ou mat apiirat: ft ama mit 1 See cn macnn: m uemuncy nec , PROTECTIA eet ere eee ee PRIN RELEE IRNE DE CALCUL $1 PROIECTAREA SISTHYBLOR A : a mar ans a | ISTEMIELOK ELECTROENERGETICE | SISTEMELOR OR DE ATINGERE IN. INSTALATIILE eee » ELECTRICE AREA TRORIEL SBILITUDINIE ST MODELARIT IN ELECTROENER iN { | ae i Prof. dr. ing. SERGIU CALIN ing, SUZETTE MARCU {6k IN INDUSTRIE, $l AGHICULTURR Edigia a tha, ty REGINURE NonMALE $1 evdnutd 9) completsté TOIAKOPTICAMERODA DE ANALIZK A SISTEMELOR COMPLEXE P80 SPRATENSIUNT INTERNE IN SISTEMELE ELEGTRICE @ {) coiruna tewnicnoper Sete Steen Pamdete Bon de per: 9.081075. Coll ae tyar; 380 ‘Tirfs 2600-4 60 exemplar toate 2, 021336008 RELAY PROTECTION OF THE ELECTRIC SYSTEMS nog eg rh it teen ot ean et The meer principles and sootons used both in ur country areas amy aan See ees [rotation equipments, a apecil chapter applies tothe protection of igh voltae les Wt eeeriee owate area mck tan Sucre cee oer ae ed ee ae ng et pent et i rte Ste ‘remote information of energetic systems, adel mo ged cuentasCUPRINS Lub, DEFECTS $ CONDITIE DE CALCUL Ponts 1 PMOTBCTI 1. Platt de vain prtetive pein ele 14; Obietite protec pin neo perenantee impae Se Peterman (kate yeni caaewciel npr de poieie EEE Peles etfe fans temic protec pin Mee or onn £4. Phacpaste pune preteen FO, Pod Poteet de eotemtsceenss 23, Protects deta Protects area rotcl de nal de sera ala eaicareaeleelor de protectie : Pees cose eben poietic pri le. Het connor poner ERE Deletete nel tie conta 482, Beeeae oe warn emparan eatin 37 Cocaeralt gee : peers ‘Storie mnie sik i igi a Givin sua, festive ante in protect rn Te 7 eek 2 Date aryl anvrmale to sidemele seer aa, BUZGASEANI ts cieilor de seceieit’ peat ete pro 0 (224, Partearitatie cleat eurener de seursireit entra proetarea BRE QSidaait aes delerinasatrd stationane a een Ge ses ‘+ 24, Exit eaventler de dfeet bcoz) surteireuttelor nesetre, AE Deteminrenmpetanie 2p By oo So ‘Fabien i easier gs coor artes a Ita, PROVECHIME BCHIPAMENTULUL ELECTINC AL CENTRALELOR, STATHLOM $€ CONSUSIATORILOR fs. ert generatoarcorsheone rote Ie 32; Pipes maninalt 09 corent mgenraloaeoe #88, Pe Plein sole cuont pore: gneiss ut ate S37 aia, Pretec maxinalé de ant gestae eb pu de 30 BW Gin 3. Clana iil jeter tia 6 2s. Cudtioell de engine a protect maxi. S26 Pt mex eer meter al 3.3 Marien seniliatlprotetil iene 98 et pinatatt te eanarea protect n24 Some on FSH BBE Goer ceil ERE Roletiea reer ectonale a SEE ERtet eaters np entries arnt "pune Ta pie " Protein bil oie. 7 S151: Potecistpottee prc pone apa i flo. <. 3.02, Proce Impotree tube pert pnt tn Ytor 1 483, Pte ‘npotsiea tetuert seagentate «caret Go exci 37, Botcin tpotren creer tesa me 4 Protciagentorear npotren tee acini ae ot. 38, Alte pote ale generator : Mo Stn Seanmrnal ae protein aioe cordate oka actaare Prieta tramlormaonrlor # onetestomnstnrlr Proeeth prevdete stra tmastormatoare sf autetrasfonnetoare os... Freelance ere we si TES" roti cal e erent titrate oda babe ‘122: Protections Je erent ¢trmsformatereor eu tel Dobie ‘Btn sfsretal Tanga i Lou bantiedarate protec erase jongdnae irate 152; Vivacte ae tata protect frente trnatrnatouret do itiaue A 5 7 eas, Pislcbntiie peice dicta ‘panies Canora Yee fortes Soma a don grupo ee Secfimnr de este 7 Preface les de gate oo Protea fwgutice scorer masala Pavtelette protest autotmnatormatentct Fartewariatie petetel tansonasioaeor seplnntare" patra rata 5 Protea Mocarlor genernertctuntormatar(autetrestormator) 1, Parise protest imaninale de caret tmpotivaseurteleite er «ate ‘5.2, Partesiantine.peotecteldieren(iaie longitudinale 2 Rinichentatie plore peat poner Je panini otal Se Fe rca a poker Bacerdergemior entora $2. Distt dereng Baro EK Vavinte rete erent coe EEE Protec reid complete batir die Tanita’ ex se 2a, Protec alte ompicti Serie’ co epic Yew Giclee E20 Prot arotatscompci « hrlor en dou neeopioare De ereut Pat rm Soop eae de bare ear 26, Broce scismice peti bate olesaare. eee (2% Bimle Se atlarew protects arene asp: 001 (2S, Maran protec atestyai inompe no 62, Alle protec ale barca clestane. 254) Provetl eu ce Se mpc 32 Protests mpatria elector mociaite 63. Protech previaate pent apie 12. Brot prevaute 72 Bioterts"ewtarelo ‘ance EE mrott het iri il TBS Protein e tennant | TEC Protects Impotren praise 2 Proticia moloardor neerove i. Protea compensteseor snes Parte « Ia, PROTECTILE LINIILON ELECTRICE. 4 8 Protein tor radiate. i treet cee =e “ rene : Pi Hetcin nse cetacean ipa i Gt eet eacramean Hae Sides ce cea a Eee ih er amie “40, roe Naor limestone buster 82 SE cates svetonal 53% earstriee fe aeinase 825 Nelaren edeelor teense pris" eapartea smite 25, Boece minal decurat decionals pote sureenteloe nse a Sk Dainese elect ae 832 Rlimenaten tlt aetna 020.020 22% Sms tile ale pnoteilor maxima cen aiveciienae 8%: Protctn noe cu sneatre baker ipo’ dfsiio® saan” ‘5 Pots lor dn ete ex ere! mis Ge puncte a pam ‘S52, Potaci Mior de eee eave ma de punee pn oo 16 ren ol, Pr ava cones Ee ee tattia eina ape soa i AGE & a i soe ea is Soper oc REE Sree A aah 2 a asCL : ype Ginette teens acta tcc pets nr ee ee ee : Eg er retry ee ee sou etnias ca al lias Be Le ern eae il ro cnc nes. Purtieulatalite protechilar Ge Gistanté impotriva scurteirenitelor me- a, eee 3 i i aio un OZ Pratt ae tease elec Yi cai WAL Pelacar de taoya FD a0 i {DAd, Protec Je stand RZ, BSE. Wher Proseeyie de diatnta VES JOSS: Prosele de eaten LZ 8 1, Proto erent gh eomparave abe Uner 0 4 Fpotettfretite tng te aioe TE Gapadantpemele I 4 jeder de resent (condactan) generaath yl de * i oe ln Da event na. Canale de ul revel pnt prt Fee Ceiaitsthnala resent prin condactaae ent poteiats BR Cit ta cnc encaa 122. TPE Protec ereclonale eu. loca} Drs iat freeventa SEED Poteet ermine de ak 19, Prot lo de tensa fmt nae sou. Probleme speciale sb entation fre ate LTE i i tee pens protese anne de tenses 1012 re cig ene a pedtarmaaie wie Gvie sua, Princip colsaentel polar Rec omPecr amamc aie reer Me pec REELS Impetant ute cnoaie ete trons teeventa penteusl eT HEEL pepsi ppp ara ek 9 ei tye protec tie de eee mg vente nl sageele pei linear poo tee So se atonaeaon a atten Pos TEL petcao 1¥a, SROIKCTANEA INSTALATIELON DE PROTECT PRIN REL .tnulent pers peoetaren Late pete pn rece 144. cootigaat priests ome inst de protcie pio lee 1 eet oe ttledats ntnrescrereeeees Tei Bete de tok Had. tei de rere emt went ji ioc aor ei fue fate Sones seleaeg preted alate pe haa wot ne pelo ater een tn prema composite sferioaex44. Proecin de bod ited Protea ee Pte oe aig i ii ewe aint a ia Bobi iii ei cel gat el pat pin 15 Baap de poectare «wus Esta de protest pri ree EE Gothia ae “cuticle ssa. Blaprmie eueniion deseo 154. Madre de pats Cte ne eric hr. EE baal nocSocetnes y IEUE Cintas tenet B S242, Sta de transfor sige PROTHOTI $I RELEE, DEFRCTE §1 CONDIFIL DE CALCUL 4 PRINCIPH DE REALIZARE A PROTECTILOR ‘PRIN RELEE In conformitate ou obiectivele urmdrite prin folosites sistemolor de proteelie prin relee. gi co. parformanfele corespuncKtoare impuse functo Pt gt caatrusfei abestor sisteme au fost elaborate principii de fanefionare pe dlizare a sehiomelor de protecie gi a releelor componente, care sh aaigure Syfinmea, cbiectivelor fl performantelor respective, Odata eu dezvoltaren SiUishilor sloceice protcjate fia sstemelor energetice a avut loc, perfec instalelfahmiell protectiel prin rele, elaborarea wor noi.princil de fone- Pepnare a protector qa tmor noi tipuri de rele, care s4,satisfack cerinfele Hnpure de noul stadia de dezvoltare « imstalatiilor protejate. Tn acest capitol sint expuse performantele impuse Tunefionarii prot tiei prin'relee pentra satiafecerea In bune conditiuni a obietivelor urménite, fecha q prineipelele fpr de protect gi releeutilizale in prezent. u OBIECTIVELE PROTECTIEL PRIN REI $I PERFORMANTELE IMPUSE hat, OMIECTIVELE PROTECTIEY PRIN RELEE Protecta prin relo a une instalaiieleotrce este formata din totalitates aparuisor 9 Sispoativelor destinate sf axigure in mod automat, decane Ararat elayiet fm cazcl aparifiet unui defect sav e wnui regim anormal de fanejicme, ‘wericulos pentru instalafie; tn carul defectelor i regimurilr vancttale care nu prezints un pericolimediat, protectia prin relee nu comand qaormetates instatafiei ei semnaleari aperitia regiulai_ anormal, ‘Deconectarea se efectuearh prin comanda declangirii | intreruptos olor sare leagi instalajiaprotejata Ia celelalte elemente ale sistermului tlectric ota ie me = 6 982Separarea automat a inslalaioi defecte de rest sistemulai electric surminefe frei abiecive: 4) St impiedice deevoltarea defetulih respectiy extinderen efectelor acestuia eu afectaea altorintalatit-din stor electric 9h co eventacla transformare a defetului tro avarie de sistem. 1) Si ‘pretntimpine distrugereainstalajsi in care a apirut. defectu, prin intreruperea raph @ tutor posiilitalior de almentare a dteetter ¢} St restabileased un regi normal de lurchionary pontra Tosi site aoulut electric, asigurind atfel in condi eit may une continraten ah entici consumatorlr ‘Al doles objesLiv” se refent la micgorareg efectlor defeobuul ssupra instalation care a apirat, iar coelalte dovd obisetive se refer le Hin taren sau liminarea efoctelor afupra ealrllte intalaji ale sstemulul eesinc Avind in vadero marie puters produse, trensportate consumate tt fistemele enargetice moderne, precain s pasubcle!uriae. fave pol apirea datoritaintreruperslimentiol eu energie cletrea a eonsurndrieg inlustrs, transporturi,telecomunicalit ete, primul gal trelen obiestiv teleitocte a limitared seu oliminarea efeecelor unit dest asuprefunofio. niritsistemului electric in ensambl —~ au eapatat 0 duvsehict irporeagh In ultimi ani, Pentru indeplinitea acestor obiective incon elt tat une, fomofionarea protecic are ocups un toc eeutal tn cadealementclor Wi de, positivelor de automatizare floste In sstemele: actrice eaten persons Goordonaté gcombinaté din oo in co mai strins eu actinea alter dispute die automatiare, care controleaté func{ionarea in ansambla e sitemelos feurgtice, denumite antomatiars de sister, rexpentiy atomatiae peatse Lams Lop > Una set 16) Protecfile maximale de curent sint deotebit do simple, insi nu pot fi lective, deoarene cresterea curentulut are lor atit la scurtcireuite in instalatia protejata, cit 1 la scorteireuila exterioare zonei protejate. Sint deci necesere Elemente ruplimentare. pentru asigurarea selectivitati, care de eele mai raulto fri introduc ternporizir in acjionare gi ca urmare protectia nu poate saigura nici performanta do rapiditate. Datorita valorii mari a curentului de pornire, ‘conform relafilor (1.6), sensibilitaten proterjilor maximale de curent — avind {in vedere relafia (1.3) ~ este de asomenea redusi. Prinvipela calitate a acestor protect cate simplitatea, find alimentato cu o tinguré indvime elected, ‘Mult mai rar slat ulilizate protectit minimale de curent, care actionesz la seddorea curentalai din eirouitol protejat, Bvideat, aveste'protectil nu. slat destinate impotriva delectelor roprezentate de seurteireuie, acestea find tns0- fite de eregtorea curentuluy cf impotriva defectelor reprezentate de intreru- perea cireutulus proteat,insofita de anlarea curetulah. De exempla, protectia Empotriva intreraperit cionitului de excitatic al goneratoarelor poate fi reali= zat prin intermodiul Unel protect minimale de curent. 122, PROTEETIA pe TENSILE Protestile de tensiune sint tot protextii simple, elimentate eu singurt rmisime electriet ‘Proteilo minimale de tnsiane sint cele mai frecvent utilize yi ae|ioneari fm cazul sciderit tensiuni, care are loc la eparfia unui scurtoireuit. Relecle 29‘minimale de tensiune aotioneark (cele realizate ea relee eu contacte ipl thehid Centar) tana cad tensions U din eat prolejat sade sub Yloares Stabilita pentru aclionarea protectiel, numita tensiune de poraire a proteatiet ‘Un Pentru sctionare este deci neoesara lah : aa U Up Try Pentru ca protectin si mn aionsno in I enteneceaed sane cecen unor relat analoge cu (1.8), Tyg > Cams Upp > Uae ea (119) Upercap este tonsiunoa moxim’ care poate apirea in exploatare “tifa, Te hornele circutulut protejats “ae 123. PmoTECIA punEcTONALA Protacfile directionale aofioneari in_eaznl cin apare o modificare importants defazajului cintre carentul si tensianea din circuitul protej! De exemplu, tn camul unor linit eu alimentare bilateralé (Fig. 1.5, 0) esle dou, centrale C3) Cy alimentenzs In regir normal consumnatori racardati la bavele stapilor 4B ai C. Iniruelt sistemele eleotrice functioneazi in curent allornatiy, al efrui sens te schimbi dupa fieeare seriperioadi, no_poate fi define un anuenit 20 cons de cireulefie_ al curentiler, ei pot fi definite nomai defuzajele curentilor WE port cu tensivnle, in dferite puncte ale sistemelor elective. In stucdiul Profiler prin rele, se obignuiegte tnad sf se noteze jn rod conventional Bp anurnit sens al curenfior in diverse punele, valabil de fapt la un anumit moment; 0 datK ou varia curenfiloralternativi aceastsituafe se schimbt, setabaiiducte periodic. In mod conventional, in dreptul'sgetilor se poate hota, curental respeetiv ea marime “ instantance. {ntig. L6,aeste repreventald diegeame fazorialt a tensiuni gi eurentulu din punotal E, in regi normal de functionare, Defazajul dinure tensiune si iaata considerat postiv cind ayorul Lensiunit so gisege insintes fazo- Fulai curently deck gp > 0 ‘i caral aparige! unui courteirouit pe Finia Z-L tm punetul K (fig. 1.5, 8) iograma fazotiell 4 tensiungi $1 carentnlui din acclagt punct £ are aspectul ain fig, apiind far gay care. ded In'genceal tu aproximativ 180" de delazajal eq. Posts f considerat si defazajl geq,ou condiviag ee ee atribuie o valoare negativa (Joc) ia < Intrucit in acest eax caren tul se glseste inaintes tensiuni Se constati ef, trecind de la regimul nor imal la ‘un regim do defect pe linia L-1, are Joo. 0 schimbaro important a fazei curentulyi fn report. ou tenaiunes la uaul din capetele finiei efecte. Acest fapt este folosit_ pentru a provo- ca aionarea protectilor diveelionale. In mod Conventional. pe Fehr’ (fig. 4.50), se reprecin xin punotal B, pentra eazul defectului in K, 0 Nigoeta de sons invers.celeh reprezentate tn fig. 1.5, a, pentru cazal regi fiulut onrmal. Dacé defoctul ar fi aparut. pe linia [-2 ar fi avut Joo 0 Schimbere important a fare curentulai din punctul F 9iin mod conventional as-ar fi putut reprezenta sigesta din punctol F tn sens invers gelui din Tegim normal ‘Dupit cum se-vede, mumai pe Tinie defect are loc 0 variate important 4 fazei Curentului de la wl din eapete, in raport eu tensiunea, in timp ce pe linia fara defect nu apare 0 asomenca ‘varialie: protectile directionale pot ‘astfel contribu 4 asiguraren eeleclivitai Ele se vealizcazs cu relee directionale, care facfioneard sn funetie de tensol de circulate 4 puterior (v. § 9.21), Provectile direotionale Tolosece impreuna eu alte tipusi de. pro Me teofii, find destinate asigurdsieeloctivitti Fiind alimentateen dons macini electroe, protectillediteotional fac perte din categoria protecjillor complexe 124, PROTECTIA DIFERENTHALA Protectile diferentiale aclionexi tn cazul cind apare o diferen{s intre valorilecurengilor de la ele doug eapete ale zones protyjate (tig. 1.7). In funotionare normala curen}ii de la capotele zonet protejate sint egal, deci L 5 ta dn = Dae apare un defect In afar sonei protsjate, de exemplu un seurtcircuit in punctut R,atunci curenfi de la capetele zone protejateramin cgi ~ ere tind "en valoare = deel fa Daci apare undefectininteriorul zone protejate, deexemphu in punctul K’, ‘erent 4 Ju do Ta cele dod capeto ale cones mai sit egal (pe ling diferent ‘tre valorle absolute apare gi un defazaj important inte oei dot ‘ourent, datorit faplaluie& prin deplasaren defect din K in K’, fara curen tulai J suferd o modificere important, analogé cu cea mengionata a pro Aeofiledireeionale), diferent Tor Find diteritt de zero, deci, D — tas 0. Dupi cum se conttaté, pricipiul diferential permite si se deotebeascl defeet in interiorul zonei protefate de ua detect apérut. in me; prin urmare protechile dferentale shat. absolut selective intructt in regim normal diferenga.curen{lor de la capetele zonei pro- {ejate este egalici ter curentul de pornireal protectieidiferen{iale a mai tre- Dui ai sotisaca rela (4.5) ega cum era necesar Ia proteefie de curent, pentru ase evita acfiontlegrgite in regi norel. La protec diferenials Yaloarea curentulws de pornire poate ai fe rai mica dust valoarea nominal ‘\curentului din cineuitul protejat, ceea ce canduce la mavirea sensibilicait protectiei, in conformitate ea relate (1.3). alas h 32 Find seloctive, protoctilediferentiale nu necesita introducerea unor tem= porigiri pentra asigurarea selestiviaji gi deci sit protecil rape. ‘Intrucit controleaza curentii Ia ambele eapete ale zonek protejate, proteo- till diferentiale pot fi incadrate In categoria protectilor comple, 125. PROVECTIA DE DISTANT Protecile de dstan{d se realizeaxd cu reloe de impedanti), care acto ea2K atunci cind impedanta circuulai proteja se mioqoreard In rogim normal, relesle protechet mlsosra 0 valoare relat ridicala a impedante cirouitulul protejat. ‘in azul unui scurteireut In zona protejat, are loe o creptere important ‘a curentului I gio scddere apreviahilaa teasiunit U, prin urmare are loe 0 cone Siderabild seddere a raportulut Uf rspoctiv a impedantei circuituli proteat. ‘Acfionind la aceasta seidere a impedante, relecle de impodenfa tnt relee ‘minimate Tn cazul unui defect inte-unot din elementele unui sistem electric (linie, generator, transiormetor ets), prin elementul defect cireulé carenti maxim! {in comparsfie ou curen{i din restulsistemului, iar tensiunile de Ia capetele lementalai defect sint minime in comparatie cd tensiunile din cailalte puncte fle sistemulus, Datoritd acestut fapty releele de impedanja de Ie capetete lementulai defect. vor masura impedane minime in raport cv colelate relee de impedanfa din sister. Slabilind o anumita dependent tntro timpul de acfionure al protecfiei sivaloerea impedantei misurate, protecfile de distant po. asigura selectivi- {ntea functions Objinerea unel acfiontri rapide la defecte apirute pe fn treaga Tungime a liniei protejete necestd ined tranamiterea sinor semnale de inaltd freevenja intre protectile de la cele doud capete ale liniei protejate, dupa. oun va reruta din eapitall 40 * a ntruoltsintalimentate on dovd marimi electrice(curentul i tensiunea), protectille de distanfa ac parte din categoria protector complexe. ie PROTHCTIA oe HLETME In carl scurtciroutelor nesimotzice apar componente de seoventi in ‘vers, iar in cazUl punerilor la parmint spar componente de seoventi homo- polar ale curentilor i tensiunilor. Coneetindu-se releele prin intermediel oF Tiltre de componente simetrice, fe poate asigura actionares protenfici in cazul anurnitor tipuri de defecte. Statistica arald cl mance majoritate & fcurtcireutelor (aproximativ. 999) sint nesimetrice. Dintra acestea numa 10% sint scurtcireute Intze doud faze, celelalte find insotite de puneri la pimint. Intrucit fitrele de secvents homopolara se realizeazA extrem de Simplu, ele slat utilizate pe seark foarte largi tmpotriva defestelor fasoyive seat BEMGME Sct ne mle oie noe de ita et nals te invent " 7 2 Petal pe ae = 6 92 a3ma veeme a cApatat extindore gi uiligarea fil aepnge seedongi inversd, inteucltprotectile cu-acese filte satisfac in mai supe nel rete pon menea‘carr a8 ts tee de a do puneti Ja print. In ult jag, PROTECTIA PIR CORENTT DE INALTK FRECVENTA eas poteti est utiliata postru onele ini de nat tension, unde cov etter enor emnale Ine dapontivele do protein ere eerste routs fe lini flat Ja mave Uintan pentru oi Shea Slland rapiitai sg sect : ners ald aged se trait do regu prin condntoarele sor pee Inte ed a ens sn fs de eanle de tna twee ie cren de inl freon veule reaavate find Hamels Pe ideseea Tir prutgjate in capuee mengoneee, In uta ama 9 lie fot saiat cu came adi, seunolle Ce i Fearon tre cle douh caple ale Tinsel protjate Pen radiorele 128, PROTECHA TuRMICK. jap, FROTECHA GU RELEE DE GAzs. ave (gi autotranstor 4 13 PROTECTII DE BAZA, DE REZERVA $I AUXILIARE Le proictaren protec prin rele unl instalei lessen tabi 6 prevadty eventuttaten en fntlspin regpectiva i'ma fe decontad: de Fis ate lci cal apart! tun delet Inateviorl istlai Hest hurt ao poate irtimpl fe in enararefuruo de seionre al protect ‘tall raphe fl dn era Doce intreraptoria pay core lntaoia Ste loatd de rental tetomalar deci Intent nut rfoa ds acfonae al protetii de bard defestul a continua si tie limaciah pi nar aprova. Font te grentimpina acest crete Secon’ oa po Bing proteett do bail insulate ee provads fo protec Usratert” oreo acfoneos In cara rlurlel protect each rota de bot # une asa ete protein dena st acioneze cu opiate la defct n litle instalaie proejate Provetia de reer & sodeing instal arto acon are Inioetegsaohnon protctie de Dard, {n‘cnzol ooo rlte de conn al acetea th cal Unt a bo less is evil Protacia de Tere tune st actwonene en un tp mal mare dele protein do bash pentrua,ponnitehtidaren.defectler de ere teats in sara ind ahetinessh. aed. Tecerva une protects de bas pose fi sigurtt cx rerervaloslt reset donde In primal Sat flotte-0 protect splimentard tonal pe acter insalae protejta eu previa de bark. Ta al doleg Gaz, protein Go Banta one fst inoblinats fancia do protein de rotrva pntra delete apdrate in istlaia vend ichidarc dletut find Ina in abet ear mslectrdsdeoarece oda cu inal delet ent Seco {aid ntalajia lott eahiptd cu protesfia are asigara reer dela Sistas inti doerte. Revere dela detanft permite ina chidarea Shfoctalol staat atl una rfur al provcil do bes intalat ‘sect, cig im carol boc elorolu) niroraptorla ocstt instal ‘tient, retrve. local mt poue f oftntd ir eamenea bet Ta rfl clsrice modbne, puters buclae eu male ere, flea roaervel de distant eo licen mill migra, dennrese devine dela ables repalor protean de recor do estan asl incl 8 son pare ag ng ttn ven (edo exeph pee traatimentrs a inion rolfelor pentru tredpta fl a plotecilr do distant, § 10.33). " 7 a Ca nate, pes lchidares defetelor mn eanalrefarla intreruptrul 0 font labors otrodus deslangerea de rorervé ta refosl Tntarepto ‘lst BHAI. Contrm Normatieuut in vigoere (68, dspontcele BHAT sc ‘Ssalne in cal cnd protailedintro sapiens am osefubivate eatin Port's asigura 0 rezstvd dela distant pentru dfecte pe nile raconate Eistel tailor dole oapetele opus (de To dfete pe lini elas), pre min tant sail x hace slip 1h primal can? dispoxitiva DRE comands declangareatutuor ttre: ruplanrdor epee’ In bares respective, doa desingortn total berlot Gare limentani un defect needa de protcis propre de ber, ifn dhilea car lopontival DRL comand Seclanpres cape transverse tu iongtdinae,Prima vavionta este ilustrata in fig, 1.8. Releul intormediar de iegie al fieodrcia dintre protectnle P2, P3, P5, P6, instalate In. stajia 2, tranamite vefmultan cw comenda de declangare a inireruptorului_ corespunzitor —on Semnel de comendi pentru pornirea seherei DRRI din aceasti static, Conform be— ‘elt monfonote anterior so presupune ei protetile PY, Pd gk P7 mw au Snoiltalcarecesars pentru ation, on rover de fa distal deteete fe eelate element racordote Ta barelo2 Soma DRM dit staia 2 contine un rlew de tim gi sn rele interme dine ff Ta aparia una defect pe ine racordaté le beree ,dspoatiol HAL cu temporizae superloars impo de ichidare » delectula de Pate protein fexpestive ~comanadeclangarentotororfntrrup tatradh F213, 123, 20 Togte ta Darel 2, dclangerea find conealata peta ‘Oiate ale elenoy de pornivo ale provejilor avalale Tn attia 2 ‘A doun vareat, ahve la sistenele duble de bor, proved de regula ispotitiee" BRIE sare somanda et tomporizave delansareacaplel tane~ abel in carl Moca inkrruptorast set tranformator sew al une fini Thrordate Te burle respective forren scheme DRI find comendaté de Frotergile halo 9 tansforiatoarlo Prin separa elo dou, stem Bate so Hmteadt extindorea defectall gs imbunttateso conde de Sneha alo protec elementelor care entesrssatemal de bare la fExreignnocardatt castle defects lie sa transformaton) Prin nr” ‘olin ‘wor siete suplimentare inteoduse In schema DRL pote fas Furall pe lngt delanyaen, ples 3¢ deangarea tnturr Nntrerapioa= ‘or lgat a vernal de bare fa care ete encore nteraptoral logy deo Tse Knsigurard Jalanjren compote a acest sistom de Fare Printre sla propos in ulimit ani pentrasigorarearerorveh proto ior 4 ntrorptoarlor "av nur notodle de mapravephorecentalcats YMuldor loutrae, Tn eodrul seenor stem ceatrliateproteile de Hart'se radius ical pontra fare nstlaie rola, iat protetia de Sur area onetiat! rn normed a ein ae pr tess informatil prin elecanale =~ esupresensuror de cirulaie a enengior WKigua tata inruplourclor gl stave irs! defectula, comand Jecangctentreruptouar renpecive dupa trteres tempor corespun 36 sitoare. De asemenes, in caxal blocérié unui intreruptor, este comandat declangaroa intreruptoarelor ‘vecine. ae ve in uncle carut,,protetle We basi na acopers inteaga Jun cireaitulol proteat, ci exist anunite poriuni tn are delocele apie Sint seszate doer oente protects; orfsnile respective se meso ze ‘noare ale proectios de bas. Pentru a sé asigura 9 protesia impotei dalecs {Roce fot ‘pire insole nea wo instlast minh prot tusiliare. In uncle cezuri, rll azestora poate fs ndeplinie de protetie Ho rezervii a elementului respectiv. i ce aes 14. PARAMETRII PRINCIPALI Al RELEELOR Rebelo de protectin se saracterieard prin wnatori paramete maiim portanf, care de obicei sit indicafi in vatalonge 41 prodpocte, arent 5 tone nominal reprint saith Coe i ten pe care sbinle sau cvcatele ree i pot ropota ts band coal inp rit de indetngas in contrite fot shee i nanan e vais te indies tts dnc rele tru amet eee sain caren iternati su dad poatefnefone im sure tou gin ae alee - inact porte (de atinare, de Tura) repaint avea alors a rérimii contrlate la care — in eazulreleelor eu elemente mobilogrcontaate Stel obi al rele ‘se pune te mipere't nehide Costes Gn Sarat reel crea seonarenchidsontetoe) at's scab cad ‘ahelr care Ta seionrt i deci sonnet) ot lee cna sacle xem ooo tenia), caren a stem cha cotare prin aon pomie se ge ne. itor mit contolte fe care real somanad weigh In al ¢ esi din cirouitul de iegire. " “ aoe alae de rseie este ace valore a mimi contolato care (pe tru rele ckiafe mobi) sistema sabia vas ea ak de tein sane iver opti deplactek discal acon feat ae Aepiaare pink In onan deropavs, Penta lel os sorptaie see Lied, prin valoare de revenire se intelege valoarea mérimii controlate la care rele! comand varaa im neon iver (in rapert cu varia dia momentel Scflonse) «mitt din sivuta do ie 1, Lier rnin te aorta dine yl dregs vara de, pomire Co ee factorl de revnive ete mal apron fe data ea sti ola este de caitate mai bonis Isa rele tanita Fatal de fevoure SStesobenan lala clo minima a te supa. Tinpul propre de astnare al lei ee tinpul care trto din mo mental vate marmot cotrlats de rl pin omental lide (ea deshidert)deplian ‘0 centactlorspestu'tlet ce conse maton fi"vepresnts durata din moment vant mdr conven te Soman varie Insts maint Om eneitl deca tosses aproterile rapide este necesrentimpul propiy de aetonne al reli ste Em mi ‘isa eongumatd (puterea de afionae) este paterea consumat de eden ne “Winare. Aces parunetra issportant efnesie sesihiitatea rely, Beni ehtarocchnmumata este ma mare do exompl detent wnt rele jotonsteustio robustd, pun de nocstaten do rzita Ia ct Se a er apa Us cul strtlraitelor Im zone pote, ot ml ayn shar mal male tem conve ial de veoaee ree eae protect respect va fo putin sensible saemenea, area pensumatt do relee nerve in alrululintredei transformatoareot Batsutsrare cre alimenteard protectin Yen comands de ele a (ptr drape, capa de cailte tae puterea da creat po care I pot Inerupe saa sa se cometeTTrsaui? Tard ca acesten 1 fo dateripee. Poteren contactlor sereaion tn eurent contin in orentaltermath nA res contactor ropremta porta pe cae o oewpé contac tle ania nd prin buble sa eveatele sae de ntrare m0 cals ennent intel rut ese front dint walang real de por waar ta reat ta are tle fost ropa va acionee {pin fxares ind- dat ents lola prin scbbaren poi une! lige st), den cetera de Pe aed ed. stun diferente raportezd la valoaiea. sate alo actraroa in pocene- Pen aiguaro slectW ita, 0 ni atk woe siti, enores feealestrobue af ie ot mal mies prociia Blind atte cit na rida Find re sore aepreciatt timp sm caro sistema mobil a geleual tn cara ae Teleeoee contaul sso doplasene, mn vitaten Teer spun reese le vocute acest dapisare a disput, Cura de ner dpPe actervzard calltaven releulu gi este necesar ca ea a8 fie eit mal mica, Wi ev tarea eojionarior geegite pentru objnerea unei sigurange ridicate, Stailtated formed. $i elestrodinamicd represiots proprietatea reloulat 4g a suporta timp Inmitae (fird nicl un fel de deteriora) efootele termice 3 pentru e ee setatttice ale curengilor de scurtelmuit, Stabilitate eleetrodinamicd este see ies nein waloarea de goc.a curentulit do scurtcircuit suportal de relew, jeettabitatea termed este definit8 prim intervalele do timp tn care, relevl ports in bune conaipil diferite valori ale curentului do seurteicuit CLASIFICAREA RELEELOR DE PROTECTIE Teese flosite In protesto pot fi clasificete dup mal multe criterii Peet dul de eoncetare,incteut se deosebese relee primare, (prin care atk truant primar din eirnitl protjet),releeaoeundaro (eliien- SEES SIEM rial sbonstrmatoareor de mdstrate) si rele do timp, inter see eign semnalizare (alimentate prin contactele alto rele), Har dean de aeionare asupra ntreaplorutl. se deossbran leo cu acfiumattivont (onte provoach diectdeslangaren intraryptorulu) gi rel 38 cx oti indinet8 (ce comand dclangare Intereptorub pin inter ‘mediul altor relee sau dispozitive). 7 " ® ‘ ‘Dopdnataraparametra contolt se deossbose role Je intestat (de corentde tensiuts de impedont ete Dap principal de consrufe gi funefinare, rele faaie tn protect sinmelor Cotros pou mpirite tn urmticacls eatgun prosper Hie dactsonapstile (acpaeficce gt poleraiey reer oe ad Paes Taeenctosleiee, ree clettrodinamise, ret cn taburtsestontn res o0 tnctar (ely sate sae erm el dpe ‘Stadt construe scalar ealogor dele Tormealh eect ee pio din deal apart eee aeca nvr ue ete Therrey comrucit raeelorsectomtcanice ate trata pir iy 19) Din ponotol de vedere! cation! perpartivelor diverse eater ona Ine, pot fi acute urmitouree connie eile eecromagnate (ig. 48, 2) sth foarte sigue” Sunetinare, simple i robuste de teoaa M6 floss pe aca forts larg proto Pulse contumnatl ene ink reat ridleatd 1 de seta senbiletse toe tate tai mic deck a sir ctegor deseo. Role din see RC gt RY {flo dctromagnetice de cure’ yds tenting) Iebvicals fn tre nae, Svan limp props de aofionre af apraximate Odo is o comes tare ‘eral contrat egalt‘eu dob) alo de porive puter commas Site de 03 VA pent. ties RC gi 2VA pente reece RI tar parse ao ‘undid contataereoual ete do'360'W Je 220 V creat sastinwn. Helos slactrmagnstice poarate (ig. 12-9) tuschioneca Serna ta cy tn peer pit bat fn neal res soneumath pentru schionae Cand ~ la veloe moderne de nia (02105 W (pena cole mai sensible rls electromaguertenepolaraare foeanti puter neta tal mics declt 64 Wi). Timpal Froprie ae acorase gael semenen fone edi, de ordinal a0, 01803 patron comandat Ge contacto lo corentcontinaw = find euprings ine 10° 990 We ‘elele de inductee construiee fio en dine (ig. 1.9, ) fie cu rotor line aie (paha) (i. 19, 4). La niin fr to fbi rele tip RTP, dnc fin ser citrmagnt, hence ee cept obtine mre fo F i de porire vind val capris ate 20 9 Tile de induce sit folate pe scar larg In-proteta ato 6a ajuloralfor te pot ublinediferte caracterstich necetare de acionare Ele Tauuead cele de curent, diferente: eirechonals de iepelea as Telede magneeterise (ig. 48, 1) Ansiontust nama in cure cone tinon tan cn nai sdiats senate puter consumed entra seioare Aiungind la valor de ordinal a 0-%W. Pater comandtiesomece ete redusa (de ordinul a 1—2 W). . elle ccrodinamize (ig. 19, f) an de ssemeneao sesibitas di catt (ir tinge nivel lel agnetotectre), asd an un np propa ae acttoare mal nar. dol rele de induct: le po Tonehons uk In Sent contin, et gin cunt alterna: In uling Yams tet wats mal alos eh rl diveeionate sau de impede. 39i jilitate ridicata, Piimaiion poaiblitatea reas protecyilor din elerente gi Mlocuri stam 40 derdizate 9i a elaborarii unor noi prineipii de eleatuire a sehemelor de pro- ‘oof. In Schemele de proteetio cu somiconductoare se folovene pe seard larga lomente cu mivzuri magnetice Do cele mat multe ori, releele de curent eu slemente semiconductoare so realizeazi prin intermedial unor teheme cu tranzistoare gi diode Zener sau eu ajutoral unor eireuite basculante (triggers) Schmitt, formate eu dou tren istoare 41 prevazute cu o reeclie postiva tatre emitoare [7]. eltle ermice se realizeaxh de obicel cu elemente bimetalice gi se flo- sea0 in special lu protectia motoarelor electrive de joasd tensiune Relecle de gaze se ulilizeari aumai la protectia transformatoarelor gi autotransformatoarclor in enva cw ulei, cu conservator ‘Dupi caracterisiea de timp (dependenta dintre timpul de_actionare ty si valoarea mérimii conteolate) te deosabeto relee ct earactrietis dependent i cu earactoristied independent, La unele rolee, earactersticn are 0 por Fiune dependents si una (eau mai multe) porfiuni independent. ‘Considerind pentru ilustrare relee de curent, caractersticn de aotionare =f) (1) roprerontatd in fig. 1.10, a este dependenti, iar cea reprezentatd in fig. 1.40,6 teste independent. Garacteristcile dependente se clasified la rindul lor dup aspectul relax sii CI): aeet = 5 unde C este 0 constants, deci ule, (142) caractoristiea esto denumitA_caracteristiek de timp inverss, intructt Himpul de-acfionare variaza invers eu ourent deck t= £, ds rh =e, (113) ‘unii autori folosese denumirea de caravteristick de timp inversi extreml. In practiod au fost realizate $i ca- rasteristict dependente ‘definite prin “ relayia 49) eu valori pind la n= 8, TReleale cu careoteratieg depen: dont definita de relat (1.43) nt ot tot] recomandabile pentra protecgia | ‘mpotriva rogimurilor anormale. care conve fa orefterea temperaturi nt ‘lt tormenul 7 earacterizeara gi provesul de incre al instalaiilor protejate. Caractevistica independents poate fi considersti ca tn cae partienlar al ccaracteristicilor dependente, definite do relajia generala (1-14), si anume entra : e » aFOLOSIREA PRINCIPHLOR CIBERNETICI! IN PROTECTIA PRIN RELBE 18s. CONSIDERATHE GENENATE, rie important de dise Intrwot protesile pri relee reprint o categorie impertant peep rin cibernetich ve pot alia eu euoces acest do- rae at petra analiza fonelintitschemelor do prota elt pentru seit i Betarea)acestorsoheme In eanformitate Cu annmite condi do Tunofionsce optima pu Mampleng de producers, transformare, transport, distribu nye ctor ar gu oo i sstonle eee ant Ji Fmt presenta anor parsicaartt specific, eave le dotebrec de cater esigoeata Th instalefe Gin alte ramuri ale products. Printre Partnet smpotante particulars se pot distings urmatooree aoe ee couretelr 9) in general nflaenja procetlortranzitori pot B sence potas portion le Stemelorelestie, infractions foarte rs tocre gi consurol energie eleirce se ofetusias prasto simul- tin tn fren nnd fk pi gra wo ere er tree poonsrt uni isten servis cg urmare, potereaprodusé Toeevete taebure of uroarensel. In permanent varie puter cerute de conaumatori; sian fonstonare a sisemelor eletrice eat Tega direst de buna fone sionals Cintrepeavleror istealalientats, «transports electric, & Serer ar ss surinatuli orice Intrerapere i alimentaren eu energie hootred determinind thari perturban in funcfionarea consumatordor gi com: ‘odng le pierderi grave pentra economia nafioneld; astfel, ssigurarea conti ae sitmle eeimatse Fonectat grin ni in cadrel uni ser In tuincie de rezultatal preucrdrit informafilor primite, dispori de. protect “prin’ rele ih conformitate eu progeemal inset ees Aleatuion scheme: de_proeotiv at prin deterninavea reylajelor slementeion componente — stable dacs este necorard comanda Ceclagid intern, ‘oarelorinatalateiprotejte gi in cau eind avcata deoitic este hata, tore: [senratiore Fig ust ile comandt, de desangre, Darth com ‘Gat # mpi oxen webs ate de declangare, principitlecibomnetigd it Singur el mune pi n ns tnpoetidar de protic ane Beat pot i do installa teat ee nie doa okt Hosa ae a ek rena in tig 1, Blocl de inane Bi soap acne eet leuite neo! 4 omen somber ne dee tour de curent TC de tansone PT tnfrc Pear el dana: oar a in patie, Bel de inact nate pen eg fan mented sven vent sau homepoles ie aed es es preeu gi alte elomente care ai seize aparifia unor iaarent inperteet tr clrslereeren rope hat ‘Vari ine eens de pleitai sistema electric pro at informatie adpiat dia ‘linee o important aplieare petra “lapotivelor de provertie. ul de intrare sat comparate eu vlo- rile do rola ale lementelor tale components, sabi ix teeetate ‘tp Aectie, iar informatiilerecultate din comparafie iat: transssie blasts de rreluctare i dee BED. oaeae aa lect) BPD are roll de a pelera informal prinite — tn conor Lata ‘on programele intrude pin scheme, de eaneSinn 9 Heals ae ‘entlor sale componente ~ idea sisi dacd ate neers Cees ‘hai tema! Mocufi de exeeie BE (dena i he do aie) nani et otta ‘at comande declanares lnteruptortl i emitoree dae ween {aut pitti complexe vin sntnuleeoice merne Rose BED train a lotnee multiple operation eaacter lie peat stat ted linia protelatt ce sine Intron tegim anormal Joteee wnt deer, {Xero sa dnc detest eee pe nin psa or blpat BP Dayenn tn ing stb, ponte ca defects extort Te hehe proeten Slat pe cae aaptrt 9 pos comaadhacfonren borat BE gta sass yt ica rote tera) ind Hom BPD des dear fd © itrporinytanne 13biocul de excoulie BE contin elamente degre, care pot asifura 0 tere ait peat comenda declangir fnreruptoruai i emiteres. em tale Penira prlocraoa informatio pte eden som abeneto deci stl ae ae a aentcontn elmonte componente care 94 relieze operate Jpeniionate Tas ante, Fonehumle aceror lemee — are pot fi denumite legis corned carcterizate prin foneiunea pe caro realiear& — ae neeee in eventé de Tepeal c& apariia anu) seurteirenit (dees. ca eee raat gf ucla peiculoe im staat lective) ene tent Fe eee eso decent in veritia amplitudimlor 34 dtsraelar seeeEti cia svn tlio prota va amphi Ueforgjelor Geptyind spumite valor crite de prag ‘etareie mare, principale clemente funetsonale sint reprezantate de detec soars ds" uanifudiel Giommite yi deteionre de nveboritic constant, de ‘lttrtorl te pt (mame! dtetar de nvel ei vans) ear aeararcle de Lak, yrecum ie elemento de inp de skamentale Sige: In fasts sunt aceste slemente fonehonae Sj adoptarea une desi asupre a lets protest, boosele Jogice. In continuare sti Cr ——_—C———— rr————CL ae ee olen vl de relent n poco ee |, FC CL i eng poe sean pn de fap roa aetna eet : ‘atte deta deren em ec in 1, ee ————— Jam nat Riggers Sth See eee cor ete, Soot a, scan sith, dn Fe an ae Roel une panics rele TERED Pele terete decorate eoqoneteh 8 C1Somdi catalan fant dn rete 9 ie seagate aes psa Beg grote Ciera anes DE Ton oT ite diodn DZ grnstena Hy — arin iit Sem ear em extn de le Ge cca ghee enamine or om aoe me tra “4 — Neristnfa R, este astel aleasd init dioda DZ, polarnatlinvers, 8 fmefiqneze tn vegionea Vensiuni iaverse de stpangere pentru toate gama sel pe a pat a tenner crpancneate ao ‘mului norfoal al instalajetprotejate, city! difertelor regimurt posbile de detec. Ga urmare, punctal Dae va ‘Sau int lo tensun u practic constant eal cu tonsiunea tabilieaa ty 3 dish w= ay indifeent de varafile tensiani a ‘Tensiunea. punetalui C, in raport cu masa, va depinde de valarea Soni wy 4 de" posi cursoruui C5 feat pe ott can uy tenslanen punctulul © (reprezen tind ‘ensunea bazel teenzstortat 7 in'raport cu masa) va dopinde. de va Joarea tensiunii ts, dec de valoarea parametrul contfeiat. ind nivealertic ty nu a fost ating, deck | thal < taney eurentel determin’ intre punctele A gi C 0 cadere de tensiune inferioara valorii u = ys datoitdscestai apt, potengialal punceull C este mai ridicat tn valor relativa — deri cal al punctadu: D lambelo potentials fit? negative jn raport cx masa), jonofiunes smitorbaaa esto deci polrizata inves, fi {ranaitorl ve pasayio In stare blocat;curetul de colecor va avea Valoarea foarte redusa a curontulu rnklva qictderea de tenstine in revatenta, Tt vali nehjebilt. Ca_urmare, potential borne 3 va Mt apropiat do eel al Tornei"2: tn cazal cind parametral contrlat no a atins niveul erty ‘obfine ate In Borna de fgie 3 un potential nepatiy insemaat (ee prevupare iin oath gama variaillr posite le tensiunl de itrare ‘yd fle poramottuh contyolat~ potential oral 2 rfiaine mult iai'mare, {in valoere absolut, dec tensianen stablirat a), ack parametral controat eeqte yi depigepe nivelal ete, a terea corcapunattoare a tensiinl te peste aloncen ty, va dolerite Po trai Pb eadere do tensive superioars valor aja uy; cu urmare, potential punctulus devine inferior (in valoae glatva) potentsluus paatului D, joneiunea exitorcaat este Polaizatt dive gi trandstoral 7" tree in staren de conducie, Tensiunea Emitoreolector aceasta sare find retus, Horna 3 ea eapata cb aprox: ‘ajie potential punctului D, deci un potential negetv apropiat de valores tensiuni stabilizate 1; aceants tenaiune esto actfel eleadincit sf fie malt ionre absolut) det con rerultata la borna de ere In azul Dérameteul contolat_nu atinsese nivelal critic Din analiza fGculk rerulld of in cle doud rogimuri de tunetionare {eu valor ale parametraui contooatinferioare gi auperioare nivelull eri), Potential Dorel de iegve 3 vu avea valor! seit dierit: ea wrmare, le: Inentele urmatoare ale sehemei de protectie~ reprerentate Ge element lo foe care realizea fupetitbooleene $ contetate Iz borua 3 —- vor transite 3msi deperte comanda de declangare & Intretaptorul insLalalieisproteate ‘umal Sind paremetrul_contTolat depayeyte. nivel cite -Acest. nivel esto Fixat prin teqsionen stabliata a diodel Zener folosito in tehem prin po- fifa Cursor potengiometrut 2. e"conatata‘o detour de nivel rte sat de fat. emento eee bibride (nalogice — oie) itrucit valorle pe care le pot ua marimea de intrare gi cea de iegire nu apartin acelecagi multimi. ‘Asti, mirimea de in- ‘rare (chreatul din hobind fa casul selewfa electromagnetic. din ig. £9, a, ‘espetivcensiunea iy ~ proportonals-cucurental din stalin protojata — Ponta elu eertrone dia fig. 1-13) poate ino afaitate de valor Jamel de veriafe prevacute, iar mirimea de iegir, rxpectiv poufia {Shor relenf electromagnetic aaa potential borsel 3a relelul electrons, poate fi desriad nami prin dou Yalory de exempla prin valoie 0 gi ale Tiger booloones ca unmare, deszrierea foncfonksl dotecLoarelor de nivel Callie se efectucaza prin intermoiol logit e predicate " “site avianta de dovectoare do nivel erti constant sint prerentae in [71]. 43, ETEcroAnE pe AIVEL chITIe vamranty. (coMeanATOaRE Cole mai multe comparatoare de amplitudini utiizste in protestia prin relee aint elemnente en doa macimi de intrare, de exempla tensiunle alterna: tive Dy si Uy, oleetveasi compararea valorilor tor absolute (modvle, valori lective) gi aofioneas la satisfacerea unek anumite relajiiintre ele, de exom- plu relia Il >1e, (145) iar im car contrar nu aojioneazt. Valoares absol nivelul ertie varibil ‘Fensiunile elternative aplicate Ia cele doud intedri pot rezulta prin in- a tonsionii Uy reprezint& somarea foxorialé mai mibllor tensiun) alter: {In prezent, compararea araplitudinilor se realizeazé indeosehi in scheme cou punfl de redresare, folosind relee electromecanice sat relee electronice. In fig. 113 este representata sirophficat schema unui comparator de amplitudini ea wn relew polarizat RP, a elirui bob tat In opo ry rijie de cole dout punti de redrosare Ry gi Ra Retistenjle Ran rol de foparare citeuitelor eelor Goud pumti, pentru s fmpedica eirculafia prin Cenlaled punte s eirentslus debstat de ho din punt a Prin bobina lewis polaieatcireuld fm senturt opuse curenii redresai i, gi dobitaft de cale dou punt. Relea! polerizat aetioneasd mai dack ‘oenurezaltat prin bobind are senaul curentul deci dacd este indeplinitt andi >t (146) care corespunde conditiei (1.15). In ocul releului polarizat poste fi conectat un amplifiator electronic en transistosre, fnetionind ea detector de polaritate, Scheme electronice ‘de comparatonre de amplitudine tint prezentate in [71 ‘Varianta.¢ ido amplitudini din fig. 419 este denumitt uncori ,balanta de curent", continind o sehem cu circulate curentilor (0 ltd varianta: confine o schema eu echilibrarea tensiunilr gi este dent- mit sbalants de tensiuni* [63], menfionata in § 10.244 9i ilustrata sn fig, 10.85. Compararea amplitudinilor poate fi reaizati gi pe eale eum git reloe de induce [63} lagneticd, pre LA, PERECTOARE DR FAZX Deleotoarcle de fax sint alimentate eu mirimile alternative al eiror dofazaj este controlat, jar marimea do opie este o funchio de. acest defeza Teleele de indvchie, @ eiror constructie este iustrali in fig. 1% d, reptezintd un oxemplu caracteristic do detectoare de fazk realizate cu rele hetromectnic, Intact cual motor Cal otstor ree re expresia (08, Ny a KTH, €08 (2, + 2), a7) unde: 1,, U, sint valoile elective ale eurentuui gi tensiunii eferente eelor oui bobine ale releulai; a. este dofazajul dintre U, gh Jy; @ unghiu intern al ‘releuhuis K, = factor de proportionaltate, Din (147) se consteta ca pentru 0 <9, $a (ts) se obtine (119) jar pentru o>, 126) (Gig. 5.44, 5) atone’ s\ Tat, (1.30) ‘tune rezulti conditia oor 13) (¢ find detazajul dintre fazorii sum § gi diferent D) iar dack IwI<1ath 1.32) stunci rexulta <0" (1.33) Compararea amplitudinilor, definitk de relaile (1.90) gi 4.32), poate fi deci efectuata pein itermodil controluui defazajulut yin report ou valoa rea de 90". soe " Relafile menfionate igi plstreard valbiitaten indiferent de valoarea dotezajulat } inte Tezort A i Inlocnirea comparérii unor amplitudini prin eontolul wnor detezaje este efectuaté in unele protectit electronice de distant. ‘inind sama de postilitatea contrufuai unui defaza) prin inermediat arpa anor eplitin’ w e potaten prov, er hae jc comparare a anor ampltudini gi de contol al anor detazae at putes t Sndeplinite de o singurd categorie de elemente fonetionle (fe compertoare 4 Presa = 8 0cu mirimile fore cones de amplitudins fle detectoare de fe), limentave cv mi i cone runadvonre O Jace extandeea utilis protecilor eestronice, avanajele Fetoctoarcor de faud fata de comparatoarel de ampliudini devin prepon Caner ile combinate, Tov unle protect complexe oe foussewlmente funetionae combinats, reatizind tft Sgntrolul uno? amplitudiny it gl contrlul unor deezaje; in oust categri se Incadeaal lel slesironio Je dnanfa RDT, rail pe baze principio; amplitudine taxi (70, 74) Blementele de timp flosite tn protecile prin relee indeplines in prin covet fot feneione const eaurarea unl tntiraien (Qemporzi) dorite tate moment partir senna yd la ee eleentl omental pliant wnat deitrare Xa sleentst sesprtiy (G14), Ble tones de inp cae reise ceestToneioae pot fi dennis elamente To werporcere Cousderind varaile in timp. alo mavimilor %, 90 X, ain fig, 1 valores tensporieir fy este deft de relat 4 4.3) y= ht rate prin. relee Blementele de temporizare cletzomecanice pot fi iustrate prin rele de timp obigauite, cu tontact normal desis i temporizae Ta tncidere; 2 iF cementle de temperisare slstronice se sslicert de reguld cw ator shor aiite RE ou foejne cont In menfiners mir de oie Xs ~ pe durata nuinionale in aad a dupsapiare dri esntrate Xie) 30 1 cesta lemente, denunite elemente de memorae, de fxare sau menorié de scurtd duratd, tempat de Hegre Xy apare practic 0. Gad cu aplenrca Semnalolui de intrare 2 dar anularea‘semnallus Xy are ioe mumat dupa {rocereaintervalola fy, chiar dae ternal de intraresa anual foarte repedes a acest elemente,"realzate indeosehi pe eale elevtroned, senate de intrre sin do roguls impolsuri de Ura curt Elementelelogice care realizeaza fanctiilogice din logica boolenand au o ¢ larga in blocurile de prelucrare i decizie din eadrul protectilor prin le pot fi roalizate prin relee vlectromecanice eau prin elemente tec tronice. In ultima eaz, elemento! de baz pentru realizarea operatior logise este elemental NICH; principale funefiilogice boolesne care intervin in rohe- mele de protectie sink funetii NICI, NU, DA, SAU, $I, SI-NU, IN’ 21S (7h, Pe ing clementele funetionale mengionate, In componenta protec- fiilor prin relee, indeosebi a celor electronsce, sink incluse gf alte tipurt de lemente, care realizeazd funetiiliniare san ncliniare: amplificatoare opera tionalo, sumatoere, euadratoare, elomente de multiplicare ete. Uncle dintre feestoa sint prezentate in [81] 43. RELEE ELECTROMECANICE $1 RELEE ELECTRONICE. 17k CONSIDERATE GevERAEE Jn utinié ani lementloelestronice ms captato arg utilizar in toate tele tri locus componente alo proterior pin lee bloc ‘mura, dle prenorare doen eee Exist tolugi unele consderente care au condur la faptl eX numbeat ‘ehipamentelor sbctronice de proterie ate inet rads fe comporfie ou fel al echipamentlorelsice,okerrorfecunice. mr ‘Acesteconsiderente int fegate de vantajle i deravantjele rleclor tlectronice fa comparate. ce. ote eecromecanice” Evidant usodueersa Felelor electronice ne oats representa un Scop i sine iene ai aioe Ihe numai in misnre in eare vate juricaté de obtinercaunoe prformatye peioao color reaizatn do rll seetromwcaniey ial nccesarsapronens inransamblu a tutaror perlormentelor,procum gi actor econonpe see, tort eos, gabarite, chet exploatare, insult de inure We. ‘lect periodiee, srse auxlae de slimentaryinfluenta anipra sot transiormstnarelor de curent te “Anumiterojiner fate de wtliaveaprotcilr elestronice sit explicate Prin fapal Wo fanefioneren sigura fi corctt a ehipamontaon ds pees {ecfe tepinde preitimpinares detrugtr anor instalat eletromengelioe A tare Yaloarypreoum'y petrare sabi sitomulr decite ee i 51reren contnutivalimenteé conometonor ou onagieltetiet, Ca rae on ea rateofiler Gectronice sa Peat cu prudent. cont wea ret Ba ehipueat de constrain hn arent de rane eapamabiiae ‘po ttre veriedsi tn exploatare a performangeloe asigurate yi a clar Fe ee aese gab otcorl de yaruto eeare ekipapen- ek int a an dell cle eetotocaio, po Proteatiley letra net efenats avntefe i dezavattaj cracterstice A et nee Snrrlae paca dss, in oe rmcne, param done do wbeae reo: eee eet ae ad FL) cte denna preset po: mandate de eral compa tloectanen In local dee al Pe bliin de foo nae delay © nresptoah noNice IN COMPARATIE (CELE ELECTHOMECAN J nceraten do stabil tape do deavoltare a Aehnicii protectiel prin rele pons consider cl rll electromagnetics ide indacfie,lamentate Tee titeratie corespuad une! prime tape, Teles elctromagnetice in eke ahihools megueteaectriee, aliments urent rotresat, consti Peer tapi ir rele letconoe, cu slemente sericonductoaro, se tae at enh thls elapds tn prenent recut ta Torre eieualoe frre rare ecipaetr de pritri fu repes ne via uel a pata tape de. drvoltre TH bee ebrsremecdaio fomaeazt tel continutelprimolor dows tape, sae reece lesrniveconsttee eclelalte oul etape Wl Setomowecs am Sze denn pone cuneh ena ale protcfior ar ulead suche ueryenit ope Scndorenta im eoniponarta piovirlor de prelusraro 9h desi. Acre relee Exiarit lati sat puter consamate lat vial, lar reel erry septic nt couse Ie influenfa componenei aperiodie a cuenta de se ind cum ed in antomsi cleceice moderne oonstarta de MP & ae adaeh apendice ponte dens) av nsemma, de ordinal 100 me Sereda protste rapide toe afionete in sntervall de timp In care santas she stipe ale transformatoarelor de curent cure rmnagiatice i de induce (cu conaur reat rdicat), ‘ib'aosea somponente! apermdice a curetalui do seurceireuit, poate deter Wiha ‘felomniestaportante ale curbe! de vriaie fu timp a enrentas seen {ar lero’ de maou g deck de sconare = relelor limestate (0) Pentru a evita satufatia provocata da presenta componenetsiapeiodice, in condtile consular rica al releelor eoctromagnetice wi de inducls, woah magnetics ale Uansformatoaelor de curent ar tabu sf ejunga ‘imensiunt exagerate TRelecle cloctromagnetice polarizate $i magnetovletrice, alimentate cw courenti redosafi, au reprezentat-un progres fa. comparatie cu'releele electro magnetiee gi de'inducfie din etapa anterioard de dervoltare, intrucit com sumul ior este sensibil mai redus, gabaritele Jor sint mai mic, iar alimentarea lor prin intermedial punfilor de fedresare ca diode permite in bune coadi- {Hunt indeplinirea fanctionilor de bazk de comparare’ a amplitudinilor gi de fonteol al defazajelor. Astiel, un relew polarizat ARP conectas im eclema din fig. 1.13 eate tn eeontd un comparator de amplitudini, dar 0 alimentare cu summa si diferenja unor mirimifazoriale (conform ilustrini din fig. 14) permite controlul defazajului dintre marimile fezoriale respective Aceeagi fonctiune, de control al defszajelor, poste fi realizado releole polarizate i prin eonectarea Jor la jogirea unei scheme deteotoare de Taz 0 diode In inol, prozentataé in § 10214 realzeass mai simpli in raport cu 0 valoare de prog de 90°, dupa eum sa Consderat i in § 18.4, truck egaltaten ampitudilr (modullr) sumet {i dilerentat unor fazori are log atunes tind acgtin sit delavai cu 0". Funolionarea releslor polarisate. i magostoslctrice este influentatd do componenta aperiodiod '« corentulur de seurteieut, acest, determnind o arimeirle in vaport eu axa timpulti» corbel de variate in timp a unele ‘inte mine altemative comparste, intrlt gradul de aametrie yeu petra curba curestulah eae in general mult mat pronuajat deci cel sere Sarhe tensiunt Datortdproprotaii lor directional, dea ectiona la un eens de cirevlatie a carntui pin bobiak da aoa sohigha i slimbarea aes enn Slt ‘ex cuenti rorenati amo largéutibrate in scheme eomparaioare de amplita Sint detertoare de Yao pentru protect direfiondle, ‘ifeenyale i de “stant, deci pentru prineptlle Lijutide protect ale generatoardor {Fane formatosrelor, harclorcolectoare liner eesince. Experenfa Vii fcostr rleo arta clo an dat rezatate. excelente, In prima period de elaborate gi utilizare, prtenileelectronioe au tradur de fap in cadrol unor scheme elecconice pincpile de fascfionare fl protecyibe ch elon cleetromesunice. Carind ina ea evidentat cw lar ate faptl cf lomentele eloctronice desehidTargt posh de relizare a rotecfilor prin rlee pe asa nor prinepit nO In occa co prvegte variantele de comparare a unor amplitudini sou de contr a uno defazae, protec letronive actual ant realtzate in variant entroloui defazajeler’datorita faptul ch i earil unc! scurteireut gama de variate a amplitadinitcurenttaiexte considerail mat mare dec fema de variate © defazajour dintre curene i tensuney ca drmare in cal com arin unor amplitidini variajia iupottanta-aeurentuli car te detect fr determina in ssherad versal importante ale tensiunla in diverse pamcto, seca ce poate conduca Ia supralensuni snadmisihle pentru tranastonre De asemenea, sa constatat eX in cama echemelor eloctronien eu com- porarea ‘nor amplitudiniy paramete transinvoareor exerci 0 nfluenyd mportantl asupearerultstir-masuréit (77)shemele slegtronice de protectie controlul detazaje n intermedi comopararit unor amplitudini, pe baza rat in lig, 4 — iatrust ar interven dificultaile mentionate ve fi ealieat prin metode specifie de control al defazajelor. fru punerea in evident a avantajelor protec fnutial aveste eategorii de metade ‘Delectosrele (sau comparatoaree) de Tat elostronice Folovese, propri tabile funetionarit disperitiveloreleetronice in regim de comatagie. In oireu tele de intrare ale detectoarelor do faxd, marimile primite de la transforma: toarele de masurare(cureats, tensiuni, earabinafi le acestora gi ele unor eden de tonsiune. In anumite smpedange introduse 1a cireuitele de intrare) sint fonvertive in seronale logics. prin intermedial unor convertoare analog: Togtes. ‘Dupé modul de prelucrare a acestor somnale logice, motodele specitice de conttol al defarajelor in protechille elestronice pot fi tmplrtite In dowd ‘eategor Sy metode bazate pe misurares duratelor de coinriden{a (concordant) sau de neceinciden\l (neconcordant) a ie logive, comanda de Seclangare fiind transinisa in carol cind duratele masurate depagesc un prag stabilit; ’b) metode bazate pe controlul aparitie! us sewqnale Togice sau pe controlul suesesiunit a di Jogice Intro ordine Weterminatd, comanda de di ‘eezul apatite! combinajei stabilite sau al succesi tilor, “Schemele realizate pe bara primel eategorii de metode Togice gicircuite de integrare; marimea de legire a acestor portional (penteu 0 valoare’constantit arul semnalelor logics) cu durata integrin fixat dct duraca misurat& depigegte pra comenzii de declangere. ‘Schemele realizate po baza celei de a doua eategorii de metode cont ‘elemento Togice eombintlionale saw secventiale, Posibilitate de a cealiza in dune condi, prin intermedial unor elemes simple, tipizate, operafile de Sntegrare §) operafile logice combina\ionale Secventiale, care asigurd controlul defazajelor, reprezimté mn prim avant Smportant al releslor electronice In comparafi¢ cu cele eleetromecsnice. Dotorita acestui avantaj a fost posibilé inteoducerea unor_principti noi ‘le functionare pentru detectoarele de fa2d, in comparslie en principle util fate in protec ou relee electromecanice, ceen oe a permis obfinerea unor Zaracteratic de acfionere mai evoluate, eu performante mai vidicate. “Avantajul mentions: poste fr ilustrat prin intermedi unui relew direc- tional electronic, Dupi cum a-a aaitat {a acott paregra,relele electromeca Wsjgura e regsla controlul defazajelor ia raport cu o valoare de prag de 90" de cele mai multe ori cargeleristica de aclionare a acestor reler in planul 1}. Releele directionale lecteonice pot asigra fu orice valoare de prag 0, caracteristica de De aceea, i ayii de eemnale langare find. transmis in si determinate a combina: tin clemonte rite ete pro si cepagiste un anumit. nivel stabil pontma tronsmiterea Gomplex iad’ dreaptd {63 ‘Sonlral defaajelor te rapor 4 scfionae find comput din dou dopte Dy gD, tretnd int complex (hig, 119) fic un voght 6 ite oom har iad origin dfn fanorulcurentuli ,ealiniar cu axa rerstente- lor 5 comsiderinddreapta Dy eu'un wnghi 2 fafa de axa A pentru a so an de aofionare exte Fig 1, do prag « dofazajului controlat — detine}te porifia dreptei D,; cotiniar ca 3) nee deoarece “o wsl=0, protectiei, definita prin caracteristica de actionare in planul complex F, jX 33ed acenstd condifie se traduce prin nocesitatea ca fazorul tonsiunii U af se ‘Siscancd in aceasta ond, occa ob corespunde uecastZ4iiIndephiniri smultane $F dout conditi "t) fazorl tensiuni l/s fie defazat inaintes fezoralui curentuli Ze, deet pta>o 37 (in ipoteza 0X se adopt conventia ci defazajul este poditiv dack tensiumea fete Inaintea. curentui) by ad existe Inegalitatea etess, 4.38) intrueitim aecst car —avind tn vedere gi condifia (L397) — fazorul J oe fisoge in zona de aconare hagurata ng. 1.19 je Schema clectonied pentew asiguraren artionari tm proxen}a.condifilor (0.37) qh 138) ft abesenfer achondei ack neeste dopa condifit na st Simllen) te reslieuzisimpl, cu ajutorul_uaar.convertoare nalgiodogice, al unor elements logic, al una itageator gi al nui le ientSdatetor de nivel eri ‘Convertonrele analog logice transform’ rarimile sinasoidale U gi Ze in uke stunghduane te snpltatine constant on plstraree delazjelor. ‘Rout couvertive te veaizeta_prinr-o ampificare.preaabiputernig ‘Counce Gotermind um front fourta abropt al sinoide, apronpe vertical, {e°ineeputul falta! fleck! semiperioade) wrimata de Tint, reaizate A eaepha pi ikl ong dod dene (4 Vadele dreptunghulare tp fry roresputeltoare mirimilor sinaanidale si Jeo din figure 40, a” sat Teprezentate in fig. 1.20, gi 1.20, Se cadtata c8 impulse dreptunghiulare iy lrg de la ijtoa, convetoare {ert duratelogal ew daratelealteroanlor positive ale marunor sino Mule Leche ae in Limpulalternanfelor degative mariile de iyire ale onvertoarelor sine practi ule Se poate considera e8 tn sue lau valour ogi ia nt ste 0. Din fig. 420 se constat c tensiunes 1 esto defanat inaintea eurentulu Te-mna taghiul 9 ay con eo corespunide notafilor din fig. 19. ‘Schema clectontes’ pent oblinerea caracteristict de achionare din PiOleete toprerntatd in ig, 124. Somnateledreptunghilare up at rey Eta loin convertouelor © sy sine aplica la cole dowd intrar ale me: sep Mf resus ew eleraenelelogice L, 98 Li, hind provazute cu reac elprove Nirimes de jetiro 2, a memorisi Af este aplicaté elomentului logic Z are vetizsh fyneia Togied NU (aega(ie), semnatal au de iepre uy Hind fegat do semmalul de intranet prin reat Togico fervalele in care misinile uy gi jeg mu sint ile in care slat nul, valoarealogied (1.39) . 40) heare exprim foul ok dack semnalal 1, nu se aplied cee ce se notcar prin fy espocthy non i"), aparesermelal iar daha se apie, ermal Elemontul logic Z rslizear foneia de coincident, resp us apave muna dae alrite de intrart itrsseapich simulans sin Sabele mule simalan;Tuncfia de coinciden}t este asf denorist de relatia Topics te Mire td an In relafia (4.41) semmml +- indies oporatia logiot SAU, iar serierea tire Indios operagia Togiea SI. Mirimes u, va avoa deci valoarea logied 4 dacd simuttan ty" ly ta dae simultan uy —0 gl ipy =O, 4m caz com trar uy avind valostea logics. 0 Realizarea elementelor logice cu rezistenje gi tranzistoare este ilustrat ‘Somnalele de iefire u, si ale elementelor , yi Li ale memoriei Mt au totdeauna valor logice opuse, deci dacd uy 0 rosiproe mbarea valorlor logiee ale celor dow maim de ieire w, gi my" ale me rmorieiyrespectiv hasculerea acestela, are Toe la schimbarea valori logice ‘ineia dintse mrile de intrare (sy sau iy) din O in 4, eu condivia ea cealaltt Iirime de intrare +4 aih valoarea 0. Mirimen de ieyire uy a clementului de coincidenta Ly este intograti de integvatorul I, reraltind la iegiven aceatuia marimes 1, aplioata detectorulat de nivel eritio, DNC. ‘Pentew a ilustra fonctionarea schemei electronice in caznl Undelor sinw: svidale reprerentate in fig. 1.20, a (cu tensiunoa U in avans fala de curentul Ton eu deforajul g 4 # mai mie decit valoaron de prag 6, devi eu satit- $1 (1.38) penera astionaren protecfiei) we delimiteazi 1) 41 (IV) din fig. 1-20, d, intervale caro acoperdo peri adi a tensitnil alternative U. ‘Pentru a analiza functionares schemei este considerat in primul rind rmodul de acfionare al memoriei Mf (fig. 24) in fecare interval Tm interval {I) se constats — din fig. 1.20, 6 gi1.20,e~et au loe relaiile logice at a) ine =O, (143) ln cele dovk intriri ale momorit find deci aplicate somnale togice diferte Pentru valorile semnalelor de intrare din relajile (.42) qi (1.43) memoria fe pineste Intro anamuitf stare, marie do iopiro x, su; ele clementelor Toglee 91 Lj avind valorie iogice 14 (149) Staren iegirlor definits de relaiile logice (1.44) si (1.48) este asiguratt — ca stare preferenfiala « raemoriei pentru eombingia logiod a valorilor 58 ‘mitimilor de intrare din relajiile (1.42) gi (1.43) — de un senonal suplimentar de intrare transmis unuia dia gele dou elomente ale memoriel prin inter= medinl unai condensator; acest semonal suplimentar de intrare nu este repre entat tn fig. 124 Din (1.39) gi (1.44) rezulta oX in intervalul (1) va rerulta 4 (1.46) deci — conform relator (143), (448) gi (1.41) — Ia ingiren clomentulu Se cama Etes[oM ica cers eee : 40, us reprovntarea din fig. 1.20, d corepunaind aoestei velor a urmare, mérimea de Ia leirea ntegratoratulrémine auld i inter- valol (1) gla etre detoctorufut de nivel crtie DING sernaaul uy este do ‘etmonce'nul, det Intrenga schema de proteie mv acfionea. In interval (11) rzulué din fig. 1.20, 514.20, erelaile logice (148) (149) deci in comparatio ou relatile (1.42) i (1.43), aferente intorvalul (1), renults & semnall ing de intrare in memorie a trevut de la valorea On vaioarea 1 fodata cu troceren de la intervalal (1) la intervelel (I). ‘Aceasta schimbare a valorii mri ine nu provoact invertarea valorilor anterioare ale marimilor de igire w, stu din olomeatele memoriel (expeotiv ‘nu provoact bascularea memoriei), denarece cea de a dowa marime de inteare uj a-memorie! sta pastrat valoarea 1 — dupa cum se constaté din relaile (4°42) ¢1 4.48) — pin acest oa, conform prineipiului de funcfionare a memor fi mentionat anterior, memoria pi pastreazd starea anterivacd. Relafia (1.45) rimine deci valabili, dar de data acoasta, datorits trecerii de Ja valoarea 0 fa valoarea 1 marimli ig, la intraren.eleinentului de coin, tldema Ly ambele semnale av valearea 1 dup cum reaulta din relatile (4.46) 51 4.49) — goa urmare, in conformitate en expresia (él), va rerulta pentru intervalul (JI) relajia med 450) reprerentarea din fig. 4.20, d corvepunzind soestei vari Avind Ia intrare o marime uy nenulé gi constant, marimea de ieire u, a intogratorului J'va aveao variaie liniard eu timpul, eprezentata tn tg. 1-20,¢ fn intervalul (I, Detectoru! de nivel crite DIVC compara marimes de intrare u, eu valoarea de prag fixats ‘ye (respeotiv cw nivelul criti), tranemifind un semnal de comand’ x, in momentul In care este indeplinita cenditie, Hy B yey (st) 39transmiterea acestuia reprezentind actionaren protectiei si delangages in eruptoral comandet de protecjie prin intermediv) ivi bloo de iene. Valoatea de prag ty trébuie sa corespundd valori de prag a unghiului 0 din earaclerisLiea de aclionare reprezentald in fig. 149, respectiv trebuie 6 corespunda condifiei de actionare exprimata prin relatia (1.8). Intract detector! DAVC emite semnalul de iegire ta crepterea marimit de intrare peste pragal diye, este indicat ea relatia (2.38) sf He transformatst 0 relalie edhivalent, ta care ins defezajul controlal + esi apard in cel membru al inegalitfit care trebuie 84 aibé 0 valoare mai mare pentru ca ‘protectia si actionezo, ‘Aveast transformare este elementari, avind In vedere (1.38) ‘se obtine ci din relatia sH(etape—6, (53) ‘reoie (1.52) find satisfaieutd dact este eatistdouta condifia de acfionare (1.38), Tip cazul limitei de aclionare expresia (152) capata aspectul ~0 (153) -le+a= In fig. 4.20, a gi 4.20, ¢ sint. maroate delazajele p 4: 91 = —(@ +2) jar in fig. 4.20, ¢ este marcat gi defazajul x — 6, Coreotitdinea marca Alefazajulai x — 0 rerultt imediat din foptul c& dack relatia (1.53) este satis faouta, protectia gisindu-se la limita de actionare, atunci trebuie sl existe rela limita y= te 54) care exprimé faptal ek detectoral DNC se ghsegte la limita de actionar FRetults astfl, in mod reciproc, eX tensiunea Wo prag tye Urebute aleast al eu valoaret ainet do marimea linia erescaloare uy in vazul in eare are joe egalitatea (1.53), eorespunzatoare limite: de scfionére a protectil Din aspectui reprezenttrii din fig. 1.20, e rezulea satisfucerea "condi (4.82) de setionare w proteohei, deci nod di. intervalal (11) protectia. elect hic analizata sranemite comaiva de deelangate a futreroptorull, prin inte ‘mediul unui bloe de ier Ts intervalot (IT) aviile my gi iy (ig. 1.20, 5 e) an valorile =, 156) inet (1.58) Comparind aceste valori cu cele din relafile (1.42) gi (1.48) oe consti ‘i ambele valori ale semmalolor de intrare ale momorie! AY rau inversat, deci rmoria baseuleaza g) marie w, $i u, vor avea valorle aad, sr) we (158) pute celor din relatile (1.44) si 1.45), Conform relator (187) $2 (1.39) se objine 1.59) «0 din (159), (1.56) gi (A) sezultind (4.00) ‘loans confrmati de rprorontares din fig .2, de pont interval (1 Evident in acest interval protcjia tu poate cjion. fn interval (IN) rea =O, (st) ing =0, (1.62) conform fig. 1.20, B gi 1.20, ¢ Comparind valorie din relate (1.64) si (1.62) on cele din relatile (1.55) (1.56),'s0 constatl ci momoria M rimine In staren din intervalul (ITT) © neexistind condifia de basevlare — 91 se platrvazd valorileslabilite prin ‘elaiile (1.57) 5 (1.58) pentru mrimile uy. De asemenea, cn gt In expresia (4.58), in interval (IV) va rerulta i 11.68) Din relayile (4.62), (1.63) gi (1.41) rerulta pentru acest interval on (1.66) reprezentarea din fig, 1.20, el corespuncind acestei valor Ca urmare, varsfia_muirimat a, In intervalul (IV) reproduce varatia scent mavimt in interval {Il} find representata in fig. £20, “atervalele (1), (11), (IU, (W) acoperd'o pericada de'variatie a tensiuni alternative, Incellalteperioae funsttonares scheme lectronice a protect repetinduso silo, in ecest nena fund facute reprezentrile din fig. 1-20. ‘Din analiza facut reruts cf tn docurul uns stigure perioate tens W schema clestronied elsctueez4 do dout ori controlul Uetarajulal p+ 2, Fein controful duratei de convidentt a aternaajelor do apeagi soma ale Inisimior alternative 1:1 e-™, dupl cum revulta din eopectl ig 1.20, asd. Aceasta Insearni of timpul necesar pentra transmitereacomenai de declangare este inferior duratci unei semiperioade, det inferior duratel de 40 ms, ceon co atestaperformanta ridicata a acesel protechil in privinga rapiitati do. acionare cee ‘Avanajul rpiditii so adaugd astfel la avantajul obfineriicaracerstcit de achionare din ig 1-1, superioard caracterstivlor de aoionare cu o singurd ‘reapts, aigurate de protecile cu rele slctromecanioe,ceoarwoe careclers fica reslizatédin doud drepte delmiteaza mai bine rona de doclangare inte-on animit domeais al planslos complex, covespunvitor parametrloelinie. pro: {ejato; tn acest mod performanta sletivitafl este de asemenea mai ridieasd Ja protec. electronion "Avantajle pe care Te pot asigura protecile electronice pot fi puse in sviden{A'In eonfinvare andliind comportarea scheme ta fg-"121 tn carl tn care condfia do ac}ionare (37) nu eee lndepinit. Analiga ny are numai scoptt de a veritcafaptal cd In acest cae protectin mu acliontagd, cfg de 61itustea posiiitaile protecilr eeotronioe de a asigure performante de rapid tate ia ridiatefecit cle menjionate annie Pot/rmant® GP 3p Aspects] undelor J, Fe, ay iy i coz menjonat n care tenaunca J este Seiant in nna coven f este represent Ih figs 20, fn ivervalee (I), (00) (HI) i (IV) — de acastd ata acoperind 0 periogds & Te°sind'dtinitace in fig. 122, eT | st | Fig 1.22, 02 In intervalul (1) au Toe valorile (4.65) (1.66) ‘desi valori opuse eelor din roapile (4.42) gi (1.43); ca urmare, memoria Mf ‘2 va gsi In stare opust celeiantorioare ia intervall (1), dexorsa de valorile din (1.48) 41 (145), deci va rezulta 4 ast Mw 0. (1.68) Conform relajiei (1.39) se obine 4=0 (1.69) i din (1.66), (4.69) gi (1.41) rerults y= 0, (1.70) deci gi 4 =0. amy In interval (11), tn conformitato ou fig. 1.22, gi 1.22, eau loe valorile Up a7 in (7a) jar memoria M rimino in starea anterior (sohimbarea valor uy din 0 in 4 bu provoact basculsrea, deoarece irs igi pistreazd valoarea 1), rezullind deci ant 179) si (175) Din (4.73), (1.75) gi (1.64) remulta (1.76) si deci am) In intorvalul (IIT) se constatt din fig. 1.22 8 au loe valorile apt (1.78) ine = 0, (1.79) Abei valoi opuse calor din relate (1.65) gi (1.66), ceea ce determina hatcularea jemoriei Mf, rezultind (1.80) aa, as) 63ees c (130) Din (1.79), (1.82) 9 (1.61) rezalt =o 89) fi desi = ‘isn In interval (IV) au loe vaorile a= 0, (188) in =O, (136) omoria M rimine in starea din itervalul (LID), deci uao (87) . yet 133) Dio (1.88), (188) gi (44) rer nao (1.89) fi deci io Relaile (1.70), (4.71), (1.76), (1.77), 189), (86, (80) gi (0) anata Rorespunsind acestel situatii}, deci protectia nu actioneazd, ceca ce verifick U gifonm din fig, 120, a 91 pentru sucesiunea inverss, din figura 1.22, , east posbilitate este flositt pentru realiarea unor protest electo- nice hanate pe rncips note unotionare, nel dite ee Rand astra in tap. i0-qe trac ornee de uocstana pote ft determina nt-on ‘Scat de np arte wrt in ig. 2, 5, 03.26 errata ek sean ‘dine poste determinotd toed de le Aneeputal interval (I), control gga ve corspunde’dfasirit inane a tensa ser aad up eae iv coun ce eonepande defer fn wend sensu ih: protelle eeetrniea baste pe acento ni princps pot fi reali frolic ultrarapio. fn (70) ee mtfoneort ch npul de aonar al sia. [rrloples socvenfialo care contvleaea ordinea de auccesiune esto cuprins Int Pj 10 tay in regis simetri al tensiunor conrolte 6 Evident, asemonea timpi de aotionare nu sint posibili la releele electro mecanice folesite penteu controlul defazajelor Opera logice pot fi realizate gi cu relee eleotromocenice, dar efectuarea operaitilor logice in acest ear necesita un timp considerabil fai tare, iar schema gi constructia devin incomparabil mai complicate. Adaugind Ta. avantajele rapiditati, posibilitayi de objinere a unor noi principit de functionere g realiziii nor earacteristici de acfionare mnsi evolu: te, eu indici de perforant mai ridicati, avantajele redveesii consummilui de la transformatoarele de curent (a cérui iinportanya a fort subliniaté le iace potul prezentuiot paragraf) si ale gabaritelor mici, te obfine 0 iagin de fansamblu a avantajelor releelor electronice in comparatie eu cele elestrome- 178, DBZAVANTAJELE KLEMENTELOR ELECTRONICE. cONCEUZTE Molte dintre dificutatle considerate ca dezavantaje pentmm protefile levtronie se datoroaztfaptui of introducarea tehnict leetronice in protec fia prin rele are inca un caracter de noutate, of experienja acurmula pind Inprezent nu a putut elimina comple persistenta wnorinceritadin In privnga anuautor probleme roferiteare la factor! do media, la influenja cohdifilor txterne, la peturbille apart in erootele ecundare. Veeataten gi corelatia intro curenfi de ondinul Klosroperior, din inslalajile de fora protejee, Si curenti de ordinul microsmpertor, din schemele eectroaiee tle wrote, Sonsttuie una din difeutatlo care Uebue rezolvate in priectare @explow? tare. ‘In utilizarea echipamentelor elctromecenios sa acumulat o lung gi vast experien{4, care confor avestelutlizrt caractersie de oontintale fi stabiftate. In oporifie ou aceste echipamente elementele elertronice == ‘Mate practic la Inceputu foes for evolueaed ined foarte rapid gm sale Freovente intervenite determing un efort iraportant al personalulus do fexploatare pentru asigurrea inaltul grad de fiabilitate necesas uaor eehipa Inente de responsabiitate allt de ridicata eum slntosle de protec prin relee. Tnfluanja.mediuhii ambiaat, indeosebi_ prin varlah tempera & constitait una din diicltajile importante in introducer protector electro ice cu tranaistoare eu germanits Treserea Ia ranzistoarele cw silica inc ‘rat in bunt parte aceasta diicltat, find in posent ebjinuta 0 stabiitate idiestd.@ porformantelor Ja varafi.tempereturi amabante ‘Unul ulate ecto mai importante dezavantaje ale proteciorelectronice consti in problema deteriordri transistoarsior din, cauze,Supratensionlor ‘spbrate tn eirouitele seeundare, in echemele electronce de provectie. Datele fscumtlate pind tm prevent erat cd majoritatea Tactorer care influenjeart nogativ buna funeionare a teleelor clectroice is aw orginca i perturbire Induse in cveuitele socundare din centrale i stag “Misurar si experiento efeetuate In eonditt de iaborator gi in exploatare au aritat ce ampliudinle sypratensiunlor din circuitels tecundere variazt {in gazne detul de lrgi In fonct de traseele 1 geometria eonducloarlor de fnalta'tensiune 41 ale color din citeuitele seeundare (77) 0 sori de mdse = Pome pin te — 69 65‘adoptate pot miqora sensibil valrile supratensivnilor epfute in circuitele weiMdareie-ofectuarea comutarilor in cieutsle primar, vl inalld tense. Prisure acess maniri se mumicd folosien cablaror eeranate Tegate Ta pimint la ambele extremiiti, ceblibraree adecvata a citeutelor secundare Tn raport-cu centura de punere le pamnist, realizaea in buno eondijiat @ itera pia atpnare ulntaprtar de protein prt Mioyorared efocteior peturbirilor « condus de ascmenca In nccesitaten dea dochpla galvani gi electrostatic inte ele cituitele de intrare ale proteeti- ie atest cu ret snuolal car eaactrcned trea stale rotgjate ides docupla aoste circuited cirultele de efctnare a opera Tir losie de preluccaro ge deizio, precnm gla necesitatea alimentari circuit Toe repective de a sure separate, Deeuplarea ciruitelor de intrare so rel Feadd Eu transformatoare eu ecrano clotrstalice, eu elee ausiiare 4 ct Scnvertoare carent continut—curenteoatimu Sahel earactossuieh actual a wlant protetilln eletronice, care ponte th insidoratd dezavantjoasl, constd In absenja neh normalizis « Reontrilor austiare de alimentore qi Incerculor Ta care trobuie supuse toosteproteri nuinte de sntroducsrea In exploataro. Marea varietate a ten Milo huxiier do alimentaro a sehamieloreletronice de protectierepresints ‘murs do dificltats ia explostare. ‘Do acemunoa, felosirea unor bstri interne pontrs alimontares proteeti lor soir aceasta saute onishind i deeularen gaeanied meno ‘ai) au introneyte in presoat apreierifavorabile in exploatare, deoarece Rahucois"ergtacea mubrtrua: surelor stare a céror bunk Tanehionace {rebuly” contro a ‘Haperienta seumultd pind in prozont a aritat ef peroobl el dedefactaree relesior elottoniceapare in timp Ineectiloracetor relee fimpal operator de veglere. a protect ‘Nineata Sectroni ton ‘feotuate in exploatare (77) for instruefin de efeotuare a incerbirlor gi de exploatare a roleelor ‘onteibuie eebiel Ia menfinerea enomitor dificult in utilizarea Din aprecierea in ansemblu a avantajelor gi decavantajelor utilxirit protecpilor electronica pat fi desprinse clteva conclu 1. Protoojile electronice permit objinerea one rapiditaji_superioare ‘elei atinse dle proteetile on Felee eleetromecanice. Folosiren lor este doci Sndicata in carurile In care rapiditatos de actionare are un rol important, 2, Relecle eloctronice permit, obfinerea unor carcateristici de acfionare mai evoluate dects cle asigurate do reloeloelectromecanice,rezultind imbuna. Tatiree performanielor de esletivitate gt seusbilitato, aceste releo permit. gi ‘laborarea unot noi principii de realizare a protec{iler. omen primordial fie uulizare a ruleclor electronice este deci cel al protectilor complexe, fark {Af insdtocgorald utlitecea aoostor Feloo qi in proteotile simple. 8, Problemele influenfei asedivlui ambiant gi slo perturbirilor 1a care sini nupuse ciscuitelo ecuscdaresituoazA tnd relede electronice pe o anumita 66 potife de infrioritat in raport cu rleeeelectzomecaniee, din al preciziei gi fiabilitatii. er Ceca Tmbunitatites tehnclogiei folosita pentru fabicarea reledor elctroive giuilizarea unor componente elestronice de ealitate superioaré a redus mult Fetal njoai ering ines na alien grad inlt de repeabiltate a performaayelor proterjlor electronica, dot unei stabilitati a acestor perfor ian eee ae Uae cular ip nl elt eran ta poses anlar loa ies ge mnt pin cor menionato prc paraga) post onfaco datoreatdperioadel de taceput in care ae gteope atilaany Ie Done at ayn aa dsc tie cma at SNR cer iru ar cclen d fabiiate Eilon inwaleilorprotgate fests serra in taal te Jor de Baul prim protect de reserve chiar in dublaren protrior te bari 6, Folosien cieuiteorintgrate (a) eltor cost oe ed eniioextindre tt retctir detonator eepineoe tortor cult din pune de Yor al abi pensar mle 174, FOLOSINEA ELEMENTELON ELECTRONICE IN RLOCUL DE TF ‘Au PROTRCTILOR TM Nad a‘Aeast, bloc prmete le intrare semnale de comand, de potere redust, fi transnite le Legte eemnale de deelangare, do. putero mare ‘ind in presen, ef surge care debiteaz#puteren nacesarS, doclangiri sctreraptorul sine Toasts tranglormatosre de cirent, find labore dou Yaron de blocur eleironice Ge ioie: cu Wnistoare leu trandisoare de puter (60) Sohema simplificatt a unui Mle de ipire cu tvatoare este roprerontat in ig 125, Bobina Ge Uecangare BD, a ireraptorual J—1 poate fi uatat sj] do tivistoarcle Ty si Ty montate — In opozitie — in paralel cu bobina ‘ristonzelo int cdmandate de dispozitival de comanda DC, care poate primi n semnnal de Ia protectia prin relee PR, insalatt la intreraptorul £4 Dispositivul de comand DC confine doud trancistoare gi este alimentat ‘evo {ensiune auxiliard contin’ de 19 V, debitatd de un bioe de alimentare BA, inclus Sn eireuitul secundar al unui érsasformator de curent TC. jonave. sau in. regim de acurveireut exterior liniek protejate L-1, proteotia PR, nu tra nal dispocitivalut Ue comands DC qi aeesta genetenzd seranale positive transcaise electrorilor Se comenda ai tiristourelor,eare tnt astel men} inute permanent in conduotic Ca ‘amare, bobina de declangare 22D, esto guntald de tiristoare gi nu este parcursd de curentul debitat de (ransfonmatorul de ourent, TC 4 cazul unol sourteireult pe linia L-J protecyia PR, achioneard 4i trans ‘mite wn sornnal dispositivulul de comanda DC, caro tnteerape emiterea Tunnalelor positive, Datorita costa: fapt tiistonrelo se Blochear& (la prima frocere. prin Zero duph intreraperea.sommalelor positive ~ a curentului secuuJar al transformatoralui de curent 1C,) si deyunteazt estfel bobine So declangare BD, care este parcurch de curentul secundar debitat de trans- formatorul de curent. 7C,_- aproximativ proportional cu eurentul de seurt- Circuit avind astel loc declongarea tntreruptoralui £2 Biocul de iegire eu srentistoure de putere gate alimentat de Ja un trans formator de euront, printr-un transformator intermodiar saturat,(destinat fimitarid curentului in ciroutele transittoardlor) gi confine dou ‘ransistoare de putere i dowd pon{i de redresare, hobina de declansare fiind conectats 68 amplificstor, primul tranzistor primegte semnal pe bara tn nei fee Sem ct eee ear ge ea important prin bobina de declangare gi deci declangarea intreruptorulu; [30] vn attain oar Citric ds spe pattems nen in dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor (datorita gabsritelor redse). 18, SCHEME UTILIZATE IN PROTECTIA PRIN RELEE (ocheme Junctionale, scheme bloc) gi scheme logice. 7 5A0/-71 —semnele convenjionae pent reve sistem proton as Sstamele de protcto cuprind mai multe rele, realsiad un esambla iene de pple, Shadi cone pr ene de protect {oles in tchemele de amplasre in are sit indicate peo singurt page toate sstamele de protects provatate pentru o anumiea arses pode tn schomee'donplasre ‘nw wate necsar nse repre leprae catae compontate al protect inmtalatin protleta sonylttnle de enc etaial in sche de mont lose ventionsle stabilite pentru instalafiile electrice. " sum, schetale do elemento (scene fonctionalo, nero hts) se reprsin puna rami cally ne elena pot nd reprsoaren i elment. Diferitle elemente. sin represen ete. prin reptunghiuri, ar 'trarumiterca semuaeon este presents pin ee spreceniareasehemelo lice fot suatrala ih fig: 12 mente) Coens SEAS 1900-71, au fost modicatesemele conventions Rah GI se sete poe pn te (eterna poss sna ar Semeur epee eae tga a dex, erate ot onvelloae Ioloste i pita ects BoP},2. DEFECTE §1 REGIMURE ANORMALE IN SISTEMELE ELECTRICE 2A TIPURI DE DEFECTE $1 REGIMURI ANORMALE 243, DPECTE serie ae ata te iri pint. Pe neh (contrite, um ar fir acurtarcuthfazal la pat, pret — Eeayereelt din intalai de Inaltteratune prin metodele 0 ‘cle mai mari vali ale curentior de defect), der ried probleme din punctal Seivedere al seasbiitapi (aceasta verificindw-se patra valerie miniiale ale arenflor de defect) intract. im relitate, datonit arcu, valve curentlor Sori mai mic det cele remultate din ealel ca valori minime. entra ge asigura totup actionarea coret a protector Ik defect prin ‘xe, proseripfile. provid Valor! supraunitare.pentra eoeficienit de em Iiitate dels de rlatia (3), antl act ca toatd miegorarea curent {in raport cu cel corespunsitor defectlui metalic, determinat prin cat!) Saterita arvates valoavea aoestaieurent va rnine totuysoperiour curently Ini do pornire gf protectia va acfiona corest. entra proiectarea protecilor prin relee poate fi ncessrcaleuol curent lor de defect in cars svarteicmitlor tifenate,bifazate, monotazate bi favato la paint, Calcul) eurentulul de seurtiroituiferat este mevesar penta Stabilvea curenjlo cle pornie gi verficaron selocivitag protocilor raphe Iippotsivetcurtereutelor polifazte, ar ealeull curentalus de seurtsieait hierat este nevesar pentra werficarea senaibitatitacetor protect Caloulol curentului de scurteireuit monofazat este nocorar pentru sta bili curentilor do pornie 9h verfcoresposformanialor protector Smpo- iriva ssriciouitelor monofasate din refelele cu curen{i mavi de punene la pimint. Tot in acest scop este necesar qi calolal cureatuui de scurteirenit hifazat Ie pimint, deoarece in vnele cezori (v.§ 85.2) acest defect. poate conduce la valori ale componentei de secventi homopolart care sin rai sari devi in eozul scurteieuitulai monofazet; In atemienea situa pentru tabilirea cuentilor de porire, s flatgte valoarea curentulei de seurteiruit Difoaat Ja plat. Pnerea Ja pémint apare in refele en eorenyimici de punere Ia pint sy presnis Un pericol imei, noid insoita de enrenfs mari de defect; ‘ke aceea, protectilelinilor Impotriva acestor defecte ectoneazt de regula Ia senmalizare. Uneori, aceasté protecte se realized prin intermedi dispo- sitivlor de control al iolaie,instalat in stati Panera unci faz0 la pimint in roflole mentionate provoaci in, up com a0 sie (44), eregerea tensiumitfarelor sindtoase n raport cu pk rail, iar nceasthoreptere conduce Ia supeasliitaea iol gi la peril ripungerit acestela i nto-un alt punot de pe eelealte faze, defectul tre- ‘ln astfl im dubla punere la pimiat; aceasta represinté de fapt an seule uit bifazat prin pamtat care trebui liohidat corect de protec prin rleo $834 gl § 843), Si prima punere la pimint trebuio Hichidaté fir intisiore de oltre pro: tectie,dacd aoeasta punere la pamint apare jn generatoare gi curentul do detect depaqeyteo amumita valoae sau daca apa in Uransformtoare,intracit ‘exitd pericoll wor deterionisiinadasibile Introruperea une faze pe o linie revul& fie prin raperea conductorulsi, fie datorits actions protesfei care comand declangarea tne faze defcte, ‘ureanclangare automeld ullerioard, fen arma stabi wn rgim de drat nsn douk fave. Studiul acestui defect este necesar in special pentru proiectares prolectiilor linivor paralele 9) a linilor cu unctionare indelungata in doug Faze, precur $i pentru a se verifica dack influenfa componentelor de seeventa invorsd lapar le intreruperea nei foze in sistemul electric — asupra generatoarelor ramine. in limitele adqusibile. De asomenca, in carol func} fir indelangate a une nit in dou faze este necesard yi verificarea influenjet ‘supra Tinilor de telocomunicati 238, ——-REGIWUR ANORMALE Principaele epimuri anormale care intervin in proiectaren protecilor prin reee int saprantensitaile i pendulirie. Suyrineennitaie pot li provocate de un scurteiruit exterior elementals. prota sau de aparifil unor rupresacini; acest pot ft datorae fo tupra Trcuars thor mecanime antrenate de motoare aimentate prin inermediul ‘lemeat lat protejy fie unl defini de pater sistem, de exerpluca urmare sdeconertthineprevite a uzor geabratoare importante vera. unos, suprantenstafi nu necenti 0 deconectare imndiat a clemodldi projets sa ee nu pot fi almise pe o durath nedaterminata, fntructt provoact sprain gt dee} urure oli, contactelor ete. De fvn,ooatn Senet ih ten icine Genre Snatoare,anumite motoare sletrce) se previd en protsjl comporizate impo Ua mubrantenscajilon, de roglt et aofonare ik temalizare Pndulrile, respectiv pierderea stabiitait sistemolui pot apirea din eayea tnor scurtireue Hchidate pre tra, a depagir pute transportate ‘Gimine prints line de sneereanediune, eaonectsrsunot lini de inercone- SHine'efe. cove provoacd ejirea din sineronism a cenraelor foneionind in penal Tm timpul pendultror, prin lnile care leagd centrale circu cureni da ogigar le ror valor! vaste prin Gimp 0 grind pra ‘aS. q1 2s pot depayi malt velo eurenlor do poraie a protetilr, find asta posible afions nvasective, De averemen fa Uinpul.peaduldilot har givaragit importante ale tesiuaor care pot provoca action greyite le reletior de tensune mini : tae Penta evitareaacfonirlo greite ale protefillor pe timpul pendula, ilo inportarte se prov ce fipostiva sped, oo ioe) omporta th mod diferit Te pendolte: ~ clad blocheest frotefia a a sourtiseutte pe linia reepectia— nd. permit acfionaren Torectd a proecteh detori unr deossbirt care exist2intre caracteal ea- Fapilor eurentlo,censuaior 4 poterilor in cele dou eazur- Dispostivele de Blocare ae azsurk Sie pe faptul of la sourtiruite saviatia curentulul este bruscy in imp ce le pendulisi este mai lend, ie ve aparfie Unor componente de sceven}d inverst sau homopolard In cazul Rarteiruitcor §i'pe absenja acestor componente in cara pendurlor, fe pe tonurile de crotlafe ale pteriloraotive gi reaotive tn eale dou caro 1 2. PARTICULARITATILE CALCULULUL CURENTILOR, DE SCURTCIRCUIT PENTRU PROIECTAREA PRO- TECPIILOR PARTICULANITATILE CALCULULU CUNENTHLOR DE SCURTC PENTRU PMOIECTAREA PROTECTULON MAPIDE, Pentru alegerea curenilor de porite i verificaree performanfelor pro tector spe tnt never valonfecurenior de senrttcuit la 0 (Yao: ile supratranstorll, iar pentea versficinea performanfelor. protechilor Tomponieate, Hint nocotare Yalorilestajionare ale curenfilor de Bourtercult (Geterminarea valoror de pornire 1a acste protect se face In fnolio de ‘surenfi nominal sau do garcia maxima) san valorlesorexpanaatonre timp Inilor do otionare, daod la acest tap poral teansicone a soartiroutalul zis ea terminal Inca Teebulie menfionatinsé cd in unelecaloule aproximative este permis a gi verticanou porformantslor proterfilor temporieato a4 se facd tot co valorfe “rentli de sourteiront dela t= 0 Proteoile rapide, do basi, actioness4 namai ow un timp propria de inca. (yt m,ceea.co permite ca’tn calcul earenflor de sourtireut. 30 ‘nods in wnelecaturssimpltides suplimentare pe ling cele admise obi nuit in cadal metodelor practice de calcul. Printre acest simpli pot fi menfonate 4, Punerea in paralel a taturorsurslor care alimentoaza deestal (indi forent de tipul generatoareor), intruit pe durata. de 01 suse poate mani festa amortizacen dferta componente: transitort 4 curontulat de. scart: iroait. Datortasoestel simplifies teanaformarea schomet iniiale pind. Ia ‘xpoctal final nocesar caloullas(pentra sourtaiosit trfazate smoteioe,avind ‘otingacd sora echivalenta cu tnsn.echivalont Eqg. o reactant echivalentd Sxe"ttse sured 9h defect, ca im fig. 21) ae face mile mat por, fark a tal cesar folosirea ourelor de oalel gi a eoofcienilor de repastiie ’. Datorita timpalui propria de Ox, fanctio~ Z naroa protevjilor de basi mu esto aonsibil Influon gp {ati de componesta apeiodicd a curentului de sourt.\&—wWyww—F rout; ea urmare eaeull carenor de pornire. 36 = osttcasa im omtio. de valoarea supratranzitorie & Pi 28 ‘componente! periodic a cureatului de defect. Pentra inele protest foarte rapido, & evr Tanolionare ere ifluenfatl de compo- Henta ‘period, a» fine seam da aceasta prin introduoeren unui cost suplimentar in caleul Pentru, csloull valoit_ supratsansitorii Ia defeto nosimetrioe onto necesara valoarea supralrausitorie £7 yxy 4.0m. nominale pe faai a gene atonrelor Aceasta valoare poate fi obfiautA cw ajatoral une express lifcate do forma Foe 2B pa a4)fn caro: Upgay este valosres medie a tonsiunil pe fark (valoare medie intre ‘eashimee maxim’ $i minim); k coeficientul avind yalorile din (41) In vacle caleule aproximative ee admite adoptarea valorii k= 4, deci Fyn =U yma 2) « Infigit, se admitenegljereacontrbutiei motoareloreleetrce ale con sumatotior lr valoarea curenjdor de seurteieu ‘Petru line fungi puterie Inereate nu tnt admise toate simpific rile adopcate in general in call mstodelor practic, nici toate simphiickile Amite in caleulal ffout peatr proctarea rotectilor: prolectarea. gi v {2uten proteeilor rapide ele acester hnii sb elotueass pe beza nu) caleal {paca fl curenplor de scortircity bn caro so considerdtifeenta de fra gt BrSdloure fectiva Sire {ean ale generatoareor fonofiontnd in. parle, ‘Rtrounindre de areqenea in eal] curenitdatorai conductanf: capac livere lnilur qi corentt de carcn Considoresea curenitr do sancni esto nocesar gi fate-oweriede alt con, ea find iusteatd in § 324 gi in cap. 10. Parteularti ale caloullui ouren- {or do scurtireit pentru analica fanefiontit prota inior lung gp eric Inetrcate sat prevent in (12) Pentru determinerea corenilor de seurtircut in releele complexe so folorse metode moderne 0 jutoru meteor de elel al modeleor electro Ghamice La non fard; meee de calenl sat fabricate Ta ICEMENER( ‘De asemenea, in prevent a cipGtat olargdutibzare cleulatoarele nome rice penint call corenjihr de seurtieuit;consdevente refertoare la folo- Sirea' caleulotonrelor nuruerice slat prezentate in subeap. 2.5. 222, PARTICULATIEXTILE CALCULULUT CURENTILON DE ScU PENTHU PROIECTAREA PROTECTION TEMPORIZATE le de rezervd acfionearh cu temporizare, selectivitatea este anguratl prin alogerea treptelor de temporizare gi de aceea curentii de pornite au ce nai aleg in hunc{ie. de euren{i de seurtcireuit lalimtelexonei Protejte, ci funetie de curentt nominal sau de sercink maxims. Caloulal PElordionstationane ale curenfilor de scurteireuit eau al valorilor corespun- Roare timpului de scfionare al protectilor temporizate ar fi totus necesar Pentru veriicares sonsibiitait-acestor proteehii, Intrucit in expresie cool Penta de sennbilitate trebuie iatroduee valorle minime posiile ale curen- tului de defect, iar valoarea eurentului fa un anumit timp (sau valoares stax Honest in alte cazuri) este mai mica deett cea supratranzitorie, ‘Un asemenea calcul ar fins foarte laborios, deoarece: a) trebui curbale de caloul, b). trebuie folosita metoda cosficientilor de repartiie G) in funefie de departarea defectului de surse trebuie sf se stabileasct dacd Salourea stafionard minimé apare la scurteireuitbiferat sau trifazat (¥. §2.33 $244), Intrucit protec 4 lea Veritiarea sensibilitiyi cu valorilo stationare ale curentilor de scurt circuit dfptepolifacae apropate de sural bornlegneratoarelor sa la bornele de inalta’tensiune ale bloeurilor generator-transformator) se poate fects folosind uemstoarele relafi orientative (12). ‘@) pentru scurteireuitul trfazat = Ie'hornele generatoarelor WY = 263m (23) (nde Zan este cnrental nominal al genertorai; *2i bone de inact tensiune ale Bicarloe 12 = 23.27 Voom ea) b) pentrn seurteirenitul hiferat = It bornele turbogencratoarelor 12 = 63.452 25) — la Dornele hidrogeneratoarelor 1p ait 1g 28) In hornele de inalt& tensiune ale bloourlor 12 = 108 19. ax Explicatia. faptulai of pentru puncte de defect apropiate de surserecultt 12) > 1B) esto dat in § 23.3 41 § 4.44 Pentru verificarca sonsbilitati protectilor de rezervé ale celoealte lemente din sistemele electrice, mai departate de surse, nu se ia In consi- ‘Uevare ateritrea componentei "péviodice 4i deot in expres confcionjilor ‘de sensbilitate. pot ft introduce valorile supratranaitorit ale carentilor de scurteireuit, determinate pentru proiectares protectillor rapide. Acest lueru este justficat de urmitoarsle considera. 1. Dup& eum reculté gi din curhele de caloul [14] pentru dafecte departate de surge existind 9 reactanfa importants Intre suse gi defect — valoarea ‘tafionard a purentului de svurtoirouit esto practic egalt ou cea supratrani- tori, Se injoley prin defecte depirtate de surse cole apirute ia o asemenea istanfa inet reactana echivalents dintre sural i defect (lig. 2.4) are valori importante gi ca urmare eurentul de scurtoirouit are o varie nelnsemnatt In timpul procestba tranzitoria; aoest luoru se explicd prin faptul cd ate- hhuared componentel periodics este an rerullat al mariri reactenfel maginilor ‘Snerono in timpul procesului trenzitoriu, iar Ia sourteircuite departate de free ponderea reactanjet-generatoralui' In cadral reaotanfei echivalente totale este mic gi deci mériren roastanfei genoratorului conduce numai [a 0 mire nelnsemnat e rosotentet ochivalente fl respectiv la o atenuare nein- femnat a componente! periodice. Aprecierea eantitativa pentru considerarea ‘unui defect in categoria eelor departate este faculd in § 2.3.4 Goncratoarele gi compensatoarele sincrone sint previnute eu regula ‘toare automate de tensione care acfioneazt In timptl provesului tranzitoria 18sn senesl mtr vlorii componente periodice, compensind esl in anumita rd lenuarea acesteia 3 Protetile temporaate se proestenzt ast int cosficiental de sen- siblitate Sk Te acoportor cu o oarccare depagire a valordoe prescrise yi deci rites c{loneaescovect chiar act veloureastalionar, eae apare Jn ra HIStgTR abot ie actionare al protectin ete mai mict cit valoarea aupre Arensitorie int Ta verficarcaseasbiitai 1.0 uyoard atemuare a componentei période pe durata temporizisi protestii mya provoeureveniresrlelui do atensitae nai de treoerea Prripelicart gf tronemiterea omens de declangao,itracttreleul de intensi- wanPere un factr de revenire Key = 0,85 q doo rovenirea sa poate aven 1eeosattal Tu sedderie cel pujin 159, ale eurontulut din cireuitalproteat 225, ALEGEREA CONECTA A RESIMULUL ANTEMIOR DEPECTOLUT Vatorile curenjiior de_ porte alo anumitor proteeii rapide, cum ain ech a eet penn. D4) ce alg facto de valoaren Seagind'e eqrentulul Gescurtetent fa on defect-aparut Ja limita zonel pre Jute Jar cocticentit de scnabiitate pen majontatea protector se weiiek servpamat mid valoaro a curentulat de-defest tm eadral zonei eare are loc Dentro ‘un defect la limita zone, Sint astfel necesre valorle maxize 4 minim ae ourntulul de sourteieuit tadefooe apérute la Tiga Tone potejte. Avast valor! dopind de ipa scurt Cheuttulus Bouskerat, Inst depind totodata de rogimul existent in sisteral GTecuric.Inainten apaifes defesLulu remionat ‘Do acer, peng’ elegerea corecté a tipulut de defect o doosebit impor tanyh ave alegeren eorecta a repinnlot dinainton deeotulul, Accastalogere tote ilutrata in cap. 14 gi 15. ‘Toebuie aublinatfaptul ck pentru proiostorea gi verifearea peeforman(slor roteiog trbene determinate regitiuriledinaten defectulyy care conde [evel anasimo, nepoctemitime ale erent de scursteit pri ele rented prnioj gm reginurile maxime saa minime ale sistomuloteleeteio inane, 23, CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT 293, _-MEFODA CURBELON DE CALCUL {In literatura este descrisk metoda curbelor de caleul, cx larga utilizare sm practicg, care ave avantajul cl permite reprezentarea schemelor numai prin Jeghtarl elsetrice hive elemente, faeindu-se abstract de cuplajele magnetice, Sideci permite insumarea simpl€ a reactanelor elementelor legete in serie. 6 Transformarea sehemeor pink 1a agpectal ost mai simply (v. fig. 2 se poets face nimal deol toale maria sly exgimate in valor rive, favortate la valori idence pentra toate lementele; aceste valor. Hence nt demamite solr. de bast Inearalonge renetangel relative ale genoratonrlor 9 tranaformetoazelor sintraportate le alrle noite, dferite pentra vere elmente dim sine: nut leerie, Exprsile matimilor vaportate la valrile nominale sist: 5 Lan es) Intruct valoile nominale ale tensiunii i puterii au expresile Tram = VB Lam Kao 29) Sem = VBU se Iron 2.40) si deol aay) 0 objine 12) sau determinind din (2.10) fe nee eS 3) rerult 14) uty mga abil eh ts muna ope age dock tical de-bass ulead cor sto analogs (29) Zit) rerltnd apo ste du mivin! do bar. So abinaye Se eeag Suter iced ile cnsianea da hess read ato 2 aloe Sg a pot fi etn alm anita, na cle se sinplificel dact se $e fa 36 valnse ttuell (eben 1 NVA 1000 SA ar Tahiti sabres omit mem ince 9 ara (215) sau on aproximatie a6) nFiind alese 5, rezult ‘Mivimile raportate Ja valorile de baz au expresile: (2.23) ‘Trecerea de le reactantele ra cele raportate la valorle de axl, necesaré pentru translormarea tchemelor, se face impijind (2.23) Ia (2.44) si finind seama de (2.16) rezultt Xa Kae a2 Se obiqnuiegte ca reactanta. eshivalenté obtinutt opt tranfigurarea scheme! pin ln sapectl din ig. 2, exprimath in unitifelatie raportale ia votorile do Bard of fe nota cu St Xp SX. 2.25) rT De asemonca, esto folositi reaotanfa relativii denumiti de calcul notatd ct Xvvwin Teprezentind reactanja dup trenaformarea.schemely ins raportaté la" Suma poterlor nominale ale’ tuturor generatoarelor (Suez) ‘care alimenteazi defeotwl, deci a Impirtind (2.26) gi (2.28) gi fintnd seama de (2.46) resulta Seen 27) Curbele de calcul sint construite pind la valori Xia = 3, dovarece pentru valori miei mari componenta periodies 13) a orice Valoare '@ timpulus poate fconsiderat invariabilt (ea Valoare efeetiva) $1 egald eu valoarea. supra: Aranzitori, det mare. 228) De fapt, se constatd ci inoepind tno de Ia valoaret Xye—=2 vari Sintimp avalori eective. componente’ pariodice este metnsemfati; din eceasta cui, defectelo aparute in puncte pentru care se cbfine feet (2.29) sint considerate defecte dopirtate, ar dofectele pentru care rezult Xyeuie <2 fi intrd In aceasta categorie. Curbele de calcul construite pontr sourteireuite trifezstesimetzice pat fi folosite "i tn ealculul scurtoitouitelor nosimetriee, intrictt componenta Periodied curentului de scurteireuit din punstul defectului reprezintA com r td diveota a evrentului in acest pane. lees matodei curbelor de calcul pentru determinarea eureatilor de seurteirenit in cazal generatoarelor de putes foarte mati este expusi in (89), lunde sint_ prezentate curbe de caleul pentra generatoare de puteri pind. Ia 4000 MW, {UL VALONIE SUPRATHANZITORIL A CURENFULUL Pentru caloull valor supratransitori nu este neceser folsirescurbelor Ae call, Tntrct le se pot determina eu afutorul unor rela simple. Actia,transtormind schema pind la axpestal din fig. 24, valoarea supra: tranzitorie 2°" coraponeatei perodice a curentulti de deltct va fh datt de raayia (20) 74m care: Eiyeste valoarea supratranstorie « t.em. echivalente, dapk trans formarea schemes, pe fori; * Ty a ‘yam (2.31) Din (2.25) rerulta pentru reactenta echivalent SEM xs, 2.5) im (2.38) s0 obyine ren Relafia (2.96) este utifizata pentru ealoubul yalorii supra componente: periodice a eurentului de scurteituittvitaat; caleulul curenflor do seurtciveutt tifazat este expus $i in cap, 15. CONSIDERATH ASUPRA DEFERMINKIUE VALORH STATIONARE A CUMENTULU DE SCURTOINCUT TRIFAZAT In § 2222 oa rata edn practic amit aproximafiac vnuibilitaten protenilr de tern sso veriie cx valor spraranaterl lec or je scurtireuitalonchcnd dofrtele un inepttute Tucan acter aly Inbornelegenratoarlor la borne deat tensone dle lecururgentratr, transformator,valovlesafonare ale curentlr pot hi dctemete oe telfie apreximative (23) pind Ie) 80 Din sceste relatii se constati of pentru defectele menjionate, aflate ta apropieren sureelo WD <2 ean 5 deot valoares minimé, cea mai defavorabili, a voeficientului de sensibilitate 41 protectilor temporizate vorespunde valoril 19 Pentru defectele depdrtate de surso, cind are los relatia (2.29) , n com- formitate cu (228) rm (238) mare 239) In § 244 so demonstreazi ci pentru yalorile supratransitorii exist relagia 118113 pro 2.40) si deci, jinind seamma do (2.38) gi (2.39) rezulta 2-819 oat respoctiv 19 >I (242) Explicarea sspectelor diferite ae rlaiilor (2.37) (2.42) se fecein § 2.4.4, dupa ealeulul curentilor de scurteirenitbifazat. ‘Relatiile (2.37) ¢1 (2.42) arata e& trebuie si cxisto o anumitt depirtare a efectulsi de sursi (gi deck gi 0 anumita valoare Xq.,,) pentru care va exista egulitaton 12 w 1 243) Aceasta valoare, corespuncitoare sehemei de caleul a curentului de scurteirouit tifezat, este [13] Xie = 06. 4a) In consecin{a pentru defeote Ia care se obline Xeaxe < 0,6 se utilizeast vvaloarea 1! pentra caleulul exact al coefcientului de sensibiitate, ex pentra Aofocte Ia caro revulta Xyqq,, > 06 delerminarea exact a coeficientului de sensibilitate se efectucazi eu valoarea 12, Dack a rezultat, Xeege >2,,atunci valoarea 12 se poate obfine din relaia (2.40), intrucit 27", 6 Petts la ie = aurtcirewitul trifazat metalic find un sourteiouit. simotri, diagrams fosorialt a curentilor do dofoct a team. are agpectul din fig. 2.2. Valoarea ‘unghiului 9" este determinata de raportal dintre reactana echivalenta fH rezistenfa cehivalenta Ry a poryiunit sistemalyl dintse defect gi aursé, respectiv. 9 = arete Pentru veriicarea pesformantelor unor anttii- to tipart do. protect" este necesard cumoaglerea Yelooh tensinali emsnente la bare. de. alimente: ‘allel necesard cunoagterea variates tome manent dea Kingul slementelor.dintee Sued i defect Consderind un defect trifsrat metalic alimentat de o central elected (ig. 2, a), tensile pe Sek gh inte faze im puncte A al deteetlat vor ft ua gx mils not, Unir daTungl nar 2 fi LA (procupunind o& ambole lini au acseags roactan{aapecilicd 2y po nitated’ de fangime),terstunen remanent U8 intre faze dnt anda pnot find dat ce regia um = yar (245) fn care: J esto distanfa dintze defect gi punctul tn care se caleuleani tensiunea ‘Tensiunea remanentd pe fazi UP din acelagi punct va fi evident Uf) = 14h 18) 2 ‘Tensiunile romanente sint deci proporfionale eu distanfa 1, eveticientat de propartionaitate fiind determinat de rosctanga specifica si'do valoarea ceurentuh ‘Disgramele fazoriale ale tensiunilor in punctele M gi NV vor avea as- ecto din Fi 2.3 5 tn dreptl sure foe reprevntaé dagrama fora ftem, din fig tre tem. qi tensiunea remanent pe faxi Uj¥ in punctul Mare Joc relatia: Ey = UR +IOX, (any im care X" ‘este reactanja. supratranzitorie 9 goneratorului (considerind 0X ‘agramelo din fig. 23, bau fest construite In jpoteza valorilor supratranzitori ale curentilor de scurteireuit) ‘Intrucit generatornl reprezinta 0 reactants concentrati, cregterea de Ia valoaren Vensivait pe fazt 1a borne Uy pind la valoarea ten. 2, are loe uo pant mai mare decit cea acrepteri Lensiunilor remanente de'a lungul Tinilor, fapt lusteat in fg. 23, c 24, CALCULUL CURENTILOR DE DEFECT IN CAZUL SCURTCIRCUITELOR NESIMETRICE 2.3, -METODA COMPONENTELOR SUETRICE Coa mai simpli metodi de caleul al eurentilor de defect im cazul scurt~ cireuitelor mesimetrice este metoda componentelar simetrice, la beza cleia Sta faptul cf orice sistem trifezat- nesimeteic de marimi (tensiuni, curenti, fluxutl ete.) poate fi descompus tn treisisteme simetrice de mim, aceasta descompunere find Lotdeauna posibilt gi totodat& univocs (14) (Cele tre ssteme simetrice de marimi sit sistomul de scevent direst (fig. 24, a), sstemul de socventi invereé (ig. 2.4, 2) $i sistemal de socven} hhomopelard (fig. 24, o) THelatile care definesc descompunerea unvi sistem trifezat nesimetric fn cele trei sisteme simetrice aint Eye Emact Enact Paoj Ba Fant Fant Emi Be = Een t+ Esa t Few 248) Notind ae an Lf a te mirimile sintemelor de secventa direct& gi in “% g 7* fc erst pot’ ff exprimate in fanefie numai de ‘mirimea corespunzttoare unei singure faze, ale fereaacestei faze find arbitrard. Dact se alege, de exemplu, faza ta Beest seop, atunei se obfin relaile care definesc. mérimile sistemului inifnd nesimetrie in fanefie de componentele simetrice exprimate prin métimi refe- amen 148 83itoare numai la faa R, ronuninfindu-se epoi Ia indioele Rin ‘eriorea ‘componentelor simetrive: Fut Bat Bot a abe + Bas (250) Regul astfol pe ‘mrimilor sisterului trifazat nosimetric cexto sulicient #1 fie determinate componente simetrice By, Fy ti Fy, Paci in relapile (2.50) se consider’ cunoscute mariile Fy, gi Ep, atone im fanofie de acestea pot {) determinate componentele simetrice, ‘btindu-e: A Batak +o Frm F(En + OEs + oF x) Eom 5 (Eat Eat Bab Sistemele de seovent dirvet qi inversh mu sint_numai_ simettice, ct siechilibrate, intruet uaa geometric& este nul allt hulu de seoven{a direct, lt 9i pentru cele al sistema ‘Sisteml de socvenfa homopelard este nama; simetri aeoarece side Usiizaren matodei vomponentelorsimetrice pontrs calcul curentilor de df in carl sete neite eit determi eo ae cate e°acaureniur gf enatnlon, ebnindwse pot cu aj Roni relegidor (30) ‘velorile Curonyior si tensinnior peatra cel. trei fax in acopal lablirtuoor ny Iai tee also componeselor fitetrice ale curenilt eae cir- ult print-an. element telazat f valorie componentelorshme- {ce ale eaderor de tentune hi font lomenty provocate de Slatin menfioa, ce conidora Sin element tear emote (are Zu confine main’ lectece rotate vy) ew neutral legat Ia phrotnt (fg. 25), ‘Penura un slement trifazse simetrie slat indeplinite urmitoarele con- ‘iii: impedantele conectate pe cele trei faze sint identice, rezistenjele si Inductanfele proprii pe unitate de lungime sin identice, inductanfele mutuale 1M inire oricare dinkre Perechile de faze sint identice, conductanjale G 9i capacitijile C, {ahh de pamiat ale celor tei faze au acelagi valor, ex Sefactatile C2 ditto orca perecho de far Revolt ase ck earl une ‘lament trfazitshetsic toate fozrle so giseac in condi identics Cu excepfiainior de ensibn nate foarte inal, in special a Tinor Jung gh putemic increate, In calcul eutenfilor de acurtiruit mu 28 fae team’ de capecitfile ditre fare gi do capactaite gi conductanfele eine ise pin dee neon copie dc, tnd eto coma humdi Induetanjele motile, reapectiv copljele iagnetice. Rezultd-astiel {chrema din fig. 2.6, an care intervin nama eemente longitadinale,carec- {eetate pri vecstea speifict Ry inductanta proprie speci, g nduc- {Gaya mtuall speiied Mf, (toate po unitate de lungime). . ‘Dacu elementeluitrftzat simetrc din fig. 2670 ite aplick Ta caplts) A un sistem nesimetric de tensions, prim cele tre feze vor circu tren dare vor eanslitul de asemenea un sistem ‘esimetric, lorie yi deter teestor curenfidepinsind Je paramattt Ry Ly, Bf treet potenfaiol ponefuhni Blog 18 panint — este nul, cfdeilo de tenttune provorate. de circulnia_carenior ‘prin. eementul coniderat Yor fi egale chiar co ensuite aplicate in punetGl 4s se poate dest nota: Uys Uy = Uy (254) LeaeeTTTTTTTO? 6 Fig 26 Descompuntnd sistomele nesimetrice de cideri de tensiune si curenth 4m componentele lor simetrice, 1n conformitate cu (2.0) va rerulta AU = AU + AU, + AUy Ally = @AU, + aAUy + AU (258) abl, + o'AU, + AU,i tht Phy als + Ta 86 Jpn ch + eh tly: Tntroduciad in schema din fig 2.6, a, nota corespunadtoaredetcompanrilr (20 (158) se abtine hp. 26,8, care poste hi ublzata pendra a aatra sraspekuotn componontelor smetice in cal slementeorrifzate serie, That chou eurenjilor car formeard sistema de seoven|s dined prin cao del fase ale eomenea rene vad nage unor “een de iniane care | Ue] reprezentarea find ficut in conformitate cu aceasta inegulitate Pin insumarea geometries, conform cu (2.48), a componentelor simetrice ale eurentilor din Tig. 219, a, © objine diageama fazorialt a curen{ilor din K Feprezentatd tn fig. 2.13, 'g corespunzind rlatlor (2116), (2.110) gi (2.411). Prin insmnarea geometricd a ccmponentelor simetrice ale lensignilor din fig. 2.13, 0 se obline diagrams fezorialf a tensiunilar in K, reprezentatd tn fig. 248, d $i corespineind relajiilor (2.112), (2422) gi (2-123). Pe mésura depirtarii de locul defectufui, diagramele fazoriale ale tons une in divers panels ale, stemtla repenntat monotar in bi. 2.46 au aspectul din fig. 2.14, 5, ansloaga cu reprezentarile din fig. 2.0, 6 gi 2538, Cind punctul in aro ce considers tensivnile se apropiode sure, tonsiunea Ty a face defects crese, datorita efderis de Vensiume pe faze A intre: punctut 9245 SCUNTERCUTUL MoNOFAZAT In oazul unui scurteireuit. monofarat: metalic, de exempta pe fara R 4m punotul XK (lig. 242) dints-o rofea ou curenyi mari de puncte fa pamint, urea din cael dou faze vor mull noid cueni e sarin B= 0 2410) =o tty jar tensiunca faze dteete va fi mold tm ponctsl pune la plat Up. =0. ean) Po o eale analogs ou 60a uematé la sourtcivuitel ifarat se objine m= e BTS he hea a respestiv Father Ra sau considvind relaia aproximativi (2.99) resulta m= ais) Rian Xen Xe nalog ca ta sourteiven defect, cireulind ia punt il bifazat se obtine expresia curentului din faxa a 7 B= 98 = ex) co velonnea bse eam we ce ere e: oo) Pentre ¢ gist valore tensioner in ponotel + se determing ca. gi la scurtercuital bile compo Pe 2% entate metro ale tensuntr pont deft cotinine GR) = HT vea + Xo an) (2.119) ok (2.420) we am 98 Pentru a gsi tonsiunile fazslor 8 (2.420) 98 (2421) in (2.50) rexultiaa: UY = HIRLC@? — 0) Xp ey H(t — 1) Kage] (2nay Ui} = JURA 0°) Kasey + (1) Xo (223) In fig. 2.13, a, sint reprezentato componentele simetrice ale euronfilor din punceal defeet, in conformitate cu (2-13) gi finlnd seama et la. scurt: fineuitul monofazat se obfine din (2.51) eu considerarea relalilor (2.110) 51 ean) jase im K se inlocuiese (2.419), amy iar in fig. 243, D, sint reprezentate siatemele simetrice ale tensivnilor in K Inconformitate eu (2.119), (2.120) $i (2.124). In fig. 243, agid, ta reprezentat referin{a fazorul xy ~ Eure direcfia sain raport ew Jy, rezulting 13); din (2.119) 91 (2.149) remulta Bz| >|ZE| reprozontarea find fcutd in conformitate eu aceasi inogalitae. Prin insamarea geometrica, conform eu (2.4), a componente simetrice ale curenilor din fig. 2.13, «88 objine diagrama fazoral x curenilor din Teprezentati ta fg. 2.13, ey corespumsind relafilor (2.116), (2.40) (2.140, Prin insumarea geomotsied x componentelor simetrice ale tonsivnilor dim fig. 2413, be obtine dingrama fazorialf-« tensiunior in K.reprezentala in fig. 243, a gi conexpunzind relailor (2112), (24122) gl (2.128) Pe misura departarii de locul defectuui, diagramolefazoriale ale tensi- uniloe im diverse prncte ale sistemuls seprerentat monofilr in fig. 234, 4, an aspectal din fig. 2.14,., anslongaé eu reprezontarile din tg. 2.10, 0 si 23,4, Cind punctalincarese cona\dert tensivmite se apropie de sued, Vensiunea Wy a tareidefecte crest, datovitd edderis de tensiune pe faza A Intre punctul 99considerat gi Kiar tensiunilo U, gy rimin invariable, c&derile de tensiu pe acest faze find nal itrucit i (2-440) 95 (2441) au fost naga arent je sarein Pontra scurteireuitul monofarat se aledtuiegte schema echivalent& din fig. 2.45, care aatisface toste relatile stabilite anterior (2-124), (2.113), pre um $i relataultevioaré (2126). Dupdcums-a menfionat in §2.4.3, in punctelo My Me HN potoniaul esto nul ir punetele Ky Ky. gt Ks a testers Ge, Wear Ung Far roa ob punciele Ky 4 Ny ot giPunctele Kyi Ny ni ‘ot A Togate'diroot, cum se face In schema ii fig. 2.13, ntrucit nab achent Dotential Valoarea gi ropartiie cureailr in scherna Se seerenta inverse fc sohimbi ths dack in punctele Ns gt, se aplid tension ogle vind vale Son — Ugg tnsiunen punctulul¥, Loving ~ ten iar tonsa pacers Stevine aro; apie’ din nou tn embele pantte rmen{ionate (onsh avin aan Uys (ce do waenea nvr whi vl ‘urentilor in schema do sooven{a inversd) puncial 1, ve eipste tepsiones 2 Oy ar ponctal Ke tensones Intrusit conform en (2.112) gi 2.5 y= 0k) + ON+E)=0 srs ET rats Ug = — 0 — Ups (226) In situatia menfionaté punstal Ki, avind tensinea Ty, Pate fr egat dest eu punctil Ne Vaioarea “si repartiia‘curetior”in_ schema de seaven{a Homopolard nu ae achimba daek ne plied tenkiundepale, vind "valoarea Uae, tn Ppunctelo N,, fi Kp caro, stunct vind schemgle de Aifeite seovon{e slat considerate separat, au tense nile zero reapactiv Uge Dap aplicareaaesstor Faas tensiunt, ponetal NY, capatd tensiunen Uy i det poate fi legat direct ou pumstol Ky care e"cepatat aoeengi tensiune tm stalin menflonalaantefion iar plet0l Ke capi ensiunea zero gi dos! poate fi egtt. direct a paint, agleum este neat In fig. 245; sohema ochivalonta esto deci coreta qi satisfac toate rlajile Sabllite pentru seurtireultul monotazat 100 248, SCURTORRCUTTUL wIFAZAT 2A hatter Incapl uma seri iuat mete a pit, exam ero azo ST gi pamin. (ig. 246), inten ponct_K ~ considera pe 0 ecivaie Gi teet ponct axel nat eure tn ponetul X sé cure total, debited toate sureele cae alimenteaa4 defectal ~ au bo urmavoarale relat {ea teghjarea curenplor de asrcna} nyp=o a7) oy =0 2328) oR 2429) Pornind dea aces relafise obfin, peo cale ane- Jog’ cuconfolosts a scureiveutal blast, urmatoarle ‘Shrea [I1} pentru valonrea absoWt a componeatel Setecoven directa ria orca fi pontu valorle absolute ale curentilor din fazele defecte sty respectiv, ou aproximatia din (2,09) renulta ip =n =P i- SB, (2193) 40 obtine B, 2.434) far pentru Xse4= ign 8€ obtine valoarea minima mid = 5, (2485) Prin urmare, Wemcf ,Pentru tensiunes fazei sinitonse J se obtine expresia oe — 2 2.135 Dl = Ren # Soa Born t Brew en) a, sin roproventate sistemele siete ale curentilor din punciut detectufai, in fig. 2-17, 6— sistemele simotrioe ale tenaianilor in [aah ppunotul defectulu, tn fig. 2.17, ¢— diagcams fazorild a curentilor din punetal Aofectului, obtinut prin insurnarea componestelor simetrice dia fig. 2.17, a, iar In fig. 2.17, d este roprozontata diegeama Tevoriala tensivailor in’ punctul Aefectului, objinuta prin Insumarea sistemelor simetsiea din fig. DAT, In fig, 2.18 este reprezentata schema echivalenta pentru eazul sourt circuitului bifazat In paint, care ge objine peo eale analoage [1] ou cea Ulic Hiatt Te seurteiroutul biferat. gi monofazat 2A, ABLATI GENERALE PENTRU SCUTGRCUITELE NESIKETIUCE Din relatile (2.97), 2117), (2.130) gi (2.134) rerulti ot intre valoile absolute 19) ale curengilor din’punctul unui defect nesimetric’ si yaloarea ‘absolut a’ componentei de socvonté directa if) a curentulst ta punctul ‘dofectului existto relatio de forma f= mi (2437) pentru difertele tipuri de scurtoirewite nesimetrice eoeficfentul m') avind Yalorile i = V5 t= 95 m9) — YY — Bet 15 << m0 < De asemenca, din relaile (2.95), (2.414) 9i (2.190) rezultk ot valoaren absoluld a companentei de seeven{a directa JQ] curentulul in punctul ‘fectulud este detormineti printe-o relayie de forma (2439) sn care X{) are uriatoarole exprosii, penteu diferite tipuri de seurteircuite nesimetiiee: XP = Xe X= Mase t Saal xo = Haan oe Inlocuind (2.199) in (2.187) a6 objine: Ip = one Br (244 (2-440 unde pentru ditertetipuri de seureircuite nesmetrice m si XQ) au valorile Min (2438) 91 2.140) ee Gireati Je detest in carul scurteivuitdlor Biferste au valor supe tranzitor nal soci dect fm earulecurteircuitelr tnazate din acdayi panel “conform eu (2-108) ~ gi de accea calcalal curen{ilor de scurtcireut barat. sete necesar pentru vorificaroa senaibiitap protector tract in relaja (13) Velosree curentui minim de scurtemeult covesponde scurtercutal Iiineat Gareatii de scurtcireuit monotazat sit neceeari pent stabilitea valo- rilor do pomire pentru unele dintve protecile impetiva seurttreitelor rmonofecata, procum gi pentru veificarea sensbiita}h proecilorlmpotiva ‘eestor defecte. ‘Scurcircuitsle bifazate la pimnint pot conduce in anumite cezusi la valori snai mar ale componente! de seoven} homopolara aeurentul declt tn car scurteircutelor monoferat, aga cum + menionatgiin §2.14 in asemenea {aru stabliteavelorilr do pornire pentru uns datee protefile impote Aefoctelor la pamint se efectbensi in ance de valorileCurentului de scurt= ‘Gromit bilan la potint (vs § 8.5.2. 25. FOLOSIREA CALCULATOARBLOR NUMERICE, PENTRU DETERMINAREA CURENTILOR DE. SCURTCIRCUIT, 253, PROBLEMA coMPLESTTATIE cALCULELOR sta nonnon In conditile sistomelor eletrice complexe, transformarea schemei pint Ja forma echivalenti din fig. 21 prezinta dificaltaqideosehite, Pe de sta parte, ‘adoptaren simplificarilor menjionate In aubeap. 2.2 poate conduce la erori 103relativ mari in anumite cazuri (printre acostecazuri, ia § 2.24 au fost mentio- ‘ate liniile lungi gi puleraie incdrcate) ‘De asemenca, potezcle simplificatoare accoptate i cazul efectuari cal Iului curentilor da scurteirenit pe meesle de curent eontinum (considerarea ‘nturor toe. ale goneratoarolor in fez4 gi ogale ca nodul, neglijarea reste {elor, noglijarea infiuentei sarcini ete.) pot eonduce la ero rlativ Insemnate Prin folosines unor metode matriiale de caleul si & ealeulatoarelor numeric fn [Bl] sint obfinute rerultate cu un grad ridioat de exactitate In cal ‘curentilor do srurteitcuit, care permit apresiees erorilr determinate de die rilele ipoteze simplificatoare ‘in [82] se arata of penten sistemul energetic din tara noasted caloulul ceurenfilor do scurteireuit eu neglijarea diferenjolor dintre modulele gi argu: imentolo tensiunilr, a rezistenfelor gia sarcini conduce Ia valori ale curantu: Ink de seurteirouit cu circa 10% mat miei dect cele obtinute prin metode cu frad ridicat de exectitate, procum qi la diferente de 16"-—20" in ceen oe pri- ‘ote defacajele dincre cutentii gi tensiuaile din noduri (in raport eu val rea do 90%, rezultata in cozul neglifei reisten{elor) Tot in [82] esto pre: ‘at nn exempla numeric In care metoda curbolor de ealcal condi de seurteireuit cu 16% mai mici docit cei obtinati prin metode “Atemenen erori pot fi inadmisibile pentru celculele de stabilive a vaorilor de pornire ale proterjillo, reaultind aatfel necestatea unui grad mai ridicat e provirio in doterminarea curonlor de scurteireul fin prezent, renuntares Ia unele ipoteze simplificatonre de caleul gi objie nerea nei prociziiridicate a ealculului curentilor do scurtcireuit aint posibile prin uliizarea metodelor matriciale gia caloulatoarelor numorie, care asigurd Kotodata gi o micyorare considerabilé-@ timpulut necesarefeotur ealouleor. 252, FORMULAEA morezEton DE caLctty, Renun{ind 1a multe din ipotezsle simplifieatoare mentionate anterior, calculi obrentilor de sourteircnit prin metode matriciale pastreazA anumite Jpotexe de ealoul, conspunzttoare in foarte bunk misurd condiiilor real ‘Dintre ipoterele aloptate tm mod curent In practic pot fi mentionate vurmitoarele 82} ‘a) Refeata este formats din elemento simetrice. 1) Tensiunie elotromotoaro ale genoratoarclor, aplicaterotale, fac parte din istgraul direct gi nu variazd In timpal defectubut ‘) In regiaul de_defect sarcinilo din nodurile retelei (consumat sint reprezentate prin impedante (admitan{e) constant. 4) Variafia tn timp 4 componental periodice « eurentulut de seurteirouit, ‘este determinatt prin considerarea reactanfet eupratvanzitori, tanzitori sau Sincrone 4 generatoarelor fe) Regime de scurtcireuit. al rofelai rezsita prin suprapunerea urma- ‘oarelor egimurisregimul inifial (anterior defootulul, reginmul direct, reginnal invors i regimul homepolar (in care refeaua corospunzdtore este pasivizal, jae Ia punetil defeclului sefioneard enstiea directs, respectiv inversi sad hhomopolard) (82) 108 Mirimile electrice — tensivai sau cureni are nod al receive bin prin suprapanerea efectelor rezultste in regimul inifial gi in cele trel regimurimenticnate. in calcul rogimului anterior dtectuli se determing tensiunile in no- urile reels, precam gi patente injectate 9 conmumate in noduri Folosind! metoda componentelor simetrice, expuss in eubcap. 2, s¢ obyinecuafile aferenterefle directo, inverse gi homapolare, vrate din node ae defect menor ot y= Lay 2b 2.142) U,=— Zale (2.443) Uy=— Zab (1144) unde: J, ste tensianes In regal permanent anterior dofectalai in nodul k; ft, Uy — componentele sintetrice ale tensiuai In nodul de defect Jp fg To. componente simetrve ale curentlut de detect in node! ky Ba ipedanjele refelelor pasivizate (de seaventd divect&y in vers, homopolard) vizute din nodul de defect Se remarct similtudinea dintro relatia (284) qi relate (2.462), (2443) ous tin 88) gi (2.82), 2.463), Peni fvear tip de sourtsireuitnosimetri se pot stabil rela corespun- oare (in eateintervinimpedanele Z, Za, Z,)inkre componeatae simetrice ae tensiunt gt curentuui In nodal defect pe o cle similar cele olsite, de exemplo, in § 244 pentra obfinerea ries (258) ~ ceea co permite co prin Intermédiut acostor reat ghalreajilor (2143) i (2444) ase obfind lato intre componentle dines tenis i cuenta in nodal deec, Za, 2.149) unde Z, este o funotie de Z gi Zy (la deteote prin are, Z, este funotie gi de reaistenta arcu Inlocuind (2.445) tm (2.142) so objine L— 2) pie (2.46) remarcindu-se similitudines dintre acoasti relaie gi expresia (2.190), Impedanta Z, este astfel impedanta unvi gunt echivalent corespunci- tor fiecdrui tip de detect; din relatia (2146) se tonstata of pentru deter narea curentului din aodul& de defect este nocesark cunoagteres tensiuniiU, in nodul Fin. repimul anterior defootalui, a impedanfelor a rulatici pentru obtineren impedanei Z, x santului echivalent.Deosebirile dintve relafiile din acest paragrat gi cele similare din sub ap, 24 se datorese Locmai moditiciriipatedelor de cael. Astfel,in subeap, 2. fe-considarase cf toate te. ale generatoarelor din sistom eu acelagi modul ‘int in fa, ceex ce permisese punerea in paralel a tuluror suraeior In timp In prezentul paragrof nu a mai fost adoptata ipoleza simplificatoare meio. hati fica urmare a fost nocosara determinarsa tensivmilor in nodule refeled fn regina anterior defectului. Pe de alld parto, in subeap. 2.4 a fost neghi jate rezistenele, intervenind nomal reactanle in relatile rxpectivo, in timp ‘ce in prezentul paragral rezistonjele nu mai sint neglijete, in relat find Introduce. valor impedentelor. 253, UINLIZAREA METODELON MATRICIALE Form cea mai utiliatk a eeuaillor matricale pentru caletal eurentilor de scurteienit ‘re aspectul I=¥0 ssn) unde: {este veotorul tensunilor in nodusile reli — veetorul corentilor injectati in noduri; ¥ — matrices nodala de admitenta [3 Jn comparati cu matrigea de imapedania, matrices de admitangé ofert o serie de avantaje care au saigurat: ubivsarea el prepondorenta, Astfe, tnatrices do admitangi are ua nomir foarte mio de elemeste difrite de wo, fica co permite af se ofeciunze relativ simply facorizarea triangular: De ‘semenca, algoritmul do calcul este caractortat prin siplitate, iar volumal de menorie ¢ calculatoruat este mult ma refuas Aceste avantaje sit cu alll mai promunate, eu elt dimensunile refi sint mai man. Intute cleull curentlor de sunieireuit ve electoeazd petra ‘un mare rtmar de variante ae etrucuril reel ele looulit in cere pare Aofetal gle tipuli de defect, wtlizaroa elt mei efcinta‘a mernociel calla: torah ntimerie gizeducereaUipuls de ealeul capita o importan{s deoseits In [82] sine prozentato metodo de rezolvare a ecuailor matricial ide deteriainare 2 curenjor de surteivait en ajutorl ealelatoareor numerice ‘Acente metede permit nu mumai determinarea cutentulai de seurtcirait i rofl df prepara ca caren pin divalent ‘coast operati impertanth pentru profectarea protector seele, necst ‘Goptarn uno ipotare de alu! ear‘ tsgure © preci elt fa dead a determiniy eurentoh de defect, itruelt im eax contrarerorile orespanr {ware stabilrs valorloreucen}lor pin diferitele remuri ale schemel pot ven Inadminbile api cum #2 menfionat tn § 2.5.2, caleulul eurentalsi de seurteirenit (componenta periodiea)cuprinde ed otapa preliminard deterinarea regina Permanent. atterior defect. tn aceasté etapa se calculeards ensivnile fo nodur,cirlatin de curenti gi puter: pe lmiy admitan(ele echivelente ale sarciilor tension lectromotoare din punetul terminal al reactanfelor seneratoareor 108 admitanji, folosind algoritmul de eliminare Seis Aviad. tn vedo complexttea exuhi caren da" acuta ref co- nam ‘tare de nodur, eaborarea.edicinste age iui este-dowsbit de importantl qi poate. [—qingatiow figure 0 miegrare sensi a timpule cos Pe ling ici algritmutrebui ai: rats ponltaten de eptare apart neste indfeste modi ntrverte meted Cale mart de oxemphu: considera present au abvefe aval elect ited Stren Taactanjlor hn unified ant oti, consierren cor ni ntrvnie tn reject Tm fig, 249 ete cerenentts. organi corespunatoarealgoritmnt Jo dlenuntr a regi saiaar enter defetla sad priced! Sterativ’Seidel-Gaure’ penn, venlac feu-astemult do eouahiy rerdlatse: obits Ce eaeuatoralpumerie CEPA 102m cso rata date find prsantat i (82). Orgongrama’ pent cle simpifiat at cuenilor Ge sorta Inte reer ch 292 nod 508 Tou esto prcets_ tn [3 prosrawtl nd serie tn Ube FON TRAN Newt po calastorlo TRIS 30 TEM Si PeamPARTEA A tba PROTECPILE ECHIPAMENTULUL ELECTRIC AL CENTRALELOR, STAYILOR SI CONSUMATORILOR, 8 PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE RACORDATE LA BARE COLECTOARE. au. TIPURI DE PROTECTI ALE GENERATOARELOR RACORDATE LA BARE COLECTOARE Gencratoarele seprezinté echipamentul col mai important. gf mai scump din carl satemlor cleric 9i Jo sooca protest lor trebuie sf satisfacd ferinfe foarte ndicate; pentto generatoaree racordate Ta bare ealectoere fe preva protestitimpotrive defectlor interne {in stator fi rotor) yi impor itive regurlor anormale de fonctonare Dalectel interne in statorul generatornli pot fi scurtiruite plifazat, pponeri Ja pimint monotasate sat ecurtinnite intre spirele cele fae. Pericotal cl mat more lt presatsscuruircuitele polfzate eae pot provoca tu inoend in generator deci mar distruger al aeestia, Ponerle la pat ‘S respotiv Je eareasa generatorului ~ sink periculoage pentru Taptl e area de Ta Toeul defectuiul poate provoca topirea berull tatorio q desi poate deveni nocesra nlocuien uur numr de ole, precum fl pent Tapa ed dafectul poate tree intron sourtiruitpolifara. Seurtlsultele Inte spirale Aeeleag! faze conde la suprainczien bobinajulu i prin urmare la peroll patio nui seuetcreuitIntse Sao. Defectle interme tn roorul generatoruui pot fi puneri Ja pimiat tate punot al ereuitula de exetaie, care nu presi toleaune un perce imediat, ner la plitnt tn dovk pune ale circuit de exttafie, care pot provora Eoterorst grave ale geneatoruul, precum gi sofdereaacrSlemald caren inide exeitatie, care im anumite cofiri poate avea efecto nefavorebile supra Mabileahi watemul elle TRogimurile anormale de funcfonsre sat ccle fm care au le supraintens- {i (provocate de scurtsiteite exterioare generator sau de rupresrcini), freer ale componentel de secven{A inveral a curentulul peste. valoaea Adimisblt,cregleri de tensiune, trecerea generatorlai Sn rogim de motor ‘cron (la dofc{iunitnturbina de antrenare eau crelorea. tomperatarit_ peste 108 Timiteleaaminibite (provorate de un defect in sstomal do eisio a genera torula), Supraintenstaie gi eroriletemperaturii provoack uzura. gi imbite- nirea mal rapid a zolaje,conducind Ta micgoarea darter do. ancfonace { generntoruiy an erogtorieetensine pot provocnstripungerea esas Somponenta de serventa inversh poate, proveca tncAitn.suplimentare ak Sibrai, iar trecerea in rgim de motor meron poate cenduce la defecarea enertira Pentru lchidarea defoctelor_ in generator gi pentru prelatimpinerea prided indalongate a unui tegim atrial, protecfia prin'rlce-t genera: {oareor rebut st indepinesca urmitonel feta: comands desagtel Intrerptoarlr, comand acon automelult de ‘devecitare rapa (ADR), somnaliaren, Gomanda declasgrittntreuptorulsi_ genaretorlui trebuie trensmist de efteeprotectie alt im eamul un defect interval generator, entra ‘ve impldionalnentaren acta din sistem eetsic pont a se putea pri generatorl, ft gin cazal unl regim anormal de fenetronar provoeet ae‘un scurtcteit exterior goneratrat, pentru se evita tneninetn fene= ‘oral intrun regi pereuon, peo Uuratd mat mae doe cea admit id. in carul scurteieuteorextataaro,protectia genratorull va comanda deviangare rtreruploralns noma daed provectin elements deer (Ze exome plu lniede pecar den bare solctoae) nia aciona coset pear ich dare deestolusaplrot an dent interuptoraleementtaidtect hn declan fet, riminind bloc tn sare Tachi, Jn carl rogimurilor anormale care nu presintt un percolimediat — de cexempl, supraitensitatle provocate de nupratarcni "do reuls protocta mo deca intrapfura tr na pe alla do turd aparifinreginutsi anormal, urmind a personal do tart i misun cau (hidrocentrale automate complet, fanchior nnd fer8 personal de doservire) protecta impo teivasupranareinilor nu comand romnalzarea, comand doclangeren eu 0 ternporizare a 510 mine Att i cazul defetslor interne, el gi ta cazal scurtelteilalor exterioare au este Sut Stents ‘numai comands desangirltIntorapt: Fulah generetoralan fn prinul'cuz_genratorl Continuing sso rotated ar alimenta' mal, de parte ercul dela Tovul defetaf gh aceta ar fontinya Hi provonce detriraren_ gener: rol da al len cans goneratral nt in ol 2 tes inten tn alt Fog pevulon, datoret repr insomnate a Woraie tein orale ee a ‘in acastécaue o dat cu tnamitere comenri de declangare a iatre ruptorla in azure mentionate, protein comandt afionare ator, tulu de dezeartare rpida (ig 9. Ch ateta actimeaat, ceatal Toone 108al genoratorului este intrerupt gi comutst pe resistenta 2. Pentru evitarea ‘parti unor supratensinni provocate de inireruperea cieuttulai de excitafie, ‘ontactele ADR sintastfel renizate net hai se tnchide contact J, conectind eircuitul de excitatic pe rezistonta R, si dupd aoeea se deechide comtactal 2, ‘are intrerupo alimentarea cireuitulul de exritaie. Prin contactul 3 al ADR fe introduce tn circuitel de excitatio al excitatonrei rexistemfa 2, care are scopul de a limita enrentul din circuit de excitale al exeitatoarel, penta ‘vita aparijia unor supratensiun| Ja bornele oxcitatoarei Mntruclt. aceasta Uys —cind relecle J din fig. 3.2, @ nw aofionau — igi deschide contact sle reletl 7 (tensionea de fire din FTSI find mare, datorita componentelor de secventainversé ale tensiunii) itrerupind alimentarca bebinet releuku 3 gi acesta tpi inchide con ‘actul, comandind releul 6 care transite comanda releelor Z spre releul de timp “si spre declangarea intreruptorulu Pentru dispozitivul format din filtral 8 gi releul 7, tensiunea de pornire 4 protect yg 88 determing astfel inlt releul 7x8 nu-yi deschid contactele sub acfiunea Tensiunior care pot apires in regim norinal la iegitea FTSI, respectiv protecta filtru 8—relev 7 trebuie deconsibilizata fai de tensiupea de derechilibew & filteului In rogim moral. us Datele experimentale gi de exploatare au condus la: Uggs = 0.060 a (10 b) unde Ung esto Lensivnea — intre faze — a generatorului (Uy fiind tot tensiunen”intre faze, Schema logics corespuncitoare variantel din fig. 3.3 « este reprezentata ‘nig. 33, 6. Filtul 8 en releul 7 constituie un element INTENZIS avind ‘e@ marimi de intrare compononta de secvenf inversi U, a tensiuni (apheata Dobinel releului7) 9) tensiunea intre faze Ug, (care poate fi aplicats prin im, ‘ermediul contactutui releului 7, 1a bomele Nobines Feleului 3} iar ea mrdrime de iegire — tensiunes U, la hornele releului 3. Mirimea de icfire U, va sven Valores necesari pentri actionarea releuluid (desi U, va apavva) mural deet 4gi tensionea U gy depiqeyte aceasti valoare (deci Uy se aplict) 9 totodata fensiunea U, ete inferioaré valori pentru care reledl 7 actioneass (dec! Uy tu se aplicd},astfo inct contactele aoestui relew sd ramina inchive Notind Ugg = By, Uy = By U,— By, din condifile menjionate rerulta © telatie de forma INTERZIS: By BB, (8.40 respestiv By= 1 mumai dack B,= 1 gi By ‘In orice alte condi cntrate (ie‘dacd datorita unui seurtiroit aimee tei apirut in apropierroneiprotejte,tensiunea Uy, scade sub 0 anwrnith Yaloate, deci By = 0, fle dock datort®' nul scurtcfCut nesimetnec apiece hier wisi departe dé zona proteatd tensiunea U crylo pente © anmiee Yaloars, dost 4, te dacd la un defect nesimetric apropiat aloe ambele condili: By~ 6 9i By 1) matimea de iegre U, au spere, desi By be Conform log inversi! (Stain (240 c} reels B= By By = BV, = BLVD, 404) ceca ce confirm comportaren mentions Releul J repreninte un eloment NU, deci B=B-T ye, 6.40 6) tea ce aratd cd in aceasta variant local trensmite semnalul B care per- mite “declangarea, intrruptoruul fio In dferie pentry care B= 0. Tela ele pentru care 21, ie Ta defeeteInsotite de ambelo condi Pentru rsa shone lgice eae snt ents eu ele torespumeh.oare scheme! dn fig. 82, B dear” X= DIC = DAB] = DEULYMVN) EVE 40 322, %_) FHOTEGTIA MAUMALK BE CURINT A GENERATOARELOR 7 cv run ve so aw gt war xan Yarianta protectiei maximale din fig. 3.3, a este superioarh variantez din fig, 32, a, din punet de vedere al sensibiitaf blocajului de tensiune ‘minimé —sensibiitatea este mai ridieath in report eu seurieitcuitele nest ut‘elcic, iar in eaaul sourtsincuitelor nesimetrice dup un transformatct ten sibiitaten nu depinde de. conexiznile bobiasjelor acestuia ~ Insd e8 posts aven tobugl o sensibilitate insufiieatd a reedor de. intenstate ‘in eat ssnumitor defece, Asia, le scurteirevitele exterioae epirute dug reactant bari de exemplu dupa n reactor le pe olinie care pleat de fe harls pe zeratorahsi,curetul de dofect poate fi mal mio deit curentul de porasre Fey 4 astfel dacd dofectul na este lichidat de proteofia Tinie el continua si Te Shimentat de. generator. ‘Aga cum a menfionat gi anterior, In stemenea carur cele mai peieu Joaee tnt! se datorae componente ‘de ceovena:invena's waar De mogul se admite pentru turbogeneratoare o funefionare Saelungat cu curenide secven{knvorst care me depigise Bie die sore nea nal al generatorulas, tar pentru hidrogunuratoare — ca curenti de secrent inversi care au dopiese 10.-20% din curentul nominal al onerator Acesto valori admisbe dopind de puterea generatoruli, de precenya sou absenja bobinajelor de amortizare yi do module racive al genesntorults Pe timp limitat, generatoarele pot muporta eueati de seovenga inversa 4, male tat mari. Bopendenga dine Garde aasshila ede Tonticnae Yaloaren curentalai de teeventA inverst a feat. determinata. pornind de 1 ipotera ei imeriren generatoruus datoritd componente fy are oe dopa Xn proces adiabatic gia condus lao rlaie aprosimstiva dé fume (aay) Incare: f,, este valoaroa rolativi’ modie piteatiod corespuneitoare valorilor variabite in timp Tye ale ourentula: de. seeventa inversd vaportat Ia eurentul"nominal J, al generatorult,respectiv (aaa) A ~ 0 comstanta, caleulata pentew i do generator de ‘ire urinele producitoare; de regult, pentru hidrogeneratoare 4 = 40, pentru turbogeneratoare de-putere mare ci rieite forjat& cw hidrogen = 2,5...5, pentru celelate turbogens- ratoare A = 20.0, Corenii do eeevenb inverst pot spares. nx nomai Ta scurtzirouie nei rmotrice exterioae, cit im alte ceruri de defoct, com ar fi intrerapuea uel fave pe © Tinie, neanclangares nei faze a tol intreruptor, preety fT sumite eegimri de funchonare, cum ar {ita cazul umor sarees onofecate importante’ fn sistem (de exemplu, in eaaul rari In curentaterhais) sau al funliontsslinilor do transport tn regu fae incomplete Datoritt pericolnai pe care il prozincurenit de gseventainversh. pone tru gonoratoat, im ukimi ani au pitt 0 topes te co es eae protecileimpotriva suprainensitaior, reabzate cu Hlze do componente de Seoventt inves ua In fig, 34, 6 exe reprerentatd schema une protetii maximale de cu tent mpotrva’scartcrcunelr exterioare qi & suprasion eae oa {tru de components de wovenjainverst § caresvule In aceastdschemi releele 2 i 5 reprint protectia impotriva suprasr. ciao, ralzatt cai in schemele din ig. 32,'a 9, oe Meled Feoe rotecia Impotrivn senrteireuitelor exteioare ‘efaats cnwerce, Med ‘te tensone minims find reslizat ru reloul minimal de taumone 3 ocak Jntemmediar 6 a scheme din fg. 3.2, Bote snicint un sing relen de rent am sngor rela delenit in eet ca, eaten 1 eee oe trate etic cat ll tnt asia ene sa oe tsamnea I fel po toate fale, especie toate pac tee ee lee do ceren 78 ant alinentato de lo ttral de sae ee invert carentiai 9 (FCS) 4 asigard protectin inpolgne aac oee ae oareneinetice, Reel 7 ese un elon al semblance a eer de timp 10a senlzare sar relsl# extemal Pula ses eos rin rae de tp 4 Te dectunpae Gurentul de pornire Iyy,z al proteotei format din KCSI gi releul 7 tree Duie ales din dous condi, pentra evitarea semnaliztilor greive uo4) deweiiigre tn report x cme di cre Saver au dis tn ralonrastallangal? dec! pent turbogenratoare be post odopta eas) Tags > 008 Lae = Ft iar pntea ideogeneratonre poate f flat reaia Toon O41 sehiarn in report eu crental do debit al_FCSI tn regi deanna geste, Sort eons tranaornatoaror Beare sve siento HSI, et de tds lw vrai Se par ta insaion care wolied valor ectnteor da FOS a deetoety' nestle; noting eurental de dezthlva report a primar te eared suren ew Zany Sear anguaren cst Sie bona oe G42») Tag = E28 Tass (8.420) unde: K, Componeta Fay ste proportional co cuentl de sarcind al genera: tor grata te rote cn mal detevorabl in Tunsie de yloaren a [ATE KBE Be) Laem saa vonde: AF = 00 ste componenta curentului de dezechilibru ol FCST ae atonita ror transformatoarelor de curent; 3 He — ‘abutorea frecvenfr de la valaren nominal faloare nana bwcrenes Sent care depindo do tpal fir f= 2. 194 = croaren rolativa de seordare OST; Tous — curentul maxim de sarcink al generatorului proeja loge valoaren uperioard reultaté din (2.42 ) (812 4), de feguld la turbogeneratoare recut 9 valoare mai mare Dare Is reopetre 8), SE Chiari hidrpeneatare in 12) : fim (i alogren curt poi Za protec format dn RSE i relent 8 Sears comand oa femporztédeclanaten taba 930 tek arn mal mule smi legate eae nt nga 5 Coordonarea, sensibilities protectillor maximale de curent 4424, COORDONAREA SENSHMLIFATIT PROTECTITLOR MAXIMALE, Protonfilo maximale de curent — fie of sint obignute, fie cll slat prox tociit de wecven(X inversi sett homopolars — aofioneal atit Ja defecte in zona protejats ft gi Ia dofecte in afara accsteia In cazul defectelor exterioare 120 lementului proteat (slementol F prevzut ou protectin 7 din fig. 35, a) pe tn element urmator spre consumator (elemental [1, prevdzut eu protetia 2), Selectivitaten este asigurath prin temporzarea mai mare provetitslomem, tului J: : fata bat, Nu cate ins. suficienté numei coordonarea temporstrilr, cf este noce sari i coordonaroecurenilr de porire,respecti a venaibiltfit protec maximale instalate pe doud elements miccesive. Penta ilustrarea Courdeniei fensibiitatt este considerata la Inceput variante simpld a sehemol din ge 3.5, a, tn care la un defoot pe elements! 17 de exeraplu in K, curenit cars sireull prin tranofrmatoarele protetilr 1 9% 2 alae ali Tye Tae Pentru ca protectin [si reprezinte gio protect de raervi a lomental Hi, este de dort ca ea sh posta acfiona — daca protectia 2 sau inreruptorul lementulai 11 refund ot aofionez defctul nu poste fh lehiat sleet fia detecte aptrute pe elomental 7, del eite de dori ca ea a8 abl Gn arent de poonie reativ redas,respectiv o sonsbiitate ridicatd ensibilitten protefiei Inu poate fi ns makita orielt din dout motive: tn primal rind, curental 7,9 eebuie si fie mai mare det eurentul aominal (eau de sarcind maxims) pfin clemontal Icom sa indicat iin 9) ar fn al doiea rind sensibltatea protect: 7 in raport ou deleciele de pe cle- mental 1 nu tebuie af fie mat mare dett sensbiitaten protect 2. aport cu aceleapi defoote inteuclt penra protectin 2 defectele pe elemental HH aint In ond, iar peatro protenfia 1 sine. defecte exterioare De aceca la un defect pe element 21, pentru care protecia 2 ar fi a limita de actionare, deci Zp Tyga(protetia® este caeulatd antl incl = fcfioneze sigur la seurtcecutol tit alie, In orice ponct al clementului 11, fn sitvafa mentionata ae putea spirea la anomie defecto prin resistentd de trecere, apropiate de eapstul opus al elementului 11, de exempla tn K) protectin nn Uebuie eX wofioneze daca pratefia 2m @ aefionat din eaura Hn a fost sensibild Ja acest defect. Bae des! nevesar relia Ta Typ > Le respectiv din condifa coordoniit sensbilitaitrerlta Jp Kg? Ip 29 unde se adopt Ky, = 14-13. Alogerea unei valori a coeficiontutui de sigurant Ky, ntre Himitele men Fionate trebuie 64 se faci astfel inet pentru protevtia 1’sk se obfind totagi Coeficientul de sensibilitate previzut de prescrip in raport eu defectele. pe elementul 17 (pentru care protecfia J reprezintt o protecsie de renerv’), d ‘erminaren acestui coeficient (notat ct Kyqy,) it cazul generatoarelor find Indicata in § 3.2.5. Dacit elemental 17 este alimentat nu numai de elemental J, ci gi de alte lemente, de exemplu clemontele ZF gi IV din fig. 3, 2, atunei le un defect pe elementul 11 de exomplu n'K, pentru care Dy yg'= Ioyn est 121recesar ca Ip, si fio mai mare declt eurentul de defect I, care cireulé prin elomentil 7 in cazul defectafui in K. Font = Kuglan = Kahatn Kgy ee any Raportal 28) te mumegte-coticient de reparttie a curenilor de defect; in eaaul din fig 5, b evident Kg =e * Tnlcuind tn 5" vatoares Zina = 91 Kygg din (382 g) remit conditiei pse _ etn Dac clementul 1 alimenteaza gi alte elemento, legate in paralel ou clomontul 7 (hig. 35, ¢),atunel K, In asemenea cazuri de regu elomentele IJ gi ITI sint identice gi are Joe eyalitaten Iyya Leg, curentul Zp, find determina’ prin (3.42 h) in report cm oricare din Giron Tyga — Tyga? da08 In88 Lope 1h trebuie introdusi cea mai’mare"‘intre valorile [79 ind situatiile din fig. 35, b 41 35, ¢ au™foo sifstltan (Vig. 3.5, a) atunci poate rezulta fn fancte de nunirulelementlor dinsproauro gi al eelor legate fn parse, ‘ptecum in Tonstie de puter diveelor suse de ractanfle din ustom In fone varsantee indicate am au fort introdug in ole eurenit To sarcind care continu circle dup para defeeuli: som nel ste permisd numa daca valorlo corenfilr de saein in, foarte ney ta Faport cu cao le corefior de acureiteut, in ar tontar id neers onsderara cuenflor da sereini Acestl condone fac modi hat frat prin exeroplul din fig. 85, «im eave eo pretapine cf slanental Tae Ienteazt prin intermedia clomeatabr IT qi TIT, cure ploach Ge i baree Ay cgnsametor important sacordti la butls 2 Senaiaen roe trun crnanl ea ga n rotator 2 $i 8, Coordonaren protect co protectin 2 impune ca las defect pe le fhenal 71 de exeps i Rinse on enrese de dfoc pent eae ps feefia2esiel ita deactionare dee pentru care Taygr = Pes prteefia T Eu acfionea, ind seame cd prin elemental ffl ait anon Ts nee ft ium eurent le sarsing, corspunzitor aliments consumer S068 1adati nm C im acest regim; din aceasta conditio remulti o relayio de fgrma (G12 @), insa cx considerarea curentului de sarcind Vana (3.49 i) Tops > Kole + an cuemt = Kaul + Keohane unde: Kyy = At Taree ceste curentul de sareini al consumatorilor in C, In regim norm: ccurentul de eareind prin clementul 117, la tun defect trifarat in. Ky Kyo = 15.2 — coeficientul de cregtere a curentulai de farcing prin elementele J179i Zea urmare 4 reducer turafiet motoarelor asincrone din Cola scurteireuit In Ky, dstoritd sekderii tensiuni Ia barele A 1, — tensiunea nominalé, pe ferd; Trot = tensiunea remanentt, pe fas, la barele 4'in earal defeotuldi in Ky. Dare ost = Kylee Coordanarea protectiei 1 eu protectia 2 se face in mod analog, conside- rind un defect in’ Ky qi rerutind © relafie similark eu (2.12 1) Jap > Kaclrs + Imeaess = Karle + Kyalamea eee? (O42 j) {in care mirimile ep definese in acclagi mod can (8.12 i), tintnd insé_ searna de schirabarea indicilor Din consort coordi sensiiton, penta Jp rbuie deat cea mai mare dintre valorle rorultate din (3421) 91 @.1S%) 524, DEYENMINAREA CURKMTULU DE PORNIRE PENTRU PROTECT MAXIMALK DE CURENT [DE SECVENTA IXVERSA CU ACTIONARE 1A DECLANSANE, ii FCSI —reloul 8 trebuie determinat Garentul de pornine Lage protect din urmiatoarele ‘conditi: 4, Prelntimpinarea deterioririi generatorului din caura componente! J,: finind seama cd in caul unni regim pericalos cu curenti do secventa inversi, fare mu provoae’ acfionarea protected FSI — relcul 8, porsonalulai de turk fieste novesar un. timp de circa 2 min pentru inliturarea acestui regim, vralotren yr trebuie aleasd astfel inet in acest ristimp componente de to: Yvenja invelt I, ai nu depigeasca valoerea edmisibil corespunaitoare acestet urate; valonret Tyjyq 8 poate objine deci din (2.41), inlocuind fy = 2 min, 324 ddetermintnd — in functie de valoarea constantei A, coreepunsitoare tipu: Ini de generator —valoarea Iq gi adopting) SP natoare Up Se obfine pe aceastit cae = pentru hidrogeneratoare (eu A = 40) Frege S08 Tayys (12 wy = Teint lomogenerstoare ca visite forlatd eu hidrogen (ou A= Tagg 025 “Tagg (42) — pentru celelalte turbogeneratoare (eu A % 30) Lage SO5 Lam (12m) 2. Derensibilizarea protectiei in raport eu curentul de dezechilibru al CSI in regim do sareink maxims al geheratorulu ce elecaesek cia de forma (3.12, c), rezultind ee ‘ oe L on Teas G20) tn cae diverse mds ay alr indeste Ja (842 0) (242 3: Cooronareasesiiitts eu protrileeumeatlor traktont; decom inant rapor op ements de forte a yeceaohog aetonens eee instalate pe elementele urmiitoare spre consumatori (considerate, conform (Son pen 325 cu dmet Peta pce se & slctnalneonoriate cu toile ed SS aaa de forma (3.42 h): ae ae a K, G12 0) tn cre: Ky at cocina do epatfedeterminat pent acoma eo alent de seeventaimversd a sistentuuiy : ayn — 08 tai mare dintre valorite de pornie ale protector de caret denen ivan nate po stat ton rele ridicitoare). « bee format 135pentru releul 4 din fig. 8.2, « gi 83, a, iar pontru relede de timp 5 i 10 bare transmit semaalizink ao alege fa hao hae tat @a) Funcjia releelor 3 5 0 poate i indeplinité de un singur relou de timp (comandat atit de releul 2, oft gi de reloul 7), exisiind. Ins detavantajul c& nnn se deosebeyte semnalizarea suprasarcnilor simotriee de cea a apariie: eurentilor do seeventd inverst ‘In cazul hidrogeneratoarelor din centralele eleetrise complet automat te, fonctionind faré pereonal de deservice, semmalizarile transiise de rleele 54110 nu ar avea cbioot gi de aevea releu! 5 —ca gi in schema din fig. 3.2, @ $0.33 @—comandt inti! desedroareageneratorulus q ‘daea supra: farcina mu este eliminald In 5—10 tin comaandd declangares, inr releul 10 ‘comands declangarea tot en temporigare foarte mare. I Pentru asemnenea hidrogoneratoare, precum gi pentru turbogeneratoarele ide mare putere cu ricire fortatt a statorulu gi rotarula, exte indicat ea pro teolia maximald de curent de secven{d inversd impotriva suprasarenilot sh aibico caracteristic8 dependent& a Lemporizini de valoarea 4, fn conform tate cu dependenta stabilité prin (3.1). entra realizarea unoi asemnenoa protociisint indicate relee cu caracteris- Lick de timp inversa extrema, dofinta de relajia (13). Protectia poate fi realizal& gb curolee cu earacteristied de timp independents folosind mai multe ale de curent— cu valori de pornire diferite— i mai multe ip ca temporiziei diferite, realizind prin pllncke caracterstien ‘uh, , este ropreuuntatd schema logic’, corespuneitoare protec tel din fig. 24, @. Releul 1 electueaza operatie de repetare — oporatia DA sommall dla live A exttnd ind este apicat emnahi de inva Af, dude itil exeeutkoperatia WU deci ~ F. Hele insermedinn @ execu opertia ST Med Baw, La inteare rel da timp 4 0 apc att sranaal cit gi srt Y, de ie seen! Seu #mpreund eu iru @alctuless un dernent oper: ci exits" iar, coponela de were ara fy ‘Mtnge sa depagege © anumtvaloare) apne i micimen Yon dach Y= 2 "halal do thup. # indeplnege epeapile. S40 PEMPORIZARE sctionnd ind primete semnate sat sernall Y, sow po atindoud, det X = DY,VY,) = DUM RV, ey 325. COBMICIENTIE DE SENSIBILITATE. AK PROTECTHES MAXDIALE Pentru cocficientul de sensibiltate al protectiei maximsle in raport cw defoctele in zon’, Normativul provede valoaren minima 1,5. In earls mei din fig. 9.2, a, fard FCST, tn relatia (1.3) se introduce valoarea curent 126 Ini de scutcicuitcoreponsitoare ona deft ian capital zoni peo Actes valoare (Ry, 13) 0 se0omandt gi pent blcsul de tensone minima; eind blocajul Ste reazat fara FSI, cosicenl de. asians tate dt de Kau = 7 (3.45) ade: Uy ‘sie tensunea remanent in puretul de isle al tafe: SSctorue ‘care alentelal reef ee a Sie Mlocjua in cael ace serie ma eas tone proejle cae consuce la Valter weaning Dact blocajul esto realizat in varienta eu FTSI (blocaj combinat) atvnei Kay Bet (B15 2) unde: Ung este tensionee d 4 inversi a le secvenfa inversi in punetal de instalare al 77 care alimentesza blocsjul, In cazul acelui seurteieuit ne talic Ja limita zonei protejate care onduce Ja valoarea sminimé Uy, In carat protctioi maximale cu FCSI gi rele! 6, coficient Dilitate se calculeazi eu a ae de sea k 16) Unde: Fay in este curentul de recvengé inversi n aoe inverst care circu prin ponetl de in stalare al protectiei la un sourteireuit metalic bifuzat. la {apt tone protejate,aplirate tn regimul care conte la valoarea minimi a curentului respectiv. (pentru simplificarea calculelor so considera valoaroa Ie," la timpul f= Op “me Pe ling coeficientul de sonsibilitate in raport cu defectele in generator (aotat de obicsicu Kn) 26 caleuesel gi coetiiental de emubihtete teat 20 Kms) in cara defoctelor pe element urmitor spre consimator,lnieuett Protecfia maximalé impotriva seurteireuitelor exterioare trebuie sf. sefisnare a rezervi i la aceste.defecte . Pentru objinerea valocii Kj in relatile anterioare se introduc miriaile corespunaitoare unui defect apiut la Timita elementului urmatars se precede condita Kaus 17 2 1,2 iar cind accasta nu este verlictt, we recomandg alte folutie penira ‘asigurarea protectiei de rezerv In. dafecte pe elementes lurmatosre, ustrata in cap. 15. 1928. PROTDEFIA MAXIALA DE CURENT A GEMENATOAREL OY. (CU PUTERL PINK LA 3 M00 INCLUSTY In fig. 36 este representa schema protestei maximale de curent a acestor gencraloare, In comperatie cu. peotecfa,generatourlor do pitere {nai mare dect'3 MW, seconstata ck schema eete mult simpliieata, datorta Iimportantei mei mics a generatoarelor de putere reduss objid 0 micgo- rare sensilla costs protect Asch schema se relia timai ex out rac! de eurent, “montate "pe dowd intr faze, nu se prevode blovajl "de ten Siune'iminimé $1 nit protectin. impotriva Suprasarciniloy. In carafe tn care natal fo este acentihil~ situafie fren ata In genoratonrele de putere mick ~ transfor. Inatourele de curent se monteard spre borne generator Schema asigurt protectin generators ‘mspotriva oredr tip do sureeioait-ex:e Hor inte faze, deoareee Ja ori. scurtir cuit Bifazat, cel putin unl dintre transfor. fhatoarele de eurent afi parcurs de cureat Ge defect 1 deci eel pufn umul dintse relele do eurent- i va tnchide tontactele Covental de porire al proteetiei 20 determinS fn fonetie do curentul de sarcink maxims ar temperizara proteries ee determina ou raalia (3.0). 3.3, PROTECJIA. GENERATOARELOR IMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR POLIFAZATE IN STATOR 22d. PROTRCTIA DIFERENTIALS, LONGITUDINAL. Protec{ia maximala de cent, prevdzuti Impotriva seurteitcuitelor ex: tevioare gi & suprasarcinilor, nu poate servi ea protechie de baxt impotsiva feurtcircuitelor din interiorul generatorulut dgoarece mu satisface condi rapidilate; ea are o temporizare mare, iar defectele interne trebuie lichidate tuurcea mai mare rapiditate, pentru ca deteriorarea generatorului ei fie redusi Ta minimum posibl Pentru genoratoarele ow puteride 3 MW sau mai eosin de bark Impotriva seurteircuitelor pobfazate in stator este protectin diferentils Ton- sitdinale In fig. 3:7 este roprezentatdt simplitieat schema partialé pentru o singur far, in seopul ilustrant acestu: prinelpin. Zona protejata este cuprinsl nine neutrul generatorulu: gi intrernptorm) Scestuia, r=poctiv inte Lransiormatoa 128 curenti (de fapt aceste sigeti indict C este montat un ampermetru, Paeuereneaeeaeueees urteirout exterior, de exem= i primari vor f egal Font = Typ 4 deci diferenta lor va fi mula: Loy — py ~0. Intrucit. curentii din secundarif translormatorului de curent sint defazati in raport u curenfi din primar cu un uoghi apropat de 180% pe gud sem sure scitorcuenh sin repezentate convenfona cand opts sen. ‘lor corentlos dn pra. Urmiind cirelafia curenilor secundari sn cole dovd Duco formate tn cireitul diferent) prin introduceren ampermetruliy se constec ef Prin Acesia ve cicala dilerenta curengior secendar nt SOMA && Ps care teoretic este nul acd im loca! ampermeLrulué se introduce un rele, va fi eoretic nul * -entol prin relew Jam bas Ia 0 si deci evident protectia nu va ac{iona In azul unui se deci tn iatericral tcirevit polifazat in punctul K, din bobinajul statorio, nei protejate, curentul primar de dofoct Joy, debitat do sistem spre punctul de defect Kz, va diferivca fazi de curental primar Zpge care circula prin transformatorul de curent7C, In eazul anterior, cu un unghd spropiat de 180°. Din aceaslz cau22, po sehem’ censul curentultt Tree mts in ee = 6 98 129‘ite teprezentat print slgoatd da sens invers clei care reprezenta conven ‘ional surental fy ™ Roprezentind in acclagi mod conventional i cureniiseeundari Iya dans tre cireuld in celo-dous bucle ale vicuituil diereajal Ie an asiea #8 const ed do dala acousta prin ampermeln sau pein le cect, sume cureatilorseoundas, respectiy has + Lae 47) gare_ere o valoare important. Alogind curental de pornire al relelui Joe 5 Jn ve asiqurhachionarea protec|ie diterenials Ia detoete interne La"Toprozentarca conventionala.&cirlatalsurenjlor pein ceil ‘ferential, "st somsiderat co aproximatiec& cunnh hecurlan desc, de transformotoarsle de curent se inchid nusai prin ampermeten — ovat fy elon —'s nae Inchid prin seoundaral cafe enuf dene Accasté sproximmatio este edmisibili, intract impedanja secundaruli {ransformatorali de eurent este mult mai mare deck impolarta atopacaen 1a respectiv Flea Dupi cam rental din prineipiul de fenctionare analiza, protefia. diferen- {ial ste selects, true nt sofioneazi la delta Ghoeahe gets ‘oar le delete interne. Na vor ft astel ncesare tomporices pont cht eres, selectvitait i deci protectin iferenfiald te va reli eee oh ae il deci protec tect Jn considerate expuse anterior 4 munfionat cn regim normal cau Jn un defet exterior, curonfi sooundari fy gin vor i opal uum ieee teoraic euros prin ran va ft nul fot natn isd aot i realitat, prin ampermetru sau tele va crea un eanent th cegim normal i — mai ales — in cazal unui scurteircuit exterior, Acest care ity ‘omit curnt de desir, apare daria Taplin regina mena lei carom primari fn su sl opali ction secnda! ne sat tology din caura caractorstiCor thognetice diterite al calor doud smaforeeey fe arent Pentru determinarea expres ourentului de dezechilibru, tansformatoa: att prin schema chivalenet-a unl cuade pol nT Fig310 (tig. 38) adoptind conventional sensurile positive ale curentior, prin sigeti; pentru transformatorul 70, rezulta. schema, echival fig. 39, iar pentru trensformatorl TC,’ cea din fig. B10 130 Notind ou: = corentis primar, raportai, a secundars = ‘arent de magastinare,ropurafi la steunder; = ‘aren scundars = iimpednjee bobinaclor primar, raportate Ia secundars = fmpedanfele obineelorseeundae; ‘ = impedanjele de magetizor, reportae Ta secundar; = iinpedanfareleuli alimentet. de trapelrmatonzele 7C, ein -in 2.18) i so objine pentru curental de deeshlibra J, dente eu corental prin rem 2 Ss sopim oral sau Ta sewrtcreut extefr, cd corengl peitart snk hall Fae Zh exproia 19) In fig. 3.11 este reprezentata schema echivalenta a protectiei diferenfiale de pe una din faze, in conforatate co schema princpialé din fig. 3.7, temple agate aslo ov Maeimgre ert totate ca mai iain. In pls, apar dood impedanje ZZ intercalte intre ‘ale dod transformatoare gi releu, repreentind impedanjele conduc tartar de lgaturd : In schema oe pistreozi notaile carenilor expose anterior; la un seurt- it extenor sau. In nogim normal caren{it primar sink egal gi deci bya bs Seriind lagen lui Kirchhoff pentru bucla Mf si finind seama gi de (3.18) 20 obfine seustia: Uy — a) Lag + 2a) + Tans — ning = 0 (3.20) 4 aplicind aceeasi lege 1a buola 1, rerults eouatia Up — Los) Lay + Zan) — Iaing — Lande, = 0. (824) In stabilien soeator dou scuafis ea finut seama de worl ‘convenioae sid pers ren i reprezetate pe schema prin sage ; Teduvind eruaile' (330) G31) A raport Lig gi Lng we obj Hides 2a) Lads pp iba 2a) Laei apoi, tnlocuind in (2.49) reault® * aery? Intruett valle Z, gi Ze stat de obices mict im comparatta cs voile (323) Dupé cum wo vede din expresite (222) 91 (28) — presupuntnd cf 2, = Za valoarea cuentuluide derechihiy depinds i sear eeanaty 4 aifrntsinive inpedentls do snngntzare 212, Gel do serena re caracterisicle magnetice ale celor doul trerstomaatvere, Died Zeon ¥ og = Zan atl Ine 0 Bgalitatca Z, — 25's poate abtine relat wor n practic nes abtinerea cegaltdit impedaatelor de magnetizare Z., ~ 2, nu este pail ut tone rocedeeletehnologice speciale pentru Fabricarea transfonmatonelor i eureat Curental de dexechiibru crete dest en difeenfa Zev Zee aneurnca 2] rete eu curontal primar, dupa cum verulta din (122) (8.23), 0 Gata $i Zap Cele mai mart valor ale curontutui de dezechiibrw ayer in periocts AAA AANA i a a ee an cae Fig 332 tului_de dezechilibra in cozul tani sourt tn sircatldifrenfakearba 6 rererinté euento do declan, in bobina tui rleu Tegal in paratel eu ciruitl diferente cura e $0 Sxnlun in fh ‘Act port afl of curental do dnocilbra reo fare importants components tparotiog sci m mgm tranntery naluso cacti a chili pate ating valor mn comporaiceas ae ae 192 CCarental de desechilibra represinté principale dificltate in redlizarea protecilr diforeniato,intructtsnt nevesnre masuri care sf asigute funchio= Farea borestd a protefiel~climinindu-se orice porbiltate de actionar ge fitd la suurtcirotite esterioar, provacato de-aparifia carentilor de devethi Tibru ~fara ca prin aceste minuni si-se nndutafeascd clelte ealta{t ale rotecie!difereayal, In apecil rapiitatea fi sensblitaea, Pentru eliminarea postiltagi de actonare greitt Ia defecte exteriare, nto novesar ea curental de porira al rleuui fy, ie mei mare ool curen: {de derechiibre care poare sparen la rcurircuite eaterioarc. De aceea, to impuns condita yp B Kua" Toacse 2%) unde: Ky, esto un oosticient de siguranta supraunitar; valoaron efetivd e curentull maxim de dezechilibra care fate npirea Ta un scurtorewt exterior, n anuite ipotere Uevcaleul determinate de modal de realize 4 protecie. Miriren corentului de pornire al releull i deci gi al protectia conduee sna Ta micgorare cotiiental de sensibiltaesin confersitetecutelaja(L 3), 388, MANINER SENSIBSLETATH PROTECTIBE MIFEMENTIALE In pron pont asgoraren.sinltont sigan), sonst gi rapiitaft proteus « genaatooeor fo ce ev piostls Introducren transormatoaraor cu fateraie rap (ISR)'y & sxlor ea i Transformatoarele cu saturajie rapida se interealeazi intre cireuitul di- ferential rls ar earba ie tajutiaro'a mec er pretnteal fo satarfie vali mich ale arent cate Canformatoar. sa Toute mel a oat Fig 238 Fig. 314 In fig.3.13 este reprezentati simplificatintroducores TSB in cadrul protec fieidiferatiale a unei faze. Infagurates primaré a TSR este Tegata in derivatie cu citeuitul diferenfal, ier Infigurarea sooundard alimentened hobina releului, Tn fig. 3.14 sint roprezentate curbele de si modul de funotionare In eazut unui scurts{In acest car, prin tnfépurarea primar a TSR, legaté tn paralel en cire ea aeal ferential, va circu eurentul de dezecilliry fay depleat In apors ©u axa timpulut, datorith importante componente. eiériodice In consecinfé mu. va ave loc descrierea introgulu esta de histeresis te Uetare peonda, cd punctul de funchionare de pe cubele de marsetioes ta desete'¢ lined deormati, corespuneitenre coborint punstaies ae fan fanave din GL J scidereacurentului de desechiibr gi sevenint puncte aeh din J in f (pe curba inferioard) In eregteren curentulet do dereehi Varintia totala a induotiei va fi dee AB = By, — Bag ‘unde: Bay este valoarea de saturatio a induopeis Biyy — veloaren induefei remanente. Jntructt variaia total a induclat AD este mic, tom. indust sn ita fers socundart TSR va fh redust g dost curenal care weal Feleu va fisnult mai mio dest n eatulaboagee Rene Cth «din ig. 242 sprint waif curt de dese in, din socundaral TSH, notat cui In fig 3.2) care eal pois ak a Be SOMA ok deoauce compotenia spendin dterng turn cece fe Joriuldjetie In sued semasia tranalonnaten, compere eee A curntat do deschlibrw de acoeacoretal de darkness undarut TSE 4 din role ete consderabil mai tic dacs rented ‘chlor i din primaral TSR, cea ce contd elvan: Rent in eazil wool scurtcreait In interional zonei protejae, In. generator, ‘urental de defect confine de asemenca 0 componchid perigee ee Ee gerticeard molt mai coped deat cea a rent do easel foratie de scurié duratd provocaia in mieall TSR wu tonto ee tt sai mari de 003.004 fn acionren protees Roy Jn confoeitate eu relajin (3.24), micgorindu-e Mesays prin introducerea TR, se poate micgora in mod corospunastor wi eure deo Joi fay obtinindu-se astfel un cooficient de seauibiltate rien Curent de pornire Ing al protesilor diferenialo eu TSR so obfing aportind Ie primerul traaMormatcurlor de ‘curent rates (oe) Toy = Bashi cien (3.25) fot yoarea eurentula Laois din (8.26, raportatd a pri fearelor de intenstate ale prolaciei, deci ta eeuital seas al generetorului proteet. Tales Luc mies bfine consderind eX transformaloarele de curent Sint artel alese {tin regina) staionar al unt sourtereut oy Nan et ‘rori maxime do 10% in ceea ce privegte valoaren varentateg it ssturata mira intonteazd In acelai sens valoile nea ‘ti ambelor transformatoare, crorile vor avea acelagi senm le ey ast lamar do capt zn rte rn umareertea ri Serena’ scr Jud aati i pe isn Ta eee unde: fy este aoaren onan dnt rnstomatouae de surat; fee Sara a eee roar rte ff eel ai mich dct erorea abet erat tzastomator det hie dot 10%, oped Sec i head ae sini cnt ina in mien cis de tetas Buscar valor exe enya ne ne Be gt Tatri mentite necesito un coticent Kiyo caret tnt sau do glenn or tetaorpea oe de et apart ot valars de 109) x ropa restora eae ee Grin a tater’ acne Z Telrad cain menionai ntl sama o valor nin a cre de dns dle shine pst nem ae ks {Sart prima, eae pate apres le deo eteses a Son oaes = KuBayl Ts 25) este valontosefetivi spratrancitoro. » componente Me Foriodie carers de seme ee ae Exterior media’ dupi intrertorul” genera em ani unde: Th ge — datorita introducerii TSR gi slabei transformési 4 componente: aperiodica “(in cazal protectilor fark TSR sau alte masuri de marice a sensibilltays se) adopt Kigey > 2) Se obfine astfel pentru curentul de pornire al protestiei expresia, yp = Kalen ae eB en fs mnt ‘my isssegste mde se tlitnet t conti snilare cu ele din atu rastormton elo, adoptindve fast un cotcent de nave dedicat, ‘noi In fart obo In ICEMENENG selec tigate RDS ~ 3's ree ot irnare prin earn) scone rarest emetic de aruonita a diua RDS &, doors in § 432 caret hot wah te in protectin diferajialt a Ganatommatoncele ce in wrote doe ete generatoarvion Helo ROSS chin un trasornaee ek tia ea Helo RDS se lvreard in doad waren NOSAG ata pa tare (avind ana fraare prin aren Secunder, einai h REET entra tensfrmatoare (avin fraare pr carenh west Sed oS Hn funtie de" armontea a doun, eas” et eenaal Ps ard pont evtaren aciontror prite sub aie mene dBm 4 tagtatieare, anand.) (fn rein wad Tosi pentrs asigurorensenuiiliatis protexi Aiforenite "a genertoarlor contin ntrcearen uae oente 2ieett Hoga sce ‘obubing Teledu ig. 33}. Aces eden he a na an 5100 poten ea slot reduction cera de desi eed Yaloarca Z, Uo ln numitoral expreilor (23) GOs} Parere macind Fessenie Conduce evident gla micwlarc,ebratiey: Ceuta wor {ele to earl vcuricietlor din atehonl soul Pacrjeee et ee iegorure i iunjenlTil nelavorehd Potejatt prin rien cela a curnior spur ere aie arte mare gu sofa a Fest trl, Coen do porns se derma’ cat aay ema seth lei Cnc dep 20)" G2, 344," SeMnMELE PHOTECTLON pirzneyTIALE La hidrogeneratoare protectia diferentiali xe realizeazs cu TSR sau cu releo de aofiune de frinare, obfinindu-se eurenti de poraire Tg mal acs tea ceurentul nominal al generatorulai Ina, da’ ordinals Dy = (05 -0,8) Tagg In fig. 3.46 este istrata schoma protecietdiferentiale longitudinale x TSR. pentru hidrogeneratoare. 1a turbogeneratoarsle ca piteri pind la 50 MW se admite adoptarca valor Top = MAB 29 Pentru aceste turhogoneratoare eorentul de porire avind astfl o ve loore relativ ridicaté, introdcerea TSR poate deven!inutif, tatruct. nu mai este neceearéasigurarea tei valori de pornir reduse. De aceea in schema din fg. 3.17, nu au'mat fost repreacitate TSR. Proventaactstora poate Pig 837 totap neon near car caren de dececiibraau valor at de mari tno corentul de pone remain exprot (2.2 ar dapat se Hut prin relate 28) (oe exemple taemenoeitete ponte aes ‘onc cle snstorvatonrle de surent five far pare ease We pes tise proweim penis potecile fren} ela! 2 din ig. 2.17 to moniaah entra somalia eparitia unor Ilse ruper tn cree dieentin do edema Ie punta 2 Curent de porte dn’ acer seen trebue ot 6 ral mare dete corental de derbi elt aparestnofinares noreall spat Bretio sage ate, unde: mpg ete report de trensormare al tranformatoarlor de cone ‘ie proce! een Pentru a acat rel #8 nu semaliere tn mod inutil I seureireite etooar,cindcurenfi de dzeciibra cree mul pot dept valoue ey emnalzaren eee rants uo teniporiacresuferars oe» tose, ‘Eiporsti protectins maxima de carent a gneatarl maptsie mar threitaor eHeroere Ina 137Pe lingd achemele trate, la generatoarele miei (sub 10 MIVA): te pot uiliza gi scheme bifazate (fig. 3.18). Avantajal acestora consti in redueorea numirulai do transformatosre de eurent, deci in micgorarca costal, jar dozavantajul lor principal este repre. zentat de insensbilitatea sehemel Ta un TT ante Sty e's pen en A Intnt a azel pe care. mu segs trans. formataare de curent in infertorul toni protejate simaltana ew 6 punere monota Zatz la pint, poo alts Tord, in exter: Gal zonelprotejate. Tn eazul acstel Aiuble puner! Ta pamint, pe fave diferite fin “one. ditete —" representing un urtiut prin pint ~ protectia die rengiali longitudinsla in realizare. bi feral nu actioneaz. De aceea In cazul folostii schemelor Fig 318 bifarate, este necesar’ca in cadrulpro- toot! Impotrive pierlor la pint mo- nofarate in stalor s% so prevad un relon special care af asigure protectia vapidd a generatorulut impotriva defectului -mentionat. (releul 4 din fig. 3.34, @ yi 3.36), Bobina cetui de al treilea rolow din fig. 9.18, eonbotat pe conduetorul de Iintoarcere, este parcursii do suma fozorialli a euren{ilor care cinealt prin celelalte doud releo, deci de curentul corespunaitor unui circuit diferentia! instalat pe oa treia fart, Protextile diferentiale ale turbogencratoarslor eu puteri de Ja 60 MW: In sus se realizeard cu TSR sau ex rulee eu acliune de frinare, rezultind cu ronfi de pornire mai sniei doeit eurontul nominal, ea la hidrogenere Pentru cosfcientul de sensibilitate al protectilor diferentiale longitu dinale Te generatosre Normativul (68) prevede fo) (30) unde pentru Jeqq £0 consider valoaren curentnlai de ecurterouit bifazat Ja borncle genesetoralai fie fomofionind izolat de sistem, fie in Limpul proce: sului de autosincronizare, intrucit aceste ipoteze eandc la valoite iim ale coefcientului de sensibilitate, cea mai mick dintre cele dowt valor} rerul tale trebuind 6 verifice condijia (3.90), Sohema logiet a unei produoti diferenyiale se reduoe la un element SAU, cu trei sau eu doud semnalo de intrare, dup cum protectia este reali até tn varianta cw trei san ow dou r 138 98, PROTECT DIFERENTIALE LONGITUDINALE CU ELEMENTE In uncle variante este studiati realizarea protecfilor diferentiale ew ‘lomente Hall. In fig. 3.19 este roprezentata cchema simplificata: a une! fasemenea protectii; In aceustl cchoma elementele Hall debiteazd tensiunt proporfionale cu patratele curenfilor (compensurea componentei alternative ‘hu este reprezentatai in seliems): CMss tr = CBr Aeoareco curentul prin plicufé este chiar curentul care creeaaS clmpul. ‘Tensiunea Uz, aplicat elementului de acfionare EA care comand = tun + tua + Oe = Che + Tis + li In rogim normal san Ia scurteireuit exterior, curenfi J, ccurentit de dezechilibra gi datarita valorlor lor reduse, te Insuficient pentru acjionarea clementului EA; Ia eourteircalt In. efator Beneratorulul, curentii leq as, Jer — find egali cu summele curentilor se undari ai transformatoatelor de curent de pe fazele respective — av valori ‘muti gi tensiunoa Ug, asigurs aclionarea eleimentulai JA, care comanda de- langareaatreroptofulai. $i, ADE. ‘in ultimit ant protestiile diferenfile eu elemente clestronice au e&pitat itllzirimaiextinse. Prize acastea te numied provectia diferenfialé cu releele RDS-4G, fabricate la ICEMENERG (releele RDS-¢ aint descrise. in §.4.3.2) 5 protociia diferenjiala ou relesle DIX 144 Brown Boveri [87 o tas Igy sin wunea Op, este 139PROTECTIA GENEWATOARELON DE PUTERE MAL MICK pEctE MVE IMPOTRIVA SCURTCINCUFTELON POLIFAZATE. IN STATO Fog = Kaielis a (3.31) — curentul de seurtireuit (valoaren supratre Zitone a componente! petioles) un dofech, Uifaaat ‘in punctal Ay (pe barele eoloctoar) sau A, (peo line de plese), in regim axa 4 Tunetionace Curentol da pornire se alege in rod! mentionat ponte asiguranen 8 letivtsit protectin: curentul de yoraite Wind superior valogs maxites & corentului do seurtit care cieull prin tansormatenrle prot! In ara} unui defect exterior zonci protsjat, protest mu. ve. pitee ationg Ia astfel de defecte, deci va fi seloctivi mote ie : In cazul unui seuricireuit poitazat in interionol zonei protejete, tn pune tal X, prin transformatoarele de eurent care imenteandprstecia we oe calaourentul de defect debitat de sistem. Tinind seam e€ ptcren stor aenoratoar este foarte niet in raport on puterea sstemului cuentol Gbitt de sister tn un defect in putt A” va fh mult superior eorentl, de por, rire gh protertia ve acfienn in mod cork. Coctiientul de sensibilitate Kg, £6 ealouleard cu valoares. curentului de sourteireuitdebitst de sistem, la a defect bifezat in sopim minita Ia pues tl do iatalre al protecteis normativul prevede Kass 3°? 140 Relesle de curent ale socfiondrii de curent sint in practica alimentate ea aveleaghtransformatoare de curent care aizmenteazd gi prot ‘mald de curent a avestor generatoate de putere mica Pentru generatoarele sub 3 MW care functioncart izolat de sistem si ‘au borne accesbile spre neutru, se monteaz o protesjie maximal spre n tra, intructt Ia un scurteireuit in generator, nA’, defectul nui mai este ali rmentat din sistem, ci oste slimentat mumai de generator 3. PROTECTIA GENERATOARELOR IMPOTRIVA SQURTCIRCUITELOR INTRE SPIRELE ACELEIAST PAZE PROTECTIL DIFERENTIALE TRANSVERSALE C1 §ASE In cazul unui seurteirenit inte spirele aceleiagi fare (fig. 3:24) eurenfi de Ja cole dout eapeto alo zonei protejate pe faza defectd rimin egal gi protectia diferenfials longitudinal’ nu poate acjiona: este deci necenara alta protectie Experienfa acumulaté in tehniea protectiel prin relee a ardtat of cle ‘mai simple gi colo mai sigure solu pentru protectia generatoarclor Sunpotri va scurteireuitelorIntee sprele aceluingt faze se obtin atune! cind generatoral are dous bobinaje paralele pe fiecare faza (fig. 8.23). Din aceasta caura Nor ‘mativul de la noi din fara prevede protechi impotriva avestor defecte numai Ja genoratourele cu poteri pos 8i do curent pe faa, avind 9 borne accesibile cl j Protecfia.acestor_generatoa:e Impotriva scurteirvuitelor intre spirelo nooleagi faze co roelizoaza In dou categori principale de scheme{ | In prima variant se instalenzi transformatoare de_curent, cuacelagi raport de transformare pe toate ele yaseInfigurr’ ale color tel faze Prit pial de funcfionare al protec! este sustrat fin fg. 3.22, entra una dine faze. ‘Transformatoarele de curent int legate in sekemi diferenfialty borna Inia socuadarafut unuia dint transformatoare find Tegats et! burma finale a secundaralui-ceiait transformator gi invers, lar in parle ste Jegat relent (In fig. 3.22 in local relat este figural un ampermetra} 1n rogim normal de funcfionare sau Ia un seurteireuit exter, curen{i primar Ipie $i gay din cele dou Satéguriei yor i all gi deol tevete vor {og yi Gireniftcundar! Zp 5 Jet algo de pe sche index ensure podtive adoptate conventions up cum se vede, in rigim normal saw la seurteirouit exterior amper- snetraly respectiv rele, este parcrs de difeenja curenlor emundar, feel de un buront tooretio gal eu ver0 gi protectie nu va actin, Jia un defect intre apro, In panctal K, curentii primar im cele dou Dobinaje de po fara 7 no mai sint egal gi prin urinale ma mal sat eal nici eureniisccundari. Role este parcurt de diferenta acestora gi in como ‘ing ationcar,rezultnd © peotete tifeven ial transversal. De fapt, la scureisuit exterior gin regim normal prin eleva cicula um corent' de devechiibru, datorit earacteriattior magnetice diferite. ale ivansformatoarlor de cnreit p deci inegltsiscurenfiler secundar stunt tind curenitprimari int egal: In plus, nichehrentit primari nu sit perfect eqali prin eale dou bobiaaje alo unel ‘ave, latruetelncervine yi nesieteia aecit obinajelorparalle de po Tarn fspectivt Carentul de pornire al reel Z, trebui ales nai mare decit_curental de dezechiibru maim earo apare iat seurcienit exterior: Desnsibiigarea in raport eu scent curent condace la micgorarea sonsbiitii; la un nur redus do spire soureieuitato eure eave cireulA prin releu ve fi mai duio Geeltcarental do pornire gi docs protect nu va ac{iona: spare astfel 9 20nd Imoartd a protectiei Pentru reiuceren acesteia eee nevesar 8 58 miyorerd pe elt porbil valoarea eurentula de pornie In aoeat soap ae inataleaaX TSR, curentul de pornie hind in acest coz Uterminat prnto reljie de forma (2.24) Fy 2 Kapha cate 32) fm care Fag aie te valonres de calevl a curentului de dezechilibru, deter rminala ct considerarea prezenjei TSR. Datele practice ati cd este indicat eh se adopte: 1406.08) Sa cept fy =(04.08) fo unde 4" este curentul nominal prin unul din cele dowd bobinaje paratele 12 In fig. 8.23 eate roprezentati schema completa a protectilor diferenfiale transvorsale din prima’ categorie. ‘A fost realizatd gi o altd varianta a protectiilor din accastit catogorio, cou gato rodustoare dar un singur releu, alimentat-ou curenfi redress gi Dobine de frinare ow oaracterstic8 neliniand do frinare gi sensibilitateridicata 6, 542, PROTECTUL CU UN THANSFORMATOR DE CUMEAT A doua eatogorie de protec tmpotsiva sourteincuitelor ttre spree ace leiagi faze se renlizeasa cu un singur transformator de curent i Ua siagur let, redusindwse estfel considerabil aparatajul necesar, De aceee, la gene: atoarele cu bobingjele statoriee consctate in stea se recomanda cu priontate acoastd schema, reprezentatdin fig. 8.24 a. Cu cite tri din cele gaze bobinaje staLorice ne realizeara doud neutre, care nt apoi legate tne ele fi pe acest legiturd se instalearh tranaformatorol de curent. PC, care, prin intermediul flfrutas Fy alimenteazareleul de eurent 7 in regim normal de funejionare can la un scurtcirenit exterior, cole doug nevtre se yéaesc la acelagi potential (sumele geometrice ale curenilor din cele dons grope de cto iret babinaje find toretfeegele) gi prin transfor ‘matoral de eurent nu eirculateoretc ari im eurent. In eazul au seurtcireuit intro apire, sumele geometrice cle carentilor mentionafi nu mai sint gale ideo! prin Wansformatoral de curent va cieula un curent, provoclnd aco area protects ua_, __Filtrul F este mecesar pentra ca armoniea 9 gi armonicele multiphs de 3, care apar gi In rogin normal din canza eurber deformate curentulai, ‘nu provoues acfionai false ale protectiel, In fig. 3.26 @ este reproventatd schems unui filtrs foarte simplu pentru tunda fandamentals, realizat cu transformatorsl 7st condensatorul C, in paralel Pentru armonivile fuperioare impedanta capacititii se reduce, iar impedanja bobinel reloulu frepto odata en orogleren freeventel; se reduce artfel valoarea curentulul fo dezechilibu care apare prin bobina releului datoritt armonicelor de. or- st multiplu do 3. Roducindu-se valosrea maxima a cureatului de dezechilibra poate fi ‘i valoarea curentului de pornira in mod eorespunaitor gi dect se reste sensbiltatea protectie Intruett determinarea teoretict a curentului de dezechitibra este foarte complicat8, eurental de pornire so doterming pe buea datelor obfimute: din fexperienta’ de exploatare eu rolalie aproximativ Igy = 0.2.0.3) 1 care Iyyg exte corental nominal al generaorula protejat In schema din ig 3.25, a esto reprzentat gi reoul de timp 2, care poate 4iintrodus in schema prin schimbares porte! cmutatorula © Tn mod noe mal, protefiedifernjinlétransvertaléfunctioneaat flr” terporzere, find sects prin Theos prinepial efu do realeare. Introducerea temporls ri esigorate de relcul 2, de ondinul 0,5.c1' este neceserd numa th cal sind & fet eonnalata 0 punere In pint intesin pnt a eiruitlol de exc latie. In ncest car, dct apare 0 punure tempore la pimint, de surfed taldy Ine al dotlea punch al ereutwl de exetafie eel Tar putes ania a in nod greg Actionarea gresitd se explicd. prin faptal ct tensionea magnetemotoare din inrotiens) generaiorutorexte deformaté de tcurtituitaren uneh porn 14 4 cireitului rtorio gi este dows bobinaje de ye Focatefaxd a statoralui— am- Dasa in crestators diferite ~ se vor gisi in chmpuri magastice ca vlord literte ale induc{isi,ceea co va dotesmina apart wnor tension elestro tmotoare diferite in bobingjele de pe fiecane Tart gi aofionarea grqita pro teofie dferntiale Pentru preintimpina asomenes actiontei gregite la apartia unei doua puneri lalpAmint, de sourtd duratt, in rotorul generatorulul 8 into duce in schoma roleul'de timp 2 dup& ternalarea apart primer punert ia pamint Sn rotor. Temporiraresacestuin va impieea sctionaren reat a pootectici in timpol pment la pamint de acurta durata din al dole panes Tn cadrul coli dea doua categori de protests a fost elaborate variate cu rel ou bobine de fenare et earacteretics Relimirdy precum seu reles tlectronee, cum ete de exempl releal UBX 114 Brown Boverh De saemonen, Sint reabaste variante do scheme pentru generatoare cu newtral legate pa wl Protootiadiferenyala. transversals ofionssei la seureireite. intre spireleacelsngi faz, care apar fie pe unul din bobingjele paralele de pe ited, fie inte cele dou bobinaje paralele ale unei faze ® De ssemenes, protect diferentils transversal actioneas gi Ia scot suite intr foxe. Ea no poate ined inlorul protorfiadiferentiltlongitadh ful, ntruct nu acfioneazt la geurtetonite poifsato la hotnelo generato- Tulol sau pe conduetoarele de logiturd pin Ta intreruptor, «ind eureabih prin bobingjele paralsle rémin egal PROFECTIE IMPoTRIVA scUNTUNCCITALOR WHE SPIMELE ACELEIASL FAZK PENTRU GENERATOARELE CU UN BOUINAL AA Pentru generatoarsle do puteri mai miei, care au un singur bobinaj pe fex8, au fost roaliate protect Impotriva seurtoieuitelor intre spirsle acele- iniu deosebit do cel diferential, ereindo-ke un. ppunct neutri artificial prin intormodiul bebinajelor primare ale Kglaemee (42) unde: Jaane ee eutental maxim de dezechiibru al FCSH, care apare Ta'vcurtcircite extertases Ky > 4; 4a rom’ valori mari ale curenilr de porire, deoarece La ny are vari importante a FCSH. Pentru reducerea valoriieurentlvi de porniv +e poate introduce fe temporizare de cedinal 1.2 s,objinta prints Toke do ine hs Docajy aigurat ao raeal intermell ah sentai de'la relesie de curent ale protoctieh ‘matimale de carent a generatoralas, Reet ahe ‘hiaor inten Prezenja tomporitiii asigurh.reducerea csmentului de pornie prin fatal ed in devarcal ‘cesleitemporirivaloarea curentulus de te zechilibru sade dela valoarea maxima stig 4a pernada nipialt a defetut, pink la © ee Joare seniilinterioard, Curenial de ponies Ya trobu dec calcula In report en aceasta ve Joare care epresitio valare de slecfPrezen{a blocejului comandal de relele de curent ale protectiei mex rnae lec 7 in by. 23) are un eft analog, intr Ta eureni care dep gesovaloares de poruire« protectin: maximale, provera impotrive punuelr Ie'pamint este bibeat yi nu mat poate action grep tub aclonea curenblor de Werottibra, De aveea,cureathl de porive 1 protcje impotivn pune- Sir la plinint trebuie desensibilzat in raport Gu curenal masim 0¢ dex- ‘chiibrd, ei In raport cu curental de dezeshiibra corespuneltor curenilor primar: ia care scjioneaz ruled de curent ale protecie maximal, acta Hind inferior curentulat maxim de dexechilibra ‘Prin urmare,') ambele cazuricurentul Ge. pornire al releului py va ven’ expesie analouga eu (8.28) Ton = Raglacete 4) ‘in care Tay gi 4 valores curentslai Vo dezesilbra dupd trocerea Lem Porat, Sespectiy valoares curentalui de dezehilibre corespunadtoar unui Eten pena gal cu earentul de pornive al provecfel maximale de euren Impotriva seurtetroitlorexteronre, {mn cal in eare generatorl protajt nu funtioneux eu neutral za, acesta este legat In paint printarohobind de tiagee sau printro restont, fehema protetiel Inpotriva punerlor Ia pant tn stator va aven aspectul din fig. 8.32. Dupal cum se vide, pe ing CSHL apere pun trensfortator de eutent in cireuial de legare a neatrai Ia plmint. Rerat trensformator foneard impremé cu FCSH un cireit analog crevitelor difern{il, tr rele do coven 7 ste leg id ‘Realizares unui asemenos circuit sivitatit tnazul une! panes? fap eu asiguraren soles ‘monofazate in statarul unui gene Urea, HE (sean, ig 30 rator, curentii de del de: prin cirenitele de legare Ja pint a heutrelor tuturor generstoarelor care funcfioneaza in paralel cu acest Ia ace Ieagi bare eolestoare san la alte hare legate galvanic ew barele generatorului 184 detect, prin citeuitul de lgare Ia pimint a neutruli goneratorului defect, procumn gi prin capacitatea (fig. 3:32) fafa de pirat © intr nejale de 1a Reasunot genratoral Daca fu rar instaia transformatoarsle de curent pe ciroutee de legare J plmint a neutruts, atonet curentul de defect cirvulind prin: FOSH tuturor gonoratoatelor' ar puten.provocaactionisi greyita Ale protetilor mpotriva punerlor Ta plant instalate ia collate generatoare- La gener toarlo Yard defect, datoritdrelini cicuituul analog cu cel difévenial {8 feptulu c8 curental de defect cireula att prin transformatoral do caret fe pe legatua la paint, oft fi prin FOSIL, are loc o compensare a curenion prim rolou gi protectin aestor gensratoare. nu aclioneerd ‘Ea gereratoral defect, cioslatin curentalul de defect prin FCSH 4i prin tronsformatoral dim ciruitul de logare la. plinint a nevtrulu se face {n sonsuri conventionate optse (in fg. 252 sint Feprerentate senourile lop see pouive) dec In conforma tn prinapl fern ch rent prin releu na so mai compenseest care le (eu aproximati) fa sare 4 curentilor secundari debtatt de’ FCSH gi de tronsformacaral sul. mentar do curent: a urmare, proter{ia va acjioaa Intruett protetile realiztte eu FCSH tondut Ia valori ridicate ale curen{ulut de pornre, chiar daca se prevede o blocare de Ia protavfia maxi ald sau on foleu do timp aceste valor flind tn general cupriae Intro 41 15 A — protectia generatoarclor impotsiva punerior la paint se realy eati do rogeld on transonmatoare de weuvente homopdlast, care tigurd Walori mai mci ale curentuli de pornive In fig. 3.33 stat roprezentate schemele protectieiimpotriva plinint, realizate cu TSH. In cazal cind generatoral functionsal Feolat gi esto legat Ta harelecolectoare prin conductoare nenzolate (9g, 339, a} Pig 3.38 Schema este snaloaga ou schema en FCSH din fig. 9.31, Mocajul de la pro- toctia maximal de cnrent ayind rolal menfionat; poate fi felosit gi un rele do timp cu temporizare de 0... s, tn sooptl menionat a eehema cu FCSH. 135Schema pentsu generatoarele care funcfionenzk cu neutral izoat i hut legate ia bore prt can ete epreentata in ig. 3.39, f, Dupl car tv, citiatorminala a eablulii-~ etlath hn raport cu elédinoa ~ este get Ia pmiat prntsun conductor teecut prin interirulsaesulai TSH, Acest Iuora fe necesar deoarece In casul nei pumnee Ix part exterioaye in veteava de in tensiunoe gencratoruli, cusentit de defect din pimint- pot crculapria Mindajul eablclus gi ar putes provooa ationaetgregite ala protected gers torus. Executindlogares la pln’ in modul expan curenir de defect vagac bonri, car eizeuls prin pimiat, vor tece In senshi opute prin incriorl mi rule TSIL gi deci nu vor provoon acfionér griyite ale protectie. In aint, in fig. 3.93, ¢ onto reprozentetd echeme protectici cu TSH pentru generatoarelo'cu neutrl leat la pimnint printr-o bobina de ntingere Eau reastenta. In acest caz conductorul de. legae ta. plinnl. a. neutral fe reco prin inerirul ricrulat TSH. din eonsidoretele-expuse Ta schema thn ig. 332 pent protectla cu FCSH: Ja.a punore lx paint in exteriorl feneratoralssprotejah cient l do defect. va circu prin conductorul de Fegare te pémint a-netrutut gi prin conductoarele de racordare la barele calectoare in interlorul miggals: TSH ~ in sensuel opuse # dct ni va Este nocotard montarea TSH ct mai aproape de bornale guneratoruli, pentrw exhale din zona protejata conductearele de lata pind Ie inte upton, intruct sin dofeet” momofasst. pe aceste condctonre na presinta poticolimediat pentru generator gh deci nu trebuie ca protect ei comands Seelangarea La analita curentilor de dezechilibra din tchemele ew TSH sa aritat ce valoarea curentului de dezechilibra se reduce prin mirirea gredului do Simetrie al agczaeit eonductoarelor primare alo celor tei faze tn raport. co Dobinajul socundar al TSH. De asemenca, la masurile pentru marirea sensi [litt protectiei a fost entmerata gi folosirea unoe materiale feromagnetice speciale gi a magnctiziri suplimentare in curent alternetiv a mieralai TSH. In caval genoratoarelor de mare puter, legate la barele cooctoare pris, ‘mai multo callin, sau prin conductoare neizolate, rolizares practic’ a pro- totei ge face in conformitate on tohema gi schija simplifcata din fig. 3.34, a hija exactd pentru TSH find reprezentata in fig. 3.34, 5. Dupl cum se vedo, se folosese dons mieruri identice pentra TSH, iar bobinajul secundar 4, este imparjit in patru sectiuni, plasate pe Taturi opute ale edlor dass fiezari, Bobina de magnelizare suplimentark wr, este de asemena imparlita ‘m doud sectiuni, bobinate fn sensuri inverse pe cele dou miezuri Forma dreptunghialard a micaurilor este utilizati deoarooe permite maplerea ferestre interiogre fn condifii mai bune. Bebinajul s entra clin acest mod se mareyte gradul de simetrio al ajeziritbobi- iar ix raport ew conduotoavale primaro att in cazul mai multor fabluri, eit i in eazul eonductoarelor neizolate, miogorindu-to astfel eure ide dezeobilibr, 156 n sfirgt, uilizarea eslor dou miesuri este necesardpentra ea au pert caren supimentari de dezeelihru prin bobina reluldatorta ta, idan obingjal secundar , dn ctrl alternativ car crea prin bobina de magnetizaresuplimentar® wy. Bobina de magnetizare suph Mentard find foymatd din dou fumdayi atapurete i sensur opuse pe le dows mierari, Lesm. induve de curentul de magnotivare suplimantars F din cole dows jumatsti ale bobinei te, in perechile de sectiuni w, de pe ‘miezuri diferte, vor ft in opotiti gi tedretic Be vor compensa. complat. De fapt, din cavae neidentitagis celor dowd mieruri, va aptrea 0 component’ suplimentard a curentului de dezechilibra, datorita magnetizaritsuplimentare, caro inst are 0 veloare foarte ict : ae Sectiunile bobinejului secondar alimentessi tn paral relesle de cuent J gi 4cu Dobinele legate In serie, Bobina de magnelivare suplimentard ete alimentata en tensivnea fatre faze de la trensformatoral do tenstune. 7 Esto folositd tensiunea intze fare pentru alimentarea bobinei de magnetizare suplimentard, deoaroce tensiunea po Taz poate scddea considerebil la punere in pamint pe faza respectivi Breetol magnetieieiisuplimentare asupra sen- ssbiitatit protecties rexulld din analiza poatiel ie ppunetului de funetionare al miezulai TSH pe curbe do magnotizare (Hig. 3.95). Datoriti magnetizirit suplimentare, poactul de funohionare nu ae va gis in'portionea inital? « curbs, cin porliunea de 8 amt mat abrupts Aa". Ulilizarea’ materiallor Toromagnetice speciale de tipo! permalloy, pentrt a % micaul TSH, are ea seop tot obfineres tel pante Fig 835, ‘nai mari aciebei de mogetizare in aceasta portiane. Din schema echivalenta a TSH (Hig, 3.29) se constaté cf pentru um anu rit curent primer £,, care citla prin TSH lo ponere la paint in genera tor, curenttl prin relou Z, va erogte — qi deci sensibilitatea protectiel se va 187rmri — ou crogterea impedanfei de magnetizare [Z| a TSH. Prin acdasta reste gi puterea debitata releului de catre TSH. ‘Valoarea impedantai eehivalente de magnetizare |Z) a TSH este direct proportionali ew valoarea inducfei magnetico 2 din panetul de funchionare finvers proportionala cu valoare Z, a curentulai de megnetizare, corespuu- Patoare punctului de funelionare retpeotiv. Prin urmare,impedange echiva- lent de magnetizaro esto proportional: eu tangenta unghlului » fécut de Areapta care uneste originea cn punstul do fonctionare de pe curbi hige unde k este un factor de proportionalitate, Ttruelt magnetizarea suplimentard in curent alternstiv. deplaseasi ppunotul de funcfionare epre portionea 14’, se obfin valori superioare ale Snghiulai « de functionare, apropistc dp valoarea maxim’ din punctul A” remultind valori maxime pentru impedanta echivalents de magnetizare Zq fi oblinindu-se astfel, la un anumit defect det, un curent maxim prin bobina Peleus Denareee disparitia curentulai de megnetizare suptimentard (posbilt de exempht in egral arderi sigurangelor transformatoralai 77) conduce la © mmicgorare importanta a sensibiliaqii protecfiei — puterea debitata do ‘TSH releolui micgorindu-se de 10-45 ori —se prevede in circuit releul minimal de curant 5 (Fig. 3.24, a) care in avemenes cazuri Ig Inchide con- tactele {normal inchiee) gi se” aprinde lampa de sexonelizare 7, avertizind personalul de turd Teleul de blocere 2 gi rele de timp 3 (fig. 3.8, a) an rahul mentionat fn cadrul expuneri sehemelor din fig. 3.31, 2.32 gi 3.3 Curantul de pornie al proteotiei formata din ‘TSH gi releal 2 so alogo astfelincit protacfia sk nu acfioneze greg in doui ipotece: a) lu 0 punere Ja paitniat monofazata exterioar4, in elomentele legate galvanic de generatordl protejat, cind prin statorul acestaia cincult curental capacitiv Zoy deverminat {de capacitates infSqurdelor statorice in raport eu pasmintul; B) Ya un scrat cuit polifazat exterior penteu a cli lichidare te prevede 0 temporizare nai mare decit cea « provectei impotriva puzsrilor la pimint monofazale Jn generator, cind prin relou eirculé un curent de derechilibru; datorté relew ui 2, protectia este bloeatd la seuricircuitelo polifazate exterioare, perieotul fclionarilor gresite fiind astfel nliturat, gi de aceca Urebuie’ conside- at mimai valoaren curentului de dezechilibru sare eotespunzitoare regimnlui normal de fonetionare, ceca co mirogte Sensibilitetea, intructt Tenn $ Tanne Ponte ca releul ai mu actionene grogit in ipotezcle ‘enfionatey valoarea de pornire trebuie dosensibiligats in raport cu eurentul la prin rele ia cele dou ipotere 158 Im carul cind generators! functioneasd cu neutrul izolat, la 0 punere 4 pluniat monofaratt In exterior prin primaral TSH. va circle un arent egal eu Zoo; din prima ipotezt rerulth.aatfl Jan 43 a) unde: Bag = At Keune — cocfivient care Jine eeama oi Ia o punere Ja pimntnt a unei fuze prin are, Lensiunile celorltte fuze in raport ot paral, ‘tul— In perioada regimulut tranzitoriu — pot cregte’ mult ‘ac nu ge prevede releul de timp 3, trebule. adoplal: Kaw 44,5, lar dack este previzut relent 3, cu 0 temporizars de OB ak 20 adopt King = Be 3 Valorle carentulicapacitiv Jog in cazul-punerit une faze la pinta, sovesre pent ean (250 a, a0 fanee fa abel ow datee aracorsics entra ierite per de gunertoare [2 Din a doua ipotei este novesard condita eed epee Cra) unde: Tagenomy ete sntul de dovechlibra din regim normal, raportat Ja primary, 46, Ky = tuck. ~ cs ‘mentionat, trebuie si s@ adopte Jy», egal cu suma valorilor renullate din (B45 a) i (tay‘Suhemele protectilor impotriva punerilor la pmint cu TSH si ampli ccaloate iagnetiee realizeack miriren sensibiltahil protectiei prin amphi fatea puters! debitate de TSH, diferenta dinize puterea cn care este ali- Saontaf releul gi poterea debitath de TSH. find lust de la o cured exterioard In fig, 3.96 este representatt schema protectiei generat orului impotriva punerilor la pamint. monofezate ia stator, Toaizatd cv amplificatoare mag- Ritice. ‘Tiansforinatoral de. recventa. homopolard TSH alimenteazi prin ntermediul transformatorufui 7, 91 al puntii de redresare Rd bobina de Comandd m, 4 ampificatorulai magnetic, Infegurat® pe coloana mijlocie & morula, Bobina de Iuoru ve, este bmparfita tn oud sécfiuni legate in're ele Mr serie gi in serie cu bobinele relelor de curent J gid, introg eirenitul find lgentel de transformatorul de Lensiuno TT prin ntermadiul transformato- tala Trp ‘putrea debitats de TSH serveglo in acost caz numai pentru comanda ampliticatorulai magnetic, iar transformatoral de tensione 7? represints Neda separati. care, furnizeaztputorea soplimentara necesar& aoionitit Motul, Scheme asigued 0 sensibilitate ridieats, intracit bobina de comand’ ‘Camplificatorulul magnetic are un consuma foarte redus de pu TReleu! de blocare 2 are acslayi fol ca gin schamele anterioare, iar releul 4-s0 prevede numai in condifile mentionste Ia fg. 3.35, a; in aceasi@ schema fu ela cate previznt inet un relen de imp, inbruett prozenta amplifieatorulut Tagntic comtoce le-un timp de actionare de 0.05 5. Curentul de pocnire fe determin tot co (3.03 a) gi (344), ‘Marineasensibilitigi protectiel prin folosirea amplifcatearclor mag: sige ponte fi usteatd In modal acmitor; in cazul reeelor de cucent spe jlo, ch consti redus, fart amplifieator magnetin, puterea necesard pentru Snare care trobuie debitats de TSH — cate de osdinul 0,008 WA, in "9 e0 In a ynui relou de curent de constructie obignuits, cu malifcaton magnetic, puterea deviiata de TSH pentru actionare este de frumai 001-0002 VAL puteres debitalh de trensformatorul de tonsiune Tiind de apreximatiy 68 VA. Prin folosirea nui amplificatoc, ma ° teuclio, puterea debitate de TSH poate fi reduet pint la 0,004 VA. 160 1a. gumeratoaele de puteri mar (peste 80 MW) caregicepaciiv sint marty rolafin (349 8) conduce la caren do porsive fev teat mat AS 7A. "penta magne comin Jor Ck hapoat fe edge dororae folelot nt neoare in acete (ersten ates prints eae cle at Importanto~ compensarea cuenta capacity al generetorshi”prteht, false llr dna ares un este ppt dre Carel d¢ psec a pimit est menfinord in 355 anal a fig, 337, a gi 9.37, 8 sink reprezentate dowd varante de rea compensii (22, 23), ” ‘ neem i prime variant, newtrl generator este Tage la pitt prin con densatoral C, pe soeaitA legitord installndusse trnsformetorat de corent rect ll ET} eh ane L 2 © 7¢ ou raprt de transformar 105 su 5 A) al chi scunaraimentnch. a Goblnk Saptineatard Wars 6 compere TSE, Babine Wn ate fut tagelth peer §Somisal ae apr et ae each eo punae Ia pUnin stright genertort Cmts & boise de campentrs 161iso do son opus cu tyuam corspunaioary carats capt Tea {determitat cn consderacea logit newer In pmint prin eondensa Fa eran bahia scoundard Wr, a TOH ate ap. Min send atv girl? mu soar ‘iso punere eps monolaat tn gonrator ao hil sna caren teen eee taeda dout Cram, menfionae fo HiOeeEh Sudeep tft ge mila ial 1 dova crane fg. 3:7, ) prove lieataes, boiaal Wy do la cust in trungh ew hil unat tansfmator de tenatane ‘FF, prin ise ott , Sup fe Woe tents dear er ofa cetpenare cunt fara he oe se sae Salt ns node to eimai obit a ae eaters. prepononitate = pe defect ark a fe ne p Parone Wana de oompenare ea oo aur a pone Ir pimint moofeato in ones sneeh'jFret 7 hefoneatt, srcomandd ex bobina de magnctiar splimeniard Wag # fea nena a caked ang rele ET psucn eal Fea ee tind tlle reducers aga! cher protect cele dow t.n.m, se iu 457. FOLOSIREA RELERLOR pinBCTLONALE: i impotriva punerilor roteetiek eure AW mel sheraa protectie! unui Folosirea releslor direcfionale in schemele protec Ja pimint permite s8 ee aleagi curenfi de pornire slat desensbilizat Traport ca curentil capitis TT Fig $38 orator impotriva punoilor Ia pisant monofazate tn stator, realizati cu Riou divdjocal, este reprezntactaiplitat tm fig. 3.38 162 La reece directonale (analiza in subeap. 9:2) sexoml cuphuli de rotatie fe schimbt atune! cind are loo 0 schimbare importanta azei curentala, in raport cu tensiunea lura care se peteececind punctal do defect os deplay seat din exterirul one prtejate interval ei tau inver. Cu reprosentatea onvenjonald.« sensurikr pouitive ale curnflor de detec, 0 tsemenee de plas «punctate defect corenpande une chim a sensu convents: al ales pentra curentul care cireulé prin dispeatival de protecte # dest prin boblna de curent a reloulu divecjional Poems Relenl direefinal va. actiona deti atime! eind_ pomerce Je p&mint ee siste in interior generators ginu va acfiona la porta paint extest Sure, cind prin geneatorul protejatcicula eurenti capacities Yo? de aca, Protecile ou releedirefionale nu. trobuie desnsbiliete in rape cu acegth Farenfh capecitivi,sceste fand principal lor aventa} Schema din fig. 3.38 este realirate un FOSH car alimentoaz& bobina de eurent a veleusi directions! 1. Bobina de tensione «acest releu ste fimentaté de In'un fitru do tensune de secyenja homapolars, reali prin tran transformator de tense avitd un bobine} ecundarintunghi deel Prin folosirea releelor directicnale ee obtine Imbundiren sensibtat gi dort raul pure oacnard pnt acinnre tebe {In intregime debitets do FCSH, co parte din en este eoguralé de rhtre tans fermatoral de tensiune care alimenteard babina de tenstun rele ‘Tot in seopul mirirt sensbiitafiy, im echomd este: previeut 4) reel de blocaj 2, comandat de relesle de corent al protecios mexiinale de caren. 2 gonoratorul qavind rel expus la fig. 351 Pentru se prevent action Tose sl relelui directional J, de exempla 1a inchidri intempestive ale contacteor, provocste de vibra; Im scheme din fig. 3.38 se prevede releul de tense , care aro rolul unl lement Je pornie. El este limentat tot de Ia aocunderal in tefunghi deschiy al urane formatorafor de tenstane, dect cu o tensiune AU qi i Ichide ‘contectele swim Ia epariia nor poner la plmint, transifind plusol eontactelor releulti direstional. " " ey Srlestivitsten.protectisi cu relau! directional sonsiderarea mai multor Reneratoare eae fonsfanesys In fi uateatd, prin lel (fig. 239), 163hind o pucare Ie phmiat monosa; pe apiien{ionale pentru curenti conform circu aa ieee ena ci pnt seh gece a tea Er oc mare rl drional Isic ae ddl ne Bese so nvr aclone. Capea elie pn POSE 01 pobiofelorstatorce le genraioarlr i rata ae cil ec Sparen oo fil Cog rere ines generatoarlr ionaheae vin ant, sn stra ain it fox EINCUFE PENTRU CINCULATIA CURENTULUE ee PAMIST wae ui de punre fa pint dapinde s rae an fia 2) — tn 535.4 8 88 oninee tn apropieenneutruli: a aromenea defect, de local defect 8.2% deer erenenl de pornive al protect, ps find dee! foarte Fe" ich een rnoarta insojte do cureatl MGyistd oT oarte si extinderii zonei de act nu va actiona gi ae 208 oric au fost realizate protestii Tnvasopul ra sear pani tanta nyc Selmer Shae ie Eco 10 eaten aloarea euren sionare pln tat 0 variant (46) in care ciouitl posi sh avind neutral pearl lego a pnt, seach lente stein eit repre : pentra cireulatia curentului circuits special pe |, ot prin transormatoral 77, ash sean cstuia este legat in seurtcircuit, iar releele stnt fe recianta. ain de pier ia pantie darut in teiunghi 164 slimentate prin intermedia transfrmatoardor de carent 7C, 51 7Cy, wt find montat tn cireuital weundar al transformatoruus de tnsiong susie TTA, cave alimentoaat sercina resitivs formaté din lempa L, primar irae, formetorain: PTA find intrcalt in snie eu condictorl de legare a pimiat al pentru) 27: Protesile au fost realizate in unele cari eu rele cu curentiredeeati {eu caractersticdneliniard do trnare [10], tin alte ceri eu rele direckis fle alimentate in curentalterativ, cum tat de exemph protectie cu nlee ERG [19] sau provecflle ou relee de tipal BBC CUNT 80 CI}. In unele scheme, deoarece valorle curentlvi de punere la plmint ti ale curentlor care cirula prin hobinete reledor depind Ge tensioned corer Fpunzitoare deplasdrit punctalat nevtru (in cam schemet din Tig, 3.40, de tensiunea ebjinuti Ya bomele bobinajaot in trtnghs deschis, proporie nali cu Uy tar In cazul scheme din fig. 40, b— de tensinea do le Porte secundarafei 774), decide loul din stator in care apare punerea la pings fe foloeegis metoda Butow, pent insturerea acete dependente [10,19 {in loool Kimpalor obignaite, fe uieasa 0 lampa L stabibatoate de Curest amps eu filament de forsn atmosfera de hidrogen, nemta Darel), care, datortécaracteritoiiebnioe tensionecutent, sigur 0 valoare aprox tate constanta a curentulus de punere la pamint gf deci e cuentul prt bobinelereledor,eeen ce condace lo senabiitate viet © alta variants de protetie en creareaunul circuit special pentru mitirea curentaui de punore la pimint este presenta in 10} 36. PROTECTIA BOBINAJULUI ROTORIG Unul din defestele cole mai freovente in eienitl de exsitafie este punevea ‘pimint infe-un pune. In acest ax prinlocdl defect nucieuld nel wk corn $i paremotetcineuitlai de exeitajie rimin neschimbati, Delectl nu presata fvtfel un poriel imediat gi dac& se jaw masurile nectsare-gensratoral poate ‘nine in Tonofiune pind I oprire sa pentru reparalie Aveasti funofionare nu poate fad sk durezeo perio pre indelungat lntructt exist pericolul apatiies une a'doua poner te pant In creel rolori, Femftind estfel un dafect periculos pentru gencfator. La 0 a dona puncre la pimint, porjisnea bobinajului rotor dintre cele dei panels de dot so gic serteat pra pin i teat ap ate provoca supreinoilsitea. hobinajulot st testi, precunt 91 apariee {nor vibra dowshit de. preeuiose intesth in hidrogeneatoae, dete vind poli apareni, Aparitia vibralilr se explica prin faptul cf datoritt Seurteiruitint unui numar de spine, Lamm. ae pobior retoralui, nu. al slat simotrico in raport on axl acentuia gi ca urmare apare 0 fork radial Perpendiculard po axul rotorulai gi fixa in raport cu acesta, care provoncd ‘ibraile mentionate, 185Pima punere In pinot din cientul toric pose f detect fe la contrashpatiode a ila, fie on sftoral nel Shome de proto are Semmalzeld In med ante aparie Ta tarboginartonre te nstalnsk protosfie cate somalia. aparitia primed panera pamiat in rotor; la hidrogeneratoare,Satrcle mu la ine Sabra sol aetsestoare pont pote lmpotsva paner la paint invdoukpanct, protein impoveiva prima puncila pint otorcecomend& decane Tie Normativ este de aserenea previ sceideta & eorentall do exaaie 1 protectia impotriva reducer a PROVECTIA IMPOTRIVA PRIME PUNERI LA FAMINT IN ROTOR Tn fig. 24, ext reprnentatéo varia protec tmpotien prime pont pant Ta 000 0, 16, compueh da flu de cut fred de ¥ te 4 joo I “a PAB e byte Fig a timp 2, releul intermediar 3, condensatorul C (ou capacitatea de aproximativ Gal} gi transformatorul de Vensiune T'7, eu tensiunoa secundard de 40.100 V; 166 releal de curant 7 aze o born a bobine Jegata la creuitl de excitatc at feneratorala, printr-un contact normal incisal releulot 391 condensatora liar gratl ora ste egt I pi (ce at egal print pera spocialé le aPborele-genoratoralas) prin infermearal bobinajul secondar & tansformatora 7 Infaguratea primar a transformatorului 77 este alimentaté dela barcle servieilor interne ale centrale, pentro ca protectin famepioneze corect jn cazu cind generator este dprit ew intreruptorol_Geclangt. In regi normal de fnehionare & generator, curentallternativ va cirula: prin Civeuitol:” paint ~seeuadaral. trensformatoruhi 77" Dobina.releulal 4 contactul normal Inchis a) releull 3~ condensatoral C~ sigoranta Sig—‘dispositivul de deconestare DD — bobinajs!.rotorie— capacitatas Ge bobinoju rotorio in raport cw paintal ~ pavaint.Intrucitcapacitatea €-represinéo mpedanyd mare ineeealat in acest circuit (ce orn de mine €-$05uE) prin bobina releuli Zva civeula un curent foarte mie, inwulcient pent puvoee acinus ei in cazul unei punei ln plzntnt sm circuit rotorie, im punctul Ky impes denjaciroutulut menfionat fade consderabil ~ find teureiruitett copes tatea C"— ca unmare creste foaste mult curentul aeraativ din circu releul J ctioneazs, comendind releul de timp 2. Dupa trecerea tempor respective, relou! 3 scffoneazd i prin contact superior transmit ua cemnal, prin conteetul al delea ii face euteretiner, iar prin contatut inferior ire ‘ope eircitul cuventului alternativ, pentru’a se reduce durata de crcolajie {Cdcestuia prin Jocul defect Releul de timp este nccesar pentru a se evte aotoniri greyite ale pro tectiei tn canal defecelor teecttoarey sigurenfa, Sig este nocensd pentra Inirernperen circuitulus menfienat in caytl strapuagert condensatoruil C, cin prin iret a cizeula $19 importants components conta a curentula, fxistind 0 legtturd galvanich im locul ecndensatorslet C. Disporitivul de devonectare DD sorveqte in carol vertices protetil, jar butenul Beste novesar pentra debiocarea releulas 3; care iiTace autordfinre atunel ind Scfonoas Schemna ar putea functicna gi in curent ccalinu — fr condensatoral C i fart transformatorul 17 logindwee direct ls pémint una din boruele Dobina rleulni 1- In regim normal, civuitul rémine deschis prin wleul 2 nu cireulfcurent, iar lao punere Je pans. in ponctul Ky se creed un creut Snchis prin piraint — in paralel cao parte a sireituh rotorc ~ prin care a circa un curent continun debital de exetatonre,provocind aionacea reloslai Avest mod de reaizare a schemei are insk dezavantajulo& redistibuicea curentlor inte oireuitol rotor 9h eiruitul format prin puneren la péimat perturbi funetionareagensretorua Schema cu curent altemativ are de asemenea un devavantaj gi anume necesitalen desensibilizirit im raport eu curentul altornativ care cirewlé prin rele] Jin regim normal, datoritd eapacititiiC” a hobinajulki rotor inraport ou pimintul. 187Acest dezavantaj devine esenjial la genoratoarele de mare ‘puters velori €' > 0;uF, conduoind Ia 0 tensbilitate insuficient’d. a protect De acces, ia asemenea generatoare se folososte varianta din fig. 3.6, b (repre: ‘zentata simplifient), In care In local tensiunit alternative se aplied 6 tensiime ‘continu citcuitula! sn eave este eoneatata bobina releutui 1 (16) “Teusiunea continu — de aproximstiv 40 V— se obtine prin. puntea de redresare Py alimentatd dp Ia barele servicilor interne prin iatermediul transformatoralal 7. In rogim normal, prin bobina relovlui 1 mu ciroula ourent; la un defect in K, ireuitol ae inchide, stabilindu-se 0 valoare mioi a curentulut (rezis- tenje’ A esto sleasd ast fel inci ef Iimiteze curentul la valoaren dorita}, sutleea: 1 pentru actionarea roleului sensbil 2 In aceasta variant sensibilitates este asigorata, intracit. nn mai este necesari @ detonabilizare de tipul eelei mengionste la. sehoma el curent altemaliv; varianta cu eurent continuu are inst o sensiblitate diferita le ppuneri Ia plmint la poli diferfi ai cireuitulat de exeitatie, modificindu-se Fesistenga tirenitului in care se gasegte roleul J. De aeea, Ie generatcare fon C"< O,5uF_ ae folonegte varianta din Tig. 241, a, iar In generatcare cx CS O5yF — varianta din fig. 3, Be La noi tm {ard se fabrica — la ICEMENERG — relee RSPP impotriva simples pumeri Ia pamint ia ro‘or, realizat in varianta et curent alternati. Tn [90] este prezentat un alt prineipiu de realizare a protectii impotriva prime! puneri la pimint in rotor, hind folosita o-varianta electron, Lispoa {ivul electronic de masurase controleazs veloarea rorictenfei de izolafie Fi, dintre infgurarea rotorios §\ pint, acfionind ind aceasté valoare devin ‘mai micd declt 0 valoare de pornice Ry,. Peatru eliminarea iafluentelor parazite, in eireoitul de micurare se inchile gi ua fir de bands. In (90) fate prezentata gi o schema de protectie impotriva primel puneri le pimint rotoriee pentru cazul generatoarelorsincrone cu excitatie pra redesor rolaliv. 582, PROTECTIA IMPOTMIVA DOBLE PUNERI 1A PRURYT 18 ROTOR Proteo{ia impotriva punerii Ia pirnint in dous punete din eigvnizal de excitatie se roclizea2d pe principal puntii Wheatstone (fig. 242). In fiecare ‘eentralé ce gisegte de ragulé clte o protocfio de acest gen pentra'un grap de 1..5 generatoare gi a este coneotata de personalal de turk Ia. generatorul la care a fost dotertati prima punere la pimint in rotor. Canectarea #0 face ‘ow ajutorul intreruptoralui eu pirghie 1, prin care potentiometeal P este trodus in paralel cx bobinajul de exeitatie Cole patru brate ale puntii sint formate din rezistentele Ri, si Ri, determinate de punctul K, in care a aplirut prima punero la pimiat, gi de reristenfelo FR} gi Re, determinate de porijia curvorvlui potentiometruti Poniea esto alimentack in cuvent continu de excitatonns, iar in coalalt diagonsli se introduce reloul de curent Z, evind o born legata In. cursoral 168 otentiometrului i wna legetd In pint (lq arborsle geneatorulu, printr-o erie specitla). Prim acces diagonelf,vurentul se ince deel prin ptmint ‘Gu ajatoral butonului B, in diagonala de misurk se poate introduce, ‘in paralel cu toleu! , un milivollmeteu, Dap conectared intreruplorulai 7P, cursorul potentiometrului P xe eplasesza pontea echilibrarea punfii ping in momentul in care mlivoltme (ul indica zoro (In acest timp reloul 1 este doconeotal. prints-un Intreruptor pirghie 9, indicat in fig. 3.43). In acest moment pustea este echilibrats, davind Toe relatia RR = Rk (048) La aparifia unci a dova puneti la pimint in circuitul de exoitatie, de exempla in poactul Kz, are foc o seruteietitare prin pamint « cireuitulus rotorie dintre K, gi K; gi deci se modifica rezistenta Ig, dezechilibrind-se unten. Ca urmre, firma releul 1 {introdus dap echilibrare in diogonala unfit) va cireula un curent vare provoaci actionares protectei In fig. 3.4 este prevazut reloul do timp 3 31 releul intermedisr 6. Releul do timp, vind 0 temporizare de ordinal 1.1.5 s, Impiedica acfionarea pro- tectiel la puneri la paint trecdtoare in al doen punct al eireuitului do exei tate TReloulintormediar 6 pi face prin gontactul inferior autorefinere, untind prin coatactul mijloeiu habina releului de eurent folicitari de durata ale bobine! acestu rel Introduce 0 retistent& de valoare rodust. In alte varianto, contact rijlociu esto normal inchis "si intrerupo cireuiul bobinet reloutul 1. ‘contactul superior, releul interinediar @ comandd declangarea gencratorului in ciruital de guntare se os 7 109In schema este previruta reactana 4, legatd in sovio ou bobina releului 1, {i transformatorul de eurent 3, cu raport'de transformare 1)t. Rolul lor este dea impiedica acfioni: greite ale preteotie\ din eauza componentelor alteras= tive care pot apres in circuitul hebine relouloi I, in catul eind Sntrefieral saginit devine neuniform (de exemplu, din eauza uzuri lagérelor) gi fluxul magnetio pulseaai eu o freoventa ce depinde de turafia rotorului In cole ddoud par! ale bobinajului toric, separate prin punctul K,, se induc t.e.m gic urmare ia cele doui cirenite inchie ale punt, formate dopa conectarea Protest, wor eircula componente. elternative ale. curentilor Bobina reprosiatS o impedan& important pentru eurentul slternati fn curent continws rexitena sa hind foarte miei. Tranaformatoral 3 al mentoari 0 bobind suplimenterd a releulu J, eare crecsz4 un flux de sens contrar ou e6l creat de prima bobin& @ acoctu; rolou. Datoriti reportulu de tranaformare 1/1, componenta slternativa oreeaza t prima bobink un ‘lox egal gi de sens Eontrar cu cel creat in bobina suplimentard de curentul ‘din secundarul transformatorului 3, anulindy-se ast"e} efectul componente: ‘alternative azupra fonctionSrii releului J. Carentul de actionare al protect te ealeuleaz’ Im functie de de devechitibru care apare datorith nei neschilibrani perfecte a pungit sau ‘unei eompensiri incomplete a efectului componentei alternative menionate Tn practied, curentul de pornire al releului 7 se alege Ty = 005.04 A potenfiometrul P avind o rexisten|a de $0..100 0. La noi in {ara se fabries, Ia ICBMENERG, relee RDPP imposiva dublei pune Ia pimint rotorie, realizate pe principil desis, Protectia impotriva punerlor la pémint in douk puncte din rotorie are mai multe dezavantaje 8) nu poate fi utilizat® atunci elnd prima punere Ja plimint a apirut Ja unul din eapetele bebinajulnirotoric (la inelee rotoraly) intewett in acest feat dispare unl din brafele punt; ) nu poate fi folosita im eazul cind prima punere la plat a apirut ta cineuitul 46 excitatie al excitatonee; ©) aro o zon mourt: dack a doua punere Ia pimint apere in apropiore do prima, dezeohiibrares punfii este redus gi curentul prin relew poate fi mai mic deott curentul de pornire 4) la bidrogeneratoare — datoritapolilor apareni — este dificil dosen- sibilizares n raport cu componenta slternativk din ciruitul in eare se gisegte bobina releuui Din aceasta cauzi, tn practick protectia tmpotviva puneril Ja pmint In dod punte din cirouitul rotorie se Toloseste de regulé la turbogeneratoare, jar Ia hidrogenoratoare se utilizeazt protoctia Smmpotriva primet puneri la plmint ia rotor, dup semnalizerea aoestui defect hideogeneratorul trebuind fie oprit oft mai curind sit 170 303, PROTECTIA IMFOTMIVA REDUCENIT ACCIDEXTALE. [A COMENTULUL DE EXCETATHE In ultima vreme au fost elaborate scheme pentru protecia generatoareloe ‘impotriva reducerii accidentale a rentulai de excitafie, intructt aceasta provoecd treceren generator In rginysrincron ou vitor tual mave det Gea’ sincroni, apivind. supratnedlii ia stator qi pierdet suplimeatare In rotor, Tn canal reduce cureatlui de excitaieaparepecioll pierderi stabil {tii fonojiondri im parael a generator, Hniruct are lot 0 redwoste ‘aor tensunilelactromotoare"Ey en urmare, in conformitate ou expresia (8.40) putertcleotromagnetice Pin funchic de term: Ede tnafoben la Bare ebsierate ot bared pti infinity do ectanfa tala X~ date neutral generetoulu considera i barele de puters infintt $i de unghial 8 dintre fazorii E gi 7 : 7 * Pam Dein d (3.48) {exprsie care conduc la eurbele {TE gi IIL din fig. 1.2), are oe reducerea puter P,cvea ce — dupa cum revultdydin aubeap. 1 conduce la inrds Ergirea edndiyiilor do stabilitare "Avind in vodere aorasta IneGutatire, in (94) se propune ca protetia lace curentul de exitaie at ocaraternties de acronre dlrnceasi forma cu curba de stailtate a generatoraluiprojay cu controlul de exsitajie ral delazajulut diate anuinite Combinajt do tensiuni po fazd ale statorulal rucit In cazal plederilexcitalii, generatorul consums din retea 0 numitd putere reactive, protefia poate fi sealizaté i cu ajutorul unui rele de impodant& avind o eafactortickcireulara de acftonare itvalé 1h plana 7 in domeniul valoilor nogative (capacitive) ale reaceanfelor [83] (ecle de impotent sink prezentate in cap. 10). Lh ICEMENERG « fst elaborai sn asemenea relew de impedanja. RPEx ectinat_ protect goneratoarelor impotriva,prender excitaje Normativul (6) recomandd inaielarea,protecfieh impotriva_ redueri curt de ext generate ou ptt de 100 NW gai ma fofionae la semaalizere in epi de subexeitaie gla declangre Ta pierdesea otald a exltate. " : a a7. PROTECTIA IMPOTRIVA CRESTERIL TENSIUNII restores tensiunii generatoarelor poate fi provocatx de mai mulfi factor Astfel, In unele cazuri pot aplrea eregteri ale tensiunit datorate uno unde de ‘upratensiuni provoeate de fenomene atmosferice; pentru evitarea unor efecte de soc arupra bobinajelor statorice, uni autori provid instalareaunor desosres toare intre bornele generatorului fi pimint st intre neutrul generatorulut gi parmint imIn alte eazuri oregterea tensiunii poate remulta prin alimentarea nor sarcini capacitive importante, de exempla prin alimentarea nel Jiniilungi ‘etensiane foarte inal tau a unei retele extince de cablur. Pentru detestarca, ‘acct regim poate fi folosit un relou maximal de tensiune combinat cu releul de impedanfa ow caracteristica circularh de acionare situatf tn domeniul Storr negative (capacitive) ale reatanfslor, menjonat anterior (© La hidrogencratoare crete tensinit poste fi determinata de ammba Javea groputorturbintnertion, ea Unuare 8 unel arden bragte a sare, {ntract admis apel mi poate fi opritd rapid, far creqteren turatil conducs ier le til fore, Bor cat fap hdopeeatoare fe prevede 0. protetie impotriva cre Stadnice aida ca am felou maxitnal e tensions gt ex moo de tp tig 3 Tensiunea de pornire a protesfiel so aluge Tyg = (AT Dae iar releal de timp are otemporizare de 0,5 siete nocesur entra a impiodcn Achlonarea proteciel la creytert de tensiune de duratt curt Tn ale variant, rele) maximal do tesiune aro v caracteritick de timp limitat-dependenta sau se prevede o proterie cu doug seniltali: un reloy eu tension de porire mai mick, comsandind un rleu de Limp cu temporizare feel mare, i um eeu ca tensione de pornive ma idlat,eomendind un relew do timp eo temportare mat reds (06) ‘AU fost realizate gi proecii cu relee maximale de tensiune aimentate prin inermedial unel pur} de redretare eu semicondurtone. Aceste variants Ur evantajel ed funchonares reeafu nu ese inflentad de crgeevea furl ft treovener, care provoack cretere reactanfl habsne retail de tensiome Shemativd, miogorind curentul prin Yelew gi deci sesibiitatea protetil; datorts acest avanlajy Nocmativul (68 recomandlutilzares flelor ca fefiuae independent ‘de veriefile.fectente, ia ICEMENERG a fost rvaliza um eles maximal de tesione REG pontra protectin generatoarslor inpoteivaereterit tension 1m 38. PROTECTIA GENERATOARELOR IMPOTRIVA TRECERI ACCIDENTALE IN REGIM DE MOTOR Din cauza unor defecte in instalatile din cadrol pirtii mecanice a centrale- Jor este posiil ea turbins x4 nu mai dezvolte cuphil motor gl atune) genera- toral treve in regim de motor sincron, antrenind Luthina, oonauraind. puters ‘activa din istemul electric. pentru ‘acoperirea. pierdenilor (0,5%..0% din Paterea nominal a generators) gi debitind puters reactivd in sistem. entra a prointimpina egravarea defectutul, generatoarcle pot fiprova- riate eu o protectie realizat& cu un relew dircoflonal sensibil, care sesizeaza chimbarea.sensului puterii active §i comand’ — cua mich temporizare = declangarea intreruptoral {in (71) este precentatao variantit electronic pentru protectia genera toardlar impotriva treceri accidentale In regim de motor 39. ALTE PROTECTII ALE GENERATOARELOR {n ultimii ani au fost introduse pentru generatoare protectil de rezerv’ realizate ou relee de impedané miatma (vedi cap. 40). Ia cazl celor mai Simple earacteristici de aefionare, acesterelee ig Inchid contactelestunei cid este Indeplinita. condifie lhe SL ean unde: Z, este impedanta sesizaté de relen; U, = tensiunea Ia bomele bobinei de tensiune @ releuluis Ji = curentul prin bobina de curent a releluis Z,, — ‘mpedanta de pornire releuui Datorits acestei condilii de aotionare, releele sesizeaxi apaviia unui seurteireait, deoarece in acest az curentul ,creste, tensiumes U, scade $i ‘deak scade tonsil impedanta Z, Folesle de impodanta foosite ca rezervé pentru protectia statoriea a generatoarelor (88, 92] rin alimentate de transformatosre de eurent instalate spre neutral generatoralai gi de un transformator de tensiune instalat- le Dornele generstorulni, acoperind o zoni de 60-80% din bobinajul statoric. In {88}, in locul relecior do iimpedanji este propusd 0 protectie de rerervi sealizath pritr-o combinare a unei protacliimaximale de eurent co protestie minimalé’ de tense, ‘Goneratoarcle sint echipate de asemenea cu relee termice. Unele relee termieo reprezinta © protectie de rezervil mpotriva suprasarcinilor gi actio- ‘noazi, alunei eind teinporatura bobinajelor generatorului atinge 0” valoare ‘stabilit,in uncle variante de protect, um relew termie este instalat i. crm de iosire al segalatoralui automat’ de tensione $i contrcleart aparitia defect tn funstionarea acestul regulate, ‘Astiel, dacd in urma defectulut rogulatoral detensinne menfine exeitayia generatorviuila-valoarea sa maxima, generatoral debiteas’ ia rojea o puters Feactivl insermnaté 1 bobinajele statorice gi rotorice se. gisess im regim de. Puprasercint © data cu protectia impotriva supraintensitsilor provoeate de supra sareini aclioneaz4 gi roleul termic din cirouitu de ieste al regulatorului suto- aldo tensiane g1 comand reduoerea exeitatiel generatoraizi lao valoare prestabilité, comutind totodatd varia exetafici de pe sisternul de reglare Sutomats pe sistemol mauel La unole generatoare sint provitute gi relee de supraveghere a cireulayict fIuidului in oiouitele de ricro, eare In eazul perturblrii acetel ciroulafii pot Actiona la semnalivare sau la comanda intriru In forotiune a pompelor de CHEME DE ANSAMBLU ALE PROTECTIILOR Gi RATOARELOR RACORDATE LA BARE COLECTOARE In fig. 345 ene reprecentaté 0 variant de scherat de ancamblu cu protecile- unui turbogenerstor cu doug bobinaje pe fieeare Tari. Reloee 7. 5,4, 5,6 9h? formeacd proteria Impotrva supraintensts ioe peovorate ap scurtcinéite extoroare, reaizaba cu FEST. Rotol 2 tte mai tens Sctioneact Ta semnalzar, ar rleul 3 este mai putin sexeibl g!achoneaat Je deelangare prin intermedial reului de timp 4; mpoteivascurtiruttelor exterioaresimetrie int previ rele i releelo 145, care asigura blocjul de tensione minima Relede 8 5 9 for do suprotarci simetsce Protectia impotriva punerilor Is phmint monofazate In stator este reli- sata en TSH gi rleele Lis: 12; releul 10 acioneasa in coz nek poner Ia pint ia stator, pe una din faze, care are loc in acalagi Limp cu 0 punere la ‘Pant in exteriorul generatorulal_ pe alt faz Tolesle 15 — provanute ott TSR — formeard proteata difereniall lon situdinals, iar reeste 1d 4i 15 sledtuiese protectia impotrive scurtcicuitlor Inteo spree acelecag faze. Reloal de timp 6 en gi releul de intenstate 2, an cite wn contact no smal iuchis, sane servagte pentru blocarea pratectisi impoteiva punerilor Ia lint in ‘cal seurteteuitelor exterioae. Releul de timp 6 are doud tem- Poriziri, coxtactul mobil inchisind mai inti contactul pasager mijloca i zai tisia contectal Six inferior: eu temporizare mai mild, corespunzdtoare 4 proteotia fmpotriva supraintensitatior provacate 14 contactului patager, protectia comand, prin releul intermediar 16, intrerup toarele cuplelor longitudinale gi pe cel al cuplei trensversale— pentru separa eventuclele defecte de pe sectile vecine (au de pe celal sister de hare) de generatorul prove, permifindu-eo astfel menjinerea lui in Sune} "ar prin contactul inferior comand ca teraporivare mai mare declangarca ccompletia generatorului de Ia bare, prin releu! intermediar de teste, comun Pepe fone rte (ad prin decangateacxplelor detetal ns fost chidat). _w - Fig 3.45 In fig. 3.46 este reprerentata o alta variant de schemé de ansamblu ou sistemale do protectie previzute pentru generatoare de puere medic 9 ‘mare, cu elte un singur bobinaj pe fast; schema de ansambln este repreren= ‘ali ‘ca sclemt do amplasare, pentru sistemele de proteotio fiind folosite semnele conventionale din tabeldl 1.5. Protectia diferentialé 1, alimentata do grupurile de transformatoare de courent TC; gi TC,, atigurk protectia bobinajslor statorice impotriva scurt- ‘cirenitelor tntre faze, 115Generatoru! avind cite un singur bobinaj po fer impotriva seurtcircuiter Jor intre sprele sceleiagi faze este provizntt protectia te ten lard 2, realizata in varianta schemes din fig. 325, 5; protectia de Dobinajul in triunghi derckis al transformetorals Protecfia homopolard direotionalé 3, alimuentata de bob Aeschis al Uanafarmatorulai de tensiune 7, $i de curent 7Cy este realizata intro variantd asemanatoare cei dn fig. 3:38 #8 este previzut& Impotciva punerlor la pimint monofazate in stator. Impotriva trecerit eccidentale 2 generatorului in vegim de motor este provéauté protectia direojionald 4, alimentata de transformatoral de tensions TT, side grupol de transformatoare de curent. TC, Accoasi transformations, de tensinne side curent alimentoaz% protectia 5, previcutz impotsiva reducer, aonidentale a curentului de exeitatio gi teveri in regim asineson a fencratorts Ji, realizat& eu relee de impedanta cu earacteristiea sitvatt in lowensul seve tangelor negative (capacitive) ale planatu complex Transformatorul de tensione TT, alimenteazi si protecfia maximal de tonsiune 7, prevamaté tmpotriva cresteit tensiunii ea urmare a ambalart eneratorului, precum gi proteotia maximalk de tensiune 6, are impround protectia $ asiguré’ protecfia gencratoruisi impotriva eregterit tensiunit cea urmare a alimentrii unor carcini capacitive importante (conform olor mentionate in subeap. 3.7) Protectia §, alimentatd de grupul de transformatoare de curent TCy, sto. prevzat impotriva scurteireuitalor exterioare nesimetrice 1 a. supr. ‘arcinilor nesimetrice, iar proteetile 9 gi 10, alimentate de grupul de trans formatoare de curent ‘TC sint prevégute impotsiva suprasarcizlor simetrioe 41 & seurteinvuitelor extetioare Simetrice. Protectia de impedanta minima 1, alimentata de transformatoral de tensiune 77, gi de grupul de transformatoare de curent TC,, repredinta o protect stalorica de rezervi, conform celor mentionate in subeap. 3.9 Impotriva punerilor a pimint rotoriee este provizuti proteotia 12.PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR SI AUTOTRANSFORMATOARELOR 44, PROTECTII PREVAZUTE PENTRU TRANSFORMATOARE $1 AUTOTRANSFORMATOARE. Pentro a ilustea varietatea schemolor primare de conexiuni ale stailor eu transformatoare sau ow autotransformatoare racordate la bare eoluckoere (fara a funcjions in bloe eu generataare sat lini) sint expure etova scheme ‘monofilare simplificate — cu indiearea conventional « barelo, fad prec Dae pear ‘area numrului de sisteme gi elementelor de comutatie — pentru variantele Sreovent inilnite: fig. 4. — stati (ridicdtoure sau coboritoare) cu transforma toare ou trei bohinaje; fig, 4.2 — stabie eoboritoare ou autoiransformatoare 118 Provizue cu tranformatcare suplimentare pentre rglazea tenivat sab Sarcnds fg. 43, a'— sate (ridedtore eau coburoatth oe race te 6 douk babinjo; fig. 43,2 ~ sale cborttoare fn deroaic Protetn prin rueotiebuie realcatd ou consderares,petiulrtaior schemei de conexiuni a stafiei respective. : " Pentru, transformatoare gi sutotransformatoure se. previd.proteei Smpoteva defacteor fi regimtrilr anormal de finctiantre ss POH Protests impotiva defatlor (wuriieuite inte fave sa scurtcirnite onofaste, in ett bobingjlrraserdte In rele new ang Hone r 0 1a pint) ions la declanginestuturor intreruptonrelo transforma torah, inte protrilepotrivaregimarior anamale protecting suprauarcnio i mpotivasetderi usu in evi actioheoes tee {in sate eu persnal permanent de doervir) Set peels fe fuprsintnsitaior provotate de sourcitelte exierante aches ate In sate tek peronal permanent de desert, Lote protect aio. seartTa decangre peveinesl 1a transfomatonre, roa protejatt este upins intzeIntreraptoarele are lag transformatorol de sistem, nchsind desi conductonele te eens ‘pre Darl eolectoare Pentru transfometoarele cu puter egele sau mai mari dit 10000 kVA, rocum 9i postr translrmatonré de puri mat mii dar ace nee Ilte in paral, Nenmatival (08) prevede pratectia deste nett 8 protorie impotriva scurtereutelor tn itenral zone proaee ee otesio te povede la transformatoarale de alimentare a eestor See x puteriepae sau mai mari decit 1000 RVA, dec tecfanasea de sun sststace condiin de senibiltae, iar temperizrea Pretec wasieens 179‘curent depageste 0,5 s. In eazul transformatoardlor eu puteri mai miot aan egale en 25 MVA, Norraativul admite es protectia diferenfialé longitudinal ‘fie inlocuit& eu proteojia de euvd, mentionata in subsapitolul 4.8, Pentru transformatoarele care nu intra in eategorile menfionate, impo. triva scurterouitelor in zond se prevede sactionares de sient; dack tren formatoru! are @ putere mai miet de 10000 KVA gi tensiunen superioar’ de maximum 35 RV gi este prevazut cu o protectic maximala de curent impo. ‘riva scurteitouitelor exterioarea — a elreitemporiaare nu depigoyte 1s, ated Secfionarea mi se mai instaleazd, considerindu-se c4 proteefia maximal ‘are actioneart gla defeeto in zond, ea protectie de tessrva ste destul de rapid {In plus, la transformatoarele cu puteri mai mari dest 1.000 kVA se prevede 41 protectin eu releu de azo; la transformatoarele din instalatie industriele, prevézute cu tntreruptoare pe parten alimeatiril, protectie ex releu de geze se prevede gi pontra puteri mai mari ca 250 kVA. Impotriva supraintonsitatilor provaeate de sourteiuite extevioare Normativul provede protectii de distant sau protec|ii maximale de curent, {in funetio de puterea transformatorului protejat, Astfel, pentru teanstorion, toare ou puteri de 200 MVA sau mai mari, ou elimentare bilateral, se previd protectii de distanfa, deserve in capitol 19; aceste protectit pot ff prevusite ila transformatoare de puteri mai mie, dacd protecile maximale mr asigurd enabilitatea necesard. In scheme de’ ansarabla cu sistomelo. de. protect entra autotransformatorul do 400/232/22 kV (Fig, 454) tint indicake wate, Inele de protectii de distant utilizate impotriva supraintensitailor provesate de scurteircuite exteriare Pentru transformatoarule ou slimentare bilateralé, eu puteri egale sau mai mari decit 4000 KVA, impotriva supraintensitafilor provocete te sewrr cireaite exterinare se previdd protec{ii maximale de curent on blocaj do tens ‘uno minimé, in varianta eu filtre de secvenga inversd sau fn varlanta lark filtre, ‘La transformatoarclo coboritonre se folosesle protestia maximal. de ccorent ou sau fir blocaj de tensivne minima. Protectia tmpotriva suprasarcinilor este previzuti le transformatoare 4 cdror putere este egal sau mai mare deott 400 kVA. Pontru trensformatoarele cu alimentare bilaterala, conectate ta retele ro att nontrul Jegat direct la pinmint, se prevede o protectie maximald de ceurent de secven}é homopolara impotriva sourteircaitelor monofasate exter De asemenea, la transformatoarele coboritoare ou infigurarea. xe ‘coneotati in stea san in zig-zag, eu neutral logat In pmint, Nosmativul pre vedo instalarea unei protectit impotriva seurtcireutelor’ monotazate din rejeaua de tensiune inferioard 80 PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT. IMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR EXTERIOARE SLA SUPRASARCINILOR 421, -PROTECTIA MANIMALA DE CURENT A TRANSFORMATOARELOR CL DOU nomiNase Acoaita protectie, in principio, so rslizeazd ca gi la generatoare: in variantd'cu tla de curent de Sectenjt Inverse pi vasis tang ROSE La transformitoardle cu dout bobinaje, alimentate dante singed divecie, trensformatoarele de curent care aimenteass protect se mentee Be partes alimentari, pentru ea proterfia st posta seems ea ree ge Impotriva defectelor interne, La’ transformatearele ‘racandils’ pe arbels ‘ensiuni ta surve do alimentare, tanaformatoarle de curent. af tones Bo parten slimentivt principal, reapectv pe partea trsdor eae dubs, 4a defoot intern, un curent de seurttineait (raportal) mai mane; denen acest mod se asigurd 0 sensibltate mat thar la defoote In tionelornctee (cind protetia'maximall poate Tusra ca ese") In fig. 4.4 este reprezentata scheme protecte! maximale tmpotriva sourt, cireuitelor exteriate st suprasaciilry In Yarionte ea FOR pesteg ee ranaformator cu alimentare bifaterala, ev putare mai mare det 2 MV Aye fig, 4, ¢—~ schema monofilad a protects! marinate de Surat fied Vises. de tensiune minimé, pentra un teensfotmator eobartor, as la tig, get 145, ¢— doud variante de scheme monatlare ale proteciet marta de sureat, ou blocaj de tensiune minimi, pentru un Wanstormator ecbortoe Jn fg. 44, toecle 7 91 2 repreznta protectia tmpoteis supracerentoy, relesle 3,4, 6 gi 8 — protetia patria scurtcneuiter extersone setae 4 blocs} de minim tense, ia Flew! 6 i fltral 7, Tolowd accog kee oe timp '8~ protectin potriva. defectlorexterioars neaetiee Funchlunile relelor din schema sint analoage cu cele ‘ale alelor 2, 5 Si 1, 3, 6, 4 din schema protetii respective pentru generaoare: Te ieale Ganut, ‘selctvitates protectit transformatoarelor cu ‘memtars beter Impotsiva seurtcirenitelor exteriare nu poste fi esgurall nursed per ine tmotial temporiadrilo, ch este necesard 9 ntroduccten nor reoe deine in cadral schemel Accast necasitate apare de exemplu vara cid als seneratoatelor (care allmenteszk un teansformetor riiciler) si rocoekats 4 lnit radial, intruct-numai Lemporieuile na pot eaigura vfonetiones Seletivdatit Ia defect extericar pe lini radiate, it lk deecteexionea Delile de tensiane ridiata (1a) Jn schema monafilard din fig. 45, « grupul do ree 1 gireealdetimp sigur protecia impotriva. scutercaiter exterioare, 1 Transtormatotele cborters ve uteerd Hsia de tensiane mj nim& atuncs clad reultd neestatea lor (tu modul trdtet i cele oe Uentact) entra asiguraea senihiitats prevrne. Hlocejele de temiuee mamion oy realized fie in varianta simpli (Analoaga ou cea din fig. 3.2, pentri nore toare), reprezentata rmonotlar st simplficat in fig. 4d, fe tk vabante Be ¢ajului combingt anatonga cu tea din fig. 33, a ponte generaorel, ropes zenlatd monofilar #1 simplifieat in Tge AS, 181Caleutul curentului de pornire al relelor de curent este deosebit Ja pro- ‘eefia transformatearelor in comparafie cu cea a generatoardln, iar blocejel de tonsiune minima se introduce in protectin transformatearvley iuamas dee Jn absenta acestui blocaj nu se obfine Valoarea impuca pentru cochcentul do sensibiitate, La transformatoare, in locul valorii Inq, din relatia (3.3) se inteodtice ccurental de saroini maxim, Jaa Terulind pentru curental de pornine al protectiei expresia ae an eloareaFyvsmaz 8 calctlearé in doud ipotere(dactransfrmatorulprote- jat Iocreazd n't n care pot aven lt ambeleipoteze). In prmaietons, urentul desarcind maxim este reprezentat de curentalearecireyis pe teage formatorol protsjat la autopornitea motoareler letrceslimentate rin acer trapsformator (in carulcind prin transformetor sine shmentate totoae oa regim de autopornite) sam eonectate la acest transformator prin, seteranee li dispentiv de AAR (dc existE scent situate) te cleans ca re Jat deforma woe Kila (43) renee Taam + Kusclaon ast 43) fn care Jooy este curentul nominal al transformatorutui Roow Kuya— cootivienti' de antopornize, determinati de tipul motoare- lor electrice respective: Jomeeni ~~ carentul nominal corespunrator sarcinii suplimentare oo- nectate de AAR. A doua ipoteri de calcul trebuie consideratd in cazul cind transforma- {orul protejat Ioereazd in paralel eu alte transformatoare (lig, 46) 4 ovat dintre acestea iese din foncjiune din eauza tint defect, rar transforiatoral Protea rbuie of prota o part din acing aoe ‘mia (eau toatésareina, dack int numai doug a transformatoare in paralel) gi deci protect, a nu trebuie eX acfiontze Jn acest oaz, eurentul de earcink maxima va ven valoarea Jn caren este numiral tranaformatoarelor care unetioneead in parael Paci embele ipotere trebuie considerate (respectiv, dack trensformatorul protejat alimenteazk motonre clectrice gi funetioneazi #1 in parelel en alte {ranslormatoare) atune’ in (4.1) se introduce valoarea superioaFl care recat din (4.2), rexpectiv (4.2), 91 (6.4), pentru a protectia sf nu actionere gregt ici ln autopornirea motoarelor, nici la defectarea allt transionnere, asIncrost cu (ts obin cureni d porio riot este pois nu we ‘verifice valoarea coeficientului de sensibiltate, pentru eare Normativul pre Yele condita Ky, > £3. In aceste eazuei se introduce blocajul de tensiune Init in variant tard FST (grapul de relee 2 din fig. 45,6) sau in varianta tombinatéy ew FTSL (relecle 2 i 4 din fig. 45, c) care impiedica scfionfrile fgroqite in vele dowd ipotere mentionate gi curentul de pornire poate fi ealeulat, Seaport cu curental nominal Tyg, al transformatorul 1, Ip = St ay = (83 8) en 63) reductase senibil valoarea sag erescnd in mod corespungator coeticien Thl'de sensibitate, Aimentarea feleor de tensune itu. blocajuh 4 eventaala noveiite a doud bloaj aimentate de ln tensims dere sit Taizate in § 1802 Peatew protects maximelé formeta din fie de seovent inverst relel 6 (ig dy, Ital Te trnsformatosrevidicitore gia autotransir- {hatoare, curntal do pomire Za clolensé fn uratoaree cond Tbesonubiizaret in report eo corenl de dezoeibra al FCST In coin de aren axial tansformataruis condljia eate analoagt ot Conaditia 2 din § 32.4 eondooe lao raaie de foma (42m) Lage = Nan folosndu-s valor ncaa (42 6) (12 d), near O54 Lana 846 Tentul maxima de saving al transforeatora 3, Coondonaree sensbiitai en protect elementlorurmstoare: com tivo anaoagh om condita 3.din { 3.2%, coordonarea soca neh cu proteshia maximal de eurent, prota homopolart gi protect de datantt 2 Ymllr ‘Cae’ plesed de la bare transformatorale spre consaratar (ik inisura in care protetile enumerste int salae pe line respective) Pentru Gevenabitzarenprotecte! FGSI-—releul in raport ou valores ‘decal Teen conte de seven} inveraé care iret prin neu de insta. tre al FCSi*Sa dort pe eementele urmtoare, pentru care proterile aeetor ‘late gee ita de atinare onl fone pa ees ‘hit ind tll alose init reute-vloaren maxind fy) eee mocesart © Sandie deforma ges Kona sa) ‘in care Jaa Toprerinti valoarea delinits mai use componente J, ‘Goordonarea sensibility prin relajia (4.5) efootueaz% cu toate pro- teofile menfionste (In mira in caro ele sintinstalate pe linilealimentato de transformator),aleginduae apol cea mai mare valoare care rezultd 3. Derensibilzaren In report cl valoaroa eomponontel de wecven’a in~ ‘versa enrentulai care spare Ia fntreruperea unel faze pe Tinillealimentate ; 4m acest cae protoctia maximalé a transformatorulai nu trebuie s4 acfionere, Intraelt nu Are 1oe Un svurtoircuit exterior. Determinarea velorit Zy,q4se face in acsst ae in mod difert ind lnile respective fac parte dintro' Fajen ow curen}i mari sau miei de punere la p- aa lat (24); in rlaile do calcul intervin reactanfele echivalene ale sistem {i raport cu punctal Intreraper Taz ‘Bupa verlcarescelor te conditi we alge cen mai mare valoare rezu- taf pentru Jet de rogulé tn practice ge obfin valor de ordi Iigga = 85» 9.8) Tu 6) CCorentol de pornire al peotefiei impotzivasuprasarcinlor (real 1 din fig. Af) ‘se ealoueand ca la genratoate, ot relat (3.3), ude Zany enecurenul nominal al transformatorului, ie aad " TTemporizivile rele de timp ve caleuleacd conform celor expuse 1a feneratoere: pentru protetiaimpoteiva scurteisuitelorexterioare (elle 8 fing. 44 gt 2 din fig. 43), cu.0 sreapts de timp mai mare deck tempor ile proteeilorelemenlor urmtoura, spre coasumator iar pentru pro ica ipotreasupaarir rlt dinig.4h oclpti reap tal mare dete Telouli 8; in practcd ae adopid pentew ole! 2 9 tempor rizare de 10 5. “4 wa eee ‘in instalaile cu peronsl permanent, proteeiaimpotrva suprasarciitor coma sernaizae a lai fr frsnal eran deine ince ce privote steele trillane per proleile din fig 4, ee pot fi realzateoa tel tranformatonre de curent yen dous trnsformatoare de cuent Ta transformatoarelo cabortoure eu conexiunl a, slmentate dec) pe parteaconexiunilor in steaTolorirea une scheme ev dovd transformatoare i Hout relee poate reduce Tx jumdtate eoeficental de sensible in raport schema ox tri transfrmatore grils, dataitd distrust creator de sourtoirouit po partea stolei, unde este instalata proteetia (distributie. ine leat in fig. G9 penta un teanformatorconideaton roperal de trestor. mare fume ttc pe enten erer tie eam scuttrc ifesat RS kre ponotle 9 din i 47 api ta emma ety repre no int dn sooner chen n cent doblu a raport ov exratal din fase He qi 7 ale seluagi socundar, denarece inpedange busel Mbabane 185fazei S—N este egald cu jumétaton impedantet buclei M — bobinajele fazee Jor A gi PON ‘Notind eu i, curentul total de defect intze punctele A gi 2, prin bobina- jol fazei § va circola un curent avind valoarea 2 J, iar prin bobingjelefa- elo R gi T va crula un cont eg) ot 2 Ie Ca urmare, in primarul transformatorului protejat (avind in vedere ra portal de transformare N= 4 considerat pentru acesta gi conexiumes. sea hinghi) va cireula prin bobinajol fazei S un curent egsl eu—2 J, iar prin hebiajelo far 2 gi T— po acente fae find inetalate cle dou (rasslor ratoare dé curent ale protectiei — vor eiteula curenji egal eu -1=Zy Result astfel of n eax! montarii unui al tvlea transformator de cureat petaraS ~ trevind deci de Ia schema din fig. 47, a Ja sehemadin fig. 48 — foeficieatul de rensiblitate se dubleazs. "Tot datorita unor asemenea distrib ale eurentilor de dofeet a anumite seurtoireaite bilacate dupa conexionile 2/3, mu pot fi ubiizate pentru pro- {oclia maximela @ scestor trensforinatoaro scheme eu doud trensformatoare de sarent gion pelen, conestat la diferenta curenjilor secundari (Vig. 4.7, 0), Intrucit-curentul prin releu ar fi teoretic nul i proteefia nu ar action [2 Pentru a se obtine o sensiblitate ridieatt gi a se cconomisi un trans formator de curent, in loctl schemelor din fig. 4.7, a 41 4.8 se folosese scheme fu dona transformatoare de curent gi trei rele (fig. 4.9), care asigurd acelagt 186 concent de sensibilitate ca gi schemele ou trot transformatoare de curent ‘ttre rele “Aste, curentul prin relel este gal ou sume fazorialé a cuentioe care cinoald prin releele 2432, deck Bala thn lan + curenit Ly 44 Zap findcurenti secundari Gi celor doud Mansformatoare decent ale protect Din fig. 4.7, a rerulta insd o& suma cu- rentilor prinari din Tezle R91 7 eorespn de carentului primar 21, din faza S, de- ci An carsl defectaiui analizat — suma urenfilor secondari Jyq+ yep are ciel in elec! 3, corespun i a Ear po ccare bar fi debitat un altri ts ‘rantformator de curent instalat pe fazs 5; ca urmaro, sensibiltatea. sche mel aim fig. 49 eate egald cu cea a srhemel din fig. 4 {in caztl transformatoarelor coboritoare cu neutral legat direct la pamint sint nocesare misuti eare sl impiedice acjonti nesslective ale protectiel in azul unui scurtoiroust monofazat in releaua de alimentare (de exempla pe {era R, in punotul K din sohema monofdard din fg. £10) care nu este lichi- dat de protecfia rapid a linie, deoarece curentul de defect. va cireula prin trairatouae decent ne pote trafrmator, iar trpaiaren Acosta este mai mick dee provec{ei maximsle« Tinie, Intrucit tempor File cree spre tural ce ° Gurentul de pornire al releclor se objine ca gi Ia protectia maximal de ccurent a genoratoarelor tn. «“n Calcul couficientilor de sensbititate ai protector maximale este ana Jog on cel de la generatoare (v. § 3.2.9), considerindu-se Lipurile de defecte are conduc la Valorie minime; s0 previd ca yi la generatoare condiile Kines> 151 Riosr® 12, i80 clad ultima nu este sainfdcutd se folosepte relat prin iniferuptor 422, PROTECTIA MAXIMALA DE CUENTA TRANSFORMATOARELOR, Proteotia transformatoarelor ou trei bobinaje tmpotriva scurteircutelor ‘exterioare trebnie astfel realizatd, inett Ta un defect exterior pe una din ‘ensiuni peotec{ia eh comende numai doclansarea iatreruptoralui de Ia ton ‘rans(ormatorul rimnlad In funchiune pe celelalte dou tensiuni gi fiind astfel asigurataselectivitaten1a transformatoarele en alimentare dinino singuré directo protctia se poate reaian conform scheme din fig. 41 ~ repreentet pentru 0 in fa trusrnaoar lr cre ppt cul dn Eft te! bobinae Gare nine. raleeor da caren 1,2, we alg conform (4) iy im fonol do curentul de sarcini maximé care poate citeula prin Joeul de instalare al farei protectil; in carol eind cocficientul de sensiilitate nu se verfic, intradte blocaje de tensiune minim& gi se determing eureni de pornite’ eu (6.8) 93 (4), ‘Temporizivile reloslor 5 gi 8 sp aleg ov 0 treapti mai mare dectt temapori- zie protecjillor de po elomentele urmitoare spre consumator, iar tempori- ‘area Feloulu: 4— din cedvul protectei insialatd po partea slimenti, care ‘comandi declangarea tuturor Inleeruptoarelor — se. alege eu treapti mai raze dectt cea mai mare dintre temporirdrile veleelor 5 i 6. Protectia de pe partea allmentirii, realizaLi‘cu reloele 1, 4, 7, actioneas sila defeote tn transformator, ca protectie de rezorva. In fig. 4.12 este repreventat& (pentru 0 singurk Tard) o variant a pro: lecfiei maximale de curent nilizals la Uransformatoare eaboritoare ot tei Dobingje, eu alimentare dints-o singura direcjs, Pentru economic de reve si de transformetoare de curent, nu se mai instaloaza una din protectile de De hobinajele alimentate si amume cea pentru care rerultto temporizare Inai mare (in fig. 412 nu s-a mat inetalat-protectia pe 36 KV), sntroduelne use in schimb in protectia de pe partea alymentarii un releu de Limp supli- ‘mentar.(leul 4), eu temporizare galt. ot! temporizarce rexultath entra protorjia de po partes de 39 KV (In varianta din fig. 414, temporizares rele Int 6, i spotezn eX transformatorul protejat ete Pen ee

by La detente esterioare pe 140 KV dclangaren intreruptorufui de pe 410 kV ‘ya fiselestiv comandata de releul 4 — cei yy ier reel 3 eat Blocat Jar le defeote in ransformator vor hiera ca rezervi'releelo 1.4 2.4, reloal 7, comandind, prin releut intermediar 3, declangarea tuctaror tntrenuptoareor, La transformatoarele on trei bobinaje allmentate diate-o singura dirvcle si avind puteri egale pentru toate hobinajele, se instaleart singard protect {impotriva supresarcimor ~ compusk dimtr‘un releu de. curen. 4 “unl Limp — conectata pe partea alimentari, la ncvleag tranaformatoare de ourent are alimenteazi gi protectia maximalé tmpotriva wuttcrcuitelor extensoure; ddacd puteritecelor trei bobinaje nu sint egale, ve nstalvazt In plus un relou de curent pe parten bobinajului do putere mei mied, care come reloul de ‘timp, al protectci impotriva suprasarcinilor instalath pe partes, aftuseatard ‘La transfor ou alimeniare din dou san tre! pirti poste fi Recesara o protectie Impotriva suprasarcinilor eu cite un relew do cuent pe Fiecare tonsiune a transformatorului protejat, toate releele comandind wn sic fur relew de tmp, 43, PROTECTIA DIFERENTIALA LONGITUDINALA 420, PAINCULAMEEATICE sMOTuCTIEE DIFENENTIALE LeNGrTUDINALE La transformatoare principiul do realizaze al protectei diferenfiate lon fitudinale este celagt ca gi la generatoare, exstind inst serie de partion: Tanita specitice, 190 4. Compensarea inegalitaii eurenfilor. Spre deoschire de. genoratoare, 4a transformatoare curen{ii primari de la capetele zonei protefite: nu, ara sin egal: Pentru ca protecfia si nu actionezo in regim normal de funcfionare este Decesar #% fie egali curenfii secundari de la cele dou cepete ale zoneis ig acest seop, rapoartele de transformare Mycy fi Macy ale cer dou graypust de {ranslormatoare de curent (fig. 4.14) trebuie alege astfel nett — presupunind deocamdaté ci secundarele transformatoarelor sint legate in ica la aisbole srupuri — sa-se obtina =1, =n. unde: Tn, Typ Sint curentit primari By “Tyg — curentitsectndar, Rezulta ester Cum inst (N find raportul de transformare al tranaformatorului protéjat) result con- aigia Conditin (4.8) nu poate fi ntotdeauna realizaté, Intruelt_ pentru trans. formatoarele de curent gi pentru transformatorul protejat mu disposer deol de valori standardizate ale rapoartelor de transformare Dao pentru regimu! normal rerult& o diferent intre curenfi socundari care depiyoste 5% din valoarea acestor curenti, + folosese fie autotransfor rmatoare de egalizare, fie hobine de egalizare ale TSR sau ale unor relee eu Dobine de frinare (care sit prevaaute gi en obine de egalizare), descrise_ in aeost capital 1sti fig, 4.15 esto reprecentaLé pentey o singura aad schema. conectiit foral anefetmalorului de egalizare tn cincuital diterenfial Ace erga Pinus 4 2ate mai multe borne, pentru a ee asigura 0 Yaloare to Pat a curentului Zs (dupa autotransformatar) de cea a nt ae? Sie nets curestl prin eeleu si aiba'o valve cit mai apropiatd de vero Se foloste Dore ofreia ti corspunde’ penta porta de ate es Sulotsansformatorufui valour oa mai apropatd de meg a fig. 4:16 este reprezentatd tot pentea o singurk fad scher, unui TSR. Aiterenl sel, care asiurd commpensare tix erest deere ‘Merpntl curenilorseeundari Ju fe rin bobine de eee te Daca va fi asigurata eondisi Way dea = We Un ~ 19) Wr We tome mamal de pire ol bebe do Turn, repair de ezutcare(paupiode curently Wt ft ge ae eae Yulee lor abscute) atunestncunle Crate’ and sek seca 2 cae ey rr ofl coc le det sta nectsare de Bubnase pentru ae sme pose far aes 15 fine in obinetocandare VW, TSIt aa Sova nf en eran {el prin eleva tna dey ae, Din sli ntariar Sensi mical cesar desire bbs! de lirare (eare are mai multe borne) " Wy = toate yy, 49) vrendgaatils modeme de TSR au doug bobine de ogalizate, pentru a Fe out peli at cureniloe secular, care pot fi Revaure Pena hile diferntilo le trenslormatoaraer cu tre! bobinaje ea defazajului curentiler. Dack transformatorulprotejat HAP, scheme protect: diferenfiale este analougt eu cee ka sereratonre, In cal cind iransformatorul proteat are coneseans agent 192 frre de doo ape ene pete ei un detezaj de 30° eau multiple de 30°; deck acest delare] Var dasiee nn Coren tecandar nde (spective het Lec hee eee eee cole dont capete ale cicultelor diferenfial, er virtla prin wes voc normal de fanefionare-~ cure gal 60 Las — Lara PCLT Jag Te gh Acedtt curenfi ar putea avea va Joriimportante-—in foncfie de Valoar ssheah irs “et pina ar putes proves actonarea protec {lel inregim orzal de hncfone ti coast card, este necerar compen Sarea defazajilotenrentlor primes fel fntt-corentiisecundari i fe ext, Compensarea. se. realzead reotind seeundrele ctor dou pup do traraformetoare dle corent fr tnod ‘ies: aun grap, secundarle sco ecient in ate ar Ta ella gp = in triunghi, cu acoeap teh’ de genesis g's Inga tran / formatoralu; proteat. In acest mod are loco rotire tn sexs invors a fao. rilor curentilor ‘unclari, care compenseari rotiroa curenfilor primari ‘pro- ‘oat do conexiunil steacrunght ae tanatvmatorula tee Se inpune a ie congztate i rung transfrmatoatl de erent insta Jate pe partcabobinajelorfgate in ste le ransformatorul prota tga) entra ca prototia diferuntali a nn acfionee gent a seurborcaice cea farate exteriare. In acest car ~ cum $a ar hia hg, AIO a cone Dentele de oeven{d homopolara alo curentulul de defece, car, evcull yan ‘gus Js mint a sce tranaormatorala prota ator inci i eo ghiul format de secundarele transformatoartior de barent fi au may cevala Prin rel Tinknd geama do conexinnea tn triunghi a scestortrensformatoare de curent, care face ca prin conductoral ireuitluldlerenfal spe sued ee tn urent de [3 ori mai mare dettenmentul din secundarele, tenaformaton relor de curent, raportal ior de transformare se loge ot loin go =F Kg = HY (6.10) YB ee cotconta do soem, tint ca saprta inte cre rr ———-—C = Incl trasformatoneon de curent conse aa az 1, — creat nominal scandal unfornaourer decors 12, — ural primes po prt isl tantoraaerae roePentru transformatoarele consctate In stoa,remul deci relia ne 222, ‘unde Jpg este curentul primar pe partea triunghiului transformatorului protejat ‘eloelo se eagi In derivafic, intro conductoarele secundare ale circuitelor diferen|iale de pe cae tre fare i conduetorul de intorroere, cave te leagi Ta Steaua grupului de transformatcare de curent de pe. partea feiunghiul Tormatorului protojet (fig. 4.4 ¢. Problema yoculul de curent de magnetar. La restabilivea tensa up chiar ot aeorteircu extra sau i conestarn ab tenmne ransformatorull protje, ao loo tn ga de eurent de magnetizare care poate ang are otra iat pnt aor carn voila tas formatoruui (ourentul de magneticare in regis normal rapresit® mutta ++ 5% din curentul nominal), ® : o “ Curentul do magnetizare al unui transformator se carasterizeuatprint-0 Jmportantacomponenta. aperioica — aproximatsy 40-00% din akmonca fundamentala = qi priatso atmoniol # dou proningata-°00:"- 10%, din armenia funeral (9), (10) [25] aonkn a tna seperti rex Declivcirea 27%, & patra 5%, a cinees SY sevea'3.7%, a gapten 24% 8) Krmonict a tet gilarmonitcle multiple 4e'3 te inchal’ pen habiafee iciunght ale transormatorulak proteja 9i prin transformecoerle de rurent onectate in trunghi ale protects diferente aso vf mu cites Tein Bobinele elelor gi dect nu snfluenteaad comporiarea prototiis intra a ‘monicile superioaro, in eurentil de Inagnetizar rémine ase prepondorent a infiuenfaarmonie x doua esupra comportiti prolas}ilor difrenfae Componentele oxpuse slo gneului de curent de magaetizre diferk de cele ale crenor do artis incu nny caret armonioa oun fste de regula redusd, tat componenia apeicdicd go americans Toarteepede (in'd «3 percade}; componenta aperiodio8 a gocul de curent le maga are ave 0 envmith ammortizare rapid in peridada intial, ins pul oa 20 fmiortizearaToarte lent, durata total goctfai putind ctinge teva’ seconde, Intrusit curentul de magnotizare al unai transormator cirould nual prin primaral aoestuia (prin bobingjul dinspre sursa de aimentare) deed 4umat prin transformatocrele de curent de Iau sing capat al ne! prove Jae, ocul de curent de magnetizare ur provoca ackcntri weit ale protootei fiferentite, dack mu sar adopta rdsuri speciale pentru peeintitpina me rmonea sefcntr In precent, cel mai uilizete sint mbsurile bazate pe amortizarea rapid soci de curent ce magnet izare in prioada nial, celobarato pe preset importante componente aperiodce cele bazite je preset armowcl dou, miguriadoptate gi leno! far. in prizol ex ge alege un cunt. do pornire desonsibiizat fat8 de. valearea pl la care se_siortiesshgocul Eurentului de megnotizare pe durata tizpulst propria al protetil(celeul interneaiar de legre vind un Ump de actionare de 0,040,003), nal dion tar se folotse, TSR a ciror efiescitate impotriva companentelor apetiodiee afoot expunt in § 3.33, ar imal tell cae te Tolosec fle de aroma 194 doua. Schemele protectillor diferonfiale corespunaittoare divorselor misuri folositesint analizate tn § 43.2 4. Problema curen{ilor do dezeehitibra. Din punct de vedere al curengilor de desechibra, protectia. dferenfala a transformatoarelor so isegte in con ‘ijt molt mai gree deeit cea a generatoarelor,existind mai multe eauze ea dau nagtere anor asemienes curen{s; ex urmare curentul de dezechilbra Tay fre man multe componente in prirul rind apare component Lyne existent gi la protect gene ratoarelor — provocala de neilentitatea careclerisicdor maguetice ale trans- formatoarclor de curent. La transformatoare aceastA componentl are valor mai mari, Iiruclt tranaformatosrele de curent. de ls cele douk capeto ale ‘onei protejate aint de tension difeite, eu rapoarte de tranaformare iferite, Ge cele mai multe or! sint legate in sok i diferite-~ uncle n toa, cellalee in ti {nels snt incluse m dntreruptoare, iar altele nu). La protectia transforma {oarelor eu trei bokinaje, aceasta component exte i nal mare inal dilea rind apare ocomponent Iyyap datortd fic absent egal curenflor secunderi, cnd diforenfa lor nu depierte 8%, fe — cid dierenta Imen{ionati este mai mare decte 59% — egalletrtimperfecte a curenkior ae bundari, datorita numarulu limitat de posibltayi de eoneetare (coreepunsstor ‘numaruiu Timitat-de borne) al disporttivul de egalizare flout. in al treilee rind, apare o componentd fayner provocttd de curental de rmagnetizare al transformatoralul protejat, care aga cum sa ardtal fi Ja focul de curent de magnetizare — circulé humai prin primaral acestuia va Joarea acestel componente find hea fn regim nofmal de numai 3:--5% din curental nominal, ea poate fi meghjata. in sfirgt, in carul in care transtormatoral protejat este prevézut cu dispo- siviv de reglare sub sarcini a tenniuni, spare © component Zyq yy, do0are0o pentru reglares tensimnii se modifies raportal de transformare al transforma- {orulai protejat gi deci raportul dintee curenii primar de Ta cele doud capete tale zonei protejale,respeciiv dintre curenjil secundari din citcitoldiferenfial Sila transformatcarele Tard dispoaitiv de roglare sub sarcind apare 0 e01 Donen Tung It cazal cid re modifick-~ Cransformatoral find decanectat Togiturte {i Bornele bobinajului prevaeut cu prize, usd val0a7eM Tay cote ru redusd, limite de variate pentru raportul de trensformare find fate {rinse det la transformatoaeele cu disporitiv de reglare sub sarcing a ten- ‘In eavul cel msi dezavantajos, cind toate componentele menfionate ar existe ar fin fand, curental de devechlibra Z,,¥a Hegel cu uma elgebrick { componentelor menfionate Jorg = Hane + Fas ey + Tuas + Tarrer % Tacze + Fae + Fane () Daca transformatorul protejat mu este previmt eu reglarea sub sarcing a tensiunli atone se poate considera Lay & 0 In (4.14) nu s-a timut seama de gocuf de curent de magnetinare, presw- ponindusse eu impotriva efectelor Ini se va adopta wna din mAorile expuse nterior, ln panei 195dd I gaadratonres eae aasen = KuKagnl Fe macee 42) unde: f; =O Kg 1s (Ay ace vot mai iat det in (8.20) in motive mateardler) Kjqey = 4 tn carl folosieii TSR, Pitre components Tyy,ytaporiats Ja primar 9inotath ew Faacay = 8% «Eocene ante: ve Magee diferente curetlor weoundasi exrimald tn proven; dack initial B*6f 59,, 40 lolosese dispositive de egelizare a curentior secundari riminind”insd gi dupa aceea o valoare redusé Af, : menfionat bobinele (sau autotransfo ‘t fertru anonilevlorintog slenomarabi despir,care pot citer Sniraciva eval (aot futons) esate din ‘leu Tratigts pentra‘compoocnta Torey Taportai. la primar wi natal cu fe een] tlie waleswen ae " eee 1 Tae 44) unde 40% este varigin maxim posiils, exprimald tn prooente, a rapor Itty do tensformare al transformavordui protean raport et valoares ta nominal. In practieg se tnineso valor pina Ta EAUY, = 15%, Inloouind (4.12), (.18) yi (444) in (4.48) te determing valoarea maxim de cal a corental de degechibra, aportat la primar “ ep 4 SUH) Gurentul de pornire al protectiet trebuie desensbilizat in rap Toarea curentului de dezochikibru din (4.15) alegindu-se Vacetey = Nemaern (Kea Kage fi ap = Kay Fares = Kalina RuBy f+ 4 0% nde Kay = BAB 198 ‘La tronsformatoorele eu reglarea tonsivnii sub sarcind result& valori ridiate ‘pentra fy, dost senibiltate redust — din cura componentnt JToscae tnt impotsiva efeotelor aveste) chmponente TSR mu are Jesetece carentul de dezechilibra provocat de reglarea raportului de trensfor- Tare al transformatorulat protejat mu aro o component aperiodicé, ‘Do aveea, le transformatoarele ou reglare sub sarcind mairea sensibil tayiine realirenzi prin folosirea unor relee speciale —relee ou bobine de fr phere — deecrise in’ § 4.3.2 432° VARIANE DE REALIZARE A PROTECTIEL DIFERENTIAL VA'THANSFORMATOARLLE CU DOUX ORINAIE, 1a prezentsintfolosite pe soar larg tri variante de reslizare a protectet diferenfialo le transformatoaro: a) eu relee de curent, oonectate direst 1a Covitelediferenfiale; h) ou TSR3 ¢} cu selee eu bobine de frinare a Protea dierent ca rele de eure cnsetate direst la cicuitele sito thant nee neces ern a a rye cad hubs ee raion conform shi I ene ay Ion ven msrp etter fouls de mei in gas een de deere, cs excepts feta Soe ee ate calpratcisorenn timp deacionre e008 006, ear erect sural acest rp amorearen yoru So meet Peat fare ee (Oe0) fo Pat lt 8-8) To matte pineal preci tet es sapien valor eri ooeh costarea tn gel al troralormatorulatprotealy absent Tend ee neta aconn yoru do caret Se magne fare De regis rela = yg = 0) Doe a7) ‘Traceste valor find asigueat’ gi deeensbilizarea in raport eu curentul maxim de dovechilibri, renultat din (415) in carul eurteireutelor exterioar, «‘valoarea 7,» din (417) se verified cocfcientul de censbilitate, pentro un. scurteireuit bifezdl, in Tegim minim, pe partea opusi.alimentirit principale a 'ransformatoralul, Se prevede condibie Kyu, 4,5; dack aceasta nu este falhtteuta, datoritd valorlor mari ale curedtulni de pornire, ea urmare & Geonjer misurilor do mirire a sensibiitSti, co renun[’ la wceast& variant, SdopUndnrse una din esle doné vaviante In eare slat prevazate misuri d& ridieare a sennbilttil in practica s¢ obfine Kyq,24,5 Ja transformatoarele de puteri nolativ nici, alimentate de tisteme plverniee, In care diforen{a dintre Lagy $ renin fatlt de mare, Inelt rexull® totugi 18) Pentru transformatoare protejate cu conexiuni A, pe lingk scheme din fig. G17, mai aint utiliate i seheme cx cinci transformatoare gi trei relee 197(fig, 448) sau dovi relee (Gig. 419). Bie presints avantajul economisieit ‘unui transformator de curent, economie tensibild finind seama, de nomdrul ‘mare de transformatoare dinte-un sistem, Insi aw deravantajul eX nu ses: ‘i e_ iB nee | a Tay! a Fig a9 eaukdublele pune’ la pitt pe paren eu dou tranaformatoare de cure SMe Beets lod place renforanator mind ca acest defects St fc ehidave de alias protect 1, Protea ailorntail cu TAR. Trérodacorea TSR. in schema pro se el retard enti (8) mo, ated 9 chase mt sensiiltaten pin alegerea‘inotconent de pomite mat ie dette defint Ge reatia (G40). m Dart transformant foarte le a componentei aperiodic, TSR este etvace att apotrva goed caren de tagostizae eh i impotriva eon Tipe lnuey in 2) scl ede in rota Shing det'egeare {TOR servega la epuiaren wore” secuaar esi etna de psi eee trl nu st eens impotriva componente rent d “ . rental de devechltra apsra do ares tes a cy enna en Fayontve se adopt tm nod obligtora a tela variant: on rele ov bobine Getrinare (olosite eventual Imprewni ov TSR). = Tn'vanente eu TSN cuenta de porive se dlerming din dook condi do dtcontiliares tn raport cu gooul de eusent de magntizare In repo’ Ak Sitental de deveshilbra de eaeul Din prima condi, rer de reg airs (a9) (verfiindu-te, prin conotarea in gol a tranaformatorl protest ah fenton gree ale roti) ah cee ra curent de magne. ture iar pentro a dua conde so apie (210), eu-AU= 0, — fn Le nea aga neste Igy = Kalas nioy = Kual nares KuKeele + 2). 4.20 Pentru curentul de pornire se aloge valoarea superioard resuitaté’ din (6.19) gi 20). . ata antajelorrelelor eu bobine de frinare, protexiile diferentiale ca Tosa practig-eininate de protectilediferentiale eu relee eu bobine de frinare. c. Proteefn diferenfialé eu rlee cu bobine de frfnare. in carn! transfor- mation at talare sub sareind a tensiunil, itroducerea TSR In eehema protectiet diferen{iale mu ssigur& sensi- Pittatea necesar’,, datoritA “componen tel Try @ curentalyi de devecilibra, Impottia cireia TSR. mu este eficace De asemenea, ia, transformatoarele cu {rei bobineje, ca alimentare din dow8 san tel pach curenfii de dezechilibra pot UEinge valor! mari gi nomai prin folosires FSH no rorulté.sensibilitates, necesari, ‘Datorité acestui fapt in wltimii ani au capital o largé utilizare releelo ou bo- Ding de frinare, care In constrvcfia lor pol inclade gt TSR. Principia) funetjontrii releelor cx Dpobine de frinare este ilustrat In fig. 4.20, pentew un releu electromagnetic (she. aoa Toa pentra 0 singuré fori). Cele dows aa Pentre ragnetice dan cupluri antagoniste: cuplul de Iuora My, produs cates de hucra W,, legata in derivate In circostul diferente), afionea pobin nchidert contactelor, jar cuplul de frinare M,, produs de ecle dou a an eetice, Wa ti We ale bobinei de frinare (legals in serie cu cireuital Seren dlr eviad doelagl ntmar de spire: W, — W,) actionenzt in sens ops; a ecelags ene ou M, acionencl gi arcul antagonist A care erecaxd ouphal Mg ‘Pentra aofionafes releuoi wate necesar a M2 Mat My oy) Jol de Incr va avea expresia My= Ky-Wielt 4.2) in care: K, este un coeficient, de proportionalitates Wi“ Symmaral de spire al bobinei de fuera; 7.) —earentul prin bobina de Tnero cupid de trnare are expresia 1M, = KW 623) ‘m care: K, este un coeficiont de proportionslitale; + Wg 2Wy.— 2, — murol total despire al amber W,=Wat Wa Jof seofiutt ale bobinel; 1994, 3 Ja & Joa curntsl prin secfiunlebobine de fina (in ipoter vai eurtchrouit'extero, ind curenti prin cole dent cecfans Cae Sota [enare sin practic eal pin tong do har sea ale gel Tnlocuind (4.22) si (4.28) in (4.24) se objine Ky WE D> Ma + KW, (424) Valoarea limita a curentuti de were pentea care reel ve actions este dati de ce et Hons et KWH = My + KW 625) fm acest caz curentul de Ineru fiind toomai curentul de pornire al releului ot deci (4.25) devine KWH, = Mg + KW, (4.26) Cuplul arcului Af, poate fi exprimat fm funchie de curentul de luoru con siderind o& dacd 1) = 0 (gi deci acfiunea de frinare nu se exerita) steony fate necesar un cufent, de Iucri minim Zyyqy Dontra tcbilibraree owe henst ‘M, $1 aofionarea releulus » “ oe WE By nis = Ma (4) Introduetnd (4.27) tn (4.28) rerulta: Kh, respectiv Govtcienta do triare K, este detnit de Km Kf Be 4.29) $i dei Fe = Poran + Kil (4.30) Dependenta 1,— Jy = fil, exprimata de (480), este reprozentata tn fig. 62 pein curb a, Tare esto ietbalt ania ee asp hee efinita de relajin Kl, (6.3 rerultind deci x, unde 2 este unghiul ficut de asimptota eu axa absciselor. 200 In practicd, K, = 0,30... 0,60 respectiv K,% = 30% .. 60%. (4.32) Inmultind scirile ordonatelor gi abscselor cu raportul de trensformare ‘zeal transformatoarslor de curent, se poate trece in axa abseiselor la alta Sark — i curental primar “[,, intruclt Tye & [ego = Sy 1, find curntalsocundar (Sin eteitl diferent) iar in axa ordontelae 5 poate ce in'mod analog, tot la noua sears, cuenta te porns a protec Tee Jap = lah Corba a ropesats dec 9h dependenta Iyp = fly) neato coniderat sl undi sentra eCiret nsule conventional repreretat le carer prima peer si ele dn fg 420; een tetany fen cele doesnt alo bnbinel de bre sa acl sens gf flare eae Jo elsotnsumeasd capil do frau avind aloe importante, ur pea bob do leew Wy a seals creald arent do dese this (ec 2 fe) ere net x ureatul primar fp Gece eat oe) vind valonreamading tnd y= Leavers Carha'b ig hg, 44 ropresela aependenta ue fly 2 130 veapSCUh“iopendenka Lon lly Te Ul Tay et valerate de dese raped I pina In Skul unt surtout in wont, In ranalonmaatr, senea Conven}ional ir Zp achimb deeral ind alien din abel dirs), fat Es $i pd le dont scion lo obinal de flare Hy Fig. dt iW au sensuri opuse, flaxul lor rezultant este egal cu diferente color dout omg dest aeinnen do friaare devine noha, Prin obing dens oe ireula Suma carenfilor secundari 1, = Lyct Zam deci, raportind la primar Tig Syn t Iya = Trin 433) unde: J, _estecurentel in obina de Iucru, raportat Ia primar; Ip Jy, curenti primari de defect In un seurtcircuit in zona; Tage” — urentol total deseurteieuit care coal prin embele trans formatoare de curent Ia un defect In zond Relatia (6.38) arald cd curentul J, din botina de icra este proportio- nal ou Tui (intruclt curentil fy», raportat la primar, este egal leu Te) si dopendenfa respectiva cate reprézentatd prin dreapta, ¢ din fg. 424 201Curhele sid itustreazd avantajul reledlor eu bobine de frinare din punot de vedere al asigurarit unei sensibilitati ridicate: In_absenta acestor telee ccurental de pormire al releolor ar fi fost ales cu o relate de forma Tun = Kuala mes cu Ky, >1) avind 0 valoare ridicatt gi independenta de valoarea corentuli prima; aceasti valcare a cureatului de pornire, reprezentati. de otizon: fale d din fig. $24, ar fi condus Ja coofcion|i de sensiblitate mick in azul Uunor scurtolneuite interioare ineofite de curenti de defecte mai redui. Datorité ined aspeotuloi curbet a, In cazul defesteor nsotite de curentt mai redugi, va sefdea gi valoarea curentului de pornire Zyy (care descr! ind seade curentul primar), ceea ce amelioress4 ‘coefieientul de sensibil Sepa aas Existd i colstructit de rele co singurseefiune_a bobine de frinare conoctatd inna din ramuriteicuitlaiditerentah cum ete de exepldreleu guvsistem electromagnetic uifuzat de rinare. RQS2,fobicat in RD.G. (10 in aca car Dubin. fnare we, convetoad pe paren onmunatoriey {0a transformatoarele cu alimentare dintro singurd parte) au pe pate cave la acurtoirnit interior debitearh un eonent ma mie (i rangformatoarele ‘or sure pe ambele tensiut) pentru cala defeat in tranaformalar eect init Si fe olt mai mic. Chir dacl bobina de fnare arf conectaté po parten. al Ientari care la defecte iteriore debiveard on rent de seurtercit. ai vy protectin eotioneazt totus sigur in acest ca, denarece reece sint fel Galealate gi realzate Inet chiar daca curentl de rinare ae i egal cb tel de ery, dei 1, 63H) 1m ipotera cea mai defavorabila et la un defect interior suracle de pe parten iri bobind de feinare a circuitulut diferentiat ar fi deconectate gi mt ar alimenta defectul — efionarea este asigurala, coca ce remulté din alogoren valor Kpmiga 15- Ineasal autotransformatoaceor eu neutrol Toga a pint cate necesari instalaen a doua proteeithomopalare, ea Tig. 42, ‘Comparind (442} eu (4.5), se constath ci proterfia maximalé de curent de secventa homopolrd, jstelats pe parton tensions iat, posto asigara fn rapore cu sertereliele monofaateaptrae pe partea east! Lnsin, { semaibiltate mai ridieatt decit protechia. maxitnalé. de curent, care este Samalatpe parton aliiatici, Pentre acest motive instalears 9 proteclio Tnesiola! dé urent de secvengi homopoteet (cu ‘on reo alimentat oe 1m Transformator de enrent de per conductorul do nul) la transformacoe- tele coborktoare cu wonesion? Aft, concotate Tn relele de joasd tensions kV} Protectia maximal de curent de eveven{s homopolari so poste foo ‘nomei duct nevral ransformat rufa ext legta pata; in eaguldeconecttn ‘Trultulu. do Jogare a neutslui a pint (neces din condi de funefionre ‘CSstenuls). prin contactele aoxBiare fe eeparaorul din acest aul © Jntroduee ti fncfone o protecfie maximal de tensiuna de seeveaya. hoo foland {ige'40) un ralen maxiel de teraiune 7 alimeatat do seeundaral Intrizoghdeschs al unui tranfermator de tensiune 77 do pe bareo de nad teasune qi eu un releu de timp 2 ‘Pentru releal do tonsiune, din condijia detensibilizisii tm report cu tensionile do deseshiibra, ee ‘adoptd Up = 15 Vi; Lemporzatea protectii sradopti cure leapt inal mare det ceainei mare temporzane protec 220 hhomopolare de pe linii gi mai micd dectt a protectii maximale de curent de secvenf homopoleré a transformatoardor din aceeagistafie care au neutral Togut direct la pamint, pentru oa Ia tin defect in refea si achionene int pro= tectile trensformatoarelor care avi att neatral legat la pémint, evitindtse astfel aparijia supratensiunilor periculoase menjionate Ta inceputul "para rate Impotriva defoctelor insojite de contact: la mask im interioral cued transformatoarelor concetate la zofela cu curenfi- mari de punere la. patnint econo te ulilzeaek o protectie montats pe elreuitul de Tegare Ja pamint a envei (lig. 444). Ha co Dazoazd pe faptul ¢ dack cuvaaste izolatd fafa de postament fide alte construefii in contact cu pamintul,avind osinguré legato la pirat, De care se montearé um transformator de surent care alimentewza vn flew d& Curent, anol prin transformatorul respectiv la regim normal va cireula ain eurent eapaciliv foarte edu, in timp cela defeste pe partea de inal tensiune din interioru euvsi,insolite de contact la masd (lacuva sau la mienat do fer), prin transformator va ciroulacurent de sourtciruit monofazet, deci wun eurent foarte mare care va provoea netionarea protect! In calitate do roleu intermodiar al protectsi so poate folosi col al pro- testis de guze, care esgarantoreinren pink le delangnren Inter toarelor. De cliva ani aceasti protectio a fost introdust gi la noi In tara, conste- tindu-se experimental e& pentru curentul de pornire al protestietsint indi- cate valori/,,—=40..,0 A, caro asigur sensibiitatea nevesard, iar cu utilizarea transformatoareior de curent de 100/5 A reanlté pentru eurentul de pornire al relewhui Jy, = 2.2.5 A. ‘Normatival in vigoare [68] permite oa la transformatoarele de puteri pint Ja 25 MVA. protootia diferenfalé longitudinals i. fie inloouita eu protectia + do cuvi, In [94] aceasta solutie este adoptata pentra transformetoare cobo- ritoare din stati agitate” pe Tinli de 410 RY. 2aPARTICULARITATILE PROTECTIRI 7 AUTOTRANSFORMATOARELOR Intructt rogimurile anormale gi defectle din autotransformatoare sat analoge en edie din transformatoare, protec autotransformetoarelor | se Fealieask pe bara pricipillr enun{sie la transformatoare. Apar unde pact. Culartafidatortf Conetracteiepectfice & autolransformatcarclr 9 leghtur loctrice pe care acestea 0. reslizeazi — prin sntermedtul porfionit comune 4 infigurdri ~nire dows din reelele Ia eare sink conectae, intro aceste. particulars! pot fi enumerate: 4, Neutral autotrana it find Toga Inalt tension, cit gi decea de one, potesileimpotiva se telor monotasite tint realiate separst. (un ispoutiv pentru soar rmonofazato po partea tensunilielte gallu! pentru setencuite monofarate po partea tenstnis medi), pentru a esigura declangareaseleciva a Inrerupe Ferulus pe parton ofroia alaparut om defect monolarat exterior. Ca urmate, results tea din fg. 442: ele) directional, neceear pentru Tane{ionaret ‘pobina do tense alimentaté Ge un transformator In toinght-deschis, montat pe barele de inlta orinar prea mari pen releele de timp, so pt flos ‘pe liga protactile maximale de curent de soo ‘Tent homopolar i sectonéri homopolare (10) "3a auttramfonmatonvelecobortoare a alimentate numai din releaua de malta ten- Siune protec. impottvasuprasarsinilor se realizenrs cu cto un relou de caren po parton tensinsi inlle gh pe. partea tensiuni joa, rbele semaalicod” cul temporiare,folosn’ diuae do regula aclagt rele de tn aot atotranaformatordl are almentare fi ye parten tensioni Inalle i pe partea ten unit medi sau pe parten tensinit Inte gp rien tensions foots) acunel este posbil su Dralnestearea bobingjulus coma prin care Urcalé uma curentlor — fart ca vreunul dia ‘rent primari,corespanzStori clon tel ten Shan, af depSjesehvaloaren.nominalé; 1a vost ear provetia. impotriva suprasarcnile fe completeand ou un vel de curent alimen- tae den. tranaformator de" curent instalt we 42 spre. neutral bobinajlai comun, acest lea ferinalieind de asemensa ea temporieare, 4. Sooul de eurent do maguotizare fat de care trebuie. deseniiiat& protectin iferen{alt este mai sic ia autolransformatoure deel la transfor Katoate, dato dimensivnor mai miel ale mice “Afo cant in care provectia mpotriva supreiatensititlor provocate do scurleiteulele exterioare te relizeazh prin protec de distant Ca Uansfor a matoare fi autotransformatoaro de puteriegale eau mai mari dectt 200 MVA, ‘conform Normativulai se provid relee de distant’ pe ambelo teusiuni ale bobi: inajelor coneotate in stea, ca in fig. 4.55. 9. La protectia autotransformatoarsior provirute cu transformator supi mentar poutru reglarea tensiuni trebuio si fink seama de considerentele expuse in subcap. 438. 48 PARTICULARITATILE PROTECTIEL TRANSFORMATOARBLOR. SUPLIMENTARE PENTRU REGLAREA TENSIUNIL Pentru reglarea tensiunii transformatoarelor gi autotransformatoerelor de mare puter se folosese trensformatoare suplimentare, formate din dou Slomente sau dinte-un singur element: tn prinl eas, transfermatoral supli Imentar este compus dintr-un autotransformator reglabil ATR (lig. 443) gun transformator serie TS, avind. primarul alimentat de ATR i socundarul {in serio cu bobinajul transformatoralul (autotransformatorula) » principal, jar in al doilea cax — dintron transformator reglabil TR (hig. 6.43) "avind rimaral alimentat in paralel cu unul din bobinajcle transformatorali (entotransformatornini) principal, iar seoundaral — eu numaae reglabil de spire —fiind legat in serie cn un alt bobinaj al traneformatorulus principal “Transformatoral suplimentar, lind instalat in cov eu ule, este prevaut ‘oxo protecfio proprie de gaze. Colelalto protect cu care ee echipeaaa transfor: rmatorul suplimientar Lrebuie i acopere toate elementele acest, a S-a incercat i so realizexeastfel proteofia diferentialé a transformatorului principal inet in zona sade aofionaresi fiinelussitransformatorulsuplimentar, fonform sohemelor (reprezentato pentru 0 singuré fazi, ou releo eu bebine de frinare) din fig. 443 gi 4.54, fim deci asiguratd qi protootia acestuie. S-a constatat Inst (10), c printr-o asemenca protectic diferenfiald nu se objine Sensibiitatca nocosard la anumite defeote din zona protejata (de exempts Ja scurteireute la bornele secundarului TS, a sourtoieuiteinire ATR giTS ete). 22aDe aveca tn prozent so prefers alte solufi, in care 4) protontia diferengiala a transformatorului priaeipal_mu cuprinde ‘ransformetoral uplimentar sau b) euprinde nuzzai anu par ‘ Cind protectia diferenjiala a transformatorulut prineip transformatoru? supligentar, e&. se reslizeard conform seliemelor. (pentru o'singuri fazi) din fig. 4.65 414.40 instalindu-se un grup de (ranaformatoare de eurent (76;) si pe derivatia spre transformatorul suplimentar, cane Hin {eavk ping in punctal lor do instalare zona de actionare a pootectie dierent Datoeité tronsformatoarelor Cy. carentul prin relew nu mai este influea}at Folosinea aoestor solui ete juntificat do costal ident al generatoarlor de mari pater. Metodelefoloste pentru asigurarea protects intograleImpotsiva puneriloe la pint monofazate In sazarl generatoarelor funeionind In sched oe cu transformataare pot fiimparfite In doud categori principale Tn prima catogone sit cuprawe metole care presaia — In anu mA art — Analogi on cele Floste pentra protectin rolorulisgeneratoaelor po triva prime! punor fa plmint (veri § 86.1), tmerult constaw din apliearea sun eoainue sey alternative, Inte pémin. qi neatrl genesaoral, ure atfl 0 deplasare ariicill = keontul * Din a doua eategore fav parte metodele hazato po controls armoniclor de ordinal 8 ‘Une din yarantele schemlor en aplinarea unei tens reprozntatl simpliot in fig 5.6 (10) Tranaformatorul 77, si rleul Tat aoeagi rol ca in fig. 5.5, asbgurnd pro- teofia 288% din stator. Ture panne sf prumaral 77, se intersleard con- dleneatorul C,edvuia se aplick 9 tansiate FedrealS de punten P, aimentatd privintermedil trensformatorala auziar In sere ou primarul TA este Kepatrelealsensibit 2, cave realizeasd extinderea tone protejate,allmentaren find tsigurata de transformatoral de Lensiine Ty. Rewatenfle Ry. Ry. fy sorveze pentru objinoreavalorlordorite ale curea( or fn sched Tn regim normal teniunea continud aplicatAcondenatorului C_ nw pro: voaed civelatia unui eurent, neexatind un ciroe chi, devi ele 2 ‘ston repaus. La un defect manofaaat, de exempl in K, se ereeek pein pint ta cout chi pena curenttredeoat, rege dei curentl ia primaral TA Fircleul 2 acfionewsh: ationarea ese aniguratsindiferent de apeeprerea puncte ui A fata de noutru g doc pootecia este integral pe Tie 55 continue este 27De regulérelenlZactoneaz la declangare, iar relel 2 actioneasiJatempali- sare, ntruoit goneratoral poste suporta mp de teva minute, fra deterioarh, ‘alorle reduse ale curenfilor care apar Ta defectele sesizate de protectia 2 gi Revesizate de protesta 1 (aceste defects, find in zona de 15%, apropiaia de novtrel’generatorlii, sit instite docu fenli miei, conform mentiunit din § 35.1), Geet comenda, Ta declangare neste. ne: Prat nocotark pentru proveofia 2 (0 variants "a schemelor de_ protect integralé ca aplicarea une) tens alter itive. pentra deplasares_ nevtrufui este roproventatt in. fig. 6.2 (87, 97). Tramsor~ iutorul 7, aplick punetulu! neutra 0 ten- Sune suzillara de 15% din tensiunes “nomi zal genoratoralal(Pentma un generator et Wage == 12 000 V, tranvformatoral 7, are un apr de tranaformare de 12400/1 B00 Vp, feplasind neutral sintomluitrifusat in 7a port ew phmtntul Tromafornatorul auxilian 7, debiveasd fn sovundar o tonaitnedo 00V poatra alimen {aren elementelor ermitoare ale peotectic, CCarmare a doplasird neutralal are loo Fig 86 o cireulaie permanent de curenicapacitivi in rogimul normal de Sunctionare al hlocuh generator transormator, dato {a capacitiilor in aaport cu pint Pentru ea sf nu fie necotard 0 desensibilizare a releului im raport eu acest cuneate provisut elementUl de eompentare ZC, alimentat gd transfer. matorsl auxibar Py, care are bobinajul prise coneotat Ia boraelerezstentel Aelogaro la paint A; elemental de eampensare debit ha regis normal tn ‘trent opal ea valoare 9: in opositie de feed cu curentul capacitiv mes{iousty ‘ezutind compensarea acestuie W protectia. se ganeqle in Fepaos Prin intetmodiul filtrului trecejos" Fy elemental do. compensare EC slimenteard rela! elustrontc 2, de tpul rleelor maximeale de tenstne. [La eparfia nei poner In pimint monofasate in generator compensar curenfiofmen{ ona tai ae To, dart crytrt importante a etentait do" dofect ca urmare a guntari eapacitaa in raport ew paraintul pentru fara detects, rerultind eefionarea releutui RE. Prinepiul de fancfionsre este analog cov oal al achemot din fig 8.6. Print roles elactronice utilize fm sche routrahii prin intermedial nel tensani alternative se 117 Brown Bower Protect integrals baxate po controlul armonicilr de ordizul 8 sint des rise tn [Soy 9, 08,164), Sehemele de proterie (95, $8) acfionenza in Iunetie de reportaldinie armeniea de ondinl 5 a tensiuni inte newtrl genortorulit fi plinint gi armonica do ordinul 2a tensiun homopolare Intre Bornele stato Fula i aunt, iar schema ou reloe Siemens, presen in (95), funoioneasd de protectie cu deplasarea umara gi releol UBX, 208 po baza controlului continatului armonicelor de ordinul 3 in tensiunea genera- {orului, continat care crete fn eazul unei puneri la pimint tn stator, In [88] se mentioneazi o4 la generatoarele de mare putere control armo- nicii de ordinal 3 nu este recomandabi ca prineipiu de fanofionare al proteciei {mpotriva punerilor la pimint monofazate tn stator, tntruct fabrcile construe- toare ale acestor_generatoare nu pot garanta ed amplitudinea armonicil de ‘ordinal 3 este suficienta pentra detectarea defectalu, iar pe de alta parte In ‘egim normal. confinutul In armonie 3 tinde sl crease. calurmare a wiizért ‘ol mai largi a reglajului curentalui de exeitatie prin intermedi tiristoarelor. ‘Protectia blocurilor racordate’ Ie rejele eu curenfi mari de punere la pi ‘mint impotriva seurteivuitelor monofazate exterioare se efectueazi ca gt la tronsformatoare, in confonitate ou subeap. 4. 5. ‘TENDINTE MODERNE IN PROTECTIA BLOCURILOR GENERATOAR-TRANSFORMATOR {In contralolo termocletrice de mare putere, mai ales in cele funcfionind feu parametrisupracrtie, satemal de funcfionare in bloc se extinde i la lemente de pe partea mocanied, objinindu-se astfel uaitafi productive. cazan- 239turbind-generator-transformator-eervili interne, care debiteazt energié’ tn Sistem. ‘La asemenea unitaji protectile elementelor componente trebuie 8% fie coordonate, realizarea une! coordonti optime formind objectul unor ‘ample eenveta (30) (30) (31). Sistemul complex de protecti coordonate — previzute pentru elementele do pe parien mecanica i'de pe partes clecrica ~~ trebuie #8 Indeplineaset Tunctiuni logice complicate: sesizaren dofectelor gi regimurilor anormale, sta- bilirea neceititt de deconectarede lasister, aprecierea Jacl (rebuie comandat ‘oprirea generald a tuluror elementelor bloculu (inclusivcazanal gi turbine) tau dacd defectul va putea fi Jocalizat rapid gi deci elementele mecanice ale Dlocului trebuie mentinute In fanctiume pantru o reconectare la sistem. ‘Coordonares protectiilor blocului poate fi ilustrata prin faptul e& uncle protectii ale elomentelor electrice (cum este protectia diferenfialé a gene Eerulni) comandd gi oprirea Uurbinei gia alimentéri caranului cu cembusti far unele protecfii ale elementelor mecenice (cum sint do exempl protectile turbine mpotriva oregteriéturafiei, pierderii vidului) comands §i declangaren Intreruptorului generatoruai “Aceastd funetionare coordonat® a protectilor, care conduce la 0 erelore f siguranjei de foncionave, reprezints una din’ direopile importante dervoltare a tehnicli protecfiet marl centrale. termoclctree. Bs SCHEME DE ANSAMBLU ALE PROTEC BLOCURILOR GENERATOR-TRANSFORMATOR Schema de ansamblu cu sistomele de proteofie ale unui bloc gonerator -transformator de mare putere este reprezentati {a fig. 5.8, traneformatorut ‘avind dons bobinaje gi debitind pe bare de 400 kV. Intre generator i (ransfor- ‘ator este prevézit intreruptoral de varcink JS, cu putere de rupere lnnitatt, care permite ea pornirea blocului sk se electueze prin infermediul transforma: torului de servic interne TST, alimentat din refea, Intreruptoral de sarcing 1S fiind desehis. Separarea blucului de sistem ee realizear® prin coraenda deelan: {Uri intreruptoralui £1. Traneformatorul TE alimenteard redrevorul comandat [Rr reabeat ou tittoare, care fornizeaza curentul de excitafe al generatorul Protectillediferonfiale 1 gi 2 axiguré protectia de bazi a generatorului gi transformatorulu, find realizate soparat — ca in fg. 9.3, ¢— datoriti p Zenfei latreruptorulai ZS. Protectia diferenfila 3 este destinata transform torufui de servic interne 7ST. Impotriva scurteieuitelortntre spirele aceleingi faze din statorul genera: torului™ reaiaat cu um singur bobing} po Fata — ea provigut protectin pial theme! din fig. 8.25, 8 gf anal cu proterin ? Gin fig 36. Protecia 5 reprcintdprote{iaImpotsiva punerlr la plenat monofarate 1m bobinajul statoric gi in elementole legate galvanic de acesta, find reali- ata in varianta eu asigurarea protectio! inteyrale; ciruitul do dlimentare & ‘ransformatorului de deplasare noutrului TD mu este roprezentat. In regi 40| taal do pone, enlnlrruporal do sarin 1S dei, protein $ posts Scfiona Ia. pltert a pitintmonofacate in bobinajele translormatonrlor legate galvanic destatoral generacorals (teonaformatoral Blooul transfor: maatoral 751); pentra. sesearen deferelor monofarate aparute th aces reg este previauidprotetia', de tipul cali din lig. Bch Protecfia de hnpedan'®ccnatizre o protetie da recervB x generato- rului ca i prote{la i din fg. 38 lat tatemele de protechic reprezens {te prin 7 intlad protecileimpotsiva surtetvaielor extrioare gl supe. {it simitrice cl qi nesimetrice. fia 8 eat previzut impirivacreleri ensiunit Ia ornele genera- torsiui iar protentia 9 patriva tres aeclentale-ageneratorat th regim do motor. 6. PROTECTIA BARELOR COLECTOARE Impotriva puneri la pimint. tn rotor gi impotiva reducers accdentalea curentului do exeitatie, eu trvesea in regis asintoon, snk previcute protetile 4O'g 21. Protechia 12 este prevat impotrivaruprasariilor rotorul ali i ‘mental de redresorl eu iteoare RT. oA REALIZAREA PROTEC j Pentru transformatoarele 7S pi TE sit previzute protecile maximale de eurent 13 9 14 1BI BARELOR COLECTOARE, ( Scurtcrouitle pe bare colectoare represint unal din cole mai peri cvlosse defects, intausit provosei eptea din fanctiune a tutaror element clor | acordate la barele defo si pertarberea function consumaterlor do ia | Bare vevin, Jogate prin ln dle barele defete, arin uncle cavuri pot conduce Ja avaril exirem de grave prin pienderen stabiitaitsstemul ! Datelo statislice arti ef numérsl defectlor Ia bare se reduce sensibil | prin fmbundtatires caltaqii explosth 'g folosin hlocjelor la separ atte. I i Protectia Impotsiva defeetelor po barelo colostoare poate fi roalizatd F 1m douk moduri: prin intermedial protectilor elementelor racordate Ia bare Ih stu prin protectit proprit ale barelor. ° i Proteviile elementelor racordate 14 bare pot fi folotte gi ea protect il fle barelor nummai ach asigurs lichiderea selectivi gi rapid a defectelor } pe bate, In legiturd cu conditia. de rapitate so considers. ck. protect t i rina ale elementelorracordate put servi gi la proteria aelor not dec. {ele pe have lihidato ou temporizare nt int inaofte de scdderea important ‘teabiunit pe bavele vecine care alimenteazt defstul (ond fonetionares con omatoriloralimentaji-de-aceste bare ar putea ft gray afectati), dard 1s poate fi poictata stasliteten sistem sl decd veloaren tempor res. Pertive na conduce la depres capacity termiee a lemenielor din circu tote racordate Tn canurile cind fie condita de slectivitate, fie conditia de rapiditate — tm tensil menhionat nu este satistoutd sint nevesere protec prop I. ale barelor. : Lies ‘Ca protentii propii sle Darelorcolectoare se flosesc: protest diferen- i tials, proteotia maximals, protectia de distanfa, protecia de seewenta hom. polar, m3 2262. PROTECTIA DIPERENTIALA A BARELOR as VAMIANTS PROTECTIRI DIFERENTALE COMPLETE Protootia diferenfali a barslor se realizeaz® pe_acelagi principiu a si Ja gencratoare 4) transformatoare, transformnatoarele de curent find instalate pe irwuitele ravordate le Dare gi conoctate astfel inet 6 delimitere ex rons Interna, protejat, barele colestoare respective inclusiv Intreruptoarsle ele rmentelor racordate {in fanctie de numiril circuitelor racordate la bare, protectia diferen tata a Harclor 4 realizeard In dowd vaviante principale: protectiadiferen ald completa (cind in tohema protectioi sint incse taxte cireutele racor- tice 4 potetia ieenilasneompltt (Cad shor it nln Tinile radiale) Principitl de realizare a protectiei diferentiale complete este ilustrat. 10 schema sitpliticalé. (gi reprezentata pentra o singurd faxi) din fig. 6. in care aut fost considerate einei cireute. Tn regim normal sau la un sourt= felt exterior, una eureafilor care ints in nodul reprezental de bare este again sine’ carenpor sre fs in nod (os cane snipes senso) Ty t Toa + Les = Lou + hw way Din (6.1) se obtine o relafie analog eu (6.37) Edy = Ely (6a fi de acoos — in ipoteza unor transformatoare do curent cu rapoarte de Transforaare egule ti ou aeglijarea curenfilor de magnelazare ai transforma: (oatelor— resulta pentru cusentul prin releu Bly BL =o. 2) tgstoenors Do fapl, in acott rogim, prin relew cireuli un cu (= tus) i raport cu care’ trebuie desensbilizld protectia pentru a nu ‘actiona presi. m4 La un defect pe bare, in K, acostn este alimentat de toate surele gi deci rerolta in acest Caz (jinind reamna de noile sensuri conventional) Ely t Ele = bee respectiv T= Ely t+ Blas curentul prin releu find astfel aproximativ proportional (in ipoteza funcio: Saat tradatmatoarclor de curent In rept Unsay) cw corentl de defect, protectia acfioneazs, ‘het transformatoarele de curent nu au rapoarte egale de transfor rare, aint necesare transformatoare suplimentare. in unele eicuite Yo’ cozal barelor logate de rejele ct curenlt mari de punere la pact, chem se realizeazl cu transformaloare gi relee pe toate {rei fazcle, pentra wMofious fla punert Ja phmint, monolazate, iar in eeldalte cazurt — cu tranaformatoare ji rslee montate mumai pe dood faze. ate meer fe prevacue 79H a rele ev ajiane do nae, doe rece curentr de dozechifibru pot atinge valori mari, pe de o parte datorité Tuumarulal'mare de transformatoare de curen. din cieuitul dilerenfal (cree: Uind aatfal postbiltatea. de manifestare a neident iii caracterstilor mage fotice) ier pe de alté parte datorit& faptului ci Ja scurtereuite curenis care Siren’ pei Siveree tunsformatoare au valor difert (grovodind! sat falil ditorite alo mucrurilor) iar aceasté repartfie a curengior de scurteireut elmodifick tn funcfie de elementul po care a ap8rut defectul exterir. 622, PROTECTIA DIFERENTIALA CoMPLETA. A RARELON DUMLE FUNenostnn ev UN sistent DE REZ Scheme triflard @ protectiei unor bere de 110 KV cu dout sisteme de are dintre care unol i funoliune, iar celilalt in rezervd, (intreruptorul cuplel tranaversale. CT fiind. deschis) este reprezentata in fig. 6.2. Relecle do curent 2 sint conectate, prin intermediul TSR, tn derivatie cw cinouitele ‘Efscentiala ale celor tei faze, formate en secundarcle transformatoarclor de ‘Covent {instalate dincolo de inizéruptor, pentru a fii acesta cuprins In zona protejati) de pe toate circuitele racordate la bare, 215,Curentul de pornire Zypi, teebuie ales din douk eonditi 2) desensibilizarea in faport eu eurental de dezechilbra, care se asigued ex o exprosie analogé ou (18) Lapa B Koala ctes = Kul KeeKagule + falc ot f= 0,05 045 Kyyp = 4 (datoriti presented TSR); Ky, = frp — eroarea dotorminati de presenta tronsformatoarelor de egalizare; DF exchuderea actiondrilor grogte Ja intrerupert in eiraitele secundare ale transformatoarelor de pe wzul ain elemeatele raccrdate la bare (conditie analogd fatrucitva ou coa expusd in § 3.3.4 pontrw protectiadiferenild a tur bogeneratoarelor), cin prin rleu va ciroula un euirent proportionel eu de sarcink al elementului respectiv; In acest seop, curentul de porn sibilizeazd in raport ou eurentol de. sarcint Maxim Loy nor al ecul mal Incarcal element racordat la bare, conform relate Foes & Kolar wer 63) 1m care Ky = 42. entra curentul de pornire so adopt valoares wuperivaré recultat din (64) (65), [Retoul 2 (avind o funcfio analogi eu releul 2 din fig. 3.17) asigued con trolul ercuitelor seoundare, scfionind ia vazul ‘une inirerupest qf coman. ind — ou o temporizare realizati do releal de timp 3-— transmiterea unui semana] i Blocarea protectieidiferenfale,circuitul de alimentare a contactelor releelor find Introrupt de contacts! normal inchs al releulut intermodiar 4, ‘are isi eleetueaza gi autorelinerea. Curentul de pornire fy 0 desensibilizeasd Ahumal in raport ‘eu curentul do devoshilibrw’ in reg(t normal, Lucene, adoptinduse in practic8 Tyyy = 0,2...1A (pentea carul ind curentul seouada? nominal al transformatoattlor de arent. este de 5 A). Blocajalefectuat de releul 2 se temporizeazk ou ajuorulreleului 3 pentru 4 releul 2 actionear4 sila sourteieeuite exterioure (cind prin releul 2 srcula urental de dezochilibra’ maxim Camas $1 CD Iemma > Tau naye evident ch se > Za} iat asomenca dofects'se pot exile aneort's'Ta bare, ete abttif nécestr'ca protectin 7 eX nu fio blocata un timp cel putin egal eu timpul ‘eorays Revesar lichidaeii defectelor exterivare de vitre protecfile vvay"temporizale, ale elemontelor racordate Ia bare, rellind axtlel, Nata arate + EY (es) Releu! 5, comanciat de raleele 7, iranemite comanda la deslangarea tutte ror latreruptoarelor, cu exsoptia ‘calui de pe cupla transversalé, clral eolangare este comandats de reloul 6; aceas:a eeparare (ca wi trecerea leg ‘uri de ta bobina releului 5 spre polul negativ prin contactal normal tnehis al relealui 7) esto nesesari pentru s se putea incerea pria cupld bara de Fezervi inainte de Lrecerea vroumui cirouit pe aceast bar 28 Pentru tncerarea barei do rexervi se apasi butenul 2, (simboliind hein de comands) gh ac{ionces rleul 7 (eu inttraiere Ge--2 4 Ie nevenre, tate: prin contactal superior comanda anclangare atsoraptoratl TET ple! transverale, ier prin contactl snferior intrerape citvultul bobine rele Ja daca pe bara derevervéexistawn defect, acfionsaraveloule 79: coma somal releul 6 wi deslangarea CT (relel tind loca), defectal hind tf separa de zona protejaté gi toate Wlementeleréfnnd in fenefune Butonal B eerveyte la deblocarea reeulti 4, bulonul By la. doqun- {area sullampermetrulai pentru misurarea curenivlut din bobiua rele 2 Gontrolindse astelstareacireutelor tecundare, iar blourle de tncoear Bh, ¥\ Br, sint previzate Yinind seana de eventual Inlocuiretemporars& intferuptoruiur unui element. prin TCT (restulelementelorfanefigaod. pe un sistem de bare say pe. celia), clnd i transformatoarele do eure. da ‘ireutal caplet trebuie Eanectate fa. cireitul diferenia, Pentru coeficientul de sensbiltate se prevede Ky, 3 4,5 629, PROTECTIA DIFERENTIALA COMPLETA A MANELOR CU \BRANTIPIE FISK A CINCUITELON In centralele gi staiile ou bare duble (cau cu bere duble si hare de tran ser) se pot gist in funofiune ambele sisteme de bare, [CT ftind thehis (1 peotiv toate cele treisisteme de bare), iar eircuitele slat repartizate Inte ‘mod determinat pe colo doud sisteme de hare; aceasta funcfeonare, denumit ou repartitie fixd a cirenitelor, prezintl avantajul ef la nn defect pe bare see din funotiune numai cirouitele legate a sstemul respectv, celelate vont suind aX functioneze, in timp ce la funeticnarea cu toate cireuitele po tn fingur sistem (celdlalt find tn rezerva) un defect pe bare provoacd Jgiren din funofiune a tuturor eirenitelor. In cazul functionirii ou repartiti fixi, protectia diferentald complet trobuie s8 cuprinds trei grupur de relee de'curent unm grup determing apa ‘ilia unui defect in zona, pe unul sau celslalt dintre ssteincle de hare, tar eelelalte dowd grupuri asigura sclectarea sistemulul defect. In fig.'63, Proteotia fiind realizatd pe doua favo, relecle 7 gl 2 aledluiese primul’grup, Folecle 3 gi # actioneazi Ia defecte po tisternul J, iar relesle 5 4i'6 la defects pe sistomul 17, Transformatoarele fazei At de pe’ elementele racordate la sit: ‘emul J alimenteard releele 3, 7417, iar transformatoarele faze 7 limenteati roel 4, 2 gi 7, releu! 7 conirolind starea eireutelor secundare: transform toarele de pe elementele racordate la sistem JJ alimenteazd releele By 91 7 rospectiv 6, 2 qi 7. Sint, formate astfel douk geupuri de cinuite diferentiale: unul ou releele 4, 4, 4, 2,7, iar celilalt ~ cu ralels 3, 6, 1, 2 7, ambele inchizindu-se prin Felesle 7g 2, pe eare le alimenteaza in paralel, Keleele 1.6 sint corectate prin TSR. Cirouitul cupleitransversale nu faco legiturt cu exteriorul ronei prote- ite, ol reprezentind pentru unl din sisteme un circuit de plecar, lar pent olla sistem — un circuit de sosire; transformatourele dé curent ale euplel aralimentoazk de accea in serie numai relesle 3 i 5, respectiv 4 i 6, fra ali fmenta releele 7 s1 2 Datorita impedanfet mari a secundarului transforma- fourelor cupli, cele doud grapuri de oircuite diferenfiale mentionate rémin feparate. id ripest bite is sa un defect exterior relele 1 gi 2 na achonea7d gi toate proteile sat bocate, contactele relelor 3, 4, y 6 nefind alimentate, Tit on seurtciret pe unl dintsesstemele de are, de exemplu in K, po sistemal 7, anfonenst elsle 1 2 (dafestl find in zona projet) caro Sontaadintraen contacelor Feleor 3,4, 5, 6 gi totodand prin releal 8 Tomarilf-doslangarca ZC. Dintre rleele 3,4, 5, @aclioneark tural relesle Syed defectal ta K find pentru ele interiog iar pent rebel 9 gi 8 find Scloror pi tle 9 comandt doclangatesintreruptoarlor clementelornacor- tela ictal 7; defctal este ase nkidat slot, sttemual 1 rémdaind fa"fanefune: Nelcle 11 si 12, comandate de releul 7, tadeplines rola reledor Bie f din fig- 6.2, ir relent Z8 (on qi reloul 7 din fg. 6.2) axigurd Blocarea protector = fntrerapind viroultele bobinelorrelelor 9 i 1 Ehelangar ZCT'pentra eventuala Incercare a unui sistem de bare afl reuerva Ta’ un seurteizeuit pe sistemul 77, lchidaree sleciva este asigurats de actionarea releslor 1, 2, 5, 6. ee ‘Beravantajl prmipal al schemei conta tn faptul ef protect funeto- reach sloctiv mimes dack este menjnuld reparija fiat; schimbares acestei 8 repartiii prin comutarea unui element do pe un sistem pe eelilalt, poate pro- ‘Yooa antignarea releclor 3) 4 415, 6, deoaroce transformatoaree elementului Comutat ramin conectato tn schema de protecjie a unui sistem de bare, in Chmp co elementul insugi a treout pe esllalt sistem. Ca urmare suma curen- {ilor primari care intee in interigrul zonet delimitate de transformatoarele carnia din celo dou circuite diferentiale nu mai este egal ou eure curen- {ilor care ies din zond. Pentra eliminarea acestui dezavanta) au fost elaborate ‘roteoli care asigurd comut them. odaté ett comutarea tine’ linit de pe sm sistem’ de bare pe altul, ca in § 6.25. Tntrucit ins releele 1 gi 2 nu actionsazt la schimbarea repartitii, aceasta nu provoaet declangiri greyte 9 protectia poate fi Toloita in contintare, Tmandind inaa neselectivs Ja ories defest, aparut pe un sistem taupe celal, oclangarea Intreruptoarelor tuturor elementelor racordate la ambele sisteme de hare. Ta regimul de fanctionare cu repartifia schimbat& se inchide inte fuptoral ca pirghie 1P, guntindu-te astfelcoutactele relerlor 3, 4,3, 6 ~ care fal ot aura aod selective — stains ca mpi de ‘omnalizare L9 PROTHCHIA DIPERENTIALK COMPLETA, A MAMELOW 60 DOUS INTRERUPTOARE PE CINCUIT In contrlele i stafile de mare importan{i se utlieasi Dare duble ou oud inireruptonre pe eltelt, Tn aces cat ae prevéd dovt protecidiferen {fale completo separato ete una pentru feeare sistem de bare (lig. 64). leo 7,29, care asgund protect sstemul J, econeard Ia defect po avent sistema gi fomand pa reese 7 8-— declangaren aturor inte: Faye sre 5 6 gut ctl tar sume Pilocjal provectie: ia apartia tel inreruperi, Medan Tencfiani le indepinese roles 9-78 to raport cx sistemul JZ de ave ‘Lichidarea unui defect apirut pe unul dintre sistemele de bare este sattel sdoativt, Uoate ciruitele rdmnind i functiune pe cll stom testa ete de afl sopul pentru care te wtilzcazd arele cu Gout intrerup toare pe cixcuit. 625, PROTECTULDIFERENTIALE COMPLETE CU MELEE CU ACTTONE DE PRINAME PRIN CURENTE REDRESATL extra obfinerea unor protec} difereniale sensible, pe ling® schemelo ‘eu Tl, au Lost elaborate fi solufit ou relee ca bobine de frinare; Intracit Sumaral geupurilor de transformatoare care sint conectate la eircuitul dife- Fenfial este tare fi realizarea unor Teleo de eurent allemativ eu un numir ‘lit de Tidicat de bobine de frinare esto dificil, au fost, preferate relesle ‘cu curengi redress : 9in fig. 6.5 este reprezentata (pentru o singurd faz) sehema simpliiata unei protectii diferentiale complete eu reluo eu euren}i redresafi. cirouitul ‘iferenfial este realizal cu transformatoarele de curent.'C, ia" reeul sensbid 1 compari valoares curentului de Iucru J, redresat de puntes Py (alimentat de transformatoral intermodiar do curent! TTC, instalat pe legstura in. de vatie cu cirouitul diferenfial) cu’ suma eurenfilor de fritare nt Iya Te Fesresafi de punbile P,, P,, Py (alimentate de trarsformatoarels TIC 11C TiCy, montate In ser cu ramurile cireuitului diferent eovespunzatoars 250 Aiferitelorelemente racordate la bare); funcfionares schemei prezint& analogii fou cea a schomel din fig. 4.32. ‘in yoderoa reducer curentilor de dezechilibra, datorafi in special sat: ratiei miezurilor transformatoarelor do eurent, at fost efectuate tnele lncer- fit de realizare & schemeloe cu transformatoare de curent eu mieturi din ‘materiale nomagnotive tau ou micaini de fier constraite eu un Intrefier. ‘Varianto perfoctionate de protec(ii diferenjinle complete cv rele fourenti redreseti an fost reslizato prin introducerea unor rele gi Urausforma- toare suplimentare in schems, davorita earora se abjin furclionani selective, chiar i ea7tl schimbarii repartiiek fixe a cireitelor pe sistemele de. hare fn function (¥. §6.2.3); printre acoste variante se numark protecfile Sic mens RN-23 si HN-24 (IUP.G) si ZPA ROS (RSC). In fig, 6 esto roprezentat’ monofilar protecfia Siemens pentru are simple do 140 KY. Transformatoarele de curent TC,, TC, TCy do pe clr date la bare alimenteaad in sere bobina releulud care asigurlpro- ni respectiv (FP, RP,, RP) si bobinajul primar al unui tean- Mormaator suplimontar (78, PS, TS). Curent seoundari Loy Loy Za a ‘transformatoarelor suplimentare alimenteara bobinajele primare ale transfor- arelor intermodiare Ty, Ty Tly gi apoi se instmeaea in bobinajul primar al transformatoralui intertiediar 12, Bobinajele. securdare ale transformatsarelor intermediare Ty, yy TH, alimenteart puntile de redrosate Py, Ps, Ps, care dehiteask ourenti de ire fj. Ly Zp saleul difortntial sensibil RD vompard suma curcngilor 46 finare 17+ 7, $ Tgou onrentul de nora f, redresat de puntea P,,alimentat do transformatoral intermediar 7%, al oktui bobinaj primar este instalat pe ee 7 Te hetetna Jegitura fn derivate on ciruitldifeenial(conexine anulogi ou & trans- formatoralal 17Cy din fig. 68). = “Transformatoarsie 78,78 759i 7 sntrdizte ea transformatoare sumatoare,reusoreaind sie! rtaatdaeurent Inu sistem monolzat, ere alimentonst pantie rewoare [12 251Tramformatanelesuplinetare 78), TS. 18 (le cor baba te unde "t montane eu ramus ceed Sera nae falacee 8 cavegion dana de Uamfonaaourle TO Tee retain a {alge cre al pelts bene ae prteche rend maak Pears ttardat 79% Poe Pay pn ear cal corn ie Lede Aco ome tne loti de ree emanate de connec lacie epee or Sides coal ca stanacind inclement Ce exept) eae re te po Lnton’do fre peal nfl ss Ga peu epson sre tihsy nse one’ acai in cece geg evenral anonnetora Siplinentar 73: atron aaa lemels Sn kena te ten dee S'ERUG din siemole ds ‘beet shen protein ees’ ster Datonth actor woman, lesvts aleve po raen scone de protec 0) pest al us anteme te bare sine a tase ead fan Gel Sutbhey ue acfunegd eee cer Seek nu ete seetinaes repute tnd" situ be rte shee Varna din fig 60 (cui ele anaoge petty mai mule siname do bars) are aventail en poo eho oh nr ape eeu tecundae (of 2.) ~ cna eo pee Teloerea. nel de pone {Cara nbd —tntrachSlea dtefal RD rene anda Je denkaee a tnruptourder rin mtemed el coeele tscor Re iHoytin Hs eles nermglire Rutt eprsenlaeln i, Gojeareangeed trates eentlr mcedat ave, ALE, Weitere cee Moca re AD pte efit se ncaa nero eels Fibs A a eotastl Sethe ase produce tne decagurey tee HB srntmito a sacar earn fen intomsedet or etn Gare varus poonail de tur! de perf ltreropes In (1 ete presenta sche wel Protec mre pin cutee area Ge abtee table do bare 26 PROTECTIE RLECTRONICE PEVERU RARE. COLECTOARE {In condiite dorvoltiri actuals a sistemelor energetive gi a creqteri bite a putorilor de scurteirenit, proteotia barelor colectoare trebule si re performante Inalte de funciona. Printre avestea 4 numéra a) Limp de actionare de orlinul unei porivade a curentului de freevent’ industrala, desi condiit severe de rapiditate; }) deconectarea sectii cau sistemalui de bare defect — eu continuerea funeiondei esloralto sei sau sisteme — gi absenta.actionarilor grote Ta defecte exierioare, deci condilit severe de selecivitate; ©) adaptarea Ja tchimbaei survenite im achema circuitelor primare pro tejate (de exerapla, treeerea unei lini de pe un sistem de bare pe lta, modi ficarea numérulai de sectil sau de sisleme In Tunctivne etc.) 18r& aclions gropte ale protoctiei gi en plstrarea performantelar mentionate, deei conditil severe de independen}s fay de regimul de exploatare. 252 Datorit4 timpului de actionare relativ ridicat al releslor electromecanice si © faptului of asigurarea celorlalie performanfe prin intermedial releelor lectromecaniee eonduce la scheme foarte complioate, in utili ani au fost elaborate gi introduse in exploatare protectii eectroniee pentru bare colee- toare Helis Schema unei provi sletronice de bare, cate lchidessa defertele in 8, 43m do lc apanti (in comparalc eu eva 60 ma pentra protect c felo elertomecaties) eat repreentatdsimpifieat tn fige ©, Rind consid fat cazul unt stem simplw de bare (09, 400, 71} Trotecia acjoneszi cad cnt fndeplinite 2oud condi, corespunsatoare principal iferengi ‘a valoarea curentului prin eiruitul montat in dativatie cu cireuitsl dlierengial sf depigeased ‘on anumit rags yea le (convenfionale) ale curentilor din circuitele racordate la sect projet x barlorcoloctoae ef ientic, deat ag caren a he tn lard Arnbele condi sit indopinite m earul unui defect pe hare pre toate i Considerind carul simplu a doud linii Z, gi L,, racordate la bare, in re- sgim ‘normal de faneionare. san in eazil “unui aeurteait exterie~ de Exempla In puncte! Ky —euren\i primati Zy, [yy vor avea sensuie com Yenflonale in fig. 6:7; fnind sean de etdzajleIntrodune de transforma: 253,Ya4. 67) Somnalele tc, $i toys Teprerentate in fig, 6.8, nu sint ambele simul- tan nule; in unele alternanfe reaultd deci valorle booleene Be jar Ia alte altornanto va remulta: %, Beg = by a Din (67), (8 91 (62) ve constath in permanent dows inte ede tre san Bs inte al clomenteat IGT Yor aves Yalouen ope {9 Gi la tage sorta va coef tat nga on feta ou ene Doe iced X=0. (6:10) Un rerultat analog 2» ebfine — pentru repimal de scurtcteuit exterior sau_pontea regimul nonin de Tuaclionare ~ gin cazal nul numeral raare de lit racordate la seria do hare protejats. “Aviad in Wodoro (640), intogratorul F (care cfoctucax8 intograrea sn curs ieee) perioado) uu traniaite aici un semnal rloulsi elotronie do teaninae 7, care In riadol las mu tranemite semnal elementulus MT acest tiement acfioneaxt 1a primizea nemnalai ae la 17 91 nemine in stare de fionare un anumit timp, chiar dack senna peimit do la RT se anuloasa. Elemental ACT este dest un element cu tomporizare la revente, dav ou acio- sare fra temporizare, dec! un tlement de fare san de memorere temoporad Tn caval ourtcrcuitulul exterior in K, (aay in carul regiulul normal do foaehionare) elemental (7 nu actioneaed gi mu transmit seme ele- ‘eatelo Si de pe fiecae line, desi contactoarele de deslangare CD, $1 CD, zm acfoneazl qin so transmits comenda de declangsre niciumaInteraptor ih azul unui sourtetvuit pe barelo Protejay In punctul Ky cureatit primar ay, Joy $i enrenittecurtdari Li, Lo, au seusurlsconvenfioale men- Hionate pe"schoma dia fig.7+ prin role tectonic de curent MD va ce= i sta curator ny deci un cures important care determint aio havea releal Aveta tansmive comands de deschiere Ia elertgodul poet al Lristorola’ Pir ciruitele bobinlor contactoarelor de. declanar® CD, HCD, sintprepiite; contactoarele vor aafiona dacs. primese semnal de la Slemottele Sh, prin ntermediol amphificatoarelor AMP. Pontru ca dementele St si transmits contastoarlor comanda do declan gare a inireraptoarlor Linton, este necesar ca acest elemento ok primeasea mbelo somnale de intrare. Una! dintre sernnalle de inteare ele. pramt de clementele $1 de In oval Bea remuat al compara! fazelor crenilor Teas fom #1 curentlal prin reed) RD. La seurteirout im ons, in punotul Ke cureni ry $i Fay sat tm. fray deci Lensiunile ca gi ten, wor aven aspectul din fig. 6., find de asemenea In fri. Corentsl prin relecl HD ~ avin 0 valoare important — ese In op0- aife de Tach ot curentit Zn Zn, (up cor rezulla din consideraren se : 255suroreonvenionae da pe wert) dil tenianen ten, a espace din ilo ue ae catenin nes tan Tl fi OS sere PRamtha aah Uanps temnait de Mleghee ental NU Hpenslid! iver emg de ntcre alee Honest nd wn, (Pela Botan ere anced ue yeah eo trae tle ements NIL ien Qh) er ave 4 Suan velar Ileana dare herman , LLOLLy fe,"in altemantele in care toate semnalele de intrare ale a Tien RIC ane le ee eee La oe an an sore deosehie do (6.10) * ape malo X= ale Ia nara ine FL, So", integrator tte ate ena fit in deste 4 de S me tenstinen rade fete tinge valoreanecestrd feainachunares releuut leerens de tensune RT __ Rotout#7'transnite i fecare 10\ms —peduratascurt: ic, era de 9m dont AT care ve a0, © aiononed Io priml setnal pitt rusnine ta acest ss stare (datoritd temporiziii la revenire), tranemitind unul re semmalele de intrave ae eementelor AU"foton senate intrre ate primit de acest element de i conver- toarale Cy Cy lemontelo $a fost introduse in schemi cu scopal ca pr testi st ‘cbmaide in cal aourteieutul po bare, pamela? = "fhm deconetares inilor fons, in-gonere, a derailer def Ere ag Ee wasn + 0 relatie analogs ou = Ray = 1.25 Femug ene carntal de sarees (Aloareasupratranitorie a com ponent: pero) lat leat tea, no an Kepner ame — eubatade trcnd a Untoralinentato do scfi JF tn iar ofa i hry dao de ign protgald prs Wo pete din tet ete Kuve ~ 1215 concen care ine eama do orstons corneal A daveind Gator autoporii a conde sadend te Shula bare ators dtectutt din In avant mod, rele Z'nu vor efona i defect dpa reactare, nek vor asin dee ye bare ta inte near ator Sa a do reactor " sin Proteiia @ treba st acionar Ia delacte tn K, asigurind 0 rota a protectithnilor (lololatt i proteie 4, Intactathniad Ie dele IK, va acliona th detect putbut)! uveal de pone Unhute deser sthiat ta raport‘ca caren cre civtt prin rlee'2, dupa tetas fo gfe pti ini wa eet det oie etopor) apt dedonestale, respect PMMA So paste aa Inn BE Koy 43) 200 unde: Ky, = 42: 855 4.2...1,3 cosfciental de autopornie, in condita revenini ten Sik dupe hehdaren defect Ins — en tn (612). Temporicare ty & relelor $46 alge eu treaptt mai mare decit cea mai mare temperate a protesilor Tinilor, pentra ca Ta defeate Ye il opt reactoar protertia’® th dofloneye nuiaai c,rexervs. Pratesie {domandt prin reese intermetiare 43,6 declngarea uturor fntreruptourlor (dsporitivul de comtare DC, find Snchia, tar prototia 2 omandt temporiza,aceleay’ intreruptoae. Duck Intreroptoarele de. pe. lini sine ealeulate gi pentru intreruperea curentor de scurtcireut la deleetoInante de eactoare, ate! se fo uml toarele modified a) lnile se provid on protecfi rapide (Cefionie), iar prevete ea un tmp de acfonsre ma mare uo teapta deat rotertil rapide, peatrd ca defetele Inte inreruptoare qi reactoare.s fie [enidte select de protec linilor,batele réseinind. tn functione; i) se devhide BC, pentew ca genertoral sh nu mai ie deconctat de protectie J, ch do protecpa tempore 2 (prin contact supesor al releulu Jy tnufuct doconectaren repid& nu mat ene hnpusd de capactatea de rupere invafictenta a Intreruporelor linn. Tteeul 7 seeveste ln incercarea baelor de sezerv (ca rele 7 din fig 6.2), ine Bovul_ de tneercare BY permite degontarea trantformatoareor “cup iensveradle i conectares lor in eircuitl diferenial atone cind prin inter tmedia! cuple transversal ae alimentensd 0 Unie vacardat& la setemal de Dare in scervay intrruptorolcuple inloeuind inreruptorul lini Im caral clad Ge le bare sint alimentate gi iit {2rd reactoere (normai Unit fart rescloare nu. slat montate de regula ect le centrale de putere dics, Ta. cave nu eto in general mecetarhoprotectie speialé.a barelor), Ute necesar ca tcertea af fe cuprinse In sehen proteufesdifreniale in- tornplete; find previzute cu tafuformnatoare de curent concctate In crcu- fia ifeenfal, Intraciim eax contear-n0_ poate fi obYinutt 0 fe{ionare elective a acentul tip de. protege 63. ALTE PROTECTH ALE BARELOR COLECTOARE, toa, PROMRCTH EU NELEE DE IMPEDANTL Relecle de impedenté folosite curent. In proteetic sint rele minimale {v. § 10.1.) $1 in cazol celor mai simple earacterstie de acfionare igi inchid Confactele atu clnd ete satisfuts conditin (3.47) ovits acestei condiil de acfionare, relele de impedan{& pot fi folo- site la: protecfia barelor de la tensiumes generaloarelor, prevazate cu reac- 201tonre pe fini gi cuple, ttruct valoarea Z, este mult ma mic la defecte pe Dare (datorts ‘att tensiunt-U, mat mii, cit curentlai fy mal mare) dou ln dofecto dupi rectoure ti ect reese acfioneast numidi In pri a find astfel asiguratd eolzetivitaten, 7 ‘Una din varanteleprotctie ardor eu rele e impedanf ote iustat 1m fig. 6.12, In cate esto reprezentatd simplificat, pentru ¢ singurl, fara, ‘chore proletietateiet eiel de arent exteslamental de pornire iar reloal do impedanté 2 asigard selestvitaten; ol aetonesed ln deloce dup inpedaate impo tants {dupf reuctoar sau transformaton,respertie In Ry KK ationind {nai detect tuts de acest inipedat; cum sntdefecil'pe bare in Ke Temporizeren ty 00% 4 rele ene meow ponte ef elo jones ln defto‘th pune ky si'Ry, exerearebnelorproteaty init imotte practic do aceougvalort'U dont Zw gun delet De hare: atria tomporiart fy defersalltk'K, gt Ke vor flihtdate eelociy Ue protein rap transfor sau geatefll ost ca protec Icelor at comando desangarea neselrtiva intro seiint 1 rotetit de Upul cele rerezenatetnebuiesalalate In toate ciruitle de alimentare'a sii proteare,ponten ca protectin sofia of fe sigur in ropimuie Ge funciona Gu uncle dntve cruise te alimentos ‘Varienta anliata aro avantjul i axigurd sloctivitateninderent de numirul tection, ind Snsk 0 protecie aounpa, irate necesita a muro mir de tales do impodengd A fost realizatovarinte alo protetilorharlor dela tensnmen genera: toarelor cu rele de impedantaconectte in scheme dforentiale de distant {53, 2h, Schema ncontor protect ete anafogh cu tea din ig. Gls reel T devin releo de pomir, bobiele relist de distant sin legate ta see cates ar rloie 2 nu mai intervin in schond. Se obtine o'mnve & ens, ikatl im rapore en schema din tg. 6.1, intrctt lel de datante ata ‘ear ra moral in Tonite de-vloufe euvonale (co) pent selec Tain 262 i. 6; prin buble do ert alr de distant In un dt pe bare te ee ecm prportonal eu earenta de eet, ie delet hr CTC == —hr,r— “=BE =—=_ Se ee ete sit te ied ei a ect ints SS stim oa oF LLLr——— comstate de edlpe contactele anor ree intermedire, comandate do relole Se rea acl ak In cepa eer Socegiee FLL i seumpa deat 632, PROTECTIA IMROTTIVA DEFECTELON WONOPAZATE entra barele legate la refele cu ourenti mari de punere Ia pimint ve poate reeliza impotriva defectelor monofezate la pémfut 0 protectie analog’ Pa'protectia expusi in subcap, 4.6 pentsn tranaformatoore, legind la plimint pritte-on singur cireuit toate contractile metalice de sustinere ale barelor Frapavatajul aferent, tobuind totodats si fie evitat un contact direct iatre Acoste construc{ii metalice gi armilura metalicd a betomului fundagior. ‘Pe unieul circuit de legare Ta pimint se monteari un transformator de ‘eurent care alimenteazi un telex maximal de curent; orice defect amonofazat pe bare va fi ineoit de cirvulatia curentului de defect prin transformatora) Fespectiv gi releul va acfiona, comandind declangarea euplei transversal gi ‘limentind contactele releslor de seloctare a sistemulut de. bare defeet; fcestea sint relee maximale de tensivme homopolars, alimentate de elte wn Gransformator de tensiune instalat pe fiecare sistem de bare gi avind secundaral fn triunghi deschis [19} (7) 633, PROTECT PREVAZUTE PENTHU CUPLE Pe cuplele longitudinale Normativsl (68) proved si se instalere, de re ult, 0 protes}ie taxinall_de euren. penta euplele trans crate previd sateme de protecte care e& posta consttut reserva protetieorcaret Ini racardate Js bare La cuplele de transfer echipat ou transformatoaro do eurent Normativel prevede instalareasistemelor de proteofe care sn montate pe majonitatea Findor'racordate. Ia bare ae : i ind pe intreruptoral unei cople de tranafer fard transformatoare da courent eats treculé 0 Jnie acordatd la bare, declangareaIntreruptoru ete Comandata de chtze protectia nih 263PROTECTIA MOTOARELOR ELBCTRICE 7A. PROTECTII PREVAZUTE Motoarsle elctrice se provid cu protetiiimpotiva defectelor ‘i regimurilor anormale. E » " eds Defectale interne pt i soutanevital intra faze, puneril a pantat mono: fuzate si suricircutol Ine sptle acl! are at vegaitle haaroae ak "al ftv set stoi ‘aoloarele asincrone supraintensitile pot fi provocaLe de eupra tira indy cana arena dteupren tel he in rofeaia de alimentare sau de micgoraren Tatil en unware &mekdeet tensiunii in refeaua de alimentare. er : aa 144 motoarele sncrone, supraintenstatle pot fi datorate tie expratne efrcirit mecansmulut antrenat, fe fegrt din sincronem & motoruiae Alege tipurloe de protect pentra motoaee este sea deter- sina de urmitor actor tonitnen paren tipel motor; Soot ‘ecanismulut antronat;condifile de autoporaire revenrea ia bungee me analé dupa acideren acevteia din caua soudori tensiumde alimeatee) Gog Aichidaren unor dfecte tn sejeaua de alimeatares condiile process vases Iogi legate do posbiitatea suprancarcirt mecanimy Rotrenate see ap iejiaten uno blot chalga, i majeritateaeatarior, protects prin rele se previd la motoure cu tensinne poste TRY, cole ot tenainm mal 1 KY hind Oe ropa protjsee ee figacanfe tual, contactonts cu ele ta intreraploare automate fae Ata inlet aris boing de toniune mii Principaleletipar de proteetii prin relee previuie pentru motcarcle eletrico eu tensanen. pate 1 LV ate ne PHS Pentru motoare 2} proterfiadileenfalé longitudinal sau proteeia maximalé de caren nolemporiatt ~ impotriva,seurteaitelr it motor; : 1) provectia homopaarsinmpotiva puneior Te pimints 9) atest de teins minimdy pana aigurara avian ana or ototoat, a uhor condi de tbnicasecuntaie destiuseed presse tehnologc san_& unor blociri; ees Broveeia maximalé de rent omporiat2.mpotrivasuprasrcinlor ©} protect motourelor “nncrose Tmpotiva ff dim sirens 72. PROTECTIA MOTOARELOR ASINGRONE vas PROVECHTA REFOTRIVA SCURTAIRCUTTELON 1X MOTOR Impotriva sourteirouitelor dintre faze in statorul motorului Norma- tivul (68) prevede protest diferentiale longitudinale sau protect maxim de varent ‘nolomporizate, In functie de puterca motorulu Astfel, penteu motoare eu puteri sub 5000 kW se prevede o protectie rmaximald ‘de curentnetemporigata ev dowd transformetoare de curent gi Aloud rele, iar pentra motoare eu puteri enb 2000 kW se ponte folosi varianta fu ua singur releu, dact este asiguraté sensiblitatea protectie Pentru motoare ct puteri de 5000 kW gi mai mati te prevede o protectie diferentials longitudinal, instalata po dowd fazo sau pe trol faze, dup’ cum Snotorul este sax nu esto provizut cu 0 proteotie nelamporizala impotriva punerilor Ia pamint monofazata. Protectia diferentald se Toloseste gi la mo- Yoare cu puter! smb 5000 KW dack protectia maximalé netemporizata nu asigurl sonsbiltatea nevesard Protoctia diferenfiali se realizoezi in modul indicat la generatoare, entra marires sensibiligyil (¥. § 43.8) folosindu-se rezistente intercalate {n'serie ou bobing reloulul au TSR. Protecfia maximald de earent netemporizaté la motoare care antreneaz’ rmecanisme cave nu sit saptse suprasarcinilor se realizeazi cu releo cu earac- ——- teristic independents (eeloe RC), iar dack motoarsle antreneasi mocanisme supuse supratarinior aceastdprotertie te combint cx. protetiaimpotsiva Suprasarcnilr qi se reaiceazdcu rele RTpC, aga cum ae indie In § 7.24. ‘Schoma eu doui transfortatoare de curent gun rlou, conectat le dite renta corentilr ssteroprezentaa in fig 7-1, iar tohama cu doud transforma: onte de ourent gi dows rele sete ropregeataké tn fig. 7-2." Valoarea prescrist 4 oeficientulai Ve senibiltate soe Ky > 2. ns72. PROTECTIA MOTOARELOR ASINCRONE aa PROTEETIA [MPOTRIVA SCURTGNCUFTELOR IX MOTOR | Impotriva sourteireuitelor dintre faze. in statorul motorului Norma- | tivai [081 prevede protectit diferentiale longitudinale sau protect maximale Ue curent netemporizate, in funotio de puterea motorulu "Astfel, pentru iaotoare ov puteri sub 5000 KW se prevede 0 proteotie q 7 | mmaximala de" curent netemporieats cu doad transformatoare de curent $1 7 PROTECHA MOTOARELOR ELECFRICE oud reloe, iar pentru motoare ew pateri sub 2000 KW se poate folosi varianta i ‘cu un singur rolew, daod este asigurata sensibilitatea protentes ‘Pentru motoare oa puteri de 5000 kW gi mai mari ze prevede 0 protectie 74, PROTECTIL PREVAZUTE diferontialé longitudinald, instalata pe doud faze sau pe trei faze, dapk cum dierent a natn ete prevasut ou 0 protete atemporza Spot ener puict monotieate, Protacia iferetilt eases il mo Fame Malar hab 2000 LW duck protectin maximalé netonporzat nu gurl senibtaten, noosa . Defectele interne pot fi scurteireuitele intre faze, punerile la pimatnt mono- Bpfotectia diferenfiall. se realizeaz’ in modul indicat Ia geteratoare, fazate i seurtciruitele nt spice acetal fear tpi aaa ee pentry mation sensbiltyl (y.§3.3.3) folsind-se renstente inercalate Ina rvovene st supranteniiile Were ou bobian roll maa TSR La'moloarle asitrone supraincenstaile pot fi. provooate de supe: Potcofamexinald do surentetemporirat Ia motoare care antreneazk sarcini (supraincdrearea mecanismulai antrenat), de itreruprea une faze rmecaniame care nu sint eupuse suprasarcinilor se realizeazk cu relee cu earac- tn'vejeaa do alimentare sna de micyorarn Turi! ce ures & weiderd ena rj do alimenae — a otoarle sncrone, supreinensitilo pot fi datorae fie supe cred mecenizmlssntrenaty fv Topi in binornian & motor Alegerea tipueilor do protectii pentru motoarele electri ‘este deter- —Ft ale] Motoarele clectrice se provid ‘i regimurilor anormale Protectii impotriva defectelor interne ‘minal de urmétosifactori: tensiunes, patere gi tipul motorulut; smportanta mala di smului antrenat; conditile de" autopor Ty [7 e (eoveniea Ja turafia note seit din eauza sciderii tensiunii de alimentare) dupa | dere ‘ensiune peste 1 KV, volo en Censiune sub 1 KV find de regulé protejate poe mat siguranteTurbile, contactoaze eu relee sau intreruptonre eutomate ta care sint incluse relee termice gi bobine de tensiune minima. " Principaele puri de" prot} prin ele p leotrice ct ensiuten. peste 1 AV sat 4) protoctia diferentialé longitudinal’ sau protestia maximal de curent Ld ‘aruie pentru motoarcle mig. 72 rotemporizata —Impotewva scurteircuitelor in motor; DY protec{ia homopolara impotriva.punerilor la plmint; 6) pratt do tensione minim pentraaagtrafens atoporninit anu: itor motoar, « unor condi de tonics security destqurteil provera ‘tehnologic sa ‘) prot mor Dlociris 264 I lichidarea unor defecte in rojeaua de alimentare; condiille procesulut vehno- a | necasitatea anor blocdri tehnologice. ae | In majoritatea cazurilor, protectii prin relee se prevad la motoare cu ‘ | ' ‘maximald do arent temporitata impotriva suprasercinilor; } ) protecjia motearslor sincrone Impotriva iepii- din. sincronism, terstid independent (loo RO), iar das motoaree nlreneastiecanime tupuce supretrenorSeestdprolerie se combind cu pratecia ipottva sufrarartador se roalisens, cu tlae pC aga cam ae ndieh tn $7.24 Schama eu tou anton fe rennet, cnet te renfa curentlr esto repreentatt i fig 74 iar cham ou doud transform {sare Jo curont gt doul uve cate ryprecoatin fig. 7/2. Valoaren procs oficial de tebitas ete Kem 2 aeValoarea curentului de porniro al protectiei gi relewhui se destiibili- seaail in raport cu veloarea efectiv maxima a curentulai din perioada de ‘pornire « motorull Fyn may care poate dura piné fa 15. prezenfa componen tei aperiodiee, caro Je" ceputul procesului de pornire maregte cu 40 70% valoarea Tir ao, fh $6 auiortizeazt in ~ 0,04 6, ede cusderat prin adope area unui’ Sbdficient de iguranta corespuncitor. Curentul J, se determing con relate aay in care: Ky, = 14.1 6penteu relee RC, respoctiv Kiyg= 1,8 1. 2 pentru eee Rp: Kay = 3 pentea schema din fig. 7.4 (conform eelor expuse in § 43.1) HK =f pen fa din fig. 7.2; Tyan nae — valoaren fective maxim’ g eurentulsi din perioada de 10...15 sa porniii, In conditi de tensiune nominally, luneeare « fou reostatul do pomire in scurteircuit’ (la motoarele eu rotor bobinet), 222. PNOTECTIA IMPOTRIVA PUXERILOR La Fhattnr Pentru motoarele slectrice racordate la retele cu neutral jzolat, eu puteri ‘ub 2 000 KW, se instaleaz4 protectie impotriva puneclor la pamtnt. aut daca carentul de defect depageyte 10 A, Intruc: se considerd —inind seama de imaportanja mai mica e acestor motoare in raport eu generatoarele — eh ccurenfit de defect sub 10-4 pot eireula timp mai a Indelungat, pnd 1a controlal’ periodic al irolafie:, In refelle' compensate, protechin se instaleazt dack ccurentul reridual depégeyte valoarea de 10 A. La motoarele de 2000 KW san mai tari pro- teotia Impotriva punerilor Ja pamint se instaleard Incepind de Ia curenti de defect sau reriduali de A, In centralele elootrico azemenea yalori_ mari a ‘le curenfilor de punere la pasaint. (peste 5 sa 419A) pot rezulta cind motoarele servicilor interne sint legate galvanio de releaua de. Ia tensiunen sgeneratoarclor. Protectia se realizeari eu FCSH sau TSH Fi. 23 (tig. 722, PROTEOTIA DR TENSTUNE MINIMA Proteofia de tensiune minimé se instaleari pentru urmitoarele seoputi 4, Pentru a se ofectua aulopornirea motoarelor importante, eu exee celor la care autopornirea nu esto posibilt sau nu este permisé intruclt. 268 supralneisri perouloase din cauza condifilor grelo de pornite si a carac- fersticlor mecanismulss antrenat. (um este de exerply earul la uncle care cw rotoral bobinat, ou enpla de. porns mic, care antrenear’ mock nme et cupia existent constant); In seopnl asiguréri autopomniit motos Telor importante, protectia de tensine minima comanda ) dacd prin valoaren ridicatl a temporisinii rezultate ve micgoreazi ficacitatea reanclangarit automate eat a anclangirit automate 4 rexervel pentru consumatori alimentati de Tinia respectivé; ©) dact fark introducerea unei trepto rapide rerultd pentru protestiile de rererva alo transformatoarelor care alimenteazX linia (ob tensiune super ‘ard de 110 kV sau mai mult) timpi de actionare care depigese 3 6, Inaceste cazuri treapta rapid este repreventala de o sectionare de curent (aetemporizata eau 'o cu 0 temporizare redusi, in condiile mentionate In §83.1'q1 8.3.2) iar treapta a doua este realizatd cu o protectie maximal de curent, care reprezinta asifel 0 protectie de rexervs. Protectile maximale de curent se pot realiza cu caractersticd detimp independent sau dependent. Protelia maximal de eirent cu caracernick independent e rea earl cu relee electromagnetice de curent RC fi cu relee de timp RTp. In fig. 84, @ sit reprezentate monofil intro refea radial, iar in fig. 8.4, b— treptele de temporizare cu care sint lichidate dofectele aparute pe diferitale lini; acestetrepte orese de la consuma- tori spre surai pentru ca un defect aparut pe une din lini, de exempll in K po linia Z-3, 98 felichidat selectiv de protectile 39h 3" aleHnii defecte, toate, protecfile maximale de cvrent nrJalte protectii prin care ciroulé curental de defect avind temporizivi mai tari, intraclt (6 69k, fleeare temporizare erescind spre sursd cu 0 treapta ‘At In acest mod, fectre provechio poate acliona ca rexerva de la distant in eazal unoe defoote pe linia urmitoare, spre consumatori Protectia are desavantajal ed toemal in apropiorea surslor, unde defec: tele sint insofite de valari mai mari ale curentilor de scurteitouit, reroll temporigiri_ mari Waloarea treptei de temporizare At nu poate fi redust sub o anumita limit, tatruet pentru a se exclude aofiond neselctive (cind la un defect peo linie actioneagd nial devreme protectia liici vecine spre sursi) este ecesaed relabia Atm tar + Bet be ey tn care: fy este timpal prope al intrruptoral ; 2, SM udbtul efor unui raeu de timp {se adopt dubia ror ul ele de tnp consierindipotean tea mat doavane tas in avo sled de imp ou'pe linn defesta ar even critter ae un semn-" acfonlnd” mat retest ate Sabie pin vel ta iar eel de inp de pe nia vexing Gore sus ar tren o eros do senmn opus sintal mat fvremo deci ate stab); = tn timp de rere a Practio, roll valoarea entra tnlstura in (relecle', 17,22", 3°95 He deravantajl inentionat,protetia maxi- 7 socomblnt eu sectionarea Tapia (6. 83, @ louse b Fig 85 tn gonele de aofionare ale seofionailor, (rlesle 1, dofectole siat lichidate rapid, iarin Uiitfyereseitoare in trepte (fig. 85,0) sm reprezentare monofilary 2) 3}, delinitate de punctele A, B, ‘Zonele moarte — ou temporintcile fy 218 Curentul de pornire al protecfii maximaale ee determing cu relatia: 1, Jy = fee es Feo pants ham "om a K, unde. Ky este coeficientul de pe, tnt I rain (4.10 “a fine eablu supose suprasacinilorperictcase sc provedelmpotiiva rari orotate util Ge ens tempor) acon fe actioneazi Ja declangare. v . aed ae 842, HOTECTIA MAXIMALK CU EARACTERISTICA DEPENDENTA Aceasta protectie se realizeard cu relee de inductie RTpC. Ansambla? protector el teele radiate eae repreental monobar ‘nig. 86, 0, iat ‘Yariapia temporizarilor in funcfie de distanfa Ja care apare defectul — in. fora i na spare ddefeetul — fr Lau defect in K,, protecfia:3 trebuie ai acfioneze, ea rezervi, eu 0. tovap de timp mal drt decitpotria des aetna Pe masuré ce defectul sar deplasa din X, in K,, curentul de defect szevte i dei timpul de aofionare a protectiei eead® pe portiunen depen- lend & caracterstici,ceea ce face ca in dagrama din fig. 86, 8 si reralto © micjorare a temporizivi pe msurd co seade distanja !dintre defect gi sured He fle ame: Sie) ee) 1a un delet in Ky protecin 2 este regal af stones ox j= tary) + At, tip Ge nctonare al protic, # sedtind apel "E Ja un detect in Ky In mod analoy aa dllct im Ke In mod analog’ se dlermink emporsrte pin iz mole earacteristicilor, pe liniile apropiate wage pros dpe le tito, pe nie ais an peri bar ey tonporsr mal mel Sa setae a elect apace REL Tor ero pornare penlra elemientele de inductie (care asighr& protectin nace onpsusat) le feleror Rp we dtermink ok tn} BAA ar imal empertt)mgaie al ation ree (re Oo sa emer coe atrminod ap Den saya pera overeat 9 fori note acti Jementul de seotionare al releslor RTPC. a ater cra ue seen Greets Spd egal Eee Sema pcm de reurea ent do rw i etl i a) ea stra deine na aa ee aeaante maui mule carurl ee florese protecfii maximale ou cars inpentent 43, SCENE THNPHLANE, ALLE POTECTHEL MAXIMAL in variate: ou toi Protein maximal do curent poste ft reaiatt in asiantle: eu re seta earn re ag 8 oc Ge nto ars yln i, 9), dowd teastoraoare Ge crea ot ge caret Fe yg clout drasformatoaredcuren9iun elie 8,2. Ag a cum ¢a meng a szfonare(§ 824) — a refle dat ca pn uns pin onaaale nate Seem tare ela hldelanre reac cet a 260 Difarate exterioare, dupi transformatoare eu conexiuni AJA (v. §4.2-1); dacd fn asemenea cazuri nu se verfios eoeficientul de sansibilitate pentru schema din fig. 8.7, e atunci se preferd schema din fig. 87, 2, care anigurd acceasi sousibilitate ea gi schema din fig. &7, a, insk necesita un transformator de fourent mai putin, Inte-adevar, prin reloul3din fig. 87,8 va ciroula un curent a cdruivaloere (in absenfa defectelor la pimint, deci cind componenta de secven{d homo polar /, = 0) este datii— conform diageamei din fig. 8.8, a — de T= lal = [Lae + Ll =| hal =2 deci un curent projortional cu curental din faza far transformator de curent in cazul schemei din fig. 8.7, d, eurentul 1, care cite prin releu este gal cu diferenta curentilor din ele doud faze gi deci, conform. diageamet din fig. 88, 3 : = Lei = an — Lee = Shin = VTloe Datorité acestui fapt, coeficientul do sensibilitate, ealeulat eu curentul de ecurtcireuit bifazat, va depinde de perechea de faze Intro care apare. dec: tul; plus, la anumnite scurtcireuite exterioare bifazate dupa transformatoare eu conexiuni A/a, schema din fig. 87, d an actioneagé, curentul prin rele find. tooretic mn, De aceea, cea mai larg folusre o are achema din fig. 8.7, ¢ eu montarea transformatoarelor de curont pe aoeleasi dou fare in intreaga relea, din considerente analoge cu cele expuse in § 83.4 (vr. fig. 82) pentra sectiondrile de eurent. Cind sensibilitates fa defecte bifecate dupi transformatoare ch ‘conexiuni A/A nu este satisfacutd, so folosose varianta din fig. 8.7, 5; Ja lint ind la {0 KY, care nu alimentoazé transformatoare eu conexivni 4]A $i care sensibiltatea este asigurati pentra toate eazurile de scurteirclte Bifazate, ne poate folosi varianta din fig. 87, (in acest carla caleulul curentue Iu de pornire al releului se tine seama do faptul ok Ky — V3, ea itm § 4.3), be, Varianta din fig. 87, a este cea mai scumps, necesitind pe fievare linie ‘tei transformatoare de curent gi treirelee. Ea ar putea fi utilizata in e{elle eu cureni mici de punere la pimint alunci cind se considert necesar ca la uble puner la paanint aparate pe lini diferte st fie in toate cazusile decones 2atnt linia dingpre consumatori (fin numat ino parte din cazuri, cum rezultt fate ine intercon transformatoare de rent i dowd rele}, intvott In 1 ea oacankprotetie ameor lini in once variant ale fetal eth ca ne Pt apreconsumator,temperzarea este Tai cl Fae ep prk al trtlea ren mal cul, In coz defer: aa ie ent propmrtional cu el din fra fre rele Inkrut Teh et be Ble $0. Tee eaileais de sensbiitate at proteofilor maxim se provid "valerie ST pane delete po inn proba 1 S15 Peninnferte’ po element maton epee, consurpator Kort aed obtinuth valoare® Key, Cu niu din variantele mmenginateadrealace a echomelr fla ate protec maximale, 66 mentee tif aufitee de secventd_ inves a. curentul eva Protect toni face parte provetia cu releufru de cwrent de comet tai pvers ERC a, sabrat Ia ICEMENERG. ‘Acet component smeti rle pomei la pina, care ant ncofite de. coentt eee r te aearicrcitalor Diagate ator faptult ek See ebactorl lint # paint mele de curent {de defect rai mici dectt in ea Sntervin gi rezstentele de trecere owt puncte de defect (49) 85. PROTECTHLE LINIILOR RADIALE IMPOTRIVA DEFECTELOR MONOFAZATE LA PAMINT ste PROTUCTIA LINILOR DIN METBLE €U CORENTE MICK Die PUNERE TA PAMINT Aceat lini fae parte din ctele de 2..70 KY, care funcfioneari cu noutral 5 at Me Famine pin bobiad Je stingers. Valonrea curentuii de vsihere it pavzial depinde te capacitaten reflel do la tonsiunesrespetiva Humeratd din Hila legate galvante) in raport oo pamintul, care a rindul et {iesindein principal de Jangirmea total 1 a linidor din rete de tensionea seein Gy gilde eoneteuctia seriand can in cablu a rele M crtic curentilor de punere la pimiat pot fi determinate aproximativ pentru refelele aeriene ou relatia a Win KY gi im dm ‘Normativul (68) prev de alimentare i existe de ca in toate stafile de tranaformare gi punctels ‘) protectie neselecvi Impotriva punerilor mono- a2 in mai multe ante [ith " : aes ae neutrului retel Hecleazk U ne ta ith Sl oa anormal pe te semnalicaren Sansa de protectie, si deconectese fiecare linie succesiv intreruperen semnaliziiril “ ‘rei aie “ de earcini. ae ae ws cana Sin none dee cea cn cnsatote de yet bit admit funetionarea cu o punere Ja pamint gi in cazul cind timpul waste ut psu In eet eto a dian “nuare’sint prezentato primele trei categorii de aoluti, 4, Proletii,maximale Homopolare de exrent Acctea. 80 cu TSH in ine de eater gow POSH in ile woos” "NEO areal de. porsiry al protect tabi, demic fm Faport curentul capactiv oy al lini! protejate, care cizeull prin locul de instalare iT rptel di fo cei, pnta ce prota ok ata ret ‘it ate a neste Gy hy rei a ie poicu protelp nelemporias ‘ Pehtra pretecflud tempoteates porate gi Poy = (150-2) Toy 283ui de pornire asigurd_ de bigs si desensi india age x erent do deste ah FSH eau TSE 1 eee are dd senate Ky, tnt parle ‘ a) K, Aceastt valoare a curenta de a a crete ha pin protein i Fae ig sidpantemaae'de ls avlegs bare clare [1 rea inca net rani tent peo lint Coren Zn, care eiroolk prin protect fone! Ie pani pe I. oe Tigres = Lpam — Fors (84) entului de defect, egal cy sume curenilor ne Lp te aa a tate Tage especies Hinde Wa twturor capa rental capacity al lnici defects So a ie cl a ge tware debitind in paralel pe aceleagi bere eolectoare, ‘es ah ht Kone = ceurentului Iya core sireult ‘ 1.25 penteo protect selective Taurus Nontivl prevode Kin, 425 penis, protetil edetive otra eri Are’ 1 pear, protect seen tellin antes abn confi fiom Het 5 1,25 peniea Jinii de cabluri gi et 18 entra Fini aerien. ve ‘Gonsiderind 0 protectic netemporizata, joares mini val ‘ conditia de sclectivitate impune Mey le de mai sus capt aspectul: (conform color menfionate anterior) gi devi rela en Hot 5 4,25 ini ‘er cd 24 renultind condifiile de asigurare simultand a sclectivitatii si sensibilititii Iam 2 oy Ja linii de cabluri gi Him 3 Tey 4s lini aeriene, ‘In cazul unei statii cu numai eiteva linii aceste eondifii nu pot fi indepli- fee AN diferente dintre sume curenior capacity ai tdturor line (egalé cu valoarea totala a curentului de defect Zea) gi curentul capacitiy Tos al liniek defecte, nu poste fi atit de mare in eazul tespectiv. Ca urmare, protectia maximali homopolard de curent nu poste fi ulifizata in asemenea Pentru protesiletemporizat, condifia de sletivitateimpune o valoare ‘mai redus& a curentului de pornite, respectiv Ip = Bey 4 ssigurarea simultani a conditilor de selectivitate gi sensibilitate conduce Ja relafii necesare de forma Fyn 8)5Tey pentru lini de cabluri gi Jom > Ses pentru lini gerione Condijiile mentionate limitear¥ utilzorea protectilor maximale homo: Polare numa Ia hinit pentru care sint eatisCicute relafile impuse naportull ‘intre curentul total de defect i curentul eapacitiv al link, Acest report se ‘modificd in sens nefavorabil in eazul functionari refelel radii cap Tints deconortata (intruclt se micgorenak valoazea Zyuc, ceea ce sporegte.difical, {tile mengionate , Protec lretionalehomopolare. Proteoile directonale homo Bolate sist specific linilor din rfae bucat, dar stat ules pening Fadia inert peri aigorern tne! snsbiitft sports ey oes Atco expane Ta protects masimale hameroltey Folosiva protector dvetinute homapslere’oeheseazh. pe elarajulul dite curental homopolr 1 temnunea Homopelard a cal erat sted moaofozat pe linia protajatt ia carul unui deft onotasat eaters ‘Aveastd modifica este analoaga eu cea niall tg, 250 yee pees 4a pimint:monofaate in genrretoars) prin censure Sonven ponte deta de tical a curentathi Momopolar pin genoatorl Select nae carne soeratoar. Protectile drecionalo homopolre alo linilor tmpotsiva punerlor ta mint monofarte se realizeas cu alee dnetionle(anahvate in Subeap 6.2, Slimentaren bobineloe acestor rele (amalaga cu cen di chee reenor, {etd in fig 3.38) est roprecentata In fp: 9.24:habinn de Lanse fase Lal de tensa, tn cartlreleslorelvtfonice) ene thmestats cu tenons ‘Rroportionall cs componenta de seovensd honapolart« tensuni, cbr fo secundaral i tiunght dethis al na ranaormator do vensuae Rea oditicarea 205bara hina (48 ren poprinah componente de Sevens care vomngpalard, in timp ce curextal homopalar de pe ine sinatoase denen Pee opus ‘sensului curentului homopolar al ti a inno ten Saad cu acuta) eae defazat i aor ind es) ator fapt, pe liniile din retele cu neu he .re [19]. Datorité acestui fapt, p in re mara Fan aera flee dirctonae la care cop de rot rin relia (28) ~ are expres: ee ibilitats cima, in ean (85); aceate en aigurd o sensiiitate maxim, a ata a cuplului C,,, pentru valorile neath : fai and opos in, ele dou eet pe ini la delete K,Ud, sin ¢ ett earn vigor tefionarss select an \pensat. prin bobind de stingere nv in Ia pamint monofazate pe o linie, prin punta! dete ia 2 Geom n e ahl ae P Ure expresia Cy = KUT, 008 Proce ant at nonagate pe bn ‘din refele cu neutrul izolab saw com- re en yh dete rove eg rag ly ec cee ae Boa ne "a ari de ret i Ets Set aco 286 Sensbilitaten reteului este ridicatS, intrucit amplitudinea curentului in prima semiperioad a regimulaitranzistoriu este mult mai mare deci amp {tudinea curentului tn regim stationar, iar pe linia defects amplitudinea coven tulul este maxima. Datoritd porformantelor ridicate, releal R.D-T. poate fi utilzat yi in stalii cu mai putin de 3 linii radiale pentru protectla seleoivé Impottive pinerilor la parnlnt“monofezate, ¢. Protec(il sensiile 14 confinutul in armonieh superioare In eurentul hhomopolar. In cazul une! puneri le pamint, curentul de defect are we cont important ‘de armonici impare, datorité functionari saturate 9 wonste toarelor din retea ji arcubui lesteia din punctut defestulus Dup% cum sa mentionat sila protocjilo maximale homopolare de curent, pe linia defoott curental are 0 valoare tai mare dectt cea curentilon fact iron prin lini sindtous,rezultind din insurarea aceatorcurentises orice urentit de armonie: supécioare din linia defecta au valor! mai’ mart dente ceuren{ii de armonici superioare din liniile snktoase, Pe baza acestui fapt au fost elaborate gi sint produse la ICEMENERG indicators seetiv de panera plnint (ISP) gi rele do protectio. impotriva punerlor la phraint (REP) in rotele eu neutral isalat to fat. Aceste aparate compari nivelul armoniclor auperioare, dia. eorsefi hhomopoleri ai tuturor Tinilor, selostind linia defects dup cantinutul cel mest ridieal tn armoniei superioare Din punctul de yadere al soletivitatii, aparatele menjionate actioneani coroct in statile ou cel putin tre lini radiale, iar din punctul de: vedere at Sensibilité aofioneaza corect in vefalele in care curentul de panere Je posint al intregis relele arp col putin valoarea 15 8 [1S Indicatoral select de pune la pamint (ISP) este previizut ew wn comu {ator ou 18 poritit manevrat’ manual, bare permite alimentarea succes de la ‘TSH sau FCSH instalate pe diferitele init, selectarealiniel defects resulting prin indicatia maxim’ a sparatului de misurat couectat la iopiea filtro de Reloul de protecje selectiva tmpotriva punerilor la pamint (RPP) este format din 5 module, fieare conpinind un filtra de armonict superieare, un lament comparator de amplitudini, un ampliicator gi un rele de iog slimentarea RPP poate fi {acuta de'la TSH san FCSHt Find format din 5 module, un relow RPP poate conirola § lini In cazul ‘tafilor ex mai multe lini se instaleard mat multe relee HPP, conoctate intee ‘le fn mod. corespunzitor In aceste refole — care 1a noi in tard iim multe alte ,ari sit relelele do 140 KV gi mai mult, datoritd logiri la pimint directe © neutrulay PPanore la pammint reprerinta un scurtoiruit’ monofacat, eurentl de. defect fiind de acelagi ordin de mirime cu cel de scurtcireit trifratDe aceen toate linile se previ eu protect) Impotive seurtoigeuitlor mont terete on atfionnce Jo declangars, Reabzate pe baza componéntel de Seevenjahomopalar a curentalt ve tants deck protectia maximalé de curent ar fi relgaté in varanta din re ae aca Br nasa qi eeurtcreutele monofasate, Nw so ubieazt fin te 2 Thia’nuasmalé mpotsivadefectelor polferate gi im caltate de aa tse ri weurtcrcutelor monsfaate ~ cera ce face ct nich vari eee eT ee, sh nfo miata — deoarece scout soloie ar sien out deravantaje importante “pl de acionere mari, tnteult temporaria stt catoulate fn raport co gE ana ugar des rama apo ce seuie glvanie le fniaprotejtd, cum este nocesor tn cazul protector joteva seurefeuitalor monofazate “} eonibilitae relativ red, intact cuenta) de pornire este deven- 2 ccearental de-sercins maxima a Tinh. Do aceeatinile SOS A ROE neo previd cu protect speciale impatsiva sourteire felor monofazae. nt pe aceste Knit sot ivtalate protetii de distantt — ele mai ris: pind pli ia enstunlementionate — acta, avgurl i protctia finde Preearcreaitlor monefarat,Inuruch noi im far, ca gn mule Impolriys ser acazd protect de cstan}a care e{ioneesh at Ie Seurcicai- tie Wa tut et gk souriivntee monoforate, De aren, all protecie tee poate dcrduteor monoaate ar ti mak o protecte de veaer “reals radinle care musing previguto cu protechit de dstanit (de exer NG Terminale simentnd © safe de transformare de I care nt ser tate lini), protectin mopottiva seurteirenieor monofeate se rea rae a raacent alimentate cu componente de seoven} homopolaré roe tule Inteuelt in tlelele considerate scrticeitele monofarae nt a aanraeentate numa din dtectiasirselor, oi i prin nevtrele legate direct la aot a uanaformatoalordoypre consumator ead acesten au nextrl val pawn, ponte sdlctivtate poste fi necearé dieeionarea protects eee aenteeuit monofaat pe eave vend spre sureecurentl de defoct ace drt nevtrle legate, fault ale transformatoaralor din staia cr eran Hint protejata are 0 valoare superioeré vali do porn mice utalath po aca ini impotriva defectelor monofazate w cs 3 erestoroca sctiondsinaslestive; tn ear conrar, nu este necsart dre fi Proveile impotriva scurtcireutelor monofazate pe liniile radiate eare tur Hint provazote cu protects de distanfA ee reslzeaeh ca section home polare gi ca protectii maximale homopolare. ‘oventul de poraite Zp, al setionirilor homopolare netemporizate +e dotemeind ou o relate analoyé on (84) pentru secionares rapid& impotriva ‘defectelor polifazate L, Kay Slosers a) Fyn te 28 unde: Ky = 1,248 Tyme mien = Slosonn He curentl suirt=Slycien eae chrenthl In raport cu cate se. desensibif eal proesia lini orespunsior antl de fet i capt oun cl Ta cae ato in'valonzen maxim a acetal coven ach acasta pre inn scartecut once Sa a un setter paint fur Cle mertnate tn § 2.7. ae in carl seurtsireaitular monofazat, din (2424) remiks 13 = I in confurmitate ex (2.489) gi (2.140) ti de career Seu considerind ew aproximalie Xing me Xana Foeuld 80) si, dea, Yintnd soama de (2.190) gi (2140) se obgine sau, considerind eu aproximajio Xyey = Nouy renultt TY SE Xen Kae en Din (86) $i (87) s0 obtine aa es) ova oe ara daca schamete de cael al mpedantelor dir ory iranstigurts gi vedune tn aport cu punoldl de llos . a'ealah stunct un < Kiva ee we me 7 I< I (8:0) tn (85) trebuie considera i itn 0) te iderat Zyem cg 18 un eourtoitout bifazat la piriint - 28In cazul eind « rorultat eat) eta) scurteireuit ou > si tn (BS) 50 infroduce valoarea Tsai Fronofazat. In &. De acemenea, dack dintr-un punet de pe traseul lini sintafimentate stayin eeatie (canatate") cu transformatoare Y Ye sa eu antetrarson, Statin evel crema de pornire Zyq, trobuie desensibilizat i tn reper, rae em ann in caxal unui detect la pimint in", Ia barele, de eaten afrmngoae sau autotransformatoare; pont Zr tale loans uperioaré rerultata din desensibilizarea fn raport ea delectele in K 9) K’. Tack gertionaren homopolard netomporizaté. nu este direchionatd, tre pain aes ark donensiilizren gi in raport oo cureatol cave. could, prin pe eat ta sens very, la defecte Ia mint pe o Tine vecind spre sure. dra hinia,protejati amenteazi transformatoare, atonci trebule ver: ficath Mexeraibnrea ourentiui de pornire al sectonaris netemporizate # foal mene egronial Ge oo de Thagneticar, din consierental mentions in § 83.1. Caventul de pornire I,,,8l seofiontrilor homopolare temporizate so dosens sbi ant 4G Bore on create porno al rectiontrit homopolarerapide de pe linia urmatoaro spre consumatori ‘(la azefinareahomopolara temporizat, in cazul absent dine treba jesenaiblizarea in vaport cu curentul do defect ct Pre eri tein gia protejats, la un defect Te pint peo Hinie vecind pre. surse Pentre protetie maximela homopolar, curentl do pornire se determin din atin Hosensbilziit in raport cu curental de dezeculibra reports’ Pi aaa aoa FCSH in caztl regime stafjonar al une ecurtirout exterior trifazat, ou 6 Felabie de forma gg = KugKapcl test spunaiteare und (913) sin care: Kyg = 4,255 ” ee in tunoyie do temporizarea. protectei maximale Janet ta sou absenja aeceleri avstaie dup ‘Sybanrea dspostivulat de RAR [35} Im practics ror pontra corentul de porire al protectisl 0 valore cupeealinse 0% $1 08% dn corental womnal al nil protjate, Pan ne puteciel maximale Romupolare se. stabilegte tn trepte res nemnarzare Comaratortapre surely Inst considerind mura elementcle relia dePes Ha prota, Intraltprotxhe ma aofoneax a defecte legate galvanic de Hs Dipage. magnetic ew linia, Datonta. accttuh apt, sonora Jn eltjehmaximale bomopolare renath snail mah mek Seneca Pfs mmximule de cureat a seleia init Impotsva score Sele inte fee. ——phonpepla Liston cu sums ‘BILATERALA eres 94. PRoTecTIL pnevazurs sn iene nie rai ne intr neal hg. 4) sestiatin proerior maxi anil poate obbmaté mel pi tenet mp wizdrilor in trepte, deoarece pentru temporizarea a pro li sar objine condifii eontradictorii din coordonares, poridril protectiilor de pe liniile veeine, intrucit m teeta oe ‘reascd de la fiecare protectie sp In rofelel rade. De aterenea Is line eu aliments et lou almantare Bilatoraé — spre. deuscire clr ant ear abn) te pol en otetr aeteorzte a apart pes’ ein "rn, fat falta ier denser raport cu curentul de defect Ja capatul opus al zone: protejate. an Pentru ambele eategorii de protectii, ate posibil ca temporizirile 8h spre ambele surse, conform principiuloi foleit, c snk dniate inpotrva scatter intr lae eek al poled homopolare impotriva pus i 2 ;potriva punerilor la pimint sau scurteiruitelor monofazate — OHO Fig. 94 tdementul ditecfional, realizat. prin releo direcfonale. ne” 201Se objin aatfel prote{ii maximale dircfionae gi teetionir! direetionale tmpotsiva scrteincutelortntre faze, respeetit.protechit| maximale homer folare’divectionale gi secliontri homopolare directionae, Trawrueito retea buclaé cu o singuré curs de alimentare, caro, nu are Hinluar Gingonale (lig 92) poste Th doscompusk In 0 serie de ini a? imentarebilaterala (ea ia. fig. 9) prin sectio eaaimvgtele tn. rursiy_confinutul acestut capitol ce Zelord gi la asemenca Tefele buclate 92. RELEE DIRECTIONALE 92 CALITATEA. DIRECTIONAL Fig. 02 ‘Un relon directional este destinat st sesizere variatii importante ale de fozojtai curently dintrun anurnit punct ia raport ou censignea in aves, veraseokionind (cum + ardtat in eubcap. 1.2) cind acest. dara) se mol Puaet, ochre a aparifici unut defect, cu aproximativ 180" in raport cu fick, ca Min regimol norma de funofionare; in mod curent, © aamenee see a defarsjului este denimaité conventional ,schimbare de, sens™ a sari a aercsel insugifiind conventional, conform celor menSionate tn boop. 12 Peatra controlul defazajelor pot fi folosite att rslee de curent alternativ realinate ca ralee de induelie aau clectrodinamice, cit gi relee cu curengi re: TET iatad goama el operstia de comparalie a defazajelor dintre douk drestt Heft efectuata (vf 164) prin comparatia valorilor beolate rims Pemmetidaa de apeste.mirimis datorith acest fapt, controll def 20 un poste fi realizat gow elee cu cuentt redresai, care compara ampli adinle, de tipul eelor din fig. 4.13 ‘princpiile moderne de control al defezajclor prin intermediul releelor lootronice at, fost-alustrate 1a. § 4.7.2 Tn osle co urmeazh sint analizate relole de inducfie pentru controlul dolargelon’ sar ing 8.2.3 ~ dup expneren caracteriticilor de aofionare see am prozentate releelo ditechionale ew eompararea ampli Ainilor Garacteristicile releelor direotionale pot fi determinate considering un roles a taluchia, in care cuplil de rotaie Cn, eare aofioneand axupra siste fulai mobil este defini de Cy = KO, 04 sin By Bey oa) unde: K- este an eouficient de proporfionaitate; @,- — fluxal creat de curentul 7, din bobina de eurents “Oy — fluxul creat de curehtul Zy din Bobina de tensiune, entire a 0) ipoteza o& dofazaj le Bdintre fuxuri i curent * jeterminate in principal de pierderile in fier, cit Sie penta cele dou habe — Witind's =a gy ro ea B= (9,42) 09) fi iloeind (23) im (84) te obtne Cue = K 0,8, cole, tae (4) = Kh, y= Kile fi eu Ty KU, reat ‘nt = KK I,K, KaU, cos (9, + 0) = K,UL, 008 (9, + 9.5) cu Km KK KK Uaghiul ete demumit angh inten a relat i Ia bobine de tensa ign inurl gr OO at valurea a0 la ate estar oe stata ltr van’ ", deck con (pt a) Oy fi of (oy Fay Sh eran on 20) panna eta pe Ha peed Sic Tagaita tunel a coptele lel (vsubeap- 1.2) do'3 moda ex Siren t0o!adofajrallgcoot co ace cain pramel caosk rere conga 0 iin din cae Sr eo) gnarl art urde totstle ive eine atonal el sent, cen, ce daisoe tos PropHltate‘ifecionalte eleuuis in rogiel” normal‘ asfonsera, 295oP cidorea contactelor, pe Hing condiia eget de gensul eupilit CaF Cv (5 a) ‘La limita, pentra acfionare este nevesar Cae = Cres Crop = Cree 96) ‘seu, notind Cpe = Cnc deci pentra actionare cuptal C, Coe Ce AMACTEAISTICILE DE ACTIONARE Din (95) a1 (26) se obfine KU, L.008 (9+ 9): en 4, we abjine dependenga dint tensitnea mir dave 4 curental 1, Son 98) Considering in simi Ur qus emteu 8 g, ft are define earacteritin tonsigne-carent a mite de atinare ig, $4) : ee Hes tertile tn eave. = deel 08 (2, + &) = "Tot ain (97), notin Us, =S, 9 find puteron aparentit In bornele releuli) gi fine eee Be find pateren "apace | (eerie ceceatc la boride releulti pentru ca acest mune ia Tinila de acionare) se obfine s, Kees Gr FA jie e deel, pack vara ale dean i ecalg a) tee sxe ase THe postin sn alte regu ug cond oe enh leo ments Matra j Bs ats et mu constant tporanl ate fete ar et ounce ae ens Fa ep spel pute ee har rie reine mg eid olan ‘em tena any sue apt Nesom I a shat iit apts i ei 7 208 seu, notind roratrelaia Scot = mere care definele caractrnioa unghiulart «rao directional prea nig. 88 apni depen ane pt pa Ih Su meteor it orale releuus pentru asjonaee detail 9 (040) Fig. 86 #1, ponte py = — a remata cos (p, ea) = 4 wh ee pean (e-ba)=t gi doc C,,. are valoared Din (9.40) se poate obtine si curactoristioa de aotionare a releului direo- ional in planul complex sl puterilor gi in cel sl Ayal plana compler ol peter gm el al Yapotanfelr Ante din Sain 698 (8, +.) = Sy oat) si cum in planul complex al paterilor vectorul complex Senin = Wel) foce cu axa realé un unghi_ 9, ig. 2.6), pentra obtinerea Actonire 3c fl) deli de 1) ete nacre prin gine 38 iE Ganga Sy origins "wat traere'0 perpendicaletis sect potent colar bgt AB Sis.) eect eal genta vr oe ror_vectortor-complucg Sy Itnusit. pantry tof. ecto cu virful pe dreapta AD eve Toe’ relagia — “ set a! 1Ssaual “608 (0, +2) deci are Toe relafia (9.14). 208complor al puterilor, dfinind conditile d fn form compexs,ecusia deptel AB vf RelSy auth) = RAW el = Se es) ristca de actonare « roleuul in planul Droapta 8 reprint (Meade de clonare le flela irextoal i pe vasrecgrsateet cao lea eet ne stomnumied valoare | S,[, earacteristica,de_actionare me en ets me avn 32 Sr Telatia (95) conduce Is ox Ky= Kyoona th Kyo in) desk rela eto sensi ait avi (oo Ree fate ele pute active a Tntruclt Case $1 Sy = SM aw valori foarte reduse, in ieee cor * sracteritinh proximate’. ae spots din fig 9 Sider = caret tcisen de nfinare in plat! Hpenanteor 6: yine'sexma whee roxpedtivigraott peti Hi 9.43 9) remulté Zhe 26 i deci exprosia (9.12) poate fi serist sub forma Se 0.48) Comparind (9.44) eu (9:42) ge constati eX planul complex al impendan- {olor cardcterstira exart8 do actionare se represin\N printro dreaptd parse Ie cu dreapta AB din fig. 9.7; ea poate Th reprezentata chiar prin dreapta ‘AB, tinind senma in acest. car de Tactorul de scard Ff, care intervine in ‘fsurarea modulelor impendantelor Zn Caracteristica aproximativi (considerind S,— 0) este identied cn cea din planal complex al puterilor (fig. 9.8) Pontru wom 0 (evea co ar corospunde la 9, = 90 tn fig. 9.3, deci une hhobine de tensiune ct resisteata negljabila in raport cu renotange) rezultt sin (25) RZ, eal] Cue = KUL, 008 9, = K,P (9.45) deci roleul va fi un releu do putere activs, earactoristiea fexiclt de Sonctionare avind aspestul din Tig. 9.9, ¢ (corvepunsind caraoteristicit unui lea de sezistonta, tm planul complex al impedantelor, conform fig. 40.25, a) Jae caractoristica aproximativa are aspoctul de fig. 9.96. Pentru «= 90" (ceea ce corespunde 1a gy = 0 in fig. 9.3, dock unei bobine de tonsiune ex reactant. ne sijabilé; acest luora ee objine In practied prin compen Sarva reaclonfei inductive a bobinet printe-o cepucitate logata in seri) rezulta din (9.5) Cra = KOE, 008 (6, = KU, sin 0" ~ Ke, (0.16) ooi reloul va fi ua releu de putero reactivil ow 0 earae tonsil exactd de actionare ca In fig 9.9 ¢, (oorespum. ZAZZZZ, ind earacteristiesi uni rolen de. reactant in. plana af : Jmpendanjelor conform eu fig 10.28, ¢) §i cu eeracte ce tiation aproximativa ca In fig. 89, d Releole direojionale realize ca rolee de induetie (com este roleul IMB-174/1, de fabricatio soviet, c ubljzat la: noi in “tard) au! avantajul ef aofioneazd rapid (in OW. 004 8 ‘pentru Cry = 3. Catrm) a au o tensiune” minima de nofionate U,q0 redusl Z/ZA/ZZZZ. (Wruie <1 V ponte 9, == — a $Z, = J, oh Ele au insi'in consul telat ridieat “circa 40"VA. pentru d tele de jume i cirea 10 VA. pentra eireutele de curent — Yideci an fu'o sensbiltete riicatd, ceva ce coniduce la. murirea zonelor moarte ale protetilor (v.§ 9.3.3 Sensiiliajit st reduceres.zonelor moarte trebuie ca tensiunea. resortulat 291‘pare pericolul ac}iondrilor fa s0 micgora Corgan 44 deci Sag) gi atu false, in oazu) “Vibrapilo Un consuea male RBM — 174}, 0 variant \" 4 ie leuloi IMB-174/1. cee eae get serene doctoral complex Zar Sif 12+ Res Revs], (947) unde: 8) ca in (088 4): Fete ghana selenite Shc, foe vores pm “lSiapedanter to comtad Pid (itt) ete satiate numa ack Z, coe Ga ca val pe cattle Dect vil veloulaZ, ate Tn rome de aninare tg 30,9) abe V2.4 Rerm| > 1Z,— Rem, 049) crn nepal Cu > Ca fea scone Free eebeeettrali Z, se asyte In afore fone de tjonare ig 8.102) atone (Ze Rem\ <|Z— Rem, (20) cova co corespunde ca0tllh Cu < Coe feat nw nein Trem eu fk Ampltind co oracerstici Ge aeionre tab fmhe oat) 298 rospectiv, tntrucit conform (9.48) 02%) In. § 1.64 sa ardtat o& pentru controlul dafazajuluig (dintre dowa mi faxoriale Mf 9i 1), in eapoct cu valoarea de 0°, pot fi comparate emplitudi- nile marimilor fazorile $= M+ 3iD= M'— WN, la limita de achionare ~eind = 0 —avind Toe egelitatea: M+ N= |M— (923) 1a relele directionale,relaia (9.22) este putin dierita de (9.28) deosreve aveste relee nu controleark defezajul , dintre iniimile U, gy. ci — In conformitate eu (95) — controleaza valorile unghiulit 9, in raport cu ‘valuarea de 90°. De aceon, In relajia (9.22), care definogte caracteristica de storal {eaten preslabil rotit ou unghiul «(= Sane |. fara} 9, +2, care este con renultind intre veetorul rotit oil, trolat (In sensul determindsit dack 9, -} 2 > O0° sau 9, -+ 4 < 9°) prin come erates amplitudinilor exprimata de’ (9:2), Releul direional static produs la ICEMENERG functioneaz’ pe cipiul eompardrit amplitudinlor, find compus din elemente de delarare $i Ingumare fazorialé, dintraun amplifietor detector de_polaritate, inten ‘rigger Schmitt gi dintr-un eiteilt pentru menfineres constant & tensiunit do alizentare a arplifieatoralut (104, 405, 106, 71). vest releu controleazi defazajul Y dintra tensiunile U, gi Uy (in raport cen valoaren do 90°) prin comparatia amplitudinlor tensiunlor (9.4) 8 (925) Pentru (9.26) reaalt (0.27) ‘1 roleul aotioneasd, pent (028) rezulti (9.29) 41 releul nu actioneaas, iar pentru or (930) 299Us i= [Wal oo) reloul se gisegte Ia limita do acfionare. ‘La intrarea amplifcatorului electronic: det ‘o tensions do intrare 1, avind expresia or de polaritate se apliet y= Wal = [al = 10a + Wel = 12s — Bet (93) i din (2.27), (229) gi (9.3) rexultd 4 roloul va acfiona clad 4 >0 (9233) mu va actions eind os 2 * 4 <0 ay ect relenl scfionserd numai pentru o anunith polaritate a tensiunii eonti- ‘nue aplieae la. intrarea emplifeatorulu olodatd, sensibiitaten raleului va fi maxim’ atunci cind tensiunon vu; — reepaetind polartatea gorespuneAtoare ralaiei (0.33) — va aven 0 ya- Have medina dla (028) lige 14 80 obbine, pentra 9 =< 0 1, 21+ Yel = We Uh SW Te — OPE UE TOU on OFF UF BOT, eG — VOR OF WT, 008 4, (9.35) druelt nil opus lturi OB (ceprezetind UUs) este opal cv = — ¥ nehiul opus laturii AC (repreaentind U', — U,) este unghiul ‘Din (3eh we const chu; a avon vloaro nekimd abun elnd diferent inte conitjile de ub radical va Trinaxima, deet end diferente Up OF + 20,0, covh — (UE UL 20,0, cosy) = AU Uy cond (9.58) ‘are 0 valoare maxim’; pontra valori date U, gi Uy valonrea maxim& a expre fei (9.38) este atime nd 90, (937 costa reprecentind desi unghiul sensbiitii maxim. ‘Conditia do achionare (227 este Indeplinit gt in aaul ead fagurit Uy sl fyrachimbt Intro} pore, Aeoarece Uy Uy = Uy By iat [Us — Us} = Wa— Gali (a’urmare;aofionared relethui areloc alt petra gama detazajelor dufinitd de (2.20), cit gi pentru game = 9 <¥<0. (938) 360") a defarajelor pentra Fig oat deci gama completé (in cadral intervalulet 0. are feloul actioneazh are expresia 7 = 9 0, eel daca 7 Wal > 1, 303stunci — tensines redresatd de pontea Ral find mai mere — punctol A eapita an potential poziiv in raport ou punctal B gi tronsatonl Ty incepe Sib locke, era ee (punotal D)pronind potorail peat al puntata ‘Blocateatrangitord 7, wi, cn urmare, apariia nui potential egath al colsetorafut stu detenning cnduste traneatorulal Ty qh del eregterea Srnportant’ a potenlalaii coloclorulus acesui transistor} tresteroe. respec tiv provoact Blocates transistorsas Ty al triggeroios Schmitt) baseulares triggerali: tranzatoral 7, tro in statea de conducte gi cregteren curentw Jnifde volector determina ‘ctionaven releuul eleetromencant de iene, AP. Dioda Dy asigurdyrotecia.tranaistoruluh 7 tupotriva. supratensualor datorate industivtats hobinel rele AP. Diodslo D, si Dy limiteadt somnalelo aplcate la punctele de intcare C—D im outa sind adoste senate ar depagivelonleadiisible pentrd tran fistoral 7,, asigirind aatfel protenhia acest. ‘Tranzistorul 7, are rolul de a asigura um consum constant de la sorsa tan fn > fs tr 2 fan Pentra ea protectile 3,2 sn 1 a4 ny aeionede neselestiv a delete 1 lini protejate de protetile 3-72, 11, Conde indicate snk tne de Fepultstisfacute, incrult protec 28, 229111 at In ganeral acecai Lene pprivare eu. protictia 10, ob{nuté. prin eqslonaren treptslor ereseitoare Ricepind de fa consumatoritalimentats pram nile redisle reapectivo In mod analog, incepnd de Ta ay ae egaloneash tn trepte erescStoare spro sursele de ainatare , temporaiile protector, 8,78 (sinapre 53) erin py testy fog entrs ormninea mal ugord e'dlagreme, aoeste Temporier) a reprectntate in fig. 045, 9 sub axa abecisalor “Fintnd soma ct de regu se ob{ine te = tag $i nlruct — conform color menionate mai Jntnte — gy, — toe — fgg = fey tnseaE ch pli fe verified comiile hg > fu ty © la Bk fy > fm, esate pentru ca Protetile &, 7's 4 ads acflonede mecletiv "ta daecte pe Ini, radiale Tare plest in 'stayile intermediare 20 = Peta a a = 2 05In acest mod va fi selectiva gi funcfionares protecilor 5, 6, 7) 8 eub actiunea curenfilor de defect debitati do sursele Sy Prin urmare, prin aceste egalontri de tomporiziri este deoeamdatt asigurata onc{ionaben, seloctivas a tuturor”protertilor Z—8, Insk pentru esate dintre ele homo in raport. cu defectele aparate Inte lool de intalare aioe ura aponcs pe aei rlt,ind ds prin oet Aotastalare al proveopie circula corental debitat de sursa spre cares geese Shstalat peotecjia, respect Se conitaté insi ed la defecte care nu se incadrears tn aveasti categorie pot aydren aclinnies naslgctive. Asti la un defect in Ke protecia 3 poate Pei aeetseleativ intrucit ty < tqs pendra a elimina aceasta posibitate, P SFse diteelionesza (prin. "tatrod oo direetionale Tohomd), astel Incit sf posta ecfione. a ira caro consi ventional ek eurentalui este de Ja bare spre lini, iin car contrar 68 fe blouatd. In fig. 845, 0 direchionarea exte indicalé simbolic prin releul yectionsl Di" aviad in interior v sageath in sensul curentului pentra eae ponmiteacfionarea protectiei 3 “be un defect in K, poate actiona greyit protectia 4, deoareoe tas < tas este dacl nesatord dhcechzonarea pe acelagt principio (caro este general al die Siifitnie} blocareaprotectied ind sensol ‘conventional al curentubl ate Te Re RAee pre bare, Direcionaroa este aimbolizath prin releu! drecfional ‘he defecte in Ke gi K, protesjle 3 yi 6 — pentru care a resulta, din ega- Jonaran terporisirlbs, gg = tg ~ ackioneazi cu aceeagi temporizare gi deck Mot zpinen Rinctonari agseleotive; de aceea, se introdny blocajcle direcfionale Dy ti De ‘Trebuie ak te mai verifice dact protectia 1 poate actiona la defecte a sursaf (respentiy intr-un generator, transformator seu bloo generator-trans= {ormaion vate olunenteaza Fejeaua), intruct imptl de aefionare al protetiet temportzate de regerva) a elementului care represinta sursa s6 elege miei Meare ett f,ani det protectin Zar putea seliona neselortv la defeete insureds Tanentllde shurtoteut debltafi de sursa 5 Ta un defeot in sursa Saint nei Ge dp snl (datortareactantel maria rélele) dintre cele dowd sirse} inet ulonle Tor no ating de regula valoarea curentului de pornire al protectiei YH aseesta'nu poste aofiona neselctiv. Dacd Insé asetnenea aclionérs pot fa lr anc e divioneach puttin Zp cur, dack ete neter, se disotionvert gi proterjia 8, avind in vedere defectele Jin surea S,). ALIMENTAREA. RELKELOW DINECTIONALE Exist o varietate relativ mare de scheme de conexiuni pentru releles irgofuonale. Una dintse cole tnai utiizate In protectile Impotriva. scurtcir- fuitelor intre foze este schema denumita xe 90°. Tn aceasta schems bobina de curent (in eazul releelor cu douk bobine) ate alimentata de ua tronsformator de curent de pe una din faze, iar bobina Getensiune este alimentaté — prin intermedia! unui transformator de ten- 308 sinne ~ cu, tenwunes dines eta doud fxs, en In i, 946, zentata in ipotera cA ar fi instalate rele directional pot Me ede’ tri ey, itil racine ptt ele er ta Shem te dem det penis cael ea i oo re eavntal din boa de cleat a fctn ey yt en Fig 018 Dobinei de tensiune existé (in ipotera hobina de ensane exit (in patra actor de puter a fob 2 Inaintes Vensiun La un scurtcireuit trifazat simetr st defazati et Gor) gi dori defazajele dintre curentir dia bobinele de Curent tensile 1 fensunile pe fart) un defaraj de", curentl find F ie pe linii aeriene curentii a 0" inure tensile pe tal (aye ee ee gehS aplicate bobinelor de tensiune ale releelor directionale vor i ensuite Pin = Fes = Mee = — 3, {aloeen find negativg conform conven din subegp 4.2) Intra cuentl Folosnd reese um ung intern fala tae objin sombitates matin directionale. : a 2H, ane igus cos WF cuplat'Goy maim al reehor<0 <0 valees a= dei coapande Sere ale ver a seyeiebiteea stun eine eu capac aie’ Dubin de ncn brocade rtstanta reentets ena dus Te watoaea mentionaté (¥. § 9.21 fig. 2.18) A bine rea ex ne fae $2, cap Coe ae Pla po Tau 8 re expres se KU pal ys 008 (23 + 2 (9.42) ‘ferns Ja defecte trifazate a rerultat 9, tut Ja defect at 25 Coes Zintrucit defazejul @-- este apropiat de —30", pentru a = 30° relew “a 'Tora fsa Hh sproperea seit taxine. Se conta 43) di es ‘ie a. 917 Pe 038 sipltal diagrams! fazorale modilicndu- ou doplasrea, punts de de Te AT int (conform cu fg 210). Pe ingteaceme de aU", In peutic ov vtlieadi de atemenea si © seem d6 80" (1) ot ae 1 rete clint IMBITA). de Terao. tov ck ree $l bina de tensiune a boriele 7—8 nexus 3 = 2, 1S aan eiome ee austenite Domele 8 re = 208 atorit intercalisi im serie a rexstente) R, Nu se peeved dsponitve pen Feglaren valor de aefonare, cade afl ta toajoitaten tipurilor dé eloe Sretionale Au tow realizate 9 relee direcionale care acfonesss in fancfie de msi smut tension! gi mai mol eurenj- In una din varante, reel are ma} multe Selome de inducfie ale cror eehipaje mobile se gasese pe un #x comun, re Zultind un eupha de rotafie egal ct soma cuploriir-datorate fecrul ater ‘ie induofe n parte; auemencs rele sint dente ree cu Insumare mevanict ¢ caplurtay, sn fig. 920 find useat8conectare Tor In schema protecie Bobinee de curen gi tensiune ale sistemelor de induchi pot 1 alimen. tate ou diverse combina de euren} i tension, obtininduee a bornele re leulul'o putere aparentd apicata avind mai mute componente, de obcei Aloud conmponentey une proporjionala eu puterea de seeventa divest iar & down proporionalt cu puteren de ascvenid inverse ‘Construcfia reloslor eu insumare mecanick s cuplurilor este Insl.rlativ compen fn vari 0m sing sat de indie ~ ind vn reo cu rotor cing ce tpedtalt — ine cu patra bobine do tens: tine gi patru bobine Je eurent, montate pe opt poli eUpll de rotabie mo ai Terults prin Insomare mecanica (25) ef prin iteracinnes care are loc Intre fhizorile plilor vain. Cag a relate eu lnsumare mecenie, puterea Sparentd aplioat Ia bornele relethi are componente proporionale cb po: Sai do uevenaaiecta i onvers SCHEME THUFILARE ALE FROTECTIILOR MAXIALE DE CUREST Probleme care ae pun in legiturd cu realzarea schemel trifilare sint ntrcitva analoge ou ccle de Ia protoctia maximalé de earent a linior radiate impotriva scurtercuitlar ite faze (v.§ 843), existind Inst ule deosbin {mn refelele eu curen{i miei de punere Ia paint ar putea fi utilizate pen. tra protestia maximalt direetionsla Smpottiva scorcanouiteloe Inire aro, tcheme cu ond transformatoare de curen, dowd reloe de eurent i oud rales Siroctionalo (ig. 939}, sar dact bu aslo axigurata sesiblitatea Ta defestelo Iifazate: dpa transiormatcere em conexiunt 4/3, etuncl se poate fol Va Santa eu Gout transfermatoae de curent i trol rele Scheme eu dul tranformatonre i wn relew dreeional (cu un singur sistem de inducje) neoestd comutarea cial de tensiune. cu functie: ao tipol defecate bitsat, pentru a aaigare seabitaten nevesari In tote azure de defect bifazatoy de aovea ele aecesitt dou rlew de curant [10} sie cor contac efestoeazk comutare. Tm refelel ex curen{i mari de punere a pimiat we prevedo o protect. specials, ou POSH, Impotrive seurtcreuitclor monotarate deck protec Ampotriva scurtoireuitelorIntre faze se poste realiza cu cite dows Uransfor~ matoare de cient qi Teet 30%tna al trie transforma os ns teeMifate sentbitaten uma see ch wm vat in Mo pore ie plot rot Cam tne entra FSH, DePide dtece ete mai ma 7 ela cure for de curent este in orice’ caz necesar ce relesle de (6-49), (03) gh fig. 9.47 ‘mpotriva seurt= cane caret seine de induchiy (eel re shinlor do tensane (qa con omen dofec in res, urmind ea rel so objine gion un ‘ste reprerentatil 0 Ste tri relee de cure! i diver i see un rele rection fr tand prevanae wie tele Ie "4 | a8 i a8 (Lars fot (din fig ‘en Sites radiate, In functie de enrenjii d 10 Le pornip ai reer de curent din a N Giaug, 9.19 gi 20) ee determin cl protectin maximale deatdeain §Sactscasila eee waters a sana te ee ere eas una cas : a, aaeiae ce fim minim) a8 fe ma mio Geet faren(ol de sereind maxim Hn semen, cay ati dicate" protects dedi ro tesje maxinale do caret der \Vonaledevenind protect de rzerv entre lmbunitirea ait protector maxtmnale di tale esto indiat sk sb prevadi‘un Pe 921 loca) de tensiune minima realizat eu elee de tenstune minima, conform schenme smplificate repreontate (pen- tro'o fae) fn fig 9.2 y ® " Intrett blocajl de tensiune minima permite acfionarea numa Ja defeeto si blochears provectia tm repim de sarciné maxima, curentl de purnze peatra Felesle de curent poate ft adoptat mai mie decle curentl maxim de sarcing, ‘rescind sensiilifatea Folosirea Dlocajuhii de tensiune minimi si montarea elementelor de pomire (eelesle de creat) po toate tel fazsle ea im fig. 0.2, de exernpla {oalizind-se astfel porniren pe focare faxd) — permit ef se evite ection Ievelective ale releslor de peTazelo sindtoace care ar putea apésee in anu tnite cazuri-de seurteicuite monofarate exteriors im elele ett curen}t meri de punere la pimint. (10). Sensbilitaten rleelor ditecionsle se, apres prin Iungimea. zonei rmoarte a acestor ree, Zona mourtd a relenlor dnutionale #0 gisegte In apo pores locofut de nstalare a protetilr, inrucit In defect Srforate meta ki egiume toate tensile inire faze Upy, Ung» Usy (0a do alfal fi tensiunle pe Tazd) sead lit de mul, inet — tt cotformlate eu (9.42) {5.48) $10 relate anaioga ce se stabilgto pentru relool fazti 2 cuphal de Fotafie pentru releete do pe toate fazele devine ma) mic Jeet euplal minim Con — reatia (6) — pentru achonare gi relesle nu aefioneald, blond Intfeagn’ protect In refloe erienescurtircuitele tifazate sit foarte rare, afl eX este pufin probabilé'manifestaren prezanie! zone! moarte x reedor direcionale. Lungimea zonei moarte eso ew ait mai redusa cu elt relede directional sint mai sensbil,avind o valoare Cy mai micl; de aceearelelo cu curenti redresaji conduc’ Ja zone moarte foarte mici, cule mai reduse zone moarte fiind caracteristice releslor electronic. Scheme electronice pentru proterié meximale de curent diresfionle sint pretentate in (74) ana6 SECYIONARI DIRECTIONALE are bilateral se insteleazd cite o seofionare de et ‘Le Yiniile ew aliments ss uaomare vent la fiecare capital bniei (Cig. 9:22, a, reprerentar faguré faz). 5 9.22, & varigile cureatilor yezaniind prin b din fig. 9.22, 6 varia A Vebitati de eurscle Agi B— ore maxime ale curen tn fuati de poitia efoto Tin, rr Mo nal true Tes Wo on naa Serta A) do line rain, det dock 1 re ai setionsrilor ta oor — Keiliense Tye = Kagem ar putea si remulte (eum este camul gi ln fig. 9:22, 8). 4, B ag fi mai paterniok gi ar debita curonti| mai m 2 7, 7 Leen mb J, int apropiate de cele nominale, in caren 1,1 on Teleul este roplat ef nt aotionese, Le un eourt i uit pe litle, de exemplu tn punetal K, tensonilo U, , tenivnile Ug ©, sod sensi, iarcurentii 1, si, cresesensibil, valoaree Z, —-“ vdgiod atit cu micgorarea numirdtorului, clt gi cu mérirea num a Im scot ca 2, < Zs 4 proestia acioneargs es Merah 8 wrmare, ing MPSGAMEA setae relou Zin defecal in K dopinde de distanfa 1 sly inal al grote ft pintl i; aa acs ae alate determinatain'§ 1024 ponte once seutaseue matain eres aa1 ustraté tn caz 1 roleului din fig. $0.2 considerind c8 In K defectul este tun sourlaiouit metalic bifszat Inte fascle 8 i 7. in aceaat& ipoterd tensiunen 0, n local de instalare al protects, Intre fazele 551 T (bobina de tenstine a elouhst find alimentaté Gx teestunes — redusd de transformatorul TT ~ dintre acete Taze) va aves. expresia j= ME, = Boy bet wot) mpodanta pe faz «line! ttre locul de instalare al protectie "puncinl [K, dest 22, reprerinta impedanta buclel de scurt Grgnitprin care eiruld curentul de defect 1, — impedanta species pe unitatea de hingime Inloeuind (40.2) gi 10.3) in (10.8) se obtine (io.tta) ti, finind scama de (10.11) gy = Bctele mre 1 0.12) se cousatd ci impedana ssinnti de rlea Zest proportional ox data £ ‘Gevtel pt domumiten de protect do dtant) ‘Un'relon de impeding ev condita de tfinare (1010) a6 pote realize si ca rl de indie cu dang bobine,slimestid na di bebine ete Ehta’U% ine prin cee Bobint end Coren Bo Giemne, rive de impodenta cv aowegi condo de actionare se realstnd qf prin interned rjeor eu cures reésetyalimentiadsobema fin ig. 4.18 cu tensile Uy — AGU gh Us = Ref, unde Ugh sit tension cuenta in Tool de istalare al protechich ar Ky Ry sine coneent ral Tele deimpodantdanalizate pink in_prezent in planul complex al impedanjelor 0 caracteristic8 tefloare dlitas de (1040), reprezentind yn sre ‘Fou central in origine (ig. 10.3) gf cu raza egal cu Zs Sind'yectordl complex 2, 0 glsee ev ital n ink floral core none” Je achomare, bapureta) sa fe eurs Tal efonear, nd. aatistieweconitin [fodoy iar duck 2, ore vet in external ceculs, rebel aa achionea aizulindiciu care determing exfonareaprotecte ste deci modal 2, aoa eloare dupe eum ea atat prin G43) depinde de dntanta’T Shinty defect local de intalare al protect Gatsotristcn colar cota In oigine este ova mai simpli carac- teristic de aotionare reel eare fee parte din categoria elo folste In rotejie de datanfi; Ata carstertes mud revels. stsfctoaze Fe 03 me eal eel eaten al bes ple ee we 9 Be ST re ay onc co ane ce esa ot ers prt st 102. CARACTBRISTICI DE ACTIONARE, Adoptaea unorcaracersei de aofionare,deoneite do cae. din fg. 103 pentru elomenile de misurd'« impedanjh a ont mocotard din tei eonide- fente_ principale: ‘a) adaptarea caractersticii pentru lichidarea corset a defectelor prin +) comportarea diferité la defecte la eapatul zonei gi la suprasarcini in prinl ear proteotia actionind corect, iar In af doilea coz. tmpiodicind-se ‘ctlonirilegrojite ~ chiar dacd in cele dous regimuri modulele impedantei Z, int aproximativ ogee; ©) obfinerea une astfel de caracteristici inet protect eX fie oft: ms posi email" "pendal, pentru ase evita eck graye Inca Eperitet acestor, saat, INPLUENTA mizisrENTEr ancKLUL Gonsdernd & protein de distant installa capt A al nei rolsjest © pore 4B dn inate! in cael wr ita zone prejtaopie led instal a protclad — vestrl com Bir 2 topeettin inpadanje cee at Tah ite deft leat Ge Snare al protec) ar aspect din fig 104 io ‘EsulInilor seine find cuaza #0 un ‘gh de GbBir, po mitrd ce defect Molalio'e sproie’ de leu de intaare ‘protec modu vera ee reduce “Agumental mining constant plod fa Zea, ® BSC detect in B ae los pin ar tyne eh aproximafic ada” entra aloe ‘se you coneiders of impedania iota asia Ze be obline pan Fumare goon Pig 104 Zi Zeca t Bucy (103) 35iar Jan defeet prin are in A, in mod analog Zig Laat Bara = Paes: Pentru defecte prin are in puncte inlermediare Inte A gi Bae objin ote comple cu viral pe dreapta A Pentru ee: proteskia sh acioneae corel la orice defete ~ metalice sau rin ase fone poveja este aeoear cn Inky paerulaeral bagi TIBMN ck fie copsiay to tateriorl sone de actionare dlimitata do caracte Sonmais ei fn carl caracerstiii cu central tn orgino (ig. 10.5), coattd condifig conduee a aparia unei porn! desl de senate Bi Silas n'narcal sonel.de achonnr, dar creyuind unordetete din cxte ford aonelprotjave 4B; ca urmare in eazul ead pe elamentae care Urmeszi Tonal proto dper seueweulto metalice etre le corespund.vertor 2, Bevin pe portgnea Bir provectia va sekona, existnd ntl posit Shor fineioni neste. ‘Comparind ara patrusieruhi ABAN cv cea a cereuhl de aa Zig consteud od ete uiliata mumal 0 mick poriune din mprafaja sane de acho ares din ate consifoveele menfionste ia Inceputal subeap. 1022 este in ea cana sonat'descfonare nd nu aifre in masure enagerald do aria wuisterusi delnit de defectlo in zona proteald, pentru a te redUoe os Uitat cfiontesproiclis in alto regiort ec cle de delete ne proejtd 1022, COMPORTAREA LA sUPRASAMCNT In carul ruprasarci ‘veetorul complex Ziq, Ao ghsevege in apropicrea axei reales tun au hungizte preaiaro, Ia care deci cureatul la un sourte a Sanetonare ou un falar de gure sia ela Kita ond potato ete sami ai mare dct enrentl de mprucng, ody Be Pace etteds (determina tin conde eos dlrs ta at aa gs WOES proton na ulonaek rept nara paver 328 1a Finile lungi si poternic tnoSreate, curental minim de defect la Fiita zones poate fi egal cu curentul de suprasarving (sau chiar mimic dectt cesta) $i atuncl ar re7illa | Zope] S Zqn (ge 10.6), protactiaactionind gresit 1a foprasarvint. Pentru evitarea und? asemenea aohiondsi este neverark 0 earee {eristicd a relesfut care a4 permita deoeebiren defectelor de suprastecint wa ‘nimai prin moduful veetoruiut impedanté, ci gi prin argumental ho Dup& ‘Cum so vonslals, caracteristica de sotionaré eu eentrul In orgine mi permite acest nora PENDULARL Pentri a so putea aprecia caracteisticile de acfionare din punet de ve- do al eomportn a pentulie est neces a oder infuenjasoetara supra impedane: slate de rl ada fm plan complex a npe danjelor oral. geometse.alvelaioe comple 2 in cazul” penduldnoe: ‘Comportarea' a penduli a. protecilor’ de dimtants poate fi itsiret, considarind earul_ dowd centrale C, gC, functioning in parael find Sesate prin Hina (Fig. 40.2, Notind impedanja swactor cu Z, gi Zy, impedanta Tnii eu 2, Loam. eu E, # Eyy, iar tenarnile le hare Mi Neu Uy 9 Dy, ronald: Gageama feconilt aim fig. 102, b, eonstruta in ipotean ‘olin Cursulpendulordor ‘avin numa ‘unghial 8 dintee Cem. Zs By, dar a0 plstrensk tealitates E,| si deci a (10.4) Curentul de pendulare J are cexpresia = 252 0s) az 2 valoares sa find proporfionali ew Ey, B, deci find determinals de raoares momentand a ungalsi 8, Inurl 8 sin (10.16) Fig. 107 ee ssivnile la parele stafillor MF gi NV, in care sint instalate reloele pro= teofici de distant’, au expresie u zy E41, +12, (048) 328iar relede din M gi 1 yor sesioa — presupunind cl ce neglijeazi curenji de sercini — impedanje Zjy, $i Z,y proportionale (in cazul defectelor meta- Tice) cu Byatt (0.49) 5 reapectiv cu ze 29 relaflle do proporjionalitate stabilindw-se, in funchie de felul seurteire ali, pri shat de spa (L049) acu eemndome ‘Delle dlagratta din fig. 10.7, 5, in care ponotul O de, potential aul este fix, 4 poato vee la iagrama din fig. 103, in care punctul O ae deplateaza pe'o perpendiculard 'O" dvak la milocal dreptel 6/C,p, motulele Ey, Eyp Jodifeindu-se eu unghinl 8, iar fazorcdderlor de tenatune Zyl, ZL 9 Zeyh ramintnd invari, "Treverea de la diagrama din fig. 10.7, 6 la cea din fig. 10.8 — necesara entra ae ajunge ja © diagramé in planil impedentelor — este permis (cu Fandifia de a's fige seoma of soars Gingramel variaz in funofe de valoarea Unghta! 6) datord urmtoarslor doud considerents a) in onnformitate cu (1015), valoarea curentului |T) ese proportional 4m permaneata cu [yy — E,|, deel pentru |Ey, —,|— ot — um exte canal {in fig, 10.8 scara diggramel variazd invers cu curentul |J|, valoaren acestuia rar fiind determinaté de valoarva unghinlui 8, tntructt valonrea |Z, — E;| este definstt de valoarea 8, conform cu (10:16); ’) indiferent de valoarea inghinhui 6, defarajete dintre ciderile de ten. siune Zyl, Zo/ gi Zyl vhmnin conatanto—aga cum se poate verifica tn fig, $0.7, 8 pentniaiferte valori 8 i aga cum remltd yi din fig. 10.8 — intractt le sink Heterminate de veetorii ZZ, i Zi 326 Loci, geometic al punctalor de potential mal este ropreretat de dreapta O’O" numai in ipoteza (10.14); dacd " |El-coans oan) unc joel goose al putetalor de potential nol va fun are de cect: prec pit nig {05 ce afr ein uae 6 Wy xe) [Bi = OB yl. ack fof fonori tenssnilor gi ofderilor de tensiune din fig. 10.8 so impart cu sarental abun ceruts 0 diagrama ct) agpeet identi ig 10.8) tulurmatoarele dowd Aeossbir: 3) vector mm mab reprennth ensiunt tao der. de tensune, ol impedante proportionale cu csle senate de rloe ea peilanje ale elemental reteleiy 2) nara mu mai ene varailt en 0p doch EnIz} intructt prin impartie cu 1's-0‘chminat dependent sed de (17 918. entra uprecieen to le do. distanja i. pendul ia rama impedanielor din {ike i asl pln in Cre se repent eratrtin de aoponroa De exempho, preci comportaren protetii de distant din sta Vcore tr ceee 0 earaotrstod cu ental in orgne gi 0 cond protjtd Ty ve eprennts jeu ponetol Min origina (nnd sama de argument vector Z.) 6 repesnté de asemenen inpedantal Z, 2 (fig 1040), determinindwst puncte Cy Cla apok te trettavapta GO" porpndicuars pe mice! segments C2, ope Zentind — tn petra combs (1016) reapta de potential entra diverse valor le nghitli 8 iipedanfa 2 proporionalé ct itpedanta Zy ened de rlel din N, wa fi represetalé de wetoral care nets pnt eu pune de pe 0" corerpunatr whut 8 considera 2mReleul va actiona gresit 1a pondulési atunci cind Z inte in fitericrul onei de acfionare a caracteristic; posiilitatea actionanior gregite ale pro- ‘teofie In timpul penduldrlor va fi eu ait mai mics, on eft wnghivl 8 de Ia careimpedanfa Zy intré in zona de acjionare, va fi mai apropiat de 180", doct de valor eare practic nu apar in cadrul pend 1024, CAMACTERISTIGA DE ACTIONARE A MELEULUL DE IMEEDANTK, (ADMIFANTA) GENERALIZATA, © analixa multilateralé a carsoteristicilor do achionare ale reeslor folosite tn proteofilo de distant gale releclor dinetionate este cuprinst in [9], propuse gt denumiri corespunedtoare pentru reels eu anumitetipuri de Aeristct; analiza este efectuatd atit tn planul impedantelor (2, JX), et gin planul admitantelor (G, {B), pomina de la cazul oat mai general al msi rele uo caructoristicd cirvslari clreia mu i so impune nisi o conde (ig. 10.1) acest releu find demu releu de impedanté (adaitan}’) generalizatd — impunindwse apoi.erumite conditii covfieiejilor ecuafier care defineste ‘aceasis caractenstio8, Tezultind prin. particulariare. toate velelalte tipurt Ge ‘caracteistic cuaia caractersticii din fig. 40.41 esto do forma (R= ROE (K- Xp 40.23) In caro: Ry X, sint coordonatele conteatuis 8 ara ore Ducind diametral cere trece prin origine, sult uaghiul 6 segmental K's et aoeste nota din fig. 10.1 se objine: Fy (r— K’)c08 ft — “Jomo = nt — yom (10.23) (Ry sind = r(t— ©) sind = = l= a)ind (1028) ve 1038 In cara caracterntiit analitate, impodanta de pornine |Z, | ts) mai eae constantay ce in (109), i weloson a depnds Lo crrst al vctared Bes apd cum be arati in [37} pentru dependenta Z,, = /(@) rerultd expresia Zyy = HL — 9h c08(@ — 8) + HE AAI TY HF J (00.25) ‘Unghiut ©; definit de veetorul complex are fixeaz% central eeroului respectiy. de’ diemetrul: vercului care treee prin origine, represint unghial seasibiitatirmanime, deoarece pentru — 0, rozultd 0 valoare maxim& penteu [Zp dect 0 hangime maxim & zone! protejate. 38 Pentru a iustra realizarea unui releu de impedanta generalizatf, ou earae- teristed ctoulard aarecare, folosind principial -comparirt amplitudinior. gi Drineipivt controhului defarajlor, ln fig. 10.12 esto repregontats” caracte- ston crvulaed carecare (detiniti prin Vectorul complex Z,, corespunsitor pouitiei centrubsi ceroului, #. prin raza r) gi cazal miter de acfionare — Yectoral complex Z al iripodanfei misurate de relew so gaseqte ca vieful pe caracteristicd, conform fig. £0.12 —avind loe egalitates, |Z- Zinn (10.28) youlfind cu I (curentul misurat, de releu) ambi termeni 26 objin a 10.27) ‘0, Intruelt (10.28) find tensive tsa do rede) sent |U — Zol| = rll (10.29) Weed de impelan}t find ree mininale i zon de acinar find simtlsneiarl urctnni eelr, candi de none ele Trhatae chars ee ven apes 12-2 r. nmulfind relafia (10.57) en f, v0 obfine |Z Bll = irl, (4059) respoctiv = Rell = Vell, deci releul va actiona, (10.60) 0 v8 acfiona ond |Z — Rol > Ie 051) Po bata rear 10.00) 16 pot freee — prin interme compat anes sptcutin eee ev craters care sentrl pe xa reali. Pentru realizarea acestor caracterstici prin controhul unor defaraje se construiese — porind de le relafia (10.57) — veetorii compleog = Byte 0.62) 03) tice constata cl in earl limite’ de actonare (fig. 10.18) se obtine intre acepti ectort complecgt un uaghi anor, iar in cazul condifisi de acfionare (Hig. 10.19) rerlta: a>; {tn carul clnd leat mu actioneazs se va obfine: a <90 Coracteristion circular ou centr pe axa reslé poste fi astfel obyinnts prin control defasju (in rapore eu Valoaen de OF) dint Tazo y ZL ~ Rl r= U— (Ryd 084) = Rh (Rtn 10.65) ‘obtinu{i din (10.62) gi (10.63) prin inmulgire ou curental DE ADMITANTA MENT Punind tn (10:22) condita oe (10.66) se obfine fn plana Zo caracte 1 trooind prin rigine (ig. 10.20, a) remltind prin inversiune ‘Odreapld (Fig. 10.30, 0) fn planul ¥+ relesle cu ‘aremenea caracteritiel sint denueite relee de admi anja mixed (at tho"). Conditia (10.88) conduco 1a a=0 tos7) ceea ce rozulté din (10.65) pentra anularea termemutui constant rt —7)*—r, precum gi din aspectal aracteratel; te K,=0 (40.68) ie eee oe renulth pentru = 0 tn (10.50). b Considerind positia centruhii caracteristicli de- yg, 1020, torminatd prin veotorul complex Z, (fig. 10.21), ta de actionare ~ clnd vectoral enmaplox al impedanfei misurate de releu te gisople cu vieful pe caracteristicd — corespunde condifiel |Z— 24) =[Zoh (10.69) 335are vieful tn Sntriorul iar conditia de actionare (end veotorat complex ‘cerenlni) este exprimata de inegalitatea Zl < (10.70) conform repretentirii din fig. 10.22. am Tnuiljind rela ‘condita: (40.69) eu curentul J rofsurat de relon se objine san, avind in vedere of (U find tensivnea misurat de relen), rv2ulti pentru limita de aofionare ralajia = ZeL\= del wom) Releu! va acfiona (inchs 1a init) cind are loo condita (UW Zeh\ <| Zell (10.72) si mu va acfiona in eaaulolnd ete indeplinitt 0 inegulitate de forma U-2dl> 12d 073) Pe haze relfilor (10-72) gi (10.79) pot fi reslizate ~ prin intermedia! compardnii unor emplitudini —"relee tt caractersticd. circular trecnd prin nigine, im mod anelog eu cel indicat In camo) caraclerstiei eirculore caro mu tere prin origine (Ca si in carul caracterstci din figura 40.44, unghinl 8 represint& unghiul sensibiitagi; maxime. 6 40.21 prin controlul_ unor defaraje, pornind de la relatia (10.09) te construiesc vector: eomplesi 4 410.78) la (Z~ Ze) — fy = Z~ 2 (10.75) fi 50 constati eX in earl Timitei de actionare unghiol « dintre vector com= Dleogi Z, si Za oro valoarea (fig. 10:21): a= 90; tn cazul condifiei de acfionate (tig. 10.22) renult. «>, jar in cazul elnd conditia de actionare sau limita de actionare mu au loc, va remulta’ 2

S-ar putea să vă placă și

• 3 AlgebraLiniaraSiGeometrieAnalitica PDF

  

  Document125 pagini

  3 AlgebraLiniaraSiGeometrieAnalitica PDF

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Memoriu Tehnic Spina

  

  Document24 pagini

  Memoriu Tehnic Spina

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Al. Emanoil-Protectia Prin Relee

  

  Document331 pagini

  Al. Emanoil-Protectia Prin Relee

  Alex Burduja

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Proiect Tehnic Turbina Eoliana

  

  Document2 pagini

  Proiect Tehnic Turbina Eoliana

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Calcul Mecanic Stalpi

  

  Document12 pagini

  Calcul Mecanic Stalpi

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Transportul Si Distributia Energiei Electrice

  

  Document23 pagini

  Transportul Si Distributia Energiei Electrice

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Calcul Mecanic Stalpi

  

  Document12 pagini

  Calcul Mecanic Stalpi

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Carte Protectii Prin Relee

  

  Document311 pagini

  Carte Protectii Prin Relee

  dorcio

  100% (1)
• 04 Breviar de Calcul Racord 20 KV Var 1

  

  Document2 pagini

  04 Breviar de Calcul Racord 20 KV Var 1

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Calcul Cadere de Tensiune Dragomiresti

  

  Document1 pagină

  Calcul Cadere de Tensiune Dragomiresti

  dorcio

  Încă nu există evaluări
• Documentatie Eoliene

  

  Document46 pagini

  Documentatie Eoliene

  dorcio

  Încă nu există evaluări