaionale urgente pentru a proteja civilii acolo. Dup lupta sa oprit n iulie i august,la 31 august 2006, Consiliul de Securitate al Organizaiei Naiunilor Unite a aprobat Rezoluia 1706 , care a solicitat un nou 20600-trupe ONU de meninere a pcii vigoare chemat UNAMID s nlocuiasc sau s completeze o 7000 de trupe slab finanate i prost echipate Uniunii Africane Misiunea de meninere a pcii n vigoare Sudan . Sudan [ necesit a obiectat puternic la rezoluia i a spus c va vedea forele ONU n regiune ca invadatori strini. citare ] [ necesit citare ] n ziua urmtoare, armata sudanez a lansat o ofensiv major n regiune. Un nivel nalt tehnic consultare a avut loc la Addis Abeba , Etiopia , la 11 -. 12 iunie 2007, n conformitate cu 04 iunie2007 litere ale secretarului general i preedintele Comisiei Uniunii Africane, care s-au adresat la al[87] Bashir tehnice consultri au participat delegaii din partea Guvernului Sudanului, Uniunea African i [88] [89] Organizaia Naiunilor Unite. n 2009, generalul Martin Luther Agwai , eful Uniunii Africane comun - Operaiunea Naiunilor Unite, a declarat ca razboiul sa terminat n regiune, dei disputele low-level a rmas. "Banditismul, probleme localizate, oameni ncercarea de a rezolva problemele cauzate de ap i a terenurilor la nivel local. Dar [90] rzboiul real, ca atare, cred c sunt peste asta", a spus el. Omar al-Bashir solicitat asisten de numeroase non rile occidentale dup Occident, condus de America, sanc iuni mpotriva lui impus, a spus el, "Din prima zi, politica noastr a fost clar: Pentru a cuta spre est, spre China, Malaezia, India, Pakistan, Indonezia, i chiar Coreea i Japonia, chiar dac influena occidental la o parte [din aceste ri] este puternic. Noi credem c expansiunea chinez a fost firesc pentru c a umplut spa iul lsat de guvernele occidentale, Statele Unite ale Americii, i ageniile de finanare internaionale. Succesul

experimentului sudanez n tratarea cu China, fr condiii politice sau presiuni ncurajat alte ri africane [91] s se uite spre China. " Preedintelui Ciadului, Idriss Deby a vizitat Khartoum n 2010 i Ciad dat afar rebelii din Darfur le-a sprijinit anterior. Ambele pri sudanezi din Ciad i a stabilit mpreun o patrul de frontier militare [20] comune. La data de 26 octombrie 2011, Al Bashir a spus c Sudan dat sprijin militar pentru rebelii libieni , care au rsturnat Muammar Gaddafi .ntr-un discurs difuzat n direct la televiziunea de stat, Bashir a declarat ca mutarea a fost ca rspuns la sprijinul Col Gaddafi de rebelii sudanezi n urm cu trei ani. Sudan i Libia au avut o relaie complicat i adesea antagonice pentru muli ani. Preedintele Bashir a spus Micarea pentru Justiie i Egalitate (JEM), un grup rebel din Darfur, au atacat Khartoum trei ani n urm, folosind camioane libiene, echipamente, arme, muniie i bani. El a spus Dumnezeu a dat Sudan o ans de a rspunde, prin trimiterea de arme, muniii i sprijin umanitar pentru revoluionarii libian. "Dumnezeul nostru, mare i nlat, de mai sus cele apte ceruri, ne-a dat posibilitatea de a vizita reciproc", a spus el. "Forele care au intrat Tripoli, o parte din arme i capacitile lor, au fost de 100% sudanez", a spus mulimii. Discursul su a fost bine primit de ctre o mare mulime de oameni n oraul sudanez de est a Kassala. Dar disponibilitatea de uor de arme n Libia, i grania poroas rii cu Darfur, sunt, de [92] asemenea, de mare interes pentru autoritile sudaneze. Al Bashir, n discursul su a spus c prioritatea guvernului su a fost de a pune capt rebeliunii armate i conflictele tribale, n scopul de a salva de snge i direciona energiile tinerilor fa de construirea de Sudan n loc de "ucidere i distrugere". El a chemat n rndul tinerilor din grupurile rebele s depun [93] armele i s se alture eforturilor de a construi ara. Al Bashir se vede pe sine ca un om nedreptit i neneles. i asum ntreaga responsabilitate pentru conflictul din Darfur, spune el, dar spune c [28] guvernul su nu a nceput lupta i a fcut tot posibilul s-l ncheie. Al Bashir a semnat dou acorduri de pace pentru Darfur: 2006 Acordul de pace pentru Darfur , de asemenea, cunoscut sub numele de "Acordul de la Abuja", [94] a fost semnat la 05 mai 2006 de ctre guvernul sudanez, mpreun cu o faciune a SLA condus de Minni Minnawi . Cu toate acestea, acordul a fost respins de alte dou grupuri, mai mici, Micarea [95] [96] pentru Justiie i Egalitate (JEM), i o faciune rival al SLA condusa de Abdul Wahid Al Nur. Acordul din 2011 Darfur Pace, de asemenea, cunoscut sub numele de " Acordul de la Doha ", a fost semnat n iulie 2011 ntre guvernul sudanez i Micarea de Eliberare i Justiie . Acest acord a stabilit un fond de compensare pentru victimele conflictului din Darfur, a permis Preedintele Sudanului de a numi un vicepreedinte din Darfur, i a stabilit o nou Autoritate regional Darfur pentru a supraveghea zona pn cnd un referendum poate determina statutul permanent n Republica [ 97 ] Sudan.

De asemenea, acordul prevede mprirea puterii la nivel naional: micri care semneaz acordul va avea dreptul de a desemna doi minitri i dou patru minitri de stat la nivel federal i va fi capabil s desemneze 20 de membri a legiuitorului naional. Micrile vor avea dreptul de a desemna doi [ 98 ] guvernatori de stat n regiunea Darfur.

Acuzare de CPI [ edit ]

Wikitiri are stiri legate de:Curtea Internaional Haga mandat Penal de la

Problemele de arestare

pentru liderul din Sudan

Al-Bashir este acuzat de conducerea atacurilor mpotriva civililor din Darfur .

La data de 14 iulie 2008, procurorul ef al Curii Penale Internaionale (CPI), Luis Moreno Ocampo , a afirmat c al-Bashir a purtat rspunderea penal individual pentru genocid ,crime mpotriva [ 24 ] umanitii i crime de rzboi comise ncepnd cu 2003 n Darfur. Procurorul acuzat al-Bashir de a avea "orchestrat i pus n aplicare" un plan de a distruge principalele trei grupuri etnice, blan , masalit i Zaghawa , cu o campanie de crim , viol ideportare . Mandatul de arestare este susinut de NATO , Reeaua genocid intervenie , iAmnesty International . Un mandat de arestare pentru al-Bashir a fost emis la 4 martie 2009, de ctre o camer preliminar compus din judectori Akua Kuenyehia din Ghana , Anita Usacka din Letonia , i Sylvia [ 99 ] Steiner din Brazilia l acuz pe cinci capete de acuzare pentru crime mpotriva umanit ii ( crim, exterminare, trecere silit, tortur i viol) i dou capete de acuzare de crime de rzboi ( pustiitoare i [26 ] [ 100 ] direcionarea n mod intenionat atacurile mpotriva civililor ). Curtea a decis c nu exist dovezi [ 27 ] [ 101 ] suficiente pentru a-l urmri n justiie pentru genocid. Cu toate acestea, unul dintre cei trei judectori a scris o opinie separatargumentnd c exist "motive rezonabile s cread c Omar Al [ 101 ] Bashir a comis infraciunea de genocid". Curtea Penal Internaional procuror Luis Moreno-Ocampo a spus oficialii Departamentului de Stat al SUA pe 20 martie 2009 c "trebuie s fie izolate." Presedintele Bashir Ocampo a sugerat c n cazul n ascunztoarea lui Bashir de bani au fost dezvaluite (a pune cifra la, eventual, 9 miliarde dola ri), s-ar [ 102 ] schimba opinia public sudanez de la el a fi un "cruciat", pentru c de un ho . Sudan nu este un stat parte la Statutul de la Roma de instituire a CPI, i susine c aceasta nu trebuie s execute mandatul astfel. Cu toate acestea, Rezoluia Consiliului de Securitate al Organizaiei Naiunilor [ 103 ] Unite 1593 (2,005) solicit Sudanului s coopereze cu CPI, i, prin urmare, CPI, Amnesty International i alii insist c Sudan trebuie s respecte mandatul de arestare al Curii Penale [ 27 ] [ 104 ] Internaionale. Amnesty International a declarat c al-Bashir trebuie s se ntoarc n a face fa acuzaiile, i c autoritile sudaneze trebuie s-l rein i s se ntoarc peste el la CPI n cazul n care [ 105 ] acesta refuz. Al-Bashir este prima edin eful statului a acuzat vreodat de ctre CPI. Cu toate acestea, Liga [ 106 ] Arab i Uniunea Africana condamnat mandatul. Al-Bashir a vizitat din Egipt i Qatar . Ambele ri au refuzat s-l aresteze i s-l predea CPI la sosire. Stat membru ICC Ciad a refuzat, de asemenea, s-l [ 107 ] aresteze al-Bashir, n timpul unei vizite de stat n luna iulie 2010. Luis Moreno Ocampo i Amnesty International au susinut c avionul al-Bashir ar putea fi interceptate n spaiul aerian internaional. Sudan a anunat c avionul prezidenial va fi ntotdeauna escortate de avioane de lupt ale Forelor Aeriene sudanez s mpiedice arestarea sa.n martie 2009, chiar nainte de vizita lui Bashir la Qatar, guvernul sudanez a fost raportat n vedere trimiterea de avioane de lupt pentru a nso i avionul la Qatar, eventual, ca rspuns la Frana exprima sprijinul pentru o operaiune pentru a intercepta avionul n spaiul aerian internaional, precum Frana are baze militare n Djibouti i Emiratele Arabe Unite , i ar putea fi trimis [ 108 ] avioane de lupt pentru a intercepta avionul lui.
[ 27 ]

Acuzaiile mpotriva al-Bashir, au fost criticate i ignorate de interese n Sudan i n strintate, n special n Africa i lumea musulman. Fostul preedinte al Libia i fostul preedinte al Uniunii Africane Muammar al-Gaddafi a caracterizat actul de inculpare ca o form de terorism. De asemenea, el a crezut c [ 109 ] mandatul este o ncercare "de (vest) recoloniza fostele lor colonii." Egipt a spus, a fost "foarte deranjat" de decizia CPI i a solicitat o reuniune de urgen a Consiliului de Securitate al ONU a amne [ 110 ] mandatul de arestare. Ligii Arabe Secretarul General Amr Moussa a exprimat c organizaia subliniaz solidaritatea cu Sudan. Mandatul ICC a fost condamnat pentru "subminarea unitatea i [ 111 ] stabilitatea din Sudan." Organizaia de Cooperare Islamic a denunat mandatul ca nejustificate i total inacceptabil. Aceasta a susinut c mandatul a demonstrat "selectivitate i dublu standard aplicate n [ 112 ] legtur cu problemele de crime de rzboi". Au fost demonstraii mari de oameni sudanezi susin [ 113 ] preedintele Bashir i opuse acuzaiile CPI. trimisul prezidenial rus pentru Sudan Mikhail Margelov a susinut n 2009 c mandatul "stabilete un precedent periculos n relaiile internaionale" i "ar putea [ 114 ] mpiedica eforturile de a aduce pace n Sudan". Al-Bashir a respins acuzaiile, declarnd c "Cine a vizitat Darfur, sa ntlnit oficialii i a descoperit etnii i [ 115 ] triburile lor ... va ti c toate aceste lucruri sunt minciuni." El a descris acuzaiile ca "nu merita [ 116 ] cerneala ele sunt scrise inch " Mandatul va fi livrat la guvernul sudanez, care a declarat c nu va [ 27 ] [ 103 ] [ 104 ] efectua. Guvernul sudanez sa rzbunat mpotriva mandatului de expulzare a unui numr de interna ionale [ 117 ] de agenii de ajutor , inclusiv Oxfam iMercy Corps . Preedintele Bashir a descris ageniile de ajutor ca hoi care iau "99 la sut din bugetul pentru ajutorul umanitar ei nii, oferind oamenilor de Darfur 1 la sut ", i ca spioni n activitatea de regimuri strine. Bashir a promis c ageniile naionale vor furniza [ 118 ] ajutor pentru Darfur. n timpul unei vizite la Egipt , al-Bashir nu a fost arestat, ceea ce duce la condamnarea de ctre Amnesty International . n octombrie 2009, al-Bashir a fost invitat la Uganda ctre preedintele Yoweri Museveni pentru o reuniune a Uniunii Africane de la Kampala , dar nu a participat la protest de mai multe ONG-uri. La data de 23 octombrie 2009, al-Bashir a fost invitat la Nigeria ctre preedintele Umaru Yar'Adua pentru o alt ntlnire AU, i nu a fost arestat. n noiembrie, el a fost invitat la Turcia pentru [ 119 ] o OIC ntlnire. Mai trziu, el a fost invitat s Danemarca s participe la conferine privind [ 120 ] schimbrile climatice de la Copenhaga . Al-Bashir a fost unul dintre candidaii la alegerile prezideniale sudanez 2010 , primul democratic alegeri [ 121 ] [ 122 ] cu multe partide politice care particip n zeci de ani. Acesta a fost sugerat c prin deinerea i de a ctiga un alegerile prezideniale legitime, n 2010, al -Bashir au sperat s se sustrag de mandat [ 123 ] CPI pentru arestarea sa. La 26 aprilie, el a fost declarat oficial ctigtor dup ce Comisia Electoral [ 124 ] Sudan a anunat c a primit 68% din voturile exprimate n alegeri. Cu toate acestea, New York [ 125 ] Times a remarcat vot a fost "marcat de boicoturi i rapoarte de intimidare i fraud pe scar larg". Al-Bashir a vizitat Kenya la 27 august 2010, pentru a asista la Preedintelui semnarea Kenya nou [ 126 ] [ 127 ] constituie n lege. n mai 2011, al-Bashir a vizitat Djibouti pentru a participa la inaugurarea [ 128 ] preedintelui Ismail Omar Guelleh al treilea mandat lui. n luna iunie a aceluiai an, China preedintele Hu a primit al-Bashir, ca "prieten i frate" de la Beijing, promovarea intereselor Chinei n [ 129 ] resurse Sudanului. Al-Bashir a fost primit n Libia, mpreun cu o delegaie la nivel nalt n ianuarie 2012 n ncercarea de a restabili relaiile de prietenie i de a oferi suport pentru noul guvern libian dup [ 130 ] [ 131 ] cderea de Gaddafi . n iulie 2013, Omar al-Bashir a ajuns n Nigeria pentru summit-ul Uniunii Africane doar s prseasc [ 132 ] ara mai puin de 24 de ore mai trziu, pe fondul cererilor de arestarea sa. n august 2013, avionul lui Bashir a fost blocat de la intrarea Arabiei Saudite n spaiul aerian cnd Bashir a fost ncercarea de a [ 133 ] participa la inaugurarea preedintelui iranian Hassan Rouhani , a crui ar este principalul furnizor [ 134 ] de arme ctre Sudan.

Un al doilea mandat de arestare pentru preedintele al-Bashir a fost ulterior eliberat pe 12 iulie 2010. CPI a emis un mandat suplimentar adugarea de 3 capete de acuzare de genocid pentru purificarea [ 135 ] etnic din blana, masalit, i Zaghawa triburi. Noul mandat a inclus concluzia Curii c existau motive ntemeiate pentru a suspecta c (Omar al-Bashir) a acionat cu intenia specific de a distruge n parte [ 136 ] Fur, masalit i Zaghawa grupuri etnice din tulbure regiunea Darfur. CPI a lansat o declaraie mai departe spunnd c tarifele de al-Bashir includ acum "genocid de uciderea, genocid prin provocarea corporale grave sau mental ru i genocid de provocarea deliberat a degradrii condiiilor de fiecare grup-int de viata calculate pentru a aduce cu privire la distrugerea fizic a grupului "n trei capete de acuzare separate. Noul mandat va aciona ca un supliment la prima, n care acuzaiile aduse iniial mpotriva al-Bashir va rmne tot n loc, dar vor include acum crima de genocid, care a fost ex clus iniial, pn la apel. La data de 28 august 2010 n Nairobi , autoritile din Kenya au ales s nu s-i aresteze Al-Bashir la Curtea Penal Internaional (CPI) acuzaii de genocid, atunci cnd a sosit pentru o ceremonie pentru noua Constituie din Kenya . Al-Bashir a fost escortat n Nairobi luiUhuru Park , n cazul n care ceremonia de semnare a avut loc, de ctre ministrul Turismului Najib Balala . La 28 noiembrie 2011, Kenya a nalta Curte judectorul Nicolae Ombija ordonat ministrului de securitate intern pentru a aresta [ 137 ] al-Bashir, "ar trebui s se pun piciorul n Kenya n viitor." n plus, Ciad i Djibouti continua, pentru a permite Bashir s cltoreasc liber n ara lor, n ciuda fiind [ 135 ] pri la Statutul de la Roma al Curii Penale Internaionale Al Bashir a spus c Sudan nu este o parte a tratatului CPI i nu ar putea fi de ateptat s respecte prevederile sale la fel ca Statele Unite, China i Rusia. El a spus: "Este o problem politic i standarde duble, deoarece exist crime evidente, cum ar fi Palestina, Irak i Afganistan, dar [ei] nu au gsit drumul lor spre Curtea Penal Internaional". El a adugat: "n aceeai decizie, n care [a] caz Darfur [era] s fie transferat la instana de judecat a declarat c soldaii americani [din Irak i Afganistan] nu ar putea fi pus la ndoial de ctre instana de judecat, astfel c nu este vorba despre justiie, este un problem politic. " Al Bashir acuzat Luis Moreno Ocampo, procurorul-ef al CPI din 2003, de a mini n mod repetat, n scopul de a prejudicia reputaia i picioare lui. Al Bashir a spus "Comportamentul procurorului de instana de judecat, aceasta a fost n mod clar comportamentul unui activist politic, nu un profesionist legal. El este n prezent lucreaz la o campanie de mare pentru a aduga mai multe minciuni." El a adugat: "Cea mai mare minciun a fost atunci cnd a spus c avea 9 miliarde de dolari ntr -una din bncile britanice, i mulumesc lui Dumnezeu, banca britanic i [British] ministrul de finane ... a negat aceste acuzaii." De asemenea, el a spus: ". Cele mai clare cazuri din lume, cum ar fi Palestina i Irak i [ 28 ] Afganistan, crime clare pentru ntreaga omenire - toate nu au fost transferate la instana de judecat" n octombrie 2013, mai muli membri ai Uniunii Africane i-a exprimat furia la CPI, numindu-l "rasist", pentru c nu a nainta acuzaii mpotriva liderilor occidentali sau de aliaii occidentali n timp ce urmrirea penal a suspecilor numai din Africa pn n prezent.Uniunea African a cerut ca CPI proteja efi de stat africani de la urmrirea penal.