Duuleasa Elena Limba englez.

Studii teoretice i aplicate Anul II, semestrul I

Modaliti la care poate apela profesorul pentru formarea sintalitii grupului

lasa de ele!i este abordat din punct de !edere "tiinific #n discipline specifice teoriilor educaionale,psi$o%sociologice pri!ind educaia precum "i in in!estigaiile pri!ind dinamica grupurilor sociale mici ,ca un mediu social fa!orabil pentru socializare,integrare si adaptare la situaii noi. &rupurile "colare se constituie "i funcioneaza pe temeiul uneia din formele eseniale ale acti!itaii "colare%in!tura. Aceste grupuri au scopuri care corespund intereselor comune ale tuturor membrilor ,,Masura in care grupul i"i atinge scopurile formeaz coninutul noiunii de eficien a grupului '()* &olu+. &rupurile "colare se caracterizeaz prin aceea c sunt asociaii bazate pe relaii de tipul,,fa #n fa(()face to face+. ,iecare membru al grupului poate comunica "i efectua sc$imb de informaii cu toti ceilali, dup cum ace"tia , la r-ndul lor, pot comunica cu el. &rupul apare astfel ca o reuninune integrat de personaliti care comunic #ntre ele, coordon-ndu%"i reciproc inteniile "i preocuprile, model-ndu%se reciproc. Sintalitatea grupului de copii *resiunea uniformizatoare a grupului cresc-nd odat cu coeziunea lui, comunicarea de!ine imperioas cu subiecii e.tremisti,de!iani. -nd de!ianii, in loc s reziste pasi! la presiunea grupului e.ercit presiuni asupra acestui grup, riscul de respingere cre"te. /espingerea nu ia #n mod necesar c$ipul unei represiuni reci, nici a unei simple discriminri sociometrice.Ea poate lua forme mai subtile. ,,0aturalizarea(( ar fi unul din mecanismele prin care un sistem social se poate imuniza #mpotri!a de!ianilor, ruin-ndu%le credibilitatea. Acest mecanism const in a considera anumite proprietai stabile, naturale, ca fiind sursa unor comportamente si discursuri de!iante, ceea ce permite s nu se in cont de ele. aracterisiticile grupului social1 #n !iaa fiecarui grup se dez!olt 2 tipuri de scopuri1 %prescripti!e%e.terne, care con!erg #n condiiile clasei ca grup social, ele fiind definite ca scopuri de con!enie pentru instituiile scolare3 %indi!iduale%ale membrilor grupului, care sunt implicite si acioneaza #n mod latent #n acti!itatea grupului. Datorit di!ersitaii scopurilor indi!iduale, la ni!elul clasei ca grup social sunt generate si stri conflictuale, pe care sociolog4a grupurilor "colare le e.plic "i le gse"te soluii de rezol!are. auzele strilor conflictuale1 %di!ergena de opinii ale membrilor grupului, e.plicite prin atitudini !erbale sau implicite, prin atitudini non!erbale3 %reinterpretarea de ctre membrii grupului a scopurilor comune prin conotaii subiecti!e3 %predominarea e.cesi! la ni!elul grupului a scopurilor educatorului, scopuri care nu pot fi #ntotdeauna asimilate de catre ele!i3

%absena ierar$izrii scopurilor in funcie de importante lor pentru !iaa si acti!itatea grupului. Dinamica grupului%surprinde totalitatea transformrilor ce au loc #n interiorul lui, transformri care #i imprim acestuia o anumit traiectorie. *roblema fundamental a dinamicii grupului este cea pri!itoare la mecanismul prin care se realizeaz, iz!orul si forele motrice ale acestui proces. Iz!orul acestei dinamici se afl in contradiciile interne dintre cele dou tipuri fundamentale de structuri1 cea formal si cea informal.5ntruc-t structura formal este impus, dat, iar cea informal apare #n mod spontan ca rezultat al relaiilor interpersonale, inseamn c #n mod necesar !or aprea contradicii a cror rezol!are const #n adaptarea, integrarea sau subordonarea reciproc dintre cele dou structuri. Dinamica grupului este un proces ne#ntrerupt, rezultat al unor acumulri continue "i imperceptibile a aciunilor "i influenelor e.terne. Astfel, se constat c, de la fenomenul de izolare,dominant #n primele sptm-ni de la constituirea grupului, se trece, #n etapele urmatoare, la dep"irea sferei #nguste a relaiilor intergrupale, la conturarea "i impunerea fenomenului de e.pansiune afecti! a membrilor grupului. &rupul se afl #ntr%o continu mi"care "i transformare, #ntr%un proces ne#ntrerupt de acomodare "i adaptare.&radul de coeziune al unui grup, determinat de tipurile de relaii interpersonale dintre membrii acestuia dar "i #n raport cu liderul afecti! poart denumirea de sintalitate. Metodele de in!estigaie a grupului sunt puine, iar cele care e.ist sunt,cele mai multe dintre ele, adaptri ale metodelor folosite #n studierea personalitii indi!idului.*si$ologia de grup este diferit de suma psi$ologiilor fiecrui indi!id ce #i aparine.*rintre aceste metode se pot aminti1 Autobiograf4a grupurilor3 6bser!aia sistemic a grupurilor pe baza categoriilor informaionale3 7e$nica sociometric3 Determinarea personalitii interpersonale3 *rofilul psi$ologic al grupurilor3 Scrile de apreciere3 Metoda aprecierii obiecti!e a personalitii%Metoda 8apan3 Metoda e.perimentului acional%ameliorati!. Sunt multe situaii #n !iaa social #n care este foarte util cunoa"terea grupului, #n !ederea culegerii a c-tor mai multe informaii referitoare la funcionarea relaiilor e.istente #n grup "i la anticiparea e!oluiei !iitoare a grupului. La trei ani, copilul se 9oac dar 9ocul lui este solitar.Aceast form de 9oc este #ns primul pas spre socializare. Sub conducerea atent a educatoarei, prin acti!itile de 9oc, copiii se grupeaz si, de"i la #nceput asistm la o situaie de ,,9oc paralel((, treptat ei #ncep s se acomodeze "i s coopereze sporadic. *e msur ce se realizeaz noi e.periene colecti!e, pre"colarul #n!a s respecte regulile, s colaboreze cu alii "i s stabileasc relaii pe baz de afinitate, asfel #nc-t ,,prietenul(( s nu fie ,,#n afara(( relaiei. 7e$nicile sociometrice reprezint un ansamblu de procedee si te$nici e.perimentale "i matematice destinate s msoare intensitatea "i #ntinderea relaiilor interpersonale de grup. Asfel,putem spune c sociometr4a const #n aplicarea unei msuri fiinei sociale,stabilirea unui fel de,,geografie psi$ologic a grupurilor((, orice :nitate sociala fiind, dupa ;.L. Moreno ,,un sistem de preferine "i de repulsii spontane((. *rin abordarea acestei metode de cunoa"tere a relaiilor #ntr%un grup se !a putea obine o imagine socio% afecti! autentic "i, plec-nd de la ea, se !or putea decide inter!enii oportune1reafectarea subiecilor izolai sau respinsi, constituirea unei ec$ipe armonioase, separarea liderilor ri!ali. 7estul sociometric pune in e!idena fenomene de gra!itaie socio%afecti! #n care subiecii cei mai populari constituie centrul, #n timp ce izolaii "i e.clu"ii sunt trimisi la periferie. *ot aprea perec$i sau selecii reciproce ) amicale sau ostile +3 triung$iuri care

unesc trei subieci, sau di!erse alte poligoane sau lanuri, care comport o serie de alegeri reciproce sau unilaterale. aracterul istoric al educaiei face ca grupurile, comunitile, s se redefineasc mereu, iar idealul educaional ar trebui s fie foarte clar pentru fiecare dascl, indiferent de ni!elul la care pred "i s nu uite nici mcar o clip c ei educ astzi pentru societatea de m-ine. *entru realizarea acestui obiecti! primordial #n formarea personalitaii copilului ca om, este foarte important s formm la copii sentimentul apartenenei la grup% acum se pun bazele muncii in ec$ip, acum. copiii !or in!a1 %s impart ceea ce au%9ucriile sau c$iar m-ncarea3 %s fie prieteno"i3 %s coopereze%!or in!aa s interrelaioneze #n cadrul proiectelor3 %s rezol!e problemele #mpreun3 %s se 9oace #n grup sau #n ec$ip3 %s rezol!e conflicte%copiii !or in!a c discut-nd despre problemele care se i!esc, imprt"ind sentimente sau puncte de !edere, conflictele pot fi soluionate.

III. Aplicarea tehnicilor sociometrice in cunoaterea sintalitii clasei de elevi lasa de ele!i reprezint cadrul psi$osocial al desf"urrii acti!itii instructi!%educati!e "i tot odat un important mediu de comunicare "i socializare Sintalitatea desemneaz <personalitatea grupului clas= pri!it ca ansamblu dinamic sub raport structural, funcional, relaional, interacional sau poate reprezenta <totalitatea trsturilor ce caracterizeaz un colecti! concret pri!it ca un tot, ca un #ntreg prin care se deosebe"te de altele=. Sintalitatea constituie obiectul cunoa"terii colecti!e #n !ederea cercetrii grupurilor "colare care cuprind mai multe etape 1 I. Etapa elaborrii testului *entru cei >2 ele!i s%au stabilit dou #ntrebri legate de preferinele lor 1 Cu cine i-ar plcea s fi prieten? Cu cine nu i-ar plcea s fi prieten? 7estul a fost aplicat celor >2 ele!i ai clasei asigur-ndu%ne de sinceritatea rspunsurilor. A7E0?IE @ *entru fiecare #ntrebare se !a meniona un singur nume @ II. Etapa prelucrrii A. 5ntocmirea sociomatricii Sociomatricea este un tabel cu dubl intrare #n care se noteaz numele ele!ilor din grup #n ordine alfabetic. /elaiile de preferin au fost notate cu <A= iar cele de respingere cu <%= *e orizontal citim pe cine prefer "i respinge fiecare ele! "i pe !ertical de cine este preferat respecti! respins fiecare ele!. B.A. B.A. .& .A. % D. . ,.I. &.M. .&. .A. D. . ,.I. A A A % A % % A &.M. &.L. % C. . I./. 6.7. *.A. A % S.A.

&.L. C. . I./. 6.7. *.A. S.A. B.

A % A % % A %

A %

A A

alcularea indicilor sociometrici A% nr de preferine primite /% nr de respingeri 0% nr subiecilor din clas Se aplic formula A%/D0%> astfel se poate determina indicele preferenial pentru fiecare ele!. . 5ntocmirea sociogramei colecti!e

oncluzii1 %#n grup e.ist patru relaii de preferin reciproc %un subiect are cele mai multe preferine %e.ist o singur relaie de respingere reciproc %nu e.ist relaii de preferin #nt-mpinate de respingere %un singur ele! este ignorat de grup Aciunile educati!e ulterioare au fost orientare #n direcia consolidrii colecti!ului

!I!"I#$%A&IE Adrian 0eculau%,,*si$ologie social(( Editura *olirom,Ia"i >EEF Gillem Doise, ;ean laude Desc$amps, &abriel MugnH%,,*si$ologie sociala e.perimental(( Editura *olirom, Ia"i >EEF. Iacob Luminia Mi$aela%,,De la indi!idualitate la personalitate((, /e!ista #n!m-ntului pre"colar nr.>%2, Bucure"ti >EEI. 7eodorescu /eJa%,,Socializarea copilului prin 9oc((, /e!ista #n!m-ntului pre"colar nr.>%2 Bucure"ti >EEE . 0icolae Ioan%,,Microsociolog4a colecti!ului de ele!i((, E.D.*., Bucuresti >EKI. Dragu Anca, ristea Sorin%,,*si$ologie "i pedagogie "colara((, 6!idius Lni!ersitH *ress, onstana 2MM2 Sil!ia uco"% NAplicarea te$nicilor sociometrice #n cunoa"terea sintalitii clasei de Ele!i= 7ribuna #n!m-ntului 0r. OK2%OKP, >O%2> ianuarie, pag >F

'