CUPRINS Pofos InTRODUCERE |, FUNDATH SUB ZIDURI t ‘A. Fundati la constuetii Ferd subsol 2 Fundatil consinue din aidirle sub 2idurl portance 411), Fundagie coneinud din zidarie de chrdmida, ce ane dreprunghiulara, tub vid exterior de Grkaidy (plansele 1-42) ‘andagie continu din lddeie de piatrd natural Sructs cusecyune drepcunghiulara, sub std ex- terlor de cirdmiai (phanbele 24-4) . 32). Fundasie coneinul din sidiele de plated aaturald Sect in slesatie. cu trepee, nub 114 exterior de cirdmida (plangele 546) b, Fundapii continue riglde de beton, sub ziduri porame : Hi) Fandagie conn rigid, de tenance pean, eu sectiune drapeunghiulard, sub aid ‘cnverior de ebrianida (plinyele 7-8) 2)5). Fundatie continui rigidd, de beron simplu, Gu vectlene dreptunghlulard, sub‘sid ence rior de chramida(plansele9 +0) 3)6). Fundasie continu rigid. de beton simplu, Cu vectlane dreprunghivisrs, ub ned Inte jor de caranidi (plangele 11412) 417), Furdasie coneinul rigid, de beton simply, jn. slevstie, ev weetlune dreprunghiulara, bub aid exterior de ebrdmiad, (Blangele 13414) S{@). Fundaie continu rigida, de beton simply, In sleveyiey cu vecylune drepeunghiulard, sub sid) Inverior de cirdmida ASHI. pati 49) ontinud rigidd. de beton simply, ‘ub tid exterior de cbrarmida {phingele 17-418) 1{10), Fundagie contined rgida, de beton simply, Veirub id interior de «8 (plingete 401), Fundagie contin rigid, de beron simply Eng ereapel sub aid exterior de cada Gpingele ty. 1012), Fundagie contined rigid, de boron alm Eu reaped, sup zie interlor de chroma Ganges a3) i 40(19). Fundagie conned righ de beton simply Endoth ceepte, subaid exterior ecard Side (olanele 25--26-427). 16 e 6 n 2s 2 2 Fy % » 5 8 ” sa 11(14). Fundasie continua rigids, de beton simple, Gr dola erepte, sub Zid Incerior ee care snida (plangele 28--28) Fundasii continue elaitice, de beton armat, sub idurl porcante 1(05), Fundaie contioua eastica, ce Deron armac, fu seqgiune dreptvsghivlard, sub aid exte- Fiot de caramida (plansele So-+31) 2{16). Fandajie consinud slartied, de beton srmat, cx sectlune dreptunghiularl,subsidincerior de cardmied (plangete 32133) 3{17). Fandapie continud slasticd, de beton armat, Gu"pante, sub id exterior Ge cramida (otangele 34435) 4(22). Fundsgie continua slasvcd, de beton arma capac, cub aid: inesrlor de. eked ipiangele 36-37) aes 5(19). Fundafie continud elatica, de beton armat sib formi de grindd, sub rid excerior de chrdraldd (plangele 384-29) 6(29). Fundasle soncinud elasdeh, ds beton armat sub forma de grinda, sub zid interior de cae ramiea (plengste 40-449) 7H). Fundatie continua cu toc de beton simplu flcainec de beton armas, eub tld Interior fe heros armat _(dlaftagm’) Iplomsele 42443) é Fundasit cu de cri pe reazeme izolate 1(72). Funcagie cu cescérede! pe reazeme izolace, prin grinal firk vive, tub aid exterior de Caraaiah (plangele 44445) 2(2), Funcasie cu desearciei pe reazeme izolice, pringrincl eu vate, sub zid exterior de cir midi (plingsle 4e-7) Fendatit denivelace 1(24). Fundasil denivelae, amplasace in teren de derivelse. sub tiduri de chrdimida e 48-49) : 2025). Fundaslela o construe nous fara subso! Emplasatd ling © construegie existenci cu Sibwol (plangele S031) tee ee 3(26). Grinai de fundayi sub zidurl de umplacurd (plangele 52453) oe eee Fundasit soliciate excencric 1127), Fundasie cortinud righéd, de beton simply, actionath excenerie, sub ridul de calean al tunel conrtrucyil nol. ridicath lingh © con- strucjie existeneh (plangele 54-455) “ eI n B 1" ” a 85 as % 2 % wm 102226). Furdasii nol, Incercalate tnire fundasille fexlitente, pentru evitares excentriet agi (lingels 56-57) Fundzpll prefbricace je sub un sid exterior de cirémids in Dlocuri mari, prefabricace in bern argu. precarmae ‘pe paneer (phingele 504-53) 1". 2630), Furgasie sub un 21d interior de c&ramiga, realizath din blocuri mich, prefabricate Gin becon. gran, precernate "pe. gancler {plingete 60-F6") 3031), Fundasie sub un aid exterior de cdramids, Feallzath din cAlptpltme, cu eectione tape oidalh, prefatricace” din. bezon” simple (phogele 62463) 4(32). Fundayie sub un zd interior de chrémidi, ‘realizath din cAipt eu goturl, cu secylune era- pevoidald, prefibricice din beten simply Cpangeie of tes) SC). Fundasie sub un aid interior de elrdmid, reilizath die wip cu golurl, cu sectiune r= peteldalt, refabricste. din’ beter, simpluy pica parcel vce inact deatpra ive alot troccaratui (phinjele 66467) = 494), Fundayie sub un xd exterior de cdrtmidt, cet ie el a glo seclne te relabricace din beton armat Gansele he) 735), Furdagle eub un ald Incerier de cértmids, realzard din thiph cu nervurl, cu sectiune rapensidall, prafabricace din baton srmot (plingee 705-71) fh, Fundasii pentru conserucgit amplasace In terenutt mmacroperice loersetde ov ds mest mrt 10), Fundagie sub ue ail exterior de chrdmida reilizatd din boc de betoa simplu yi eenturi ‘econ armat (plangele 72173) 137), Fundasie sub us ai¢ interior de caramids, reilizatd din blac de beton simplu ql eencuri Ge betan armat (plansele 74475). ~ Funda) pene censteutl amplasate tn crenurl cuconerzeyil marl rise 1(38). Fundagle sub up aid exterior de cirimids, tailizul din blac da beton simplu le Gebecen armat planyele 76477)» Fundasii pentru conscrucgii amplasice in terenuri 19), Fundagio sub un 216 Interior de efrAmidi, Limes fusdatiel < 1.20 m. iar Indies el < 200m (plungele 76-479) 240), Fundagie 2ub ur 2id interior de cBrdmids, Limes fusdaviel > 1.20 m, lar nlpimen Fundasiel < 2,00 m (plangele 804-81) 341), Fundatie sub us aig interior de cdrdmids Lisimen fundapial > 4,20 my, far indies el > 2.00m{plangele 82463)... Fundasii sub siduri despiryitoure neportance . . (42). Fundage sub 2id interior neportant. Placy suport a pardorellesce sfezata pe teren si nos (plansele 84-485) 2(43). Fundage sub 2id interior neportane. supore a pardotalil este ageracd pe veren lumpluturd cu grosimen < 40 em (pangele 85-487)... 108 108 108 m 14 nT 120 1m 126 129 29 135 138 1 14 “7 17 150 344). Furdaple sub rid incerlor neporeane. Paes supore s pardoeelil sate ayenntd pe teren de umplucara cu grosimen > 40. cm (phrgele 8855) we 8. Fundoti le construct eu subsol . . 4 Funda continue rigid, de beton sinplu, sb ziduri poreante Teton 1(45), Fundayle continua rigids, de beson simple, cu secvome.drepturghiard, 40h un td Suicrior de citimils. (plengele, 90494) 46), Fundasie continu’ rigida, de beton si cu sectune dreptunghiuir’, sub 2id Ince Flor de ebrimidy(plingele 93499)» Fundatit continue elasice, de becom arma uidurl portanie sub (47), Fundasie continud elitich, de beton arma, cu sectiune dreptunghiulara, sub zid exte: Flot de edrimias (plingele 949 (48). Fundaie concinud elastich, de Beton armat, ‘cu sec{iune drepeunghiulard, gub tid ince: Flor de earamidn (plunyele 964-97) 3(49). Fundatle eontiavs elstic, cu pance, sub a (ohnsele 98+-99) 4(50). Fundarje eontinad ely cu pance, sub aid Interior de earimigi (pange'e 100-4101) : S(S1). Fundasie continua elastics, sub forma de grindi. sub x aiid (plangele 1024-103) (92), Fundaye continua eastcas de Beton armat, subform de grind sb id nteror deck amiga (plansele 1084-103) 0 1S). Fundige pe tadier general, sah tormi de" pluck “dreapes. de beten irmaty de frosime uniforms. sub ridurt porsante Gplingele T0e-¢t07) STN Porn 1654), Fundasie pe radi «Beton arma exterior de edrimidi Seton armas txterlor dec. generat, sub forma Pl eB de beton armas, ev vute, sub Hidurt portance (plangele 108-+ 103) (55). Fundatie pe radio eral, cub fermi de bolgh isternare de becon armat, eh eeeradosul plan tub siduei porance (plngele HET)... Fundayit denivetace (66). Pundaye Is 6 eonstucgie nous. et s4b40, Aimplasis ingd o consctecse exit fark Soot (plamele 2h 3p UST). Fundays den (olansdle SEIS) Fundapit soticate exeentric (38). Fundatle rigid& de becon simplu, sub 2ié exterior de. ciramida, actlonata excentric, Ineazul exiscentel uner insealatl subtersne (plangele 11644117) : 1659). Inéeparearea fundatie! zidulei exterior de clrdeida a. unas conserucsit nels de co Strucyis existentd, penctu ‘evitarea excen: riiedgis atdul porteretul eee uepinet to consold (plingele’ 118-119) ‘ 3X60). Fundatt parce intoarse, din cBrSmida, pertra desctrearea parqald afundatiel solic Elaee exeentrie (plersele 1294121) 5 Fundetit prelabricate . 1052), Fundasie sub un id excerior eilisad din blocer! mar ‘die bacon. grou (plangele 1334-123) srimids, prefabr preceenate pe 3 19) 155 186 186 9 1a 18 16s 168 ” 1 1” 10 1a 186 188 12 195 18 01 me162) fin Seton. greu, precurmte ‘pe sancier (ohanjete 124535)" 3161). Fundigle sub an id exterior de caramids realised din tipi pline, cu teciune crape- Foidals. prefabricice din. bovon’ singly Glaniele "36F97 : 4(61). Fundigie 1b un zid inerior de candids, alata cin vip cu goluri, cu ecyiune ta. eroldala, prefabrcate dis beton simpla Glanjete 16-135) 5(65). Fundasie sub an zid exterior de chrimida, Glanjele 130.131), 6(65). Fundagie sub un 2d interior de efrimids fealizata din ealpl eu nervari, cu seeyiune lraperaidalt. prelabricice din bacon armat Glunjete 132-2135) . fF, Fundagh pentru constructil amplasate in terenur! imacroporice-locisaide ce delormssii mari 4(67). Fundatie sub un aid exterior de chekmids, reallzata din bloc Ge becom simplu i centuri de beson armat (plngele 134+ 15) 2{68). Fundasle sub un zd incerior 4 fealitacd din Vlas de baron simply gl con ‘becon armat (plingele 136-4137) | 3{@). Fundasil armase, sub zid exteriors] sub rid Interior, din panouri may ricace din | econ armat (planjele 138-139-190). 4 Fusdagll pentru conseruesli amplasate in terenue compresibile 4(70). Fundasie cub sid interior da efeSimidy. (5. simes fundasieic 150 m (plingele 141-4142) 2171), Fundatie sub zid ineerior de ehedmids. Le times fundayie~ 1,50 m (plingele 1494 144) 1 FUNDATH SUS STILPY | a. Fundagttrolate 1(72). Fundasie rigidh, cu bloc de beton simply Fi tlps de lem, wb (plangele 1454-146) on 2(73). Fundagie rigid, eu bine de beton simple, ceuzinet de beton arias si plack matali sub stilp de metal (plansele 147-4148) | 3074). Fundasie rigida, ev bloc de beton simply Ji eurinet de beten armat. sub slp deb ton armit (plansele 149-4150) 4QS). Fundayie clacick de beton armac, prise saath, dab tly (plangele 151-152) - | 5(75). Fundasie elasicd de beton armet, prisma- | ek, eu pante, sub atllp de be (plangele 15344154) . | 6977). Fundasie lasted de betonarmt,increpte, sub sellpde beeonarmat(plangale 155-156) 7(78). Fundasle-ciuperes de becon armat, sub stilp de becon arnt (planjele 1574158) 0979). Fundasie elaticd de betonarmet, cu plac soclu sl nervarl perpendiculare pe iatuile lic fundayel, sub scilp de beton armat | (plangete 156-4140) Ip de tome been ermat Se vor aves Im vedere gl Menrtle: 1 Ae 25) gi 1 Be 10 a ane ns cry an 200 0 9 3 a6 9 22 ass 258 26 1066) in care luerbite de a 9400) 0481) Fundage olaiel de betom armst, cu plach focle f nervari espose Gaps diagoralele plici furdaysl, sub stip 46 beton armat fplargele Sehpg2) Pe Fundag focle sl rerveri perpendicilare pe ture pitch indagiel’ i aispure. duph dager alee plicit, sub sip’ de beton armat plantele "631 164) b. Fusdatti continue © Fu I, CONSOLIDARI DE FUNDATI 1 1402) 2482) 84) 4085). 5086), 607) 7088) 89). 360). 091) (92) (3), 2198) 3085) 4096) iblogrotie 15 Fundatie clasied de beton armat, cv talpd continua recline, seb formi de grinds, sub un sir de stlpl de becon armat plangele 1654165) Fundagioelastick de beton armaty cv talpa continua recillinie, sub forma de grinds. elastin ini sub untgie de Stilpl de beton armat(planiele 167 +46 Fundagie elastics de beton armat, ed ealp continua recdllinie, su> forma ge grind eu ure. sub un git de silpi de Seton seat (plargele 16944170) eee Fundarle elastics beton armat, eu taps continu poligoni, sub form de gringdy Sub un gir de stilpl de becon aemac Sispusi poligenal (plangcle 4714172) Finds liek de ttewaeewictn ep Conus crcards ek Terme grat Seba do pda base mae ep Srl Gplaeate 7S) mat are Fede slechlo teonarace, cr OP Con icrucona, a tn de grin sere ae ele de beset hanged rs 78 Fandaieclanik de teton arma cu pt contnve ipsvctate, sap fornd ar ret ciinterabraprdsetplcctess Geos sce trh Foti slant da boon armat, po rdier feng ec aie ben srmac ipangcie 179-0169) Fundatie elastics de becan armie, pera general eu capi iy ‘de slp becon armat (plansele 181+ 182) Fundagie elasica de betonarmic. pe ier enefal, cu grinel Ineruelqste, sub reten de ae beten armae(paryele “851 183) 6 pretabricate . Funenyle-panar. pretabricaté cin beton ar- mat, pencru slp prefabicasi din becon Sema" (pangele 154186) CConsolidarea {undafel prin mirirea lay fandatiel exisiontes prin turnara de baron pe olagime mat mare (lansele 187+ 188) Consalidsrea funeagiel prin suprapuneren pescefuncatia existench & unel tdlpl contl- flue de beton armat (planjele 189%}190) Conselidaras fundejsi prin Utgleen beret fundatel existence prin grinal ce baton a¥- sats, seemen target even ipianvete 1712193) Conslideren fundeici prin Hiegicen bel fandigiel existence prin grins fcerle de tetor srane langele 136194) 20 a0 270 as a7 281 20 7 290 a 96 a 302 307 307 no ire Constitele (OL console! de tundatiA. Fundatii la constructii fara FUNDATII SUB ZIDURI subsol a. Fundatii continue din zidarie sub ziduri portante 1(1). Fundatie continua din zidarie de carémida, cu sectiune dreptunghiulard, sub zid exterior de cérémida Destinatio Fundatia continu din zidérie de cérémid’ se fo- loseste numoi lc constiucti realizate in terenuri us- cote, adicd la care nivelul apelor subterane se ofla fa cel putin 2,09 m sub talpa fundatiei si in care fundatiile realizcte din alte materiale, cum ar fi de pildé cele din beton sau din piatra, pot fi degradate de catre agentii agresivi din acele soluri. ‘Aceastd fundatie nu este Insd indicat a se exe- cuta in terenurile care prezintii pericole de taséri mori sau inegale, Fundatio din ziddrie de cérdmidé se foloseste la conatrucfil fra subsol, in general din zidérie portanta de cdrémidé cu maximum P-+2 etaje, pentru proluc- rea gi tronsmiterea la sol a incdrcérilor de pe ridu- file esterioare. Materiale folosite Pentiu realizorea fundatiei se vor folosi edramizi pline, de mared minima 100, bine arse, de bund co- litate, fra concratiuni de vor. Mortarul va fi de ciment, de marcé minima M 25, Betonul de egalizare va fi B 25. In loc de beton se Poate folosi balast marunt, Dimensionare constuctivé La realizarea fundatiei se vo tine seoma de toate condifile core se cer satistécute de catre orice fun- datie. Din punct de vadere constructiv se rocomandé insd ca latimea minima a acestei fundatii sé fie de doud c&ramizi (adica de 50 cm), iar adincimea ei sé fie de 1,20-1,50 m de la fara solului, pentru fundatile 2idurllor exterioare ole construciilor férd cubsal 31 de 0-80 cm pentru furdatile zidurilor intevioare dacd in calcul sau datorité celorlale conditii legale spe- cifice acestel determina, nu rezulié 0 adineime mat mare. In ceea ce pri ste valocrea minimé @ tongen- tel unghivlui x sub care se transmit. eforturile, aceasia trebule si fie : 1g a> 2 Tehnologia executici Fundatia continud din zidérie de céramida cu soctiune drepiunghivlaré de sub zidurile portante ex- terioare de cdrémidé cle constructiilor faré subsol ovind maximum P+2 etaje se ogazé pe un strat de egalizare gros de 5-10 cm, realizat din beton B 25, bine nivolat, sou din balast mérunt bine indesat si nivelat. Inaints de punerea lor in oper’, © carémizile vor fi bine udate, ior # rosturle zidérie! bine umplute cu mortar, La colturile cdadiril, la ramificatii, ca si la inerucigari, @ rindurile crizontale ale fundatiilor res- pective vor fi intrerupte alternativ pentru a se realize legatura dintre ele. Pe fata superiooré a fundatiei— (fig, 1,0) « cérei orizontalitate trebuie verficata (sau pe zid, in continuarsa stratulul de separare, la cel Putin 30 cm deosuora nivelului trotuarulul, ca fig. 1b, in cazul porterelor inéltate), © se aplicd un strat de egalzare gros de 1.5-2 cm din mortar de iment © driguit sl, dup score, # amorsat cu bitum WGiat sou cu suspensie de bitum flerizat (SUBIF). Pe stotul de egclizare (suport ol hidroizolotiel) * se aplica © hidroizolatie elastics din doud straturi de carton asfaltat (CA%0) prosarct cu nisip, lipite intre ele, gi de stratul suport, cu bitum topit (aumai din loe in loc) In cozul in care pleca-suport a pardoselii_ patte- rului este indltata ev cel mult 15 em deasupra ni- Yelului trotucrulei, vor putee fi luate in considerare $i solutile indicate in fig. 5, b, c. Peste ultimul strat 4) hidroisolatie! este indicot a nu se mai aplica bi tum topit, pentru 9 preveni eventuala alunecare a zi- dului. Zidéria peretelui exterior se executd pe @ un strat do mortar de ciment (protectia hidraizolatie’), gros de 2-3.em, realzot eu nisip mérunt, In locul hidroizola~ fie} elostice se poate executa o tencuiala impermec- bia, t “OB SOOO mg Fig. Tot 0 @ tencuiala impermeabila (hidroizol gidé vertical) se apled 41 pe soclul zidului exterior pe fundatie ping la cel putin 30 em, deasupra nive- lului trotuarului, Spre interior # se toarna placa-suport a pardose- Iii parerului, din beton de mores B 50, pe un @ strat filtrant de pietris, gros de 10-15 cm, pentru ruperea Capilaritatit, care este osternut pe sol. Intre placa-su- port $i pietrlp se intinde © un strat do separare din hirtie 125 g/m? sau din carton sau impisliturd bitu- mata, sau folie PYC (asezat in continucrea hidroizola- tiel orizontale aplicata pe fundatie), pentru a impie- dico scurgorea laptelui de cimant din beton. Inointe de turnarea betonului in placa-suport © se pun, spre zidul exterior, scinduri pe cant; dupa intérirea beto: nului din placa, scindurile # se scot si golul rémas in lungul zidului © so umple bine cu mastic do bitum, tumat fierbinte cu conciocul. Tot cu mastic fierbinte de kitum # se umple 3i go- lul rémas la exterior tntre placa trotuarului si hidro- izelotia rigidé verticol’ aplicaté pe soclu. Fundatie continua din ziddrie de cardimid2, cu secjiune dreptunghivlard, sub zid exterior de card: ‘midé, Seetiune transversal : 2 ~ placa parterului la rivelsl trotuaruul Inailats ‘decsupra nivelulut wotuerul 3 = fundojie; 4 ~ strat suport; 3 ~ hi "strat de protec) 7 — 21d exterior lo parter; 8 — tancuiclé exterioard : 9 ~ hii 10 = dop de bium 2 ~ stor de egolizore Srozolate elostea crzontala : Figica vertical 12 ~ plocd totuar ; 13 pariefului; 15'— piety boalost; 14 ~ pleca suport @ pardos 16 stat de separare b = ploca porterult serene oncore Ti — astoe turd compoitatd, 19FUNDATIE DIN ZIDARIE DE CARAMIDA Lora conned on 20% ce CIARADAYcerara. tuted cu ovr ert ce 2.BETOV OE EDILIZARE B2S¢5-Dom Su emt aan NDRTAR CE EGR ZARE. sD a 20m, rtcur 9 ares eu. bum at (G07 sta +6099% bran) SMOROZOLATE ELASTION ORZONTA 1A (2si caren ata atun) HORI DE PROTECTE A HOROZCL Meeodem 6.20 EXER OF Cnitvol=75e" PIENCULA, SXTEI@OLe 25m SHOROZOLATE. ABDASCL Weim 3.008 OE BINA em DiIROTUAR CE ASFALT TURWATH2 20m arta 29% PLACA TROMLAR-25068-Dem eMlne Karr 58) POLE PVC BBWAST MaPUNTes Dem te aoroURA preraancal 52, MEBUONA en Montano Face bsonzem IEELNDATE BORDA, 65 20-200) (7ST FON, PENNS RUE CAPLAN (ovens) 00m 18ALACA-SUPORT BDA Dem _ SERGE CARTON ASSULIAT LY CU ‘sir UZOLATIE TERMOKmats, rw 8m BIGRMRSOAE DE LEV Sen US 50-Memiote ou tam 220USUMEL OREAcinary amgtt 24 DPREOOSEALA FNRett ce ours) din sachet La 222m 2ePCAAS aExascm 2SDIRU LEM 6x6ssom BETENCURLA INTERIM 15-2em DITEREN OE PRONE. TERENUR! CU TASAR) INEGALE FUNDATIA DN ZIDARIE DE CARAMDA NU SE FOLOSESTE INFUNDATIE DIN ZIDARIE Leuoane cova on zD4RE De (CinAMnA Ge mareastneei cu mtr he cmerbatl2s i 2BETON OE ECALEAGE B2545-Dem ‘au tnast mrunt AMORTAR OF EORLZARE MSDei Zor ‘ut 9 arersat cu Blum tit (a7 bur» 00-90% errs ex ZENCUBLA EXTERDARAG 2S Jem BHEROZOLATE PGDAsctueL~Bm FUNDATIA DIV ZIDARIE OF CARAMDA NU SE FOLOSESTE IN TERE- NURI CU TASARI INECALE 212(2). Fundatie continué din zidarie de piatré naturalé bruté, cu sectiune dreptunghiularé, sub zid exterior de céramida Destinatie Fundotic continua din zidérie de plat’ naturala bruté esto indicata pentru constructile féré subsol, cu structura de rezistenté cia ridérie portanta si avind maximum P42 etgje, pentru preluares ¢i transmit. rea la sol a incércdrilor de pe zidurile exterioare. Fo- losirea acastei fundotii este ins conditionatd si de existenia in cpropierea santierului a unel surse de procurare a pietrei pentru co aceasta sé poatd fi ob- finuté in condi economice Fundetio din zidarie de piotré natural bruta nu este indicota atunci cind terenul in core este ampla- seta prezint& pericel de feséri mari sau inegale, Pen tru constructii_provizorii sau constructii ugoare (de exemply din lemn) aceste fundatii se pot executa si scot, fr8 mertar (onrocamenta). Materiale folosite Pentru realizorea fundatiei se va folosi piatra na- tural bruté de forme neregulate, provenité din ca- tiete sau extrasé din albia riurilor ; aceasta trebuie sé ie cit mai pufin poroosd, a fie negelivd si sé ziste le compresiune la ~ 400 daN/em?. Mortarul ve {i din ciment, ciment-var sau cu var hidraulic de mareé rminimé M In coaul in core fundatiile de piatré s0 executs in soluri in care se semnaleazé prezenta uner ope sub- terane cu actiune ogresivé se va folosi un mortar cu adoos de tras. Betonul de egalizare va fi B25. In loc de beton se poate folosi balast mdrunt. Dimensionare constructivis Lo reolizerea fundatici 20 va tine toama de toate conditiile care se cer sotisfécute de cétre orice fun- dajie. Din punct de vedere constructiv se recomando ae ins& ca latimes mininé a oceste! fundatii sé fie de = 6070 cm pentru sustinersa ridurilor portante ex- terioare ale cchstructilor fara subscl, si de cel putin 50 em pentru sustinerea zidurilor interioare. Adinci~ mea de a fota solului, pentru fundatille care sustin ziduri exterioare la construct fara subsol, va deoa cu cel putin 20.em adincimea minimé de inghet, tinind seama si de toate celelalte conditii ce trebuie avute in vedere la siobilirea cotei de fundare. Sub zidurile interiocre, fundatille de piatré vor avea adincimea mi ima de 60-80 cm. Valoarea minima a tangentei un- ghivlui x sub care se transmit efertunile frebuie s& fie: tgx >2 Tehnologia executiei Fundotia (fig. 2, 0) se asazé pe ® un strat de ego- lizare, gros de 5-10 cm, reclizat din nisip, balast més runt sau belon de mares B 25. La * realizarea fundatillor din zidarie de piatra naturals bruté se vor respecta tdote regulile speci zidBrillor do piate. Pe fata superioord, orizontalé pe zid, in continuarea ‘stratului de separare, lo cel putin 30 cm decsupra nivelului trotuarului, coin fig. 2, b, in cozul parterelor inélfats) ® se aplicé un strat de egalizare, gros de 2-4 cm, din mortar de Ciment @ driscuit si, cupa uscare ® amorset cu bitum tdict sau cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF). Pe strotul de egalizare (suport al hidrotzolatiei) * se li- peste cu bitum topit (prin auncte) hidroizolatia elastic’ In cozul in core placa-suport a pardoseli parte~ rulvi este indlfaté cu cel mult 15 em deasupra ni- elului trotuarului, ver putea fi luate in considoratic si solutile indicate in fig. 5, b.c. Zidéria peretalui exterior, tencuiala impermea- bilé (hidroizolatie rigidé verticald) de pe soclul zi dului exterior ca si placa-supert a pardoselii porte- rulvi, se vor executa conform tehnologiei expust an- terior pentru fundatia continua din 2idérie de cérd- mida. «@ fundatie! (sou j. 2. Fundatie continud din zidérie de piat-é naturalé brutd, cu secfiune drept- Unghiviard, sub zid ‘exterior de card mid@. Secfiune transversala : 9 = plore. parent te nivelul_trotvontut 8 = placo partewiul naka cecsupre nvelu is anual tren de trcore 12 tel Se egaliore ; 3 — findoe: 4 ~ strat suport: 5 Vidrotrobite storied erieniais 5 6.“ seot de pratecie 7 sid enteror la porter 8 ~ ton SUG extenoard | 9 — hidvlilohe Agia ver teais:"10"~ dop de bitum "11 —oxfat tuner? Ta plac tater! 13> blest 14 — plea ripat"a pardoseli”pareruiu 18 pig 1 sat de separore | 17 ~ unplture om poeta,3 & ¢ § ® 1 z a som rl eat D)MOROZLATE GDA sod 7em {P/BOROURA PREFIBRICATA cao, B60 rors, fost she de creat, pd nore nid FUNDATE SILA Dit DARE DE PATRA NATURALA BTL TEMUALA EXTEROARA, «253m OOP DE BITUM 42cm TRIUARAN asta hen 290m PLATA. PREFABRI ATAcunet refuse BALAST MARUNT+ 68cm MORTAR M5) eBeon SRETEE PARES gt) FLNDATA.BOROLREI B35 .n26en 2D EXTER oem c TAMIL NTERORE oh DELLE LEMN seem fi 2 fg bloseste construct Pie ita ce 23 ANA 3 15:20 BcTeROR soem ASTRA FLRANTeOtem pete, ZOPORBR, 5D fe pec 3 roe ZDHDRIROAE 2 hea Ob ON TRA NTLRALFUNDATIE SIMPLA DIN ZDARE DE PIATRA THO BAA STRANI: ee EXTER ws PAROOSEALA Paar omer se SPN re teat Sen fe ree nes ators ana cmevar sa Mar harwac Nemec nett SOLS3{3). Fundatie continu’ din zidérie de piatré naturala bruté, in elevatie, cu trepte, sub zid exterior de caramida Ca 4 fundotio cu sectiune dieptunchiula datia continua din zidarie de piatrd notural in elevate, cu trepta, este indicotd pentru construc~ tile cu structura de reristenté din zidérie portanta avind moximum P-+2 etaje, pentru preluarea si trans- miitereo lo s0l 0 incdredeiler de pe zidurile exter Necesitateo reclizarli in trepte este impusé de pr Ivarea incéredrilor constructiei atunci cind létimea talpii fundatiei rozulta mai mare decit latimea zidu- hi, pe care il sustine, cu 35-45 em de flecare parte © acestuia. Folosirea acestei fundatit este ins’ cond si de existenta in apropierea santierului a un de procurare o pietrei, pentru ca aceasta sé poaté fi ebtinuté in conditii economice. Fundatia din. ridarie de piatré naturalé brutd, in elevotie, cu trepte, nu ‘ste indicata otunci cind torenul in care este amplo- sata prezinta pericel de tasdri mori sau inegale. Materiale felosite Peniru realizarea {undatiei se vor folosi aceleasi materiale co in cazul precedent. Dimensionare constructiva: La realitarea fundatiei se va tine seama de tocte conditile core se cer satistacute de catre orice fun- date, Din punct de vedere constructiv se recomanda 3 co lajimec minima a acestel fundatii sa fie de = 110-140 em pentru sustinerea zidurllor exterioore ale constructiilor fra subsol. Latimea soclului in ele~ ‘atie se recomondé a fi do ior latimea teptelor de 15-20 cm. Indltimea treptelor fundatioi este indicat a fi cuprinsd intre 40 51 60 cm. Adincimea de la fofa solului, pentru fundayile de piatra natu- tald-bruté ce sustin ziduri exterioare la constructii fard subsol, va depasi cu cel putin 20 cm adincimea minima de inghet, ynind desigur seama si de toate celelalte conditii care trebuie avute in vedere la stabilirea co- tei de fundare. Valoarea minimé a unghiului a sub core se transmit eforturile trebuie sé fie tg « > 2 Tehnologia exec Fundatia continua din zidérie de piatré naturalé ‘cu trepte, de sub zidurile exterioare constucfilor f8r8 subsol (lig. 3) se esard pe un © strat de egalizore gros de 5-10 em, fealizot din nisip, bolast mérunt sou beton de marcd B25. Inainte de punerea in operd pietrele se curata de impuritati aderente, se stirbesc ugar cu ciocanul de eventualele ciocuri 4i se udé cu apa. ® Pietrele se asoz5 cu mina, astfel incit sé nu vind in atingere una eu alta, Pietrele din rindul urmator se osaz8 pe un pat de mortar gros de 2-3 cm. Rosturile verticale yor fi alternate {fesute); ele nu vor depdsi grosimea de 25 St ree a ee ee ae 2-3 em ji se vor umple bine cu mortar tndesat cu mmistria, Golurile moi mari dintre pietre se vor umple cu mortar in core se vor indesa pietre moi mici, Dup © executares talpii fundatiel * se monteazS pono\ de cofraj loterale pentru realizarea trepte’ si dupa ir tGrirea ocestela ® se monteazé panouiile iaterale pen- tru reolizarea soclului in elevatie. Dupé # decofrare * se executd o umpluturé bine compactaté, in straturi, in spatile dintre fundotie retii sépaturi. Lo colfurile cladiri, precum si la ir crucisari $i ramificotii rindurile orizontole de piatré se vor intrerupe alternetiv realizind astfel legarea lor pe cele doua directji. La realizarea fundatiilor din darie de piatré naturala bruta se vor respecta de ase- menea teate celelalte reguli specifice ridérilor de pia- tr. # Pe fata superioaré orizontalé a fundatiel se aplicd un strat de ogalizoro gros do 2-4 cm din mortor de ciment ® driscuit si, dup uscare, ® amor- sot cu bitum Pe stratul de egalizare (suport al hidroizolatiel) ® se lipeste cu bitum topit (prin puncte) hidroizolatia elosticd aledtuits din doud straturi de carton asfaltat {CA400) presdrat cu nisip. Straturile de carton asfal- tot se lipesc inire ele, fot din loc in loc, cu bitum topit (mostic bituminos). Pesto ultimul stret al hidro- izolatiei este indicat a nu se mai aplica bitum topit Penttu a preveni eventucla alunecare o zidulul. idaria peretelui exterior se executé: pe ® un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatici) In locul hidroizolatiei clastice se poate exccuta © tencuialé impermeabild, Tot ® o tencuials imper- meobild (hidroizolatie tigidé verticals) se aplicd 51 pe soelul zidului exterior do po fundatia pind le col putin, 30 cm deasupra nivelului trotuarului Spre interior ® se toarna ploca-suport 9 pardo- selii parterului, conform tehnologiei exousé anterior pentru fundotia continua din zidarie de cBrémidé. 3. Fundafie continua din zidsrie de pictré, natu- ralé bruid, in elevotie, cu trepte, sub zid exterior de éérdimid&: Sectiune transversalé 1 = teren de lundare : 2 ~ stot ce egolizare; 3 ~ fundotie 4 = soc, 5 ~ woot tupst : 6 ~ hidrclaolate lasted orton {ola 7 ~ svat de pioteche: 8 ~ ze extorir To porter | 9 te. ald extefoors: 10.~ dap de bitym? 1 — oat tame, 12° plach totua: 115 —bolast; 14"~ pca suport a pare Gorell” portersul: | 15 — pietist 16 — syet de separare ir “inetd compecietsFUNDATIE SIMPLA DIN ZIDARIE DE PIATRA NATURALA BRUTA iN ELEVATIE, CU TREPTE, SUB UN ZID EXTERIOR ny ak ce ehhh srnTUR COMOACTITERD OF PATEA NATURBLA. BUT PUTOFUNDATIE SIMPLA DIN ZIDARIE DE PIATRA NATURALA — BRUTA IN ELEVATIE ,CU TREPTE,SUB UN ZID EXTERIOR PLANSA 6 @) rvoAT WOUAR 838(515em) BORA PREF cath Yxtkem Q rercuatk exrenoan’ 92-30 PaRDOSEACA PARCHET UW 42cm CUgNER OWeh OF SchOLR EOELUTE 24m Ganagone Se7em, URTE CU BT LA 20-en vine” meats ow FOLEY ‘Dover i ara oa (es Benen Boned oF usw w smh cure Grvospe on ram wad eu ew @) re ta ae ek cee @renn i coun 9. Gsvee coerwe Si 8 meet eons rapasion Sim (cu vn ten JEPFundafil continue rigide de beton, sub ziduri portante 14). Fundatie continua rigidé, de beton ciclopean, cu sectiune dreptunghivlara, sub zid exterior de céramidé Destinatie Fundatia continud rigid’ de beton ciclopean, cu sectiune dreptunghiulara este indicata pentru prefua~ fea #i transmitorea la sol a incércdrilor de pe zidurile portante extericare, in special a constructiile cu ma- Sim P-+4 etaje. Aceasta solujie conduce tn mod ne~ nrijlocit la reducerea consumului de ciment si co otare gi a prejului de cost, objintndu-se @ economia pind Ia 40%/p din masa de beton. Fundata oi sectlune dreptunghiulars se oxecuta jn general atunci cind lélimea talpii de fundotie nu depayeste 1,00 m. Fundajia din beton ciclopean nu este insd indieata atunci cind urmeozd a fi realizaté jn terenuri_ce prezinié pericol de tasdrl mort sau inegale Matericle folosite Pentru realizarea fundatiei se foloseste beton de marcé B 50, reolizat cu ciment P 400 sou cu ciment metaluraic M 400 atunci cind in terenul respectiv exisié. pericolul co asupra fundatiilor sa actioneze ape ‘agresive, Dacd fundatiile urmeazé a fi amplasate in terenuri umede, se va folosi lo reclizarea betonului ciment cu tras. Dozajul de ciment va fi de 280~ 350 kg ciment/m3 baton. In baton se vor adauga bolovani de tiv, piatré brut sau spérturi din fundatii demolate, Dimensionare constructiv’s In cazul jn core nu existé olte dote rezultind din toate conditiile care trebuie satisfacute de cétre orice fundatie, din punct de vedere constructiv latimea mi- nim8 a fundafie’ continue rigide de beton ciclopean va fi cu 10-20 cm mai mare decit o zidulul pe core TW sustino, respectiv 50-60 em sub ridutile de o cara- mid 51 jumatate 5 de minimum 50 cm sub cele de © caramida. Adineimea cotel de fundare va rezulta din corelarea tuturor problemelor specifice care se cer aS ee satisfécute. In principiv, adincimea fundatiei va fi de 100-120 m sub fata ‘terenului de fundare, pentru fundotiile destinate sustinorii zidurilor exterioare cle, constructiilor 8:6 subsol si de 60-60 cm pentru cele. care sustin zidurile interioore. Tehnologia executiei Fundatia (fig, 4, a) se reolizeazé in modul_urm3- tor : in ganjul de fundare * se toamd succesiv un prim strat de beton gros de = 25 cm, # indesat bir maiul opoi se toarné straturi de = 20-30 cm grosime beton, in care # se inglobeozd boloveni de riv, piatré bruté ‘sau spdrturi din fundatii demolate, in proportie de pind la 30% Agregatele mori vor fi astfe! inglobate in masa de beton incit sé nu viné in contact direct unele cu ‘ltele ci lo © distanta de ~ 20 om. Ultimul strat d beton, care acoperd pistre’e inglobate, trebuie sé iba © grosime de minimum 20 cm. Pe fate superioard, orizentald, @ fundatisi (sou pe 2id, in continuarea ‘statului de separare, la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuarului, ca in fig. 4, b, in cazul parterelor indhjote) @ se aplied un strat de egalizore, gros de 2-4 cm, din mortar de ci- ment * drigcuit si, upd uscare, * omorsat. Pe stratul de egalizare (suport al hidroizolotiei) ¢ se lipeste cu bitum topit (prin puncte) hidroizolatia elostics con- form tehnolegici expuso, In cazul in care placa-suport o pardoselii parte- rulul este inalfato cu cel mult 15 cm deasupra nive- lului tretuarului, vor putes fi luate in considerate si solutiile indicate in fig. 5 b, c. Peste uitimul strat ol hidrotzolatie! este indicat a nu se oplica bitum topit, Pentru 0 preveni eventuala alunecare a zidul Zidéria peretelui exterior se executd pe ® un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatie’), gros de 2-3 em realizat cu nisip marunt, In locul hidroizolotiei elastice se poote execute o tencuiclé impermeabild. Tot 0 ® tencuialé impermeabilé (hidroizolatie ri- gidé verticala) se aplicd $1 pe soclul zidului exterior de pe fundatie pind Ia eel pujin 30 cm deosupra ni- velulul trotuarului. Spre interior © se toarnd placa-suport a pardo- selit parterului, conform ichnelogici expusé onterior Pentru fundatic continué din zidérie de caramida Fig. 4. Fundafie continua rigidd, de beton ciclopean, cy secliune dreptunghivlard, SUD zid exierior de cdrémidd. Sectiune tronsversala = loca porter fa nivel trotuaruai;b ~ pla- fo gasteruks male deowupre niveulul voter indafe : 3 tat fupet 3 tro: de prow 7 None eencata | @ = sisrosoloperigiaa Weitcelas 9 ~ dop ve bium 10 osfat tumat Tie peed wotucr ; F2\= balost 13 ~ place su: porta pardovell parts: 14 — piety: 15 = sat Se aporre | 13 umpire compociatsae FUNDATIE DIN BETON CICLOPIAN SUB ZID EXTERIOR NovE MIFUNDMTILE DN BETON CILOPAN SE FOLOSESC LA CCNSTRUCTH | NU Se. FOLOSESC IN TERENUR! GU TASAR? MARI SAU MEGALE PLANSA 7 "A SURSOL aN MASA. BETONULUI SE _NGLOGEAZA MAXMUM 30% S0LOVANI_OE SPARTURA DE FUNDATI IN BETON B 50, STRATUF ft © rrnoare on sevon crow @ ww exrew0% on cmmotesi os a ; ® Siar oe eoauzane w so Gn tiga) Sap See TU, PIATRA BRUTA SAU GIRCA 30 cm OLATHE. RIGIDA DOP DE BITUM ez e ) 0 oe @ Tea ornn wmaane ©. Z @ “ach. preraancatd 959, © LS ee SD: @ Suna fone (P @ aauast MArunt oe. @ @ runwm powoures » 26 1/99 999 aim ee: Wes © Naptak Ww 50 ora» morte © Stear"bureant (weras) © fie Roaacas meee @ PumAssubonr B20 ® Nsw FIN so-3e0 Ee © Parogstans Fm @ weuas ecerossd ® Pera tn @® oo de LOW ten ® excuws nrewosra Se. 1:5@fuexre wv BETON crxoPun Prey strar_purrant pete Opie see ci Dy is wens SY Be amare w so qitre ses hea Tig doe jou OE LEM @ Tencunrs wrenoarincn © @wortar Eien se hewn) onast winuntavece © yrisrm QF WONT EOROLRE! b.2 @ TRoTUAR ws ssa me @ powwiith PEraRCATA PACK PRERABRCATA Ga) Net's =e ORG MARIA, © we sree TENCUALA EXTERIOARA, RJ hoTA: 9FuNOWTLE ON LA cowsrauels 0 STRATURI DE CRRCA. Cem2(5). Fundotie continua rigid’, de beton simplu, cu sectiune dreptunghiulara, sub zid exterior de caramida Dest Fundatia se foloseste pentru preluarea si fransmiterea la sol a incdrctrilor de pe zidurile exterioare cle constructillor fra subsol care au struc- de rezistent& cu ziduri portonte realizete din darie sou din beten. Este fundatia cea mai utiliza lo realizares constructiilor de cladir, Eo se executa, in general atunei cind latimeo télpii fundatiei nu di paseste 1,00 m. Placa-suport a pardoselii parterului Se considera a fi lo aceeasi cota cu cea a trotuarului Atunci cind ploca-suport se oflé insé: deasupro cote! trotuarulyi, cu maximum 15 cm, olcdtuirea fundatie! a fi cea din fig. 5, by «. Materiale tolosite Pentru reclizarea fundotiei se foloseste, in ge- nercl, beton simplu de marcd B 50 executat cu ment P400. Decé fundatia urmeazé a fi amplasaté jn solur' cu ape cgresive, se foloseste un beton cu ciment metalurgic M400, iar pentru fundatiile ompla- sate in teren umed se foloseste beton cu ciment cu tras. Dorajul de ciment va fi de 280-350 kg ciment/m3 beten. Dimensionare constructivi La realizarea fundk conditiile cerute tuturor se vo tine seama de toate ‘undatillor. Légimea funda- tiel se stabileste printro relatie intre létimea ridului, indlimea fundatiei si unghiul « de reportizare a sar- cinilor si anume : b- ; Ucrmat FLTRANTOE AUPERE. TA CABLARMATPPIETR') 3 Qvinre ve pveaLAs CpPUCA BARWATE CONSTR Fe oN 70020 PE 2ORECTH > STRAT @ 25 EGALZARE | (O)MORTAR_CRENT.*33cnIt00 ip) STRAT OF BTM BPETRS ce mazAc CARTON ASFALIAT LIPIT CU BITUM @ARARTURA #507 2000 Jp, TALPADE NORTAR MSO DFRSC, AOR QORTAR OF ECALIZNSOA2m @ Paroiet 92.20 (ByHEROZOLATE. ORONT 20-38 a. DUSUHER GAREY Zen 2 WORTARCE PROTECTEE +2. @ svar ne 268% +60 @ ©" (TERMOLZOLATIE) | @ L OEOOOOOSE FUNDATIE (N ELEvAne/ 8 75 (6 100) FUNDATIE CONTINUA 3 50 43FUNDATIE CONTINUA B.SIMPLU LA ZID INTERIOR» ATEREN DE UMPLUTURA 940m {6.PERVAZ DE LEN 35995q— 22,CARTON ASEALTAT Sees AA 2 TRA PLIRANT OF PER {7 Faz PARGHET LI II EE one DIAZ OMIT UI” not Hm aban DE ANEAL AI (RAFT ee arcana 2 DS MEA gations PLACA BARMATA CONSTR. CU RABE esi 5 sl : BSP AS yy 2 Stat Raub oy ‘Bu aE aimPe REET 20NstRai eet ar ROR AT ner unit non reroute | BEATE Rico GNORTAR CIENT # 3% M100 DORISCUT 51 aMORSAT cu erTuM TALAT Beene ml © LA CONSTRUCTI FARA SUBSOL © S.HORTAR DE ESALZMSO 2m OREC. ; SDHOROZOLATE ORZONT. 2608 AMORS, SIMOATAR De PROTECTE 2 1200? DE BTUM 42m ABTENCUIALA INTER.» fon MZD INTERIOR +250 ‘SSDBLU DE LEM 6-600 saemaacncanaae es eee War = = «=6TSTE— | 6(9). Fundatie continua rigidé, de beten simplu, cu evazdri sub zid exterior de céramidé Destinaie Furdotio continua tigidé, de beton simplu, cu evazir, se foloseste pentru preluarea i transmiterea IG sol c Incdredrllor de pe zidurile exterioare ale construdtllor ce au stuctura de rezistenta cu pereti portanti, realizajl din aidarie sau din beton, atunci find lajimea télpli fundatie! rozults mai mare decit latimea ridulul exterior pe core il sustine, cu 25-35 cm de fecore parte a acestvia. Reclizcrea acestel fun- ste conditionat® s1 de coesiunea terenului care trebuie 38 fie suficientd pentru executorea evarérilor in pereti s6paturil. Materiale folotite Pentru realizarea acestel fundatii se foloseste be- fon simelu de marcé B50 sau B75 executat cu ciment P400 ; cind fundatia este amplasaté in sol agresive se foloseyte un 40), iar pentru fundatiile omplasate in terenuri | umede, beton cu ciment cu tras. Dozajul de ciment va fi de 280-350 kg ciment/m? beton Dimensionare constructive Lo reolizarea fundatiel 0 va tine teamo de toote | conditile core se cor satisfacute de céitre orice fun- | date. Ce indicarit spectfice constructive pentru aceasté fundatio se mentioneazé : létimea tdlpli inferiocre rezukaté din calcul, s6 fie mal mare cu 50-70 cm (Gite 25-35 cm de flecare parte a peretelui) decit cea 6 zidului core rearem’ pe fundatie : latimea talpil | tuperioore 18 fie cu cel putin 20 em mai mare decit Gea 0 zidulul co spriind pe fundatle, deci cu mini- imum 10 cm de fiecore parte acestuia ; inditimea tal- pil, de Ia fundul sopoturii, trebuie $6 fle de cel 20 cm : ponta avarstilor se ia 4:1: diferente, i [atimea talpii Inferioare $i létimea soclulul fundatiet, de flecore parte o acestvio, nu trebule 38 fle mal more de 15 cm. La statilicea cotei de fundore, pe lingé datele reuiltate din calcul 51 din obligatile constructive, 1a tine seana si de toate conditile legale specifice Cota minima de inghet, cota fundatiilor vecine, cota apelor freatce, caracteristcile geotehnice etc, In i un caz ins, din punet de vedere constructiv, odine | nea fundatie! nu va fi mai mie& de 1,00=1,20 m Tehnologia executiai , de beton simplu, cu evaziri, de sub zidurile portante exterioare ale con- lor f6rG subsol (fig. 9) se realizeaza in urma- trasarea i ® executarea de latimea talpii superioare a | fundotie' (a soclului) ; # executorea evozirllor pind Ja ldjimea calculat’ a talpil inferioare, in per péturi, otunci cind terenul are © coeziuns suficienta (oceasté lucrare se efectueoxé numai cu putin timp inainte de turnaraa betonulul, pentry a evita cit mai ult posibil deteriorarea peratilor sapéturi) ; * tur- area si ® compactarec betonului (in straturi), direct sontul de fundotie, mérginit Ia partea superioaré de scindurile de trasare ce delimiteczé conturul fun~ * nivelareo fetei ultimului strat de beton 9i icareo orizontalitatii lui. Atunel cind terenul de fundare nu are o coeziune suficient’ pentru executorea evaxarilor in peretil s6- paturil, este posibilé $i realizarea fundetiei in sapa- turd de [atimea talpil inferioare Procedeul presupune insé gi executarea, monta- rea si demontarea cofrajului pentru evoxéri $1 soclu, ca $1 executarea umpluturilor bine compactate dintre fundotio 5! peretii sapéturi, cows ce duce implicit la scumpireo lucrérii, lungirea durotei de executle etc. De aceea, cceastd solutie va fi, pe cit posibil, evitard. Peste fundatie (sau le cel putin 30 em deasupra nivelului trotuerului, in continuarea stratului de sepa- rare, in cazul parterelor indltate ; veri solutia indicotd in fig. 4, b sau in fig. 11. b) inolatie in acelosi mod ca pentru cazuri terior, lar spre exterior ® se va opli permeabilé (hidroizolatie rigidé ve inferioer’ o zidului, de pe fundatie 30 em deasupra niveluivi trotverului. In cazul tn care place-suport a pardoselii parte- rului este tndltotd cu cel mult 15 cm dec Iului trotuarului, ver putea fi luate tn consideratie gi solufiile indicate tn fig. 5, b, « Spre interior @ se tosrné placa-suport a pardo- Selil porerulul, conform tehnologiei expuse anterior pentra cazur similare. 18), pe parteo né lo cel putin Fig. 9. Fundatie continua rigid, de beton simply, cu evaz8ri, sub zid exterior de cérdmidé. Secfiune transversal 1 ~ teren de fundare 2 — fundotie : 3 — strat suport: tzlaie elescd ovrorelé: = set de pretecte 5 7 = tencualé exteloar’ 10 — osfolt turnat terior la parter gid8 verticaia Rowan! 12 — a5FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SIMPLU CU EVAZARI SUB ZID EXTERIOR YOSESTE ATUNCI CAD. IN COND TILE IN CARE TERENA. OE Tas RECULTA MA LATA FUNDARE PREZINTA O COEZIUNE SU: DECIT LATIMEA ZOULUL CU 25 ~35em FIENTA ESTE RDKATA EXECLIAREA DE FECARE PARTE & ACESTUIA EWZARI IN PERETE SAPATURI caeFUNDATIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SIMPLU CU EVAZARI SUB 21D, EXTERIOR PLANSA 18 (D BOROURA PRERABRCATA 1Orthcm, MOZAKATA (@ HOROZO.ATIE RIGIDA DIN MORTAR 2) FACADE BETON TURNAT 950 ¢ 6-00m 2 OMENT = 5-6om @) ARNE KRAFT. (FOUE Pv) Nise emuscar moran € pL M50 42cm GD) STRAT DE BALAST MARUNT#8-10cin, #2cm Gi) TENCUALA EXTERIOARA « 3cm (2) TENOUALA INTERDARA # fem $B) OOBLI DE LEN + 6 6x6cm jo Fewe we FRz + Zim PARCHET Usb RUMEETON Sos PLA) STRAT OF tMeLUsLRA, Om pir Gi STRATUR COMPACTATED PLACA-SUPORTA PARODSEU ON ETON SMPL 6 50 SAU 8:00 ARMAT CONSTRUCTI Cl REIEA eomm LA20cn GND SS PLACA PARTERULUL ESTE NAL ATA OA @ remonotate aastckze9 DOP O BTUMé 2cn @h) ROARE DE CARAMDK + 74m ext oH MoT ssraur TuRNaT Ben ® Nowa: Se roveseste artNo {CRO TRPA FUROATI RE- 20.18 na LAI Delt La TEA ZOLA CU 2538cm Se FIECARE PARTE. A BOTA. tN CONDITH 2. TERENUL DE PREZINTA 0 COEQUNE SUFICIENTA, ESTE NOGA TA EXECUTAREA EVAZARI TYPERETI SAPATURI STRAT FLIRANT PENTRU FLPEREA CCAPLARITAN,DIN PIETRS#I0en @ FUNOsTE CONTMUA AIDA DE ~ _8=TON SIMPL BsDE UZAY @ TeREN FUNDARE @ MORTAR DE PROTECTIE A HIOOZOLATC! #2 mm a77{10). Fundatie continua rigidé, de beton simplu, cu evazari, sub zid interior de cérémida Destine Fundatia continus igidé, de beton simplu, cu evardri, este destinoté preludrii si tronsmiterii la sol o incdredlor de pe zidurile Interioare ale con- strucjilar care au stuctura de rezistenta cu pereti portant, realizayi din zidérie sou din beton ; €0 se folosesie ctunci cind Idtimea talpii fundotie’ rezulta mai more decit létimea zidulul interior pe care il sus- fine, cu 25-35 cm de fiecore parte o acestuia, ior solul respectiy are © coeziune suficienté pentru exe- cutarea evazatilor in peretil sipaturli Materiale folosite Pentru realizeres acestel fundatli se folos general, aceleasi materiale ca si pentru fundatia con- tinud rigida, de baton simplu, cu evazérl, pentru sus- tinerea zidurilor exterioare de coramida. Dimensionare constructivs La reclizarea fundatiel se va tine seama de toate corditile care se cer sotistécute de cdtre orice fun datie. Indicatile specifice constructive pentru aceasta fundatie sint aceleasi ca si pentru fundatia continud rigida de beton simplu, cu evazdri, pentru sustinerea riduriler exteroare de cdrémidé. La stobilirea cotei de fundore, pe lings dotele rerultate din calcul si din obligatille constructive, se va fine seama gi de toate conditile legale specifice. In nici un caz insd, din punct de vedere construetiv, adincimea fundayiel nu va fi mal micé de 1,00 m, Tehnologia executiei Forele de execujie ale fundatjel continue rigid de beton simplu, eu evaxéri, de sub zidurile portante Interioare de cérémidé ale constructiilor f8ré subsol (fig. 10), sint in general aceleas! ca la fundatio con: tinua rigid® ce beton simplu, cu evazéri, pentru sus- finerec ziduriior exterioare de c&rbmidé. Poste fun- dajie (sau lo cel putin 30 cm deasupranivelului troiuorulul, in continucrea strotului de separare, In cazul parterelor indltete ; vex! soluyia Indicoté in figura 4, b sau in figura 11, b) # se executé apel un strat de egalizare, gros de 1,5-2 cm, din mortar de ciment # driscult gi, dup uscare, # amorsat cu bitum tlat sou cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF). Pe strotul de egalizare (suport ol hidrolzolatiel) © se aplicé 0 hidrolzclatie elasticd, din dou’ stroturi de AB carton osfaltat (CA 400) presérat cu nisip, lipite Intre ele, gi de siratul suport, cu bitum topit (numa! din loc in loc). Peste ultimul strat al hidroizolatiet este indi- cat a nu se mai oplica bitum topit, pentru a preven! evertuala clunecare ¢ ridului. In catul in care placa- suport a pardoselii parterulul este inéltoté cu cel mult 15 em deasupra nivelului trotuarulul, vor putea fi luate in considerctle si solutlle indicate In fig. 5, b, ¢, bineinteles edoptate pentru zidul interior, # Zidaria peretelui interior se executdi pe un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolotiel), gros de 2~3 cm, rea~ lizat cu nisip marunt. In locul hi¢rolzolatiei elastice se poate executa o tenculalé impermeabilé. De o parte #1 de clto a zidului © se oxecutd placa-suport a pardoselii, din beton B50, cind este ageraté direct pe sol, prin intermediul stratului de filtrare, din pietris, sou din beton de marca B 100, armat constructiv cu retea de vergele metalice 2 6 mm din ote! beton OE 00 la 20 cm pe doud directil per- pendiculare atunci cind placa este asezatd pe um- plutura bine compactata, in straturi de cite 20 cm, Intre placa suport a pardoselii9i strotul de pietrs # +0 prevede un strat de separare din hirtie de 125 9/m? sau din carton, sau impisliturd bitumatd, scu folie PVC. (ajezct In continuorea hidroizolatiei orizontale opli- cat pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea lap- telul de ciment din beton Incinte de turnareo betonului in plac-suport se pun, spre zidul interior, scinduri pe cant, care ‘¢ se scot dupa intarireo betonulul, In golul rémos in lungul zidului, @ se tard cu conciocul mastic fier binte de bitum. Fig, 10, Fundatie continua rigidd, de beton simply, cu evoziri, sub zid interior de cordmidd. Seetiune tronsversald : 1 = teren de tundare ; 2 ~ furdotle | 3 ~ sat suport; 4 = hidror rzontale ; 5 = strat de protecjie; 6 — xid ine Placa suport 2 pordor ‘tat de separare.ly, do FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SMPLU, CU EVAZAR|, SUB ZID INTEROR ) 9 ARAM + 25on(Zi0 © MORTAR DAE LUALA INTERIGARA ®OO@GQOQOCO QQOHOOOOOO TEREN DE FUNDARE FRI DE PARCHET LU NOfie 4) Se tose iabs treat 2h conaitte in ct sc) ; evagbri fh pera PLANS 19 =SH 7ONNS 30 NINE wYZVAI 9058 NOLIE Bivawns OOOO ©® OOO LOOOOO MWB 10 Bubs 183045 _F¥¥O9NLD ragarna? INTORONERL Les “SESE NIT 3G ZHNd CGOO!8(11). Fundajie cortinué rigid’, de beton simplu, cu o treapté, sub zid exterior de cérémida Destinat Fundatia continua rigidé, de beton simplu, cu 0 treopta, se foloseste pentu preluarea gi transmiterea la sol a incdrcarilor de pe zidurile exterioare ale con- strucfllor co au structura de rezistent& cu ziduri por- fanie, reoliate din ridétie sau beton. Aceosté fun- date se foloseste atunci cind talpa fundotiei rezulta mai lata cu 35~40 cm de fiecare parte a zidului Folosirea acestei fundatii are avontajul economi sini betonului si dezovantajul necesitatii de o folosi cate entru realizarea sociului de beton ridicat pe jundatisi propriv-zise (treapta); acest deza- iniaturat insé in cazul in care soclul se ramida, Un alt dezevantaj il constituie si faptul cd trebuie realizate si umplu- tur bine compactate, in straturi de cite 20 cm fiecare, intre seclu si perafii eapaturii Moteriale folosite Pentru realizorea talpii (treapte) acestei fundatii se foloseste baton simplu de marca B50, executat cu Gimont P400, zou cu ciment metalurgic M400 atunci cind fundetia este amplasati in soluri cu ope agre- sve; un beton executat cu ciment cu tas se folo- seste otuncl cind terenul de fundare este umed. Do- aajul de ciment vo fi de 280-350 kg ciment/m* beton, Aceleasi betcane, dar de marcd B100, se folosesc pentru realizorea soclului. In cozul in care soclul se ya tealiza din zidarie de céramid, aceasta va trebui 88 fio do 0 mared corsrpunzétoore destinatiei lui Dimensionare constructiva Lo realizcrea fundotiei se va tine seama de toate conditile care se cer satisfacute de cdtre orice fun- dotie. Din punct de vedere constructiv, létimea talpil Fig. 11. Fundatie continud rigidé, de Beton simplu, cu o treapta, sub zid ex- terior de céramidé, Sectiune transversald : @ = poco potent siveultotuorta B= pleco gerteulus indhets deasupra nivel traubrlu = teen de turdare #2 ~ hno- fei 3 socks 4 stot mipor } # ~ hide Yaotie-sowica onzaniag ; 8 = wot de Bree lefes? ~ id exteror lo porter: 8 = toncuiols furioera ; 9 ~ Nerouolatie rigid verecole + 10 top. de bum; 11 ~ esfalt tural; 12 = place trotior "13 '~ bales! 1 14 — pleco ipo a. pordeseliperterolul ; 15 — pletiss (‘reptei) furdatie’ (rezulta’’ din calcul) este egal’ cu grosimea vidulvi plus 70-80 em, adicé cu cite 35—40 cm, de fiecare parte a riduivi, In cazul zidu tilor exterioare, ecocstd létime va fi in jur de 110-120 cm. Indltimes trepte! (talpii) fundatiei_tre- buie sa fie de ce! putin 40 cm, iar valorile minime ‘ole tangentei unghiului a sub care se transmit efor turile, trebuie s& fie cuprinse intre 1,1 si 1.8, functic de presiunea maximé pe teren, co gi de marco be: tonului din care se realizeazé fundatia, co in tabelu! indicat la fundatio similord de sub ziduri interioare de edrémidd, care uimeazd. Latimea soclului_ va fi de cel putin'S0 cm depasind deci cu cite 5-10 cm latimea zidului de fiecare parte o acestvia. Adin: cimea fundatiei va fi de 100-1.20 m, daca din caleul sau datorita celorlalte conditii legale specifice ocestei determindri, nu rezulté © adincime moi more. Tehnologia exec: Fundatia continué rigidé, de beton simply, cu 0 tweaptts, de sub zidurlle portante eaterioare ale con structiilor fra subsol (fig. 11,0), se reclizeaza in ur métoarele faze de executie : # trasorea gi * execute tea ganfulul de fundotie, core are lajimea maxims 0 blocului de fundatie (jalpa) ; @ turnarea si * compac tarea betonului in talpa (treapta) ; ® executarea co frajulul pentru soclu: * tumarea si ® compactarea betonulul in soclu, cu nivelarea $i verificarea orizon {alit@tii ultimulul strat; * decofraree sozlului ; * rea lizarea umpluturilor bine compactate, in stroturi de cite 20 em grosime, intre soclu 51 peretii sapaturi Po fata upotioard ¢ soclului (sau pe cea a fun i in elevatie, lo cel putin 30 cm deasupra nive- trotuarului, in cazui parterelor inaltate, co in fig. 11, b) # se va aplica 0 hidroirolctie in acelosi mod ca pentru cazurile expuse anterior. , # s€ 1a oplica 0 tencuiald impermea bilé (hidraizolatie ricidé verticclé) pe partea inferi- 0 zidului, de pe soclul fundatiei pind la cel Putin 30 em deosuprs nivelului trotuarulu Spre interior ® se tocrnd placa-suport a pardo- selii parterului, conform tehnologiei expuse anterior 1" urplisurd compactata ; 17'— atot de se- parore.Lanse 21 FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DIN BETON SIMPLU (cu © TREAPTA,SuB 21D EXTERIOR) LA CLADIRI FARA SUBSOL NOTA Se folosesie cind tolpa fundatiel rezulta ral 1616 decit latimea zidulu cu 350m de fiecare parle 4 acestuia fousuvea fjeancuer Lu + 2 (rive AS RIGA wv PIU +2 em STRAT PTR RUPEREA RALAST MARUNT 75-Bemy f = | CAPILARIPETRS) + tem PrER 8 50 MoZaiCATA 10 B Siza1 PROT. HOR Mow tan’ M100 + HIDROITOL ELASTICA ORZONTALA STRAT SUPDRT AL Hippo M50 52cm \baiscuir + Amba’ 5(Add 304) Laver SULYIH'6 wo z+ N71 Loud o woorosd NOL3S YOVTdZ WOFAWNLE LESS wo €2 + YauWO WaNNSNCS Woz au WOSEXSE ZvAu: . WO 99-9 MEICZ eiOz- St FANT Y WIMONL (MowaLxS diz ens © yidWaul 0 9) MdWiS NOLae NIG yalold YANILNOD BILVONNA (Wo 0z* OZ) $e@ alivanna sz WO%rO VIVDINGVISed YENCHOS z WOEZ# LYNUNL LIvasy ee Wo @yIWoMEYsauS YONI Ze WO8-9 FANNYVA ISV TEI Wosre ‘Woe = Wnila dogoz Cea ois Tw IOZIONAIH)N7DOS 6 WO¢-S7Z#LX3 YIWINONAL 8 BHVONNG NN NSYBL2 MievBULND O58 NOIZE BiWENNSSL AN IVE INIA YEN AWn'SE OSG NOL38¥idvaai Gavsuoniy Burosiudes WAoz aU TOZIQYAIH id LHOANS IWeIS “ZO YOUSV1S ALVIOZIOUGH cs 539(12). Fundotie continua rigidé de beton simplu, cu o treapté, sub zid interior de carémida Destine Fundatia continua rigidé, de beton simplu, cu o treopta, este destinot preludrii transmiterii la sol @ incarcarilor de pe zidurile interioare ale construc- tiller ce au structura de rezistenté cu ziduri portonte, fealzate din ridérie sau beton. Ca si cea pentru ziduri exterioare, ji aceasta este indicaté atunci cind talpa fundatiei rezulta mai laté cu 35-40 cm de fie- care porte a zidului. Solutio se pretearé si pentru constructile eu sub: sol, amplasate pe teren slab. Avantojele si dezavantajele folosirii acestor fun. it aceleasi ca si pentru fundatia similard des. tinatd sustinerii zidurilor exterioare. Materiale folesite Pentru reclizorea acestei fundatii se folosesc, in general, aceleos! matenale co si pentru fundatia continua rigid, de beton simplu, cu o treaptd, de sub zidurile exterioare de cérdmidé, alt in ceea ce vepte compezitia betoonelor cit 9f marca’ lor Dimensionare constructivis La reclizorea fundatiei se va tine seama de toate condipile ce se cet satisfacute de cate orice fundatie. Din punct de vedere constructiv. latimea ralpi Greptel) fundatiel (rezultare din calcu) este egolé cu grosiea sdlulul plus 70-00 cm, adie cu cite 35-40 cm de fiecare tidului. In_cozul tidurlorinterioare, aceasta (oi 7 95105 em Inalimea treptel (lpi) fundatie! trebuio 28 fe de cal pufin 40 om. Valorile minime ale tongentel un ghiviul x trebuie s6 fie cuprinse Inte 1.1'91 1.8, vo- tiatia lor tiind in functie de presiunea maxima pe teren, ca si de marco betonului fondene. Voloie moaime ole ta. a pent t= Latimea soclului va fi de cel putin 40 cm, de- pasind deci cy minimum 8 cm ldjimea zidului de fiecare parte a acestuia. Adincimea fundatiei va fi 1,00 m, docé din caicul, sou daterité celorlalte conditii legale specifice acestei determinéri, nu re- zultd 0 adincime mai mare. 54 Tehnologia execute! Fundotia continua rigidé, de beton simply, cu 0 treapté, de sub zidurile portante interioare ale con- structilor férd subsol (fig. 12) @ se realizeard in ace leas! laze si conditii de executie ca 31 fundotia simi lard de sub ridurle exterioore. Pe fata superioar’, orizontalé, a soclului @ s2 aplic’ 0 hidroizblatie, conform tehnoleaiei indicate anterior pentru cazuri similare. Deo parte si de olta a zidului ¢ se executa placa suport o pardoselii, din beton B50 sau B100, armat constructiv cu o rete de vergele metolice 2 6 mm din ofel-beton OB 00 la 20 cm pe, doud directit per- pendiculare, dup cum placa este ageraté direct po sol, prin intermediul # stratului de fitrare din pietrs, sau este ofezotd pe umpluturé bine compactata, in straturi de cite 20 cm. In acest cat solutia indicata este cea din fig. 11.b, bineinteles adaptata pentru idul interior. Intre placo-supart o pardoselii gi. stra- tul de pietiis * so prevede un strat de separore din histie de 25 9/m?, sou din carton, sau impislitura bitumaid, sau folie PVC (asezot in continuares hi droizolatie’ orizontale aplicaté pe fundatie|, pentru © impiedico scurgerea laptelui de ciment din beton Inginte de tumarea betonulul in placa-suport * se pun, spre zidul interior, scinduri pe cant, cars * se scot dupa intirirea betonului. In galul rémas in lungu! ridului, © se toarné cu canciocul masts fiers binte de bitum, pa Fig. 12. Fundotie continué rigidé, de beton simplu, U0 treaptd, sub zid exterior de cirémids. Sectiune transversalé 1 = toron de fundare: 2 — fundate ; 3 — socly : 4 — strat su- Ridrotolote elastiea orizontold 6 — sta de. pros 7 = 2 interioy lo parter }8~ dop de btum; 9 ~ placa 10 = ‘piety 11 umplatuns 12 stot do sepotore port; fectie Hipot 9 pordosell partouly ‘compactatéFUNDATIE CONTINUA DE BETON SIMPLU CU O TREAPTA SUB ZID INTERIOR LA CLADIRI FARA SUBSOL 9) TENCUALA wT» 1 2: ZIDOE CARAMIDA « ta’ min,, din cours 4 incdrcarile sint mai mari, iar terenul de fundare fie c& este neunitorm, fie cd prezinté 0 revistentd nor moti micd. Aceosté fundatie mai este indicata, iin cacul terenurilor cu taséri inegale, in care Fundal rigide oF fi supuse la_sarcini necorespunzitoare pen- tru posibiitdtile lor, Fundatio continua, de beton ar- mot, executindu-se le mics adincime, este indicat’ in locul celor rigide, mai adinci, si pentru a evita executia sub ape, in'cazul terenutilor in care nivelul opelor freatice este ridicat. Pentru realizarea unel su- prafete de reremare mari, fundatio aceasta de beton ernat este preferabilé unele similare de beton simply pentru c& se realizeazd 0 importants economie 3i de séoaturé si de beton, faré co greutatea proprie a fundatiei 28 creosed, Sectiunes dreptunghiularé pen tru aceste fundatii se prolecteozé atunci cind létimea cesteia nu este prea mate, urmind ca pentru latimi mari s6 fie proiectate alte tipuri de fundatii continue elastice. Materiale folosite Pentiu realizoren acestel fundatii se utilizeard in mod curent betonul de marc’ B100 sau 8150, Armd- tura_se execute fie din bare drepte de otel-beton 0837 sou PCSE, fie din plose sudate STNB sau STPB, Ca beton de egalizare se foloseste beton de marca B25, ior pentru soclul zidului, agezat pe fundatie, se foloseste in mod curent 0 zidarie de caramida’ de ‘50 cm grosime, Dimensionare constructivé La reolizarea fundatioi so va tine sooma do toate conditiile care se cer satisfacute de cétre orice fun- dotie. Indicajile specifice constructive pentru aceosté fundatie previd ca indltimea minima sa fie H > 30 em, iar roportul H/B, dintre inditimea 5 latimeo fundatiei, sé respecte rolorile minime dote in tabelul indicat la fundatio similara de sub 2idurile interioare (care ur meoza), asigurindu-se in acest fel rigiditates funda- tiei pentru o tepertizare corespunzdtoare a prosiu nilor pe teren. In general ins H > 0,25 B. Volorile dimensiunitor fundajiei, ce rezulta, se rotunjese la un multiply de § em, Armétura de reristenté, dispusé transversal ta partea inferisora 0 t&lpit fundotiei, se va realiza din vergele drepte de ofel-beton @ > 10 mm, osezate la intervale de 10-25 cm, ior armatura de repattitie ayezctd peste orméture de reristenté, in sensul lon- beton armat, sub ziduri porfante 64 gitudine! al fundotiel, se vo realiza din vergele drepte de ofel-beton 2 6-8 mm asezote la intenale de 25 cm, Procentul minim de armare trebuie sé fie do 0,05%. Talpa inferioaré a fundatiei, trebuie 58 fie, din punet de vedere constructv, 16 ~ 1.00120 m de le ‘aja solulut Tehnologia executiei Fundayia continud elastics, de beton arma cu sectiune dreptunghivlard, de sub zidurile portante ex- terioare ale consiructiilo” faré subsol (lig. 15), se rea- Jaz6 in urmitoarele laze de execulie 1 ® trasarea $i © sdparea santului de fundotie ; ® turnarea beto- hului de egalizare ; # asezarea pe stratul de egali- zare a armaturii sub forma de plosé 1 @ ridicarea ei pe purici pentru realizarea stratului de acoperire cu beton a ormaturilor ; © turnarea si * vibrarea beto- nului in fundati rea ultimului strat si # ver rificarea orizontolitaqii azestuia, Pe fundatia de beton armat ® se ayazi seclul de edraimida al zidului, gros de 50 em. Pe fata supericord a soclulvi (sau pe zidari la col putin 30 em deorupra nivelulul trotuarului, in cozul parterelor indltate) # se vo aplica o hidroiz latie in acelosi mod ca pentru cazurile expuse ante: flor. iar spre exteriorul zidului. pe partea sa infe- ricaré de pe soclu, piné la cel putin 30 cm deasupra nivelulul trotuarului, ¢ se va aplica @ tencuialé im permeabilé (hidroizolatie rigida verticals), Spre interior # se tocmé placa-suport a pardo- selii partorului, conform tehnologiei sxpuse anierior pentru cazuri similare, at a Fig. 15. Fundatie continua elastics, de beton armat, cu secjiune drepiunghiulard, sub zid exterior de cOré- midd. Sectiune transversalé 1 = taren de fundere : 2 — strot de egolizare : 3 ~ fundatie: = arma tn indo 6 atal suport ¢7 — hidros indlate slot ol de proiectie: 9 — ad ex tevot ta parler s tovioara; 11 — hidroitalal 6 vericelé ; 12 dep de ‘bium; 13 esfelt trnat = placa trotuar : 15 — bolost; 16 ~ place suport-@ perder porierului 17 ~ pits; 18 — stot de teporare | 19 ~ umpcFUNDATIE CONTINUA ELASTICA DE BETON ARMAT CU SECTIUNE DREPTUN- GHIULARA(LA UN ZID EXTERIOR) fork nse eases G0 lige noe ine ck ‘RARE EOE 20-5FUNDATIE CONTINUA DE BETON ARMAT , ELASTICA , CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA(LA UN ZID EXTERIOR) ae unde NOTA Se fooseste Gt bmen hadi es ict " 1 funafel _ eee eel anys rm TAREE nS ten hrc SC.1:5aa a 2(16). Fundatie continu elasticé, de beton armat, cu sectiune dreptunghiulara, sub zid interior de céramida Destinati Fundatia continua elasticé, de beton armat, cu seciune dieptunghiularé, este destinoté preludiil si transmiterii la sol a incércarilor de pe zidurile inte- fioare ale constructillor care au siructura de reris- tenta din pereti portanti realizai) din zidérie sau be- ton. In rest, indicoriile pentru fundatia similaré desti- naté ridurlor extaricare rémin valabile si pentru aceasté fundatie. Materiale folesite Pentru reclizarea acestei fundatil se folosesc, in general, aceleosi materiale ca si pentru fundati laré de sub zidurile exterioore, cu exceptia soctului 2idului, nemaifiind cozul a Fi construit Dimensionare constructive: La roalizarea fundatisi s9 va tine seama da toate conditile care se cer sotisfacute de cétre orice fun- datie. Indicatiile specifice constructive date la fun- daya similard de sub zidurile exterioare, sint valabile #1 pentru aceasta fundati. In coos ce priveste ra- portul H/E, dintre indltimea $i létimea fundotiei, se 48 mai jos tabelul in core sint indicate valorile mi- ime ale ecestui raport, prin care se asigurd rigidi- tote fundatioi, astiol incit s8 se obting © repartizare judicioasé @ presiunilor pe teren. In ultimele doud coloane ole iabelului sint date valorile raportul H/8, pentru fundayille reolizate din beton de marca B100 tau 8150, valori a cdror respectare face inutilé verificorea la forte taietoare Vole al WB) sue cor 100 a 1 020 0.20 920 2 21 031 021 5 22 023 oz a 023 026 023 é 025. 030 028 Nh gerstal ined H > 0.25 B 67 Tehnolegia execusiei Fundajia continua sectiune dreptunghiulard, de sub ridurile portante interioare ole constructiilor 44rd sudsol (fig. 16), se teelizeax’ in general in eceleasi faze de executie ca la fundatia similaré de sub zidurile exterioare. Sin gura deosebire consti in lipsa soclului din zidarie de carémids, inutil pentru aceasta situatie. © Hidro- izoletia se aplied pe intreage fafa supericera a fun: datiei de beton armat, in acelasi mod ca si pentru cazurile expuse arterior. In cozul parterelor indlfate, solutia indicaté este cea din fig. 11,6, realitind bi infoles un soclu coresouneater. De © parte 3/ de alta @ zidului ® se executa placa-suport a pardoselii din beton B50 sau B100, armat constructiv cu rejea de vergele metalice 2 6 mm din otel-beton OB 00 la 20 em dispuse pe dovs directii perpendiculare, dupa cum ploca este agezatd direct pe sol, # prin interme- diul stratului de filtrare din pietris, sau este asezata Be umplutura bine compaciaté, in straturi de cite 20 em. Intre place-suport a pardoselii 3i stratul de piettis se prevede © un strat de separare din hirtie de 125 g/m? sau din corton, sau impislituré bitumots, sau folie PVC (asezat in continuarea hidroizolatie! crizontole oplicaté pe fundotie), pentu a impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Inainte de turnarea plécii-suport spre zidul exterior @ se pun Scinduri pe cant care, dupé intérirea betonului, eat gi, in golul rmas in lungul zidului © se toi cu canciocul mastic fierbinte de bitum. OMORRITISE ja Fig. 16. Fundajie continua elasticé, de beton ormat, cu tectiune droptunghivlaré, sub zid interior de cdrd- mid&. Sectiune transversalé 1 = teren de fundore; 2 — strat de egotzore 4 = axmdtud tn fondate 3 = fundotie 5 = strot suport; 6 ~ hidlozelotie elasicé orzentalé : 7 ~ strot de protectie: 8 — aid interior lo porter; 9 — dop ce bitun ; 10 ~ placa susort @ pardoseli oor. fenalol 1) — piotigy 12 sot de seporareFUNDATIE CONTINUA ELASTICA DIN BA CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA SUB UN ZID INTERIOR Seara 1:5 AAASBOUDIBA (nangss) 48-800 FOMDIZOLATIE AN OALA DIL 70 woe evraCU SECTIUNE DREPTUNGHIULARA SUB UN ZD INTERIOR FUNDATIE CONTINUA ELASTICA DIN BA B cinvcaroa 4 rrsyer) om FONOZOLATIE3(17). Fundatie continua elastica, de beton armat. cu pante, sub zid exterior de caramidé Fundatia contnué elasticé, de beton armat, cu pante (isi si tesité) de sub zidurile portante exte- fioare de cérdnida ale constructillor fra subsol, are © destinatie similora fundatiel continue clastice, de beton armat, cu sectiune dreptunghiulor’. Spre deo- sebite ins de aceasto, core este indicat ctunci cind Itimea t8lpii nu este prea mare, fundatia cu pante este indicaté in cozurile in care este necesaré ol6- time mai more @ tdipii fundatiei. Forma tesité este rezultotul constatérii obiective <& ny intreaga secjiune a fundatiei particip& in mod ectiv la preluarea incércérilor ce ii aint tranamise de tre zidul pe care il sustine, zonele inactive find tocmai cele tesite, Prin eliminarea acestora se obtine © importants economia de hoton, de ping lo 15Mo. Materiale folosite Pentru realizarea acestei fundalii se folosese, in general, aceleasi materiale co $i pentru fundatia con- tinud elastics, de beton armat, cu sectiune drept unghiuloré de sub zidurile exterioare de cérémidé, Dimensionare constructiva Le realizarca fundatie! se vo fine seama de toate concitiile care se cer satisfécute de cétre orice fun- datie. Ca indicatii specifice constructive ramin vala- bile $1 aici acelea date la fundatia continua elasticé, de beton aimat, cu sectiune dreptunghivlara, de sub zdutile exterioore, ca i valorile minime ale raportului, H/B, dintre inaltimeo si létimea fundatiei, date in tobelul de la fundatia continué elasticé, de beton cermet, cu sectiune dreptunghiulard, de sub zidurile interioare, In ceea ce priveste inalimea minima lo marginea fundatiei : h—(1/3—1/2) H, dar cel putin 15 cm (preferabil > 20 cm). Armatura, amplasata la partes inferioord “0 fundatiei, se realizeaxé trans- versal din bare de ojel-beton @ > 10 mm, dispuse la 10-25 em uno de alta, si longitudinal din bare © 6-8 mm la 25 cm. Se recomandd ca, in masura posibilitatilor, armaree 38 se focd cu plase sudate STNB (STPE). ‘Armétura inclinata se va prevedea numai docé rozulté din calculul de dimensionare (in cozul unor eforturi principale mori de alunecore), si va_avea 2 > 12 mm. In acest caz se prevede si armatura lon- citudinala constructivé la partea de sus (2% 10 mm). Din punct de vedere constructiv talpa inferioara © fundotiet se va afle la cel putin 1,00-1,20 m de Ia fata solului, De o parte si de alta a soclulul se las 0 bancheté orizontalé de cel puiin 2,5 cm latime, pentru ¢ permite trasarea si asezarea corecté a 2 lui, in cazul unor eventuale erori de trasare a fun- datiei. 70 Tehnologia executici Fundatia continué elasticd, de beton armat, pants, de sub zidurile portanté extericare ale con structilor féra subsol (fig. 17), se realizeaxa in ac Teasi faze de executie ca la fundatia continua elas fica, de beton armat, cu sectiune dreptunghiularé, la cere se adaugé © executorea cofrajului pentru ® rea= Nzarea pantelor (tesiturilor) fundatios i area gi ® vibrareo betonului in fundatie apei, duod intarirea acestuia, * decoiraree ; in fine, dup. | area soclului de cérémidé gros de 50 em (adicd de 2 cardmizi) ® se executé umpluturile compactate, straturi, dintre fundatie-soclu fi porofii sépaturi Pe fata superioara a soclului (sau pe zidarie, la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuerului in cazul Partoroler inaltate) ® s0 va eplica o hidroizelotio in ‘ocelasi mod co pentru cozurile expuse anterior, iat spre exteriorul zidului, pe partea vi inferioara, de pe soclu pint la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuarului, ® se vo oplica o tencuiald. impermeabilé hidroizolotie rigid verticales, Spre inierlor. # se astere pe sol un strat filtrant, din pietiis, penira tuperea capilaritéti, in grosime de 10-15 om, * se acopeid cu un strat de separare, din, hirtie 125’ g/m? saw din carton, scu impislitura bitue maté, sou folie PVC (agezat in continuarec hidrol latio! erzontale aplicaté pe fundatio), pentey a im- piedica scuigerea laptalui de ciment din beton. Spre Zidul exterior ® se pun scinduri pe cont si # se toama placa-supor: a pardoselii_porterului nde marci B50, in grosime de 10 cm, Dupa intarirea be- tonului din olacd, # se scot scindurile si se toarnd cu canciocul mastic fierbinte de bitum pentru a um= ple complet golul ramos. Tot cu mastic fietbinie de bitum * se umple sf golul care se las spre exteriorul constructiei inte Flaca trotucrului si tencuiala impermecbilé. aplicaté vortieal pe aid at) tepsee iy / Fig. 17. Furdotie continué elastic’, de beton armat, cu pante, sub zid exterior de céramida. Secjiune transversalé = I~ teren de fundore : 2 ~ svat ce egoliire 3 ~ fund 4 crmaura in tndohie 75 = cemetuh elncta 16 = a0 7 Sot uipor’: #' hdrelaolte slosbed srzonalt | 9 = stat ds protecie' 10 ~ aid sxterer I porters ST tencvlaléexte figa'6' 12 — hirasoletie vigids vetizas : 1 — dop de item ie auth tumal 18 © pes rowan 16 ~ bolas 17 ~ ploce Spot @ pordeneli pareruki : 18 — pie 19 = tot ce fepa tore 720 umpiuturaampoctots.BAYONNE ZI NBII @ sa une ‘sce RYT NOLIB Peatecuyinausizas yaruyrery j= Seas SES TENT BLNVd ND ‘LWWeV NOLaa 3d YANILNOD SILVONN4 at, nBINVd MD ‘IWWeY NOLS 3d YNNINOD alLvaNNs4(18). Fundotie continud elasticé, de beton armat, cu pante, sub zid interior de carémidé Fundetia continua elastic’, de beton armat, cu pante, are © destinatie similaré fundatiei continue Elastics, de beton ermet, cu sectiune dreptunghiu- lars, de sub sidurile portante interioare de cérdmidé le constructor far6 soclu. Pe cité vreme insé acoos fete indiceta atunct cind létimea tilpil_nu este prec more, fundatia cu pante se foloseste in cazurile in Gare ‘este necesard 0 I6jime moi mare @ télpii fun- dotiei. Justificarea formei tesite ca 31 economia de be- ton objinuta prin aceasta sint oceleai ca #1 penis funda simiaré de sub sidusle exterioare de cé- folosite Pentns realizarea acestei fundatii se folosese, in general, aceleasi materiale ca i pentru fundotio continud elasticé, de beton armat, cu soctiune drept- unghiulard de sub zidurile interioore de céramida. Dimensionare constructive La realizcrea acestei fundatii se ve fine seama de toate conditile care se cer satisféicute de catre orice fundatie, Indicatiile specifice constructive sint ‘aceleagi ca si pentru fundatia similar de sub zidu- file exterioore, minus cele referitoare Ia soclu, ce nu te cazul a se construl. In ceea ce privesie adincimes fundatiei de la fata soclului, aceasta este egalé cu inéltimea fundatiei, deci H > 30 cm. Tehnologia executie’ Fundatia continud elasticd, de beton armot, cu ponte, de sub zidurile portante interiocre de céra- fida ‘ale constructillor féré subsol (fig. 18), se rea~ lieard in aceleasi foe de execujie ca i fundatic similaré de sub zidurile exterioare, minus realizarea soclului de cérémidé. Pe fata superioard, orizontalé, # se executd un strat de egalizare, gros de 1,5-2em. mortar de ciment ® driseuit si, dupa uscore, # omor- B (SUBIF). Pe stratul de egalizare (suport al hidroizo- latiel) © se aplicd 0 hidroizclatie elasticé, din doud straturi de carton asfaltat (CA 400) presérot cu nisip, lipite intre ele, si de stratul suport, cu bitum topit (numci din loc in loc). Peste ultimul strat ol hidroizo- latiei este indicat o nu se moi aplica bitum topi pentru a preveni eventuala alunecore a zidului, In cozul parterelor indltcte, solutia indicatd este cea din Ziddria peretelui interior se executa pe © un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatiel), gros de 2-3 cm, realizot cu nisip marunt. In locul hidro- izolatiei elastice se poate executa o tencuialé imper- meabild. De 0 parte si de alta « zidulu, * se executé ploca-suport o pardoselii parterului, groosd de 10 cm, tront, de pietris, gros de 10-15 cm, peste core a fost intins in prealabil * un strat de separare din hir- latiei orizontale aplicaté pe fundotie), pentru a im- piedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Spre tidul exterior ® se pun scinduri pe cont. inte de turnorea plicii-supert apoi, dupa intérirea betonului, acestea * se scot. ¢ Golul rimas in lungul zidului se umple complet cu mastic fiervinte de bitum, ‘tumat cu canciocul. ae Cart PP PPP Fig. 18. Fundajie continua elastics, de beton armat, ‘cu pante, sub zid interior de cérdimids. Secliune tronsversal& : = strat de egotizore : 3 ~ fund 2 = arndwa ircinetS : 6 ~ stat suport: 7 = hidroizsatie elastics ofzonialé ; 8 ~ stat de pro- fectie :9 ~ tid interor lo pater :10 ~ dop de bitum ; 11 = ploca Suporte pardesel! peviorusi: 12 — pia 13 ~ stat de s0- pororewoma vi cat howl Weise So ay © uous ScB RevZTWOS 30 NOLS (mano No YOIMBLNI GIZ GNS *BINVd NO | “v@ 3d ‘VOILSV1a *YNNILNOD VLOZuId 3ILVONN4G2tL 28 we-zeaivon0sct ¥ BioRO 30 BWLD @ neat yO MISe:3iY OZOH @ Za 1 wages VINTUONT VERMA @ YOMSLNI IZ ans‘ 3LNVd 9 ‘yv@ aa‘ youlsv7a‘ VNILNOO YiOauId SILVONN45(19). Fundatie continua elastic’, de beion armat, sub formé de grinda, sub zid exterior de cdramidé Destin Furdotia continué elastics, de beton ormat, sub forma de grind’, de sub zidurile portante exterioare de cramida le constructilor fara subsol, are o des- tinatie similord fundatiei continue elastice, de beton farmat cu sectiune dreptunghiulard de sub xidurile portante exterioare de cardmidé. Spre deotebire insé de aceasta, core este indicat otunci cind létimea talpii_ru este prea mare, fundatia sub forma de arinda este indicaté in cazurile in care este necesaré 0 latime moi mare a talpii fundatiei. Forme de grind’ a fundatie! este impusd de ne- cesitatea preluarii unor inc&rcéri mari transmice fun- datiei de catre zidul pe care il sustine. Fata supe- fioard tasita 0 talpii fundatie’ are ocecasi justificare si conduce la economii de beton co si fundatio con- tinua elastica, de beton armat, cu pante, de sub zidu- tile exterioore de cdrémida. Matericle folorite Pentru realizarea acestei fundatii se folosese, in general, acelecsi materiale ca si pentru fundatia con- finud elastic’. de beton armat, cu sectiune dreptun- ghivlard, de sub zidurile exterioare de céramidé. Dimensionare constructivé Lo realizarea fundatiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfécute de cétre orice fun- datie. Ca indicatii specifice constructive rémin g1 aici valabile toate cele date la fundatia continué. elas- ticd, de beton armat, cu ponte, de sub zidurile ex- tericore de cdramidé. In cova ce privegte grinzii de beton armat, aceasta poate fi total sou parfial in inaltimea talpii fundati tie de cimensiunile calculate. Tehnologia execu Fundajia continua elastic’, de beton armat, sub forma de grind’, de sub zidurile portante exterioare ale corstructiilor {ara subsol (fig, 19), se realizeazd in cceleasi faze de oxecufie co ¢i fundatio continud slasticd, de beton armat, cu sectiune dreptunghiular, \o care se edaugé * executarea cofrajului pentru rea- lizatea, pantelor (tésiturilor) fundatiei parti de grinda armata ce depageste indltimec taipii. ® Arméturo grinzii se monteaz’ odaté cu armature ‘alpi, ior @ betonu’ In grindd se toamé si ® se vibreazé, in continuarea celui din talpa fundatiei. Intre fun- -grinda si peretil sGpdturi # se executs umplu- turi compactote in straturl Pe fata superioari a grinzii de beton armot, @ cérei orizontalitate trebuie verificata (sou pe 2 la cel putin 30 cm deasupra nivelulu rotuarulu certerelor inéltate) # se aplicé o hidroizolatie in ecelagi mod co pentru cazurile expuse anterior, iar spre exteriorul zidului, pe partes sa inferloord, de pe grinda de beton aimat pind a cel putin 30 em dea- supra nivelului trotuarului, ® se va aplica o tencuiclé Impermecbiié (hidioizolatie rigid’ verticals) Spre interior, # 30 ajterne pe sol un strat filtrant, ée Fietrs, oros de 10-15 em, pentru ruperea capila~ ‘ital, © se acoperd cu un strat de separare din hirtie de 125 g/m? sau din carton, sau impislitura bitumat, sau folie PVC (agezat in continuarea hidroizolajel corizentale oplicati pe fundatie). pentru a impiedica scurgerea loptelui de ciment din beton si ® se toama Placa-suport a pordoselii parterului din beton de marcd B50, in grosime de 10 cm, dupé ce, in prea- labil, ¢ s-au pus sore zidul exterior scinduri pe cant. Dupa intérirea betonului din placa + se scot scindu- file si # se tocend cu canciecul mastic fierbinte de bitum, pentru a umple complet golul ramas in lungul zidul Tot cu mastic fierbinte de bitum ® se umple gi golul care se lasd la exteriorul constructiel, Intre pica trotuarului si tencuiala impermeabilé aplicats vertical pe zid, Fig. 19. Furdajic continua elasticé, de beton armat, sub formé de grind’, sub zid exterior de cdrdmidé. Sectiune transversal : 4. teren de fundare; 2 — stot de egolzare ; 3 ~ fundatie 4 = ormtur In fensltte 15 — grind’ de beton ormet : 6 — rnéturd in grindd ; 7 — strat suport; 8 — hidrcizalotie closicd onzortala; 9 — stot ée protectie: 10 ~ zid exterior la porte 1 M1 = tencuialé exerionr’ : 12 ~ hidroizolatie sigidé vertical 13 = dop de bitun : 14 — asiolt tumot : 15 ~ placa trotuar: 16 — balost: 17 ~ placa suport a perdoselt porteulu ; 18 ~ tris: 19 ~ umputurd compactatd; 20 ~ svat de separore.OO FULOATIC CLASTICA OKI BOTOX ACHAT (SUB FORMA DE GRKOA, LA Unt 21D EXTERIOR) \roeeu we runace: 2ELTOI DE CBALIZAET 225 48-t00r ARMA UER DE PEPAETITTE (LONGTUD 6mm /25-2.3 Hire Sioerae W100 om 9.EMAS HUCLIT © 6-820 (OPAACE POULT LOTIA them ITI ASL? FUCA #2 Son, PANT O00 00 STH om (TAT SUPOET MBCOZOLATIC: ie DESCUT 91 MOST 0) BVT TAT BREET $00-M DELIA) & 15-2er MDCOROATE (2 STEATURY C4P Aa [100 S40 4 500 > D3VATUR/ CYTE) PR ORLUMORAZEATT BODE H4- on. ec HOCTAE De PEOTECTE #2-Sn 20 ChTCOOC+o7 "en ‘arGUCMUd Eo 25 ko ‘rected Kinozo 2RDOLU IE UEHll énénb em SO.15 PLANSA 38 DPR LZ 2 35x50 perez ractnet Lo 2S Srea7 De ZRUCA nd (HcLo) ‘Dg UMPLUTUEL DE rib COMACTAT aMacTae M908 207 BEPECAT LU 6 Bf em SeOPLESONEA IE LEIA ame 2BrAC! D304 or Pipe uparsccn crx sidene dowenarian rev) Since Gated Cares LeeFULOSTIG CLASTICA Dh) BETO ACHAT (SUB FORHA DE GRWDA LA UK ZID EXTERIOR) — nenzcepm serie meanness (rau rev)6(20). Fundatie continua elastic’, de beton armat, sub forma de grindé sub zid interior de cérémidé Destinatic Fundajia continua elosticd, de beton armat, sub forma de grind’, de sub zidurile portante interioare de caramida ale constiuctllor fara subsol, ore 0 des tinatie similara fundotie! continue elastice, de beton ormet, cu sectiune dreptunghiularé de sub zidurle portante interioare de cdrmidd, Spre deosebire tnsa de acecsta, core este indicat atunci cind létimea félpii nu este prea mare, fundafia sub forma de nda este indicat in caturile in core este necoserd ‘e mai mare a talpil fundotiel Forma de grindé a fundatiel este impusd de ne- cesitatea preludrli unor inedredri mari transmise fun datiei de citre zidul pe care il sustine. Fota supe- flood, tesit3, 0 talpii are aceeasi justticare i con- duce la economii de boton ca qi fundatia continua elasticé, de beton armat, cu ponte de sub zidurile axterioare de carémidé. Matericle folosite Pentru realizarea acestel fundatli se folosesc, in general, acelecsi materiale ca si pentru fundatia con- linud elasticd de beton crmet, cu sectiune dreptun- ghivlaré, de sud zidurile exterioore de caramida, Dimonsionore constructiva Lo realizarea funddtiel se va tine seama de toate conditiile co se cer sotisfaicute de cétre orice funda- Hie. Indicatile specifice constructive sint aceleasi ca jatia similara de sub zidurile exterioore Tehnologia executiei Fundatia continua elasticd, de beton armat, sub forma de grind, de sub zidurile portante interioare ale constructiilor fara subsol (fig. 20), se realizeaza in aceleas! faze de executle ca la fundatia similar de sub zidurile portonte oxterioare de cdramidé. Pe fata superioara a grinzii de beton armat, a carei orizon- tolitote trebuie verificaté, ® se aplica o hidroizolatie jn acelagi mod ca pentru cazurile expuse anterior. 79 Deo parte side alte a ridului ® se executé placa- suport @ pardoselii din beion de marca 850, in cazul in core placa este asezata direct pe sol, prin inter- mediul ® stratului de filtrore din pietris, sau din 8 100, armat constructiv cu refea de vergele metolice 6 mm de ofe-beton OB 09 Io 20 cm pe doud di- rectii perpendiculare, atunci cind pleca este ayezotd pe umpluturd bine compactatd, in stroturi de cite 20 em. In cozul in care placa-suport a perdoselii par- terului este indljoté cu cel mult 15 cm deasupra nive- lui trotuarului, vor puteo fi luate in consideratie gi solutille indicate in fig. 5,b,c, bineinteles adaptate pentru zidul interior, Intre placa-suport a pordoselii 41 stratul de pietris se prevede © un strat de separcre, din hittic de 125 g/m?, seu din corton, sou impi bitumaté, sau folie PYC (asezat in continuarea hi- droizolatiei orizontale aplicaté pe fundatie), pentru © impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. ture Spre zidu! Interior ® se pun scindurl gsezate pe ant, inainte da turncrea betonului in placed. Dupa intarirea betonului, # scindurile se mas in lungul zidului tie flerbinte de bitum, -ot $i, in golul ra © se toarna cu canciocul mos: BORA DOME + QQ99093 Fig. 20. Fundajie continu’ elasticé, de beton armat, sub forma de grind’, sub zid interor de cérimida, ‘ Sectiune transversalé 1 = feron ce fundiare ; 2 ~ svat de egalitore: 5 ~ fundaye : 4 = arméturd in fundetip : 5 ~ arind® de belon armot 36 ~ a inoiura in grinda; 7 ~ stat suport ; 8 — hdroizolatie elastics crizontals } 9 ~ srot,de protectle 11 = dop de bitum ; 12 ~ place suport a pordoselii parterulul 13 = pletly ; 14— umpluturd conpactatd 15 — stat de se 10-— eal interior to porter 1PUNDIT CONTA ELASTIC DIN BETON ARIAT bbe de grind lo 2¢ interior din cerita @fundatie continuG elosti tied din a-sub forma de grind bop de bitum #Zem = a = © iy (Qlktea dearmatut n planseu BABA on igen rier 68mm fe. her Mortar de cmert #2 Moninr pres hie H100A.<2-3cm #6. ghinda fundate miIE CONTINUA ELASTICA DIM BETON ARIAT a de grinad lo i fhterfor din cérdmidé Dinan te pind beh | OS npee a Qn emt 2) He pev) Sp gegameacih | Opti ssbb tn.uscat) oe em) lorcaiad i.» |5-20m Certira dnba oO er Uaraners ere de cinert ¥2cn bites pat ee 0 ky? scm iE ametuer unc sen etree Genistein 0 ab tent Go gare7(21). Fundatie continua cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat, sub zid interior de beton armat (diafragma) Destinatie Fundatia continué cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat se foloseste pentru preluarea Incdredrilor transmise de edtre zidurile interioare de beton armat (diafragme). Aceasta se realizeoza prin asocierea celor doud parti componente : blocul de beton simplu, ce este o fundotie cor 1 rigida, care se obfine 0 tolpé suficient de lata pentru a transmite solulul incdredrile respective, yi tolpe ar- mata (cuzinetul), care este o fundatie continua elas- ticé capabildé de a rezista la forta taietoore pe core © reprezinté diafragma. Cuzinetul asigurd nu num transmiterea mai departe a acestei solicitari, ci si rigi- dizarea corespunzatoare intre zid si fundatie, prin ancororea arméturii verticale, de rezistenté. a dia- fragmei in cuzine. Materiale folosite Pentru realizarea blocului continuu, rigid, of fun- datiei, se foloseste beton simplu de marcé B50, jor ee talpa armaté continud (cuzinet) se foloseste eton de marcd B > 150. Armatura cuzinetului se confectioneaxa din bare dropto si otter! inchisi do ofel-beton O8 37 sou PC 52 Dimensionare constructivé Lo realizareo Fundatiei se va tine seama de toate conditile care se cer satisfécute de ciitre orice fun- dotie. Indicajille specifice constructive se referd la lagimea blocului continuu de beten simplu, care so stobileste prin colcul si care trebule sa satisfacé ce- fina cuprinderii in limitele sale, a unghiului a, de re- partizare a eforturilor transmise de cuzinet ; adinci- mea blocului de beton simply H— =40....100 em; dimensiunile cyzinetulul se aleg ase! incit h/a > 1 sou h/a > 2. In primul coz: or matura longitudinalé, reprezentind cel putin 0.2%. din coctiunea cuzinetului, se realizeazs din bare drepte de ofel-beton @ > 10 mm, iar armatura trans: versalé se realizeazi din etrieri © 6 mm dispusi la 25 em unul de cltul; in cel de al doilea car, armé- ture longitudinal +0 realizeaz Ia fel co in primul caz, iar armatura transversal (stabilité prin colcul) se realizeazi din bare drepte, de ofel-beton > 10 mm dispuse la 10-20 cm una de alta si din etiieri inchisi @ > 10 mm dispuzi tot la intervale de 10-20 cm. Acoperirea lateralé cu beton a borelor longitudinale va fi de minimum 4,5 cm. Indltimeo cu- Zinetului h nu vo fi mal micd de 30 cm lar tg BS 1 Aneorares cvzinetului tn blocul de fundare se pre- vede in cazul in care opar eforturi de intindere. continuy Tehnologia executiei Fundatic continu’ eu bloc de beton simplu si cu- zinet de beton armat, de sub zidurile interioare de beton armat (diatragme, fig. 21) se realizeazé in ur- matoarele foze de executio : ® tasarea x1 ® executa- rea santului de fundatie pentru blocul de beton sim- i turnarea si ® compactarea betonului, in in blecul continuu de beton simplu si © ve- tificarea orizontalitéti. fetei superioare a acestuia * executarea cofrajulul pentru talpa de beton armat ; © osezores armaturii, cuzinetului si a primului tronson © armaturi verticale a diafragmai (care se patrace cu ermatura din perete pe cel putin 40 diametre) legatd de ormatura orizentalé de 1a baza cuzinetului si ® r- dicarea acestela pe purici pentu realizarea stratulul ‘acoperire cu beton a arméturilor : @ tumares $i * vibrorea betonclu in curinet ; # decofrarea cuzine- tului, Dupé reolizarea diafragmel # se executé umplu- tura bine compactaté in straturi de cite 20 em, ® apoi placa-tuport a pardoselii, din beton BI00, armat constructiv cu rejaa de vergele metalice 2 6 mm de ofel-beton OB OD la 20 cm pe dova directii perpen- diculare, # asaza%é pe un strat de pletris, pent perec copilaritafi, gros de 10-15 cm. Peste pietrs, inainte de tumarea placil de beton, * se intinde un strat de separare din hirtie de 125 q/m? sau din cor- ton, sav impisiturd bitumatd, sau folie PVC (asezat tn continvarea hidreizolatiei orizontale aplicata pe fun- datie), pentru o impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton, Spro zidul interior @ so pun scinduri pe cant, ina inte de turnareo betonului in placd ; dupa intéires betonulul, # scindurile se scot $1 golul rimas in tungul idulul ® ‘se umple cu mastic fierbinte de bitum, tur- nat cu canciocul. aancogo 9 vx x pp 9 Fig. 21. Fundatie continud cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat, sub zid int beton ‘armat (diafragmd). Sectiune erent. 1 Jaen de fore: 2 — kinda oid continu: 3 = eu ‘het de beton ‘omer 4— ormBturé ta cosine 13 ~ 3d inte. For de Baten gmat (linagna) 8 — omar dihogmd ‘de Litum ; 8 = pleco supot @ pordosel porters 3 plots: 10° unokturd compoctet 1F'= sat separSb OS taawena) somesy 10130 30. Mere 1S (mam NOLH2 302079 MO Bivona “wor ‘monysuos auc! 0 Uoi80 9D 22016 wae #4nue0 Uy ONE wag zug? 1upci + pooveKs gona ee ‘puboyop aanypury 2 (oudanap) oun voje9 2 saUeU aid yon (ywovesvig) 2 YORAM IWAa NOL 30 ILFAd §NS YNNILNOD SLIVONNA ay wSurTe- FUNDATIE CONTINUA SUB PERETE DE BETON ARMAT INTERIOR (DIAFRAGMA} z ‘LEGENDA . +t ne tol Eh wane 2armiturs datos [neu inleroars <1 Gpervar taken SFriee2zcm i SPrctet LU-perdosoaid tewtuizem / 7c de runbeton sa! Hcbeton ‘wendoon iy ANsip fn cernute 23 em SPacd Deron B OD irmets conse. hoe ca shin em ty €10 roles s6imn oe coud ot PP : recht Berend een 4 | . 2) in DQd. Fundajit cu descare&ri pe reazeme Izolate 1(22). Fundatie cu descdreéri pe reazeme izolate, prin grinzi ford vute, sub tid exterior de caramidé Destinos Fundatia cu descdrciri pe reazeme izolate, prin grinzi fara vute, de sub zidurile portante exterioare de cdrdmicé este indicaté atunci cind terenul bun de fundare se gaseste la adincimi de peste 200 m, (sau la = 1,20 m tn cazul zidurilor nepartante), atunci cind zidurile portente exterioare de céramidé trans- mit la fundatii incdreari mici sou cind se urméreste transmiverea incdtcérilor pe reczeme izolate pentru © se majors presiunile elective pe talps, ca in cozul fundatillor situate in soluri cu contracfié si umf mati. In asemenea situati_utilizarea acestor fundati este mai cyantajoasa decit a celor continue. Avan- tajul reiese atit din reducerea volumului de sépdturi cit si din a celui de beton. Prevederea aceste! fundatii este insa total con- traindieat in cazul in care terenul de fundore pro- zinté tendinta de tosdri inegale, sau se afld situat in zone cu seismicitate mare (grad seismic 7, 6 si 9). Fundatia cu descarcari pe reazeme izolate este ‘leétuité din dous elemento distineto, dar care con- lucteaza organic : reczemele izolate, reprezentate de blosurile de fundotie din beton simplu, si elementele de descarcore a incdrearilor transmise de ziduri la eceste reareme izolate, reprezentate de grinzile con- tinue de beton armet cu sectiune constants. Moteriale folosite Pentru realizcrea reazemelor izolate 0 foloseste beton simplu de marcd 850 sau beton ciclopean, iar Pentru reclizareo elementelor de desciircare (grinzi de beton armat, turnate monollt) se foloseste beton B> 150. Lo constructile cu perofii dispusi regulat in plan $i eu incdrcdri mici in locul grinzilor de. beton armat, turnate monolit, se pot folosi grinzi prefobri- cote din beton ormet. Penvu armoreo grinzllor de descdrcare se folosese bere de ofel-beton OB 37 sau PC 52. Betonul de egalizare pe care se toarna grin- tile de descércore se realizeazé din beton B25, iar strotul filtrant, prevézut sub elementele de descdrcare este facut din pietris. Intre cele doud straturi se in- terpune un strat de separare din hirtie de 125 g/m? sou din carton, sau impislituré bitumatd, sau folio PYC. Dimensionare constructivi La realizarea fundotiei se vo tine seama de toate conditille care ¢ car satisfacute de cétre orice fun- datie. Indicatiile specifice constructve se referé la teazemele izolate, care sint de fopt niste fundatii figide 91 core se prevad de-a lungul zidurilor la dis- tanto optime, ce £0 stabilere pe bozo unui calcul tehnico-economic, la colturi precum si la intersectia ridurilor sou in punctele in care sini incdrcdri impor- tante (fig. 22,0); latimea fefei supericare a reaze- melor izolate tebuie s8 depdgeascé pe cea ¢ grin ailor de descarcare de beton armat, cu cite 5-10 cm de fiecore parte a acestoro ; la colfuri si la ramificatit de 2iduri, fundatile izolate vor aves formele indicate in fig. 22,0, eu racordati lo AS’; in ssctiune trons- versal, fundatille izolate se fac de formé dreplun- ghivlard, cu sou fara evazéri sou trepte ; adincimea de fundare a reazemelor izolate este, in general, mai mero de 2,00 m. Griniile de descdrcare sint continue, ui sectiune constonté si de indltime h egal cu cel putin 1/8 din deschiderea (lumina) dintre reazeme (h > L/8); latimec grinzilor de descircare trebuie s dopazease’ pe cea a ridului cu cel pujin 25 cm de fiecare parte o acestuia : armétura grinzilor de des. cdrcare, stobilité prin calcul, consté din bare de ofel- beton O10 mm gi etviei 2 6...8mm la 15 25 em unul de altul La constructiie f8ré subsol, grinzile de desedr- care aleatuiese si soclu! zidului, depasind cu cel putin 25 cm cota trotuarului constructiei. Fata inferioard @ grinzilor de descdrcare se asazd la cel pujin 10 cm sub Gota trotuarului : ele se toarna pe un strat de egalizare din beton 825 gros de ~ 10 cm; stratul de betcn de egalizare este turnot la rindul séu pe un strat de pietrls, gros de 10-15 cm, paste care se pune un strot de separara (ayezot izolatiei orizontale aplicaté pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea loptelui de ciment din beton ; acest strat de pietris, cu rol de stat filtrant, ore $i rolul de tampon pentru @ preintimpina efectul um- Hétii terenului din cauza inghetului continuarea hidro- Tehnologia executiei Fundajia cu descérciri pe reazeme izolate, prin grind! fard vote, de sub 2idurile portante exterloare de cdrimida (fig. 22,0, ), se realizeaxs in aceleagi faze de executie ca la fundotia similaré cu grinai cu vute (care urmeaz3). Amplascrea reazemelor izolate {in plan) se face ea tn fig. 22, a5! xpeduno arom — 61 ¢ emodes op 1 opibi gong nq 9P pu 21 Todomnsut cunioce =a f (ese) sopel sieenoer Cuprayeud a7SZ OS BUY 3LAUOWSEES 9 s1aNOZ NS 31VOIN ayS¥L 9 HaTRANBIL VZVO Ne 3UYION! INS AN TOIN RAYOMYON WivONN ¥7 LInSNVeL S1eNGIZ OND Mvs"(u: co’? 31534) JUV Auta aMONOY 7 315359 3S 3UYONNS 30 We TNR GYD 315950101 3S" YIN @Q pucovedhs e.njouy, @ sovreition gece wegz 99 2047 BLNA Yds IZNYD Nad IWZVIY Fd ldvaevasIa N39 WLvONN42(23). Fundatie cu descareéri pe reazeme izolate, prin grin: cu vute, sub zid exterior de caramida Destinotie Fundatia cu descéredri pe reareme irolate, prin grinzi cu vute, de sub zidurile portante extericare de CGramidd, are aceeasi destinalie, justificare, akca- tuire, prezint& aceleasi ovantaje si se supune acelo- ‘asi restricfii co gi fundatia cu grinzi fard vute Materiale folosite Pentru realizorea acestei fundotil se folosesc, in general, aceleasi materiale ea i pentru fundatiasimi- 8 cu grinzi fra vute. imensionare constructiva La realizarea fundatiei so va fine seama de toate condifille ce se cer satisfScute de cdtro orice fun- dot. Indicatile specifice constructive sint identice cu cele dote pentru fundatia similara cu grinzi tard vute. Amplasarea reazemelor izolate (in plan). se face ca in fig. 22,0. In privinta vutelor, acestea vor avea, in general, inclinajia pontelor cuprins& intre 45 51 60°; armaturo, rezultaté din calculul de rezi deschiql 6...8 mm la ~ 10 em 7 inal grinzlor eu vute he va fi egal cu ce! putin 1/9 din deschiderea (lumina) dintre reozeme (h. 2 L/9), lar pe reazeme b> L/6. In cazul constructillor cu cel mult doud niveluri, ‘amplasate pe terenuri putin compresibile si {81d con- tractil, solutia grinallor de descércare cu wute va pu- tea fi inlocuité prin bolti de descdrcare, realizate din beton simplu ; daca in solurle respective 0 pot pro- duce ins’ taséri mici sau sint contractile, atunci bol- tile de descireare se vor prevedea cu o armaturé de Higuran{a, dispusd aft la. partea ei inferioaré cit gi la cea supericaré a grinzi. Intradosul boltilor se re- comanda a fi de forma circularé (fig. 23,b), cu sd- gecta bolti lo intrados f==L/4 si indltimea boltii lo chele, h—L/5, sau de forma unui poligon inscris in cere, ‘pentru simplificore (fig. 23, ¢). Tehnologia execuji Fundatia (fig. 23, 0) se realizeard in urmétoarele faze de executie : ® trascrea si * executorea gropllor de fundatie pentru reazemele iolate : ® tumnareo #1 * compactarea in stroturi a betonului in gropile rea zemelor izolote ; * tumarea stratului de pietris gros de 10 em intre reozeme ; # oplicarea stratului de se~ parare pe intreaga suprofaté 0 pietrigulul ; @ tuma- fea, * nivelarea $1 verificarea orizontalitétii stratu- lul de egalizare care, pe reozenele izolate, va avea inclinaya necesaré realizani vutelor ; * executarea ‘a5e- grinda si in vute gi * ridicorea * tumarea $1 vibrorea betonulul ircare cu vute, ultimul strat # nive- indu-i-se orizontalitotea ; ® deco- jescdrcare cu vute. Pe fata supe- rioar, orizontalé, a grinaii de beton armat, ® se reo- lizeoza 0 hidroizoiatie. Spre exterior, pe grinda de dascdrcare, @ se aplicé 0 tenculalé impermecbilé (hidroizolatie ‘rigid verticola) de pe statul de egalizare pind la cel putin 30 cm deasupra nivelvlui trotuarulu. re interior, # placa-suport a pardoselli, reali- jin beton de mare 8 100, armat constructy, cofrajului pentru grinda de descércare cu vute zgrea_orméturii in acestela pe puric! toama pe stratul filtrat din pietrig peste care a fost * oplicat stratul de separare. ODOO® Fig. 23. Fundatic cu descércéri pe reazeme izolate, prin grinzi n . 1 © id exterior de cdrdimidd, u vute, sub Secfiune fongitudinal& prin fundojia cu descdirctiri pe reozeme izolate prin : © ~ grins! cu vute; b ~ boli de beton simpli, cu Intradow! do form8 clrular : © ~ bolt de beton simp, cu introdosu 2 stat do fbeton armat de’ descdroare, cu vute | 6 — arméturd in grind 9 ~"aigt de protectio; 10 = zid exterior la partes: 11 — armBturd de siguranté in gyindé 1 12 rin bolt eu Intredosul de forma cireulard: 13 — grind de desctreare prin boli cu intiodosul olzare : 3~ pots: 4 — reareme luolate 5 — grinds de = hidmizolotie elosticé onzontald | rindS de descbreare fe forma. wiul pol = stat supor gon! 14 — trot de seporare 90URRY TAG ERAN TOARN SERIE EE go x {SORNALXS GHZ NN V7 "LNA ND 12ND Nd) SLv10Z! SWaZWau 3d INVOUVISaC NS HLivaNn4FUNDATIL CU DESCARCARI PE REAZEME (prin grinzi cu vute,la zid exterior) IZOLATE (NOTA. SE FoLosese cho TERNAL. BUN OF F, (DARE SE am Sass Some ACROSS ee MBSR Daa CAEN SENNA X Co SESMCIATE| (Gab ise 733)4{24), Fundatii denivelate, amplasate in teren de fundare denivelat, sub ziduri de céramidé Destinarie Fundotile denivelate servesc, la preluarea_ $i tonsniterea la sol a incércérilor de pe zidurile por tonte exiericare 51 interioore, din zidérie sou beton, dle constructillor f@ra subsol, amplosate in terenuri de fundore denivelate. Solutio, folosind rational de- fivelarec solului bun de fundore, se dovedeste avan- tojocsa in oceste situatii, conducind la obfinerea de ‘economii atit tn ceea ce priveste yolumul de sdpaturi, Git gi consumul de beton. Din punct de vedere athi- tectural, se obtin ins& uneori constructil cu parterul ‘indltat. Materiale folosite Pentru reclizarea acestor fundatit se foloseste. in general, betonul simplu, de marcé B50, executat cu ciment P400. Tn cazul in care in sol este sermnalaté prezenfo unor ape agresive, se foloseste beton cu ciment metalurgic M400, lar pentru fundatiile ampla~ sate in teren umed se foloseste beton cu ciment cu ros. Dozajul de ciment va fi de 260-350 kg ci- mert/m? beton. Dimensionore constructivi: La reclizarea fundatiiler se va tine seama de toate conditiile cerute tuturor fundatiilor. Indicatille specifice constructive date pentru fundotiile continue rigide, de beton simplu, cu sectiune dreptunghiula jint intru totul aplicabi cazul de fata. Pe lingd ‘acestec trebuie avut in vedere, in mod sper uunghiul « facut de orizontala cu linia ce uneste co- tele fetelor inferioare ale fundatiilor denivelate, s8 nu depaseaseé unghiul taluzului natural al solului res- pectiv, in core se reclizeazd aceste fundati Tehnologia oxecutici Fundotiile denivelate, amplasote in teren bun de furdore denivelat, de sub zidurile portonte exterioare fi Interioare din ridarie sau beton ale constructillor Yard subsol (fig. 24), se realizeaxé in urmétoarele faze de executie : © trasarea si ® saparea santurilor de fundatie, in terenul bun de fundare denivelat, cu res- Fundatll denivelate pectarea unghiului x; © turnarea gi # compactarea in straturi a betonului, in ganjurile de fundare, cu * nivelarea si * verificarea orizontalitatii ultimulul stiat ; ® ridicarea elementelor portante, exterioare yi interloare, pe fundatile denivelate, pe olementele por: tonte, pind la cel putin 30 cm deasupra nivelului tro: tuarului; ® se aplicé hidroizolefii, in concitiile arétate la cazurile expuse anterior. Pe fota exterioar’ o zi- dului exterior ® 0 aplicd o tenculolé impermeabil {hidroizolatie rigid’ verticald), de pe sol pind la cel putin 30 cm deasupra nivelului trotuarulvi. Spre in- terior, dup © realizarea umpluturilor bine compoc- tele se azteme * un strat filtrent din pletrg in straturi de cite 20 cm, (pentru ruperea capilarititi), gros de 10-15 cm, peste core se intinde © un strat de sepa: rore (asezat in-continucrea hidroizclatiei orizontole oplicata pe fundotic), pentre a impisdica scurgereo laptelui de ciment din beton, si © se tocrnd placa-su- port a pardoselii porterului indltat, din beton B 100, ‘armat constructiv cu ratea de vergele metalice © 6 mm din ofel-beton OB00 la 20 em pe doud directit per: pendiculare. Spre rid, incinte de turnorea betonulul in plocd, ® se pun scinduri pe cant; dupé intérirea betonulvi, © scindurile se scot si, in golul ramas in ungul zidului, © se toarn8 eu eanciocul mastic fiar- binte de bitum, Tot cu mastic fieibinte de bitum ® se umple si golul core se las6 spre exteriorul constructiel, intre ploca trotuarului qi teneuiale impermeabilé aplicaté vertical pe zid, eB : Fig. 24. Fundafii denivelate, amplasate tn teren de fundore denivelat, sub ziduri de ctirémidss Sesjiune transversal’ derivelt : 2 — fundetit ; 3 ~ element por = ee spon SE ee oT cee eet 10 > Ne iafe ids vertcolo 11 — oxfat tunat: 12 plocd tre ete iB bole td — teren Impropru peneu Fandere 93‘nena 20 woe N3HSL@) 5 eee aris mes want mangp salvia Wy 628 NOL gS (oa aos Cr TWeNV 30 SLE can mi 2 = 2 # IVTSANSC N34) N ILIVONNS2(25). Fundatie Io © constructie noua fer subsol, omplasata lingé © constructie existentd cu subsol Dostinatie Fundatic de fof este destinaté preluaril gi trans miter la sol @ inedrearilor de pe zidurile portante exterisore ale constructiilor noi, féré subsol ampla- sote Inga construcjii existente, cu subs cendijii Gata, fundatia nou’ continué, rigid’, de be- ton simplu, trebule adincits nu numat pind la limita de inghet © terenului de fundare, ci ping le cota de fundere a zidului aléturat al constructiel existente. vyolumul sépaturi al costulul lucrérii, constituind unul din argumentele pentru care asemenea amplasamente se vor evita, pe cit pesibil Materiale folosi Pentru realizarea acestor fundatii se foloseste beton simplu, de marcé B50 sau (eventual) B100 exe- cutot cu ciment PAQO sau cu ciment M400 in cazul in core Tn scl este semnalota prezenfa unor ape agre- sive. In cazul terenurilor umede, to va foloti un boton cu ciment ca tras, Dorojul de ciment va fi de 280- 350 kg ciment/m# beton, Dimensionare constructiva La realizarea fundatiel se va tine seama de toate conditiile cerute tuturor fundatillor. Indicati fice constructive 9¢ relerd Ia; Katimea fund va fi de cel putin 50 cm ; adincirea funda! face pind la cota de fundore o zidului olaturat al consirucjici existonte ; in sectiune transversalé, fun: atic ve ave forma dreptunghiulard sou asimetr Cupé cor ; rostul de tasare intre cele dowd construc ti ve avea cel putin 3 em latime Tehnologia exeeutict Fundatia zidului portant exterior al unei construc- i noi faré :ubsol, amplasaté lingé o constructie eris- ta cu subsol (fig, 25), se realizeaza in urmatoarele fare de executie : © woscrea 31 * spores sanulul del fundatie ; ® executarea panoului de cofroj spre zidul 3i fundatia constructiei existente, pentru obtinerea ros- Luiui de tasare, 31 © 0 cofrojulul pentru realizarec so clului (fundatia in elevatie) ; @ turnarea si © compac- torea in straturi a betonului din fundatie si soclu, # cu nivelarea 31 ® verificarea orizontalitstit ultimulu strot ; © decofrarea soclulul si, in masura in care este posibil, a rostului de tasore. Pe fata supericcré soclului fundatiei # se va realiza o hidroizolatie, in’ conditiile aratate lo cazurile expuse anterier Dupa © realizarea umpluturii bine compactete in stroturl de cite 2) cm, ® se asterne cu strat fitrant din itr (pentru ruperea copilartétil) gros de 10-15 cm, peste care ® se intinde un strat de separare (asezat in prelungirea hidroizolatiei orizontale aplicata pe fun- datie). pentru a impiedica scurgerea laptelui de ci | ment si beton, si ® se toamé ploca-suport a pardo- selil parterulul constructiei noi din beton B 100, ormat constuctiv cu retea de vergele metalice 2 6 mm din otel-beton OB 0) lo 20 cm pe doud directii perpen- dieulare. Inainte de tumarsa betonului in placd, @ se pun spre zid scinduri pe cont, care ® se scot dupa in- torirea betonului, Golul rémas in lungul zidului © se umple bine cu mastic fierbinte de bitum, turnat cu canciocul. | ‘cosmic pemath_ pectic ® a 2 8 Fig. 25. Fundatie la 0 constructie nou’ firs subsol, amplasaré lingd © construct exisenta cu subsl Secliune transversalé + 1. toren de fundare ; 2 — furdotie existet® ; 3 ~ fund | tov 4". frat sapor': 9 = Narotolaje elostea.erzonal gf Vortec ; 6 strat de protectle 7 = id de protechin 8 ~ ad Silenercnetrt fa subtol{9°= pleca supore ‘a. pordaselsube Selulu existent: 12-— piety; 17 ~ rant de tore Inve con Stell S12 aa eneror nou lo partes 19 —dop de bum 11='place suport 3 perdosall porterulu) nou 13 ~ strat de Forase 10 — umputura compact.FUNDATIE LAO. CLADRE HOUA FARA SUBSOL AMPLASATA LIGA © CONSTRUCT. EXISTENTA WU SUBSOL meee CELE LOS, an : SF is a TE BE a Rens, eg iy ‘ororsal PLANSA 50FUNDATIE LA © CLADRE HOUA FARA SUBSOL AMPLASATA LINGA CQ CONSTRUCTE. EXISTENTA , v eee bad EDTEROR BUSTENT gr Tse GICA NIAGARA F529, TGR NI Ne cose aT ge dem ee aMar 3{26). Grinzi de fundatii sub ziduri de umplutura | Grnzile de fundotii, realizate din beton armat, si sprijinindu-se pe fundatile stilpilor, servesc pentru preluarea si transmiterea la sol a incdreérilor repre- Zentate de catre tidurile de umpluturd, sau de 21 file despanjtoare, amplasate intre elementele verticale portanie (stilpi, pereti. Materiale folosite Pentru realizarea acestor grinzi de fundatii se foloseste beton de march B > 150, jar pentru arma. turl se utiiizeoz, otel-beton OB 37, PC 52 sau plase Jp ote lin SINE sow SIPB. Betonul de egalizare vo je marca B25, Dimensionare constructivés | La realizarea griniilor de fundatli se vo seama de toate conditiile cerute tuturor fundatiilor. Dimensionarea si armarea lor se face pe boxe do calcul co pentru oficare element de retistenta ori- rontal similar, solicitat la incovoiere cu fore tdle- foare : armé'ura de. rezistent se asa7a in zona tn- tins, etrierii se as0z transversal, in lungul grinzi | le distante ce oprorimatiy 13 © al barelor compri mate, iar armatura de monta} se asazdi in zona com: primata. Armatura de rezistenté se tealizearé din Wergele de ojel-beton @ > 10 mm, etvierii din vergole de otel-beton 2 6,...8 mm, jar armétura comprimata din vergele de otel beton @ 6 mm, Strotul de beton de egalizore pe care se toarna grinzile va avea gro~ simeo de 10 em Tehnologia oxecuti Grinzile de fundatii de sub zidurile de umpluturé sau de sub ridurile despanitoare amplasate intre ele- entele verticale portante (fig: 26) so realizeazd tn umétoarele foze de erecutie : © intre fundatille sti pilor, pe traseul zidului de umpluturé sou desparti- for, se toarnd un strat de egalizare, gros de 10 cm, din beton de marcé B25, mai lat decit grinzile de fun- datii cu ~ 5 cm de fiecore parte a acestora, pentru © permite ogezorec confrojului ; * oyezarea pe stratul de egalizare a arméturii grinzilor de fundatii si® ridi- carea ocesteia pe purici pentru realizareo stratului de acoperire cu beton a armaturilor ; * confectiona- fea cofrojulul grinzilor de fundot © tumarea gi # vi- © decofratea brarea betenului in grinzile de fundotii ; Intte grinzile de jundatii losa rostur' de elosticitate, late de plute cu mastic bitumines in cate ¢ fost viritd 0 fisie rulata de carton asfaltat. Pe feta superioara, orizon- talé, @ grinzilor de fundatii * se aplicé o hidroizolotie, in condifjile ardtate la eczurle expuse anterior, avind Quijé ca fijille hidreizolatiei 28 fie odincite in rostu- tile de elasticitate. Pe stratul de protectie ol hidroizo- lafiei © se construieste zidul de umpluturé sou des- Paritor. Pe pitile loterale cle grinsilor de fundatii # se executé umpluturi compectate in straturi, * se asterne un strot filtrant, din pietris, pentru ruperea capilari- tat, care ® se acoperd cu un strat de separare (aye zat in continuarsa hidreizolatel orizentole aplicaté pe fundatie), si © se toamé placa-suport a pordeselii dupa ce, in prealabil, s-au pus © spre zid scinduri pe cant, Dupé intdrirea betonului din placa, © se scot Scindurile st in golul rémas in lungul zidului © se toamd cu canciocul mastic fierbinte de bitum. Fig. 26. Grinzi de fundafii sub ziduri de umpluturd. Sechiune transversale : 1 = tron de fnderej 2 — fundotie 1 3 = canine de baton Lae Grnbtue tk cuzinet | 3 — sllp. de. betor rma 2 17 Sdret de spaliare: 8 ~ o1ngd de Gitre | 9 —omatura ts ‘dma siowic® onzonto® 2d'de umpliwre | 12 — mastic ia :16-_ Umplutr® compacts(LyWeY NOLIG 3 IZNYO Sd FVZISY) FUVOLUAVESIO NYS PenLNTAWN 30 lnaz ans Livann4+PLANSA 53 FUNDATI SUB ZIDURI DE UMPLUTURA SAU DESPARTITOARE © sinwa arse © TeVCUALA WTERIOARA 415.200 AEMATURA DE ANCORARE A @ ETHER + 1-900 © “CRREP TT N PERO fo me @ Apnarind 06 REZETENTA © mone OF EGALIZARE user © stip on BETO evar i © rpR0 Ova: asmyr cs woo: Rl @ mew oa tors © P65 DE EMASIOTAT ttten @ moran De PrOreCTE M to4ez-3cm @ serow ne roAuzaRe 8256100 @ unewurun’ ve pine earut @ Funoare 850 sue ste pS RRA Ot Saal | @ een be rnwere @ semarund ty oRNoA BA) @ 20 CE uiruTuRA sav Deva @® cutwer BN ETON fear4. Fundafil solicitate excentric 1(27). Fundatie continua rigid’, de beton simplu, actionaté excentric, sub zidul de calcan al unei constructii noi, ridicata ling © constructio existenté Destinatie Fundetic continua rigid’, de beton simplu, pora- lela cu calcanul constructiei existente, f6ra subsol, este destinata preludrii #1 transmicarii la tol a inedr- ctilor de pe zidul estericr, de calcan, al constructie! nol, care ¢ acioneaza excentric. Moteriale folosite Pentru realizarea ccestel fundatli se foloseste beton de mareé B50 sau (eventual) B100, executat cu iment P400 sau ciment M400 tn cozul fn care tn sol este semnalata prezenta unor ape agresive. Dimensionare constructiv’s La realizarea fundotiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfocute de fundatiile, Indicatiile specifice constructiv Ja mentinerea rezultantei tuturor fortelor in treimea mijlocie a bezei fundafici, solicitatd excentric, pentru €o intreaga ei létime sé fie octiva lo trans presiunilor pe teren. ‘Atunci cind ceast lucru nu poste fi rea indicat admiterea_unei latimi active = 225 a; a flind létimea zidulul, Tehnologia executic’ Fundatia continu rigida, de beton simplu, actio- nati excentric, de sub zidul de calcan al unei con- structii nol, ridicaté ling8 0 contructie existente (fig. 27.4), se realizearé in urmatoorele fare de exe- Cutie : ® trosarea gi * séparea sanjulul de fundatie ; * executéiea ponoului de cofraj spre fundatia con- structiei existente, pentru obtinerea rostului de ta- sore : ® tumarea $1 ® compoctares in straturi a beto- nului din fundatie, cu ® nivelarea $i # verificarea ori- zortalitétit ultimului strat ; © decofrarea. Pe fata su- Perioard a fundajiel se © realizeazd 0 hidroizolatie, dupa core @ se ridicé zidul exterior de calcan. Placa-suport a pardoselii din beton 850 se toarna direct pe sol, pe ® stratul de pietris peste care $a intins ® in prealobil un strat de separare, pentru 4 impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Inainte de turnarea betonului in plocd, * se pun spre id scinduri pe cant; dupa intérirea betonulul, scindurile se scot Pe placa-suport ¢ se executa apel pordeseala, in varienta indicats de proiect. Th cazUl tn care pe zidul de calcan ol noii con- structil se prevede 0 hidroizolatie verticalé exterioard, * s0 va realiza intii un sid de protec\ic, gros de 1/2 cOrimidé, spre construcfio existent2, separat de aceaste prin rostul de tasare. Pe acest zid de pro- tectie * se aplicé stratul suport, # drigeuit gi # amor- sat, de asemenea $i pe fundotie, @ se lipeste hidroizo~ lati orzontala $1 verticals apel, pe stratul de pro- tectie © se ridicd zidul do calean al constructici not. Intre acest zid si hidroizolatia verticala * se indeasd mortar de var-gras, pe mésura ce se ridicd zidul (fig. 27, b). Fig. 27. Fundatie continua rigid’, de beton simple actionats excentric, sub zidul de cakan al unei constructii ni, ridicata Iinga 0 constructie existenté, Sectiune transversalé @ ~ zid de colean f&18 hidrolzolate vertcold : = tid de calcon hidroitolat vertical : 1 — seren de fundare : 2 — fundotie ; 3 — strat Sugar; #'—"hiolaclate clawed orsorild': 5 —'stat de protec + 9 ~ hidouclote elesice verical : 7 ~ lie suplmentar da ~ mortar de ver gras : 9 ~ zid de protectio 2 pordeselii paterulsi ; 13 ~ siatde seporore ; 14 = piety; 15 10 = hid exterior de calcon: 11 — dope. bitum 12. placa supott rerultonta twturor fortelor ; 16 ~ rost de tosore : 17 ~ eonstrucie cexietentd 102Ss YSNTG ag YALA BY 7A20HOH 61 ; 87° ay YTUOZO SIV TOO PU Abee rs 400 Bt Buse % IVS Bee 9 CeTrENY ALS ‘42g # BOW @ VIWIEOONS 9 GBB NOL & YO" 6h waeT HO Idud HYLAOWN § aee=ch= 9 79 ZeAuad (7 IVSHOWY 5 LIMOS OSW INANE 20 IED Zh H ase ‘MWWaSY NOLBYD Gp Wwe op + wso-ose’ waxxg (ovsnayeIYOSIZNED 6 - pluajsixa aljon4jsuos 0 pBuy DID2PH1 jj9N.QSUOD JUN }D UDIIDI |p jNpIZ qns- DRLNIOXT VLYNOWIY NTAIWIS NOLFE &P Yao 3LlvONN4 103-pjuaygxa ayjanyjsuos 0 DOU) a202/pl yigndjsuod jeuN jD UDIjDI ap jnpiz qns- OMINOXT vIVNOLLIY MANS NOL3@ =P yalod SLVONNs2(28). Fundet intre fundafile existente, Destinatic Fundotiile noi, interealate intre fundatiile exis tente, se folosesc pentru evitarea excentricitatii date de incarcérile de pe zidul exterior, de calcan, trans- mise fundatiiler prin intermediul grinzilor do fundatie pe cate reazema zidul, Grinzile de fundatie, trecind peste fundatille existente, permit apropierea cores- punzdtoare a zidului de calcan de constructia exis- tentd, obfinindu-se tn acest fel solicitarea centricd o noilor fundatil. Materiale folosite Pentru realizareo acester fundot se foloseste beion de marci B>150, putindu-se ojunge pina la marca betonului din stilpi, iar pentru grinzile de fundatie pe care reozema zidul de calcan dintre stilpi se va folosi un beton 8 > 150. Armaturile utlizate vor fi de ofel-beton OB 37 sau PC 52, Be- tonul de egalizare va fi de marcé B25. Dimensionare constructivé: Lo reclizarea fundatiilor noi, intercalate intre fundapile existente, se ra fine seama do toate con- ditile cerute tuturor fundatiilor. Indic Constructive sint cele referitoare, in general, fa fun- detiile izolato, cu talpi de beton armat, de sub stilpi, sila grinzle de fundatie. if ceoa ce priveste fundawile, acestea vor fi, in tectiune, de forma prismatic’, atunci cind suprafata bozei este de col mult 1m? cu foya superioorth tesitd, atu este mai mare de 1 m2. Indltimea H a fundat fide cel putin 30 cm, lar raportul H/B, dintre fimeo 3i latimea bozoi trobuie & fie cuprins intre 0,25 0,35 (minimum conform tabelului dat in text Ia fundatia continua elastica, de beton armat, cu sec fiunca dreptunghiulard, de sub zidurile interioare de céramidé) pentru a se obtine reducerea corespunz toare a consumului de ofel. Indltimea H', lo margi nea fundotiei se ia (1/3... 1/2) H si cel putin 20 cm, Armarea fundatiei, la partea inferioara, se face cu o plasé de bare drepte D> 10 mm dispuse paralel Gu laturile bazei si cu distanta dinire bare de maxi mum 25 om. In ceea ce priveste gtinzile de fundati indicayile specifica sint cele date la grinzi de fun- dati sub ziduri de umpluturd sau despérfitoare Tehnologia executie’ Fundotiile noi, intercalate intra fundotii existente (fig, 28) se reolizeaz’ in urmétoarele foze de ex Cufie : ® trasorea si * séparea gropilor de fundatie ; # turnarea betonului de egalizare ; ® confectionarea cofiajului pentru realizarea pantelor (tesiturilor) fun- datiel, atunci cind este cazul ; * ojezored pe stratul de egolizare « arméturii sub forma de plosa si® ridi- carea ei pe puric’ pentru realizarec stratului de aco- Perire cu beton a armaturilor ; # turnarea gi # vibra- rea betonului_ in fundatie, cu @ rivelarea ultimulul strat $i @ verificarea orizontalitatii acestuia ; * deco- frorea. Pe fundatille astfel realirote, dup ® executa- tea stilpilor, ® se asczi grinzile de fundatie, conform tehnologie’ indicate la grinzi de fundatii sub ziduri de umpluturé sau despartitoare, Pe fata superioara, orizontald, a grinzllor de fun- dafii * se aplica o hidroizolatie, in condifile ardtate la cazurile expuse anterior opoi, pe stratul de protec- fie al hidroizolatiei, # se construieste zidul de calcan Ultarior executari fundatillor noi, intereclate, © se executd umpluturile compactate corespunzatoare, poi * se toornd placa-suport a pardoselli, conform tehnologiei indicote anterior. @oo Fig. 28. Fundatii noi, intercalate intre Fundatiile exis- tonto, pentru evitarea excentricitafi. Plan 1 ~ furdatie exstert ; 2 ~ fundoyt not interolete de" baton crmat extent; 4 — stp de baton erat nod ie calean, nou peé — gird de belon ermot nova, 105W3YVLIAT NYIN3d ALNSLSIK3 3749 3YLNI SLVIVOMSLNI ION IONS 107g. Fundatit 1(29). Fundatie sub un zid exterior de cérémida, reolizoté din blocuri meri, prefabricate din beton grou, preturnate pe sontier Destinai Fundatic realizata din blocuri mori, prefabricate din beton greu, preturnate pe santier, este destinata pralusrii si teansmiterii la sola incdrcarilor de pe Tidurie exterioare sau interioare ale constructilor fora subsol avind structura de tezistenti din pereti portanti, realizati din tidérie sau beton. Utilizarea acestor fundatii osiguré pesibilitatea continuitatii lu- Crului in tot timpul anului, reduce durata de execujio @ constructilor si permite realizarea unei economii de ~ 35%/p la manopera de santier o acestor lucréri. Folosirea lor necesita insé utilaje de ridicat gi tans: portat corespunsdtoare pe santie® Lo fel ca tote fundetiile prefabricate, nici acestea nu osigura 0 foarte bund legdturd intre elementele structurale la nivelul cotei 10,00; de aceea uiilizarea lor nu este indicaté la realzarea constructor cu structuré pre- fobricatd sau la cele amplosate in zone seismice unde aceasté legaturd este absolut necesard. O serie de alte aspecto discutabilo limiteozd doocomdata utli- zores pe scara largé @ fundaiillor prefabricote, prin- tre care si a calor de fata. Materiale folasite Pentru realizarea acestor fundatil se folosesc blocuri mari, prefabricate din beton greu (cu densi- totea aparenté de peste 3000 kg/m*), preturnate pe sonlier. Stratul de egolizere, pe care se asaz8 pre fobricatele, este realizat din nisip, beton de marca 825, sau din balost marunt_ Mertorul folosit intre prefobricote ests de mares M > 25. Dimensionare constructivé La realizorea fundatiel se va tine seama de toate conditiile core se cer satisfacute de catre toate fun- dotiile. Indicatile specifice constructive so refers lo dimensiunile blocurilor mari prefabricate, dimensiuni ce se vor stabil finind seama de toate aspectele con- crete ale luerdri raepective. Din punet de vedero con: structiv se poate conta pe blocuri cu dimensiunile de X30x60 cm. Desigur c& dimensiunile santului de fundatie este in funciie de dimensiunile blocurilor prefabricate, in cazul de fat conducind Io 0 latime de ~ 125 cm 91 0 adincime minima constructiva de 110 cm, in care este inclusd si grosimea stratului de egalizare, gros de 10 cm. Tehnologia executi Furdotia realizaté din blocuri mari, prefabricate din beton greu, preturnate pe sanfier, de sub zidul 108 prefabricate exterior al constructillor fra subsol (ig. 29), se reo- lizeaza in umdtoarele faze de execufie, ulterioare i lor p= santier si transportarii la locul de Punere in opera: ® trosarea §1 ® sOporea sontului da fundofie ; ® turnaree 31 ® nivalaraa stratului de egall zare si ® veiificares orizontalitayi lui ; © osezarea primului rind de prelabricate, cu ® rosturi transversole i longitudinale de ~ 2.cm umplute cu mortar de ci- Tent, si # verifcarea orizontalitatii si * planeitayi intregi suprafete ; * ayezorea celui de ol doilca rind de prefabricate, pe un strot de mortar de ciment de 2 cm, axate longitudinal pe primul rind si decalate tronsversol cu 1/2 din lungime : * intre blocurile da fundatie ale celui d2 al doilea rind si peratii sdpatu- rij @ se foc umplutun bine compactate. Pe fola superioara a colui de ol doiloa rind do prefabricate (sav pe ziddria, lo cel putin 30 cm dea supra nivelului trotuarului, in caul patterelor inél- fate) * se aplice o hidrolzolatje, in condijiile axdtaie la carurile oxpure anterior, dupd care @ se constru- ieste tidul pe stratul de protectie a hidroizolatiel Spre exterior, pe partea inferioara o zidului, ¢ se aplica o tencuialé impermeabila hidrotzolaiie rigid verticol8), de pe Fundatie pind la col pufin 30 em deasupra nivelului totuarului Spre interior * se toarnd placa-suport a pordo~ selii oarterulul, conform tehnologiel aratate 1a cazu- tile similore precedente. In cazul in core se consideré necesor, peste blocurile de fundatie * se poate tuna 0 centurd de beton slab ormata, care ave roiul de a lega elemen- tele fundatiei intre ele, perfect plang, 9 de a forma © suprafoté Fig, 29. Fundajie sub un zid exterior de cérémidé, realizaté din blocuri mari, prefabricate din beton grev, preturnate pe santier. Secfiune transversal » 1 = toren de funcare ; 2 = stat de egalizare ; 3 ~ lundotie | 4 stro suport ;5'~ hidreitcotie elasticd ortzor 6 = shot de protects 7 — id extero: po Cuiolé exteriors 79 — hiroaolatie fgide verticals Sium :'17 — asta twnot: 12 ~ piace trotua Ty place suport 2 pordoseli poreruloon cease FUNDATIE DIN BLOCUR! MARI DE BETON GREU : PREFABRICATE (SUB ZI0 EXTERIOR) . SC 5 ZOARE DE CARIMDA #379. cm ‘SURAT OE RLURERE A CAP ARIAT HO) NUALA TERA A em Lt BeBe nigel ecm DBLU DE LEH! 8-80 20° 2 Brum = 2m PERVAZ 15e25om TPOTUSE op api eretesen PARCHET LU +22 cm PACA TURRET B50 de ngs 284 on sink BALAST MiRUIT 46-80 Hd }BOROLRA prefapricaté mozaca'é CARTON ASFALTAY LPT CU BITUM FINOATE BORLURE B95 [2520] Z3URL SA) MOLOT-6-Hom ys0iszem ORSCUT Sg anor CU TUR thu PLACA DE BE TOW 1dem(B 50) TE DE ANBAR POW 3 joRepaand NOTA: Blociele: prafabiicate:-vor ff eturnate pe santier din Eeton gre 109na6 vojaq wp sequos ed ajnunjasd 4 Jon ajoquqnja.d 9y1sn2019 V.LON Aaatip Sh 95 (YOWILXI OZ NS) FL VINE AFA 349 NOLIA JO lw WNIT NO WivONNs2(30). Fundafie sub un zid interior de carémidé, realizaté din blocuri mici, prefabricate din beton greu, preturnate pe santier Destinatie Fundotio realizaté din blocuri mi din beton greu, pretuinate pe santier, este destinaté preludrii si tronsmiteri la sol a incércorilor de-pe Bdurile interioare (sau exterioare) ole constructilor far subsol, axind structure de resistenta din peretl portant. realizati din zidérie sou be prefabricate Maiericle folos Pentru reclizorea ocestor fundatii se folosese blocuri mic\, prefabricate din beton greu (cu densita- tea aparerta de pasta 3000 kg/m) praturnata pe santier. Stratul de egalizare pe care se asazé pre- fabiicatele se reclzeaza din nisip, balast morunt sau din beton de marci B25. Dimensionare construct Lo reslizaiea fundatiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfacute de catre toate fun- dotile, Indicatiile specifice constructive se referd la dimensiunile blocurilor mici prefabricate, dimensiuni core se vor stobili tinind soama de toate aspectele concrate ala lucrérii respoctive. Din punet do vedere constructiv, se poate conta pe blocuri cu dimensiu- nile de 15% 1040 cm, Dimensiunile santului de fun- catie: determinate tp functie de dimensiurile blocs: rior preiabricate, vor fi in cazul de fold urmatoarele fajime ~ 89 cms) acincime minimé constructiva de 45 cm, in care se include si grosimeo stratului de egalizore, gros de ~ 106m Tehnologia execut Fundotia realiraté din blocusi mici, prefabricate din boton grou, pretumate po gontior (ig. 30, 0), de sub zidul interior el constructiilor {614 subsol se rea- lizeeza, in general, in aceleasi faze de executie ca lo io similaré din blocuri mari. Modul de opezare @ blocutiior in tinduri se va face ca in fig, 30. b Pe fato supetioo'é 0 ultimului rind de blocuri nici # se oplicé o hidrolzolatie, in conditile ardtote Io cazurile expuse an‘erior, dupa core # se constru- ieste zidul intorior po strotul de protectio o hidraizo. lotic De o parte si de alta a zidului, * se executa um- pluturi bine compactate, in stroturi de cite 20 cm Pesto umplutura © se asteme un strat de pietrs, gros de 10-15 cm pentu raperea copilaritati 31 © se 6 peré cu un strat de seperate (osezat in continuarea Ridroizolatia: orizontale aplicata pe fundatie), pentru anu permite scurcerea leptelui de ciment din plac jupert a pardoseli, groasa de 10 cm care se toarna deasupra. * Placa se reclizeara din be:on de marca B100 armat constructir cu 6 retea de vergele & 6 mm dispuse a. 20 cm pe doud dliecti perpendiculre it cazul in care se considers necesor, peste blocurile de fundotie # se poate tuna o centuré de beton slab armate, care are rolul do a loga elemen- tolo fundatioi iniro ole, ¢i do a forma o suprafata perfect pland Fig. 30. Fundajie sub un zid interior de cérémida, realizata din blocuri mici, prefabs ‘cate din beton grev, preturnate 9¢ santier a ~ sostiune rarsverselé ; b — modul de ayezore in rinduti a blacuiler prelebrcote (plan) de funcare’ 2 stot de egalizare +3 ~ Blacuni mict de fundatie ; 4 ~ pamint indesot sau sip fSuport | 6 — hid'ololele slat orientale: 7 = stot de protectie GerBtums 10 ~ ploca spor @ pordosellparteruul ; 1? — eins 12 3 . wtFUNOATIE DIN BLOCURI MIC PREFABRICATE DIN BETON GREU. PRETURNATE PE SANTIER (FUNDATIE SUB ZID INTERIOR) - iy NOTA. aceasti FUNDATE NU ESTE NoICATA RENTAL cOWSIRUCILE CU STRUCTORA cowsmRUCy A SAU PENTRU CELE AMPLASAIE N ZONE SEISMGE sch g g 3 aPENTRS CELE AMELA SME N ZONE SEISMCE3(31). Fundatie sub un zid exterior de cardmidé, reolizaté din tilp’ pline, cu sectiune trapezodiala, prefabricate din beton simplu Destinatio Fundatia realizata din talpi pline, cu sectiune trapezoidal, prefabricate din beton simplu, esto dos- tinata preludsii 51 trensmiterii la sol a incdrcarilor de pe zidurile exterioare ole constrectilor {ard subsol, ‘vind structura de rezisienté din pereti portonti rea- lizat: din zidérie sau beton. Aranigjele ca si dezavantajele folosirii acestor fundatii sint comune tuturor fundatiilor prefabricate, 3i determinarte in opfiunea pentru utilizarea lor la 0 iucrare sou alta. Materiale folosite Pentru realizarea acestor fundatii se folosesc talpi pline, cu sectiune trapezoidala, prefabricate din beton simplu. Stratul de egalizare, pe core se asaz6 prelabricatole, se reslizeaz6 din nisip, balast mérunt sau beton d= morca B25. Intre prefebricote se in- deasa mortar de marca M 2 25, Soclul zidulu, agezot pe fundatie, se tealizeazd in mod curent din ridarie de cdrémidé cu mortar de ciment. Dimensionare constructivis La realizarea fundatiei se va tine seama de toate condipile ce se cer satisfacute de cOtre toate funda tile, Indicative spectfice constructive se refera la di- mensiunile prefaoricatelor (létime pina la 1,50 m si inaltime > 40 cm) co determina si latimea yontului de fundajie. Fata superioara, orizontald, a prefabr cotulul trebue sa fe cu cel putin 10 cm mai iota decit grosimeo ridului pe care il sustine In cea ce priveste adincimes santului de fun- datie, fiind vorba de o fundatie Ia un zid exterior, s@ va fine seama de toate conditiile spocifice dar, din punct de vedere constructiv, sépatura nu va avea jn nici un coz ai putin de 100—120 em, sub nivelul terenului de fundare Soclul de caramida, osezat pe tlpile de fun- Gatie, va avea 0 grosime de 50 cm, adica de doua cOrami2i, jar inakimea lui va fi cu ~~ 30 em deasupra nivalului trotuarului Technologie exec Fundatia din télpi pling, cu sectiune trapezol- dol, prefabricate din beton simplu, de sub zidurile exerioore de céramida ale constructiiler fara subsol (fig. 31), se realizeard in urmétoarele fore de exe- cutie : ® trosaroa 41 * séparea gantului de fundatie | © turnoreo, # nivelarea si @ verficaree orizontalitati stratului de egelizore ; * asezarea _prefabricatelon, * verificarea orizontalitatii $1 ® continuitatii supratetel lor superioare gi # umplerea cu mortar o resturilor din tre ele ; ® construirea scclului din zidarie de céré midé oxat pe axa lorgitudinalé a talpilor de fundatie prefabricate. De 0 parte si de alta a soclului de ca rémid6, pind in peratit sdpaturii, © so oxocuté umplu- tur bine compoctate, in straturi de cite 20 em. Pe fata superioaré a soclului de cdrémidé, 0 cérui oritons tolitate trebuie verificaté, # se aplica 0 hidroizolatie in conditile aratate la cozurile deja expuse, dupé care ® se ridicé zidul exterior pe stratul de protectis o hi- droizolatiei. Spre exterior, pe partea inferisaré a zidu © s2 aplicd 0 tencuiala impermeabila (hidroizolatie! igida verticalé), de la nivolul calului pind la col pulia 30 cm deasupra nivelului trotuarulul. Spre interior ® se toomé ploca-suport a pardoseli parterului pe © um- plutura comaactata, asa cum sa arétat in cazurile similare doje studiate. Dupa ce au fost asezate talpile de fundatie, este indicat ca deasupra lor © s6 se toarne o centura de beton slob armota, care are rolul de a lege tronsoo- nele do talpa intre cle gi de o forma © suprefaté perfect plané TE sepe@ Fig. 31. Fundofie sub un zid exterior de cérdmid, realizata din télp pline, cu sactiune trapezoidalé, prefcbricate din baton simplu, Secfiune transverscld ¢ 1 = teren oe fundove 2 — strat de egolizare ; 2 — fundatie 4 soci dn idarie de etvemidé «5 < svat suport; 6 he insite elosica ontenteis 7" sot de’ protsepes Bai terior lo porter 9 tencuald extecoorb 10 ~ hide gla velcalsy 17 — dap de bits, Te "esa ol! 3 ola 2 Wolter: 14 ~ bolast; 13 ~ place suport 0 pordasel pat a 16 = petigs 1) umplutors compacta | 18 Si de SeporarePLANSA 62 FUNDATIE DIN TALP! PLINE CU SECTIUNE TRAPEZOIDALA, PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU, SUB UN ZID EXTERIOR | | Duvet canosase (PLACA DE ETON B50 TURNATA. 2YUNDATE DE BETON 835 ttm! ashatT TURNAT eaenpmt-7 | STRAT DE MORTAR N50 +20 BISTWAT OF MORTAR DB FOZA «2m Deoround MOZAIcATA PREFAERCATA noe 0 ITM a2 | } DI BETON -4on EMOROZOLATE AGDAISOCL sen S)PANINT ree ce HoH B)SOCLU BW CARAMOA =0en } B\MSP SAU BALAST MARUNT (STRAT #24 HOROIZOL ATE 20+ 988 cA woven cA sa) { _DE BETON B25-€35e0< (@worrar OF EGALIZARE M50 TEUNGATE PREFAERICATA CIN BD Sj onscur si aworsar cu sino BIMSP SAU BALAST MARUNT +50} FL TAT snhaten soto 2on QWIRTIE DE AMBALA ver | @z0ARE OF CéRAMOA » seu este ® i de Se fotd eee \\\\ N (QITENCUALA INTERIOARA ¥ Sen Bows oe Lev) ven Bsr ce Ap caanrttiverniom Qrenwea even ) STRAT OF UNPLUTURA (PAWNT BATaT) ewe RAT OE PROTECTE: A MOROZGLA™ Benner LAMGLAR svn Tels Brat ion BIS BNE USCAT 130 ' Borich de serey wee anusré be Eat as tba 8 nm es Bem 15FUNDATIE DIN TALPI PLINE CU SECTIUNE TRAPEZOIDALA, PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU,SUB UN ZID EXTERIOR Dwver carosaae Bios be araiiise Dstear OF MORTAR HE ose Bncwecovaye ROO (S001 oun Deane uel MOZAICATA PREFABRICATA Beonu civielons ‘IN BETON wien GOROZOLATE 26-39 car sacra @ mise Sav BacasT MERUNT (STRAT DE BETON 225-895) + son NSP SAU BALAST MARUNT 46-4 ‘D)HRTE DE AMBALAS ere GO)PLACA DE BETON B50 TURNATA + »-ber BD)STRAT DE (MORTAR CE POA @Drencuas) prenosniv ol ISIE BINE USCAT +2 PLACA DE BETON 870d) 2euarh CONSTRUCT CU RETEA 05mm LA 2 @ strat De rupeACA CAPLARITAT GEG 4&0 STRAY OE PROTECTIE ‘ HOROZOLATEE @uorran oe Eon Dee. Mp M50 ORISCUT $! a Siro Taree = , (8 2Dne DE CAniMOR cer sen Senge Scti75 reNCUALA EXTEROMRAL 20 DLE LENA4(32). Fundatie sub un zid interior de cdramid’, reolizate din talpi cu goluri, cu sectiune trapezoidala, prefabricate din beton simplu Destinatie Fundatia realizaté din t6lpi cu golur, cu sectiune tropezoidals, prefabricate din beton simplu, este des- {inetd prelugrit 91 transmiterit lo solo incdrearilor de pe zidurle intoricare ale constructilor fara subsol, ovind structurd de rozistenta din pereti portanfi rea~ fizafi din ridarie sau beton Avantojele ce si dezavantajele utilizdrii acestor fundatii sint comune tuturor fundotiilor prefabricate gi determinante in epfiunea pentru solujia folosirii lor lao lucrare sau alta. Materiale folosite Pent tealizarea acestor fundatii se folosesc talpi prefabricate din beton simplu, avind goluti ovale, disouse cblic in lungul sectiunii trapezoidole, Strotul de egalizare, pe care se asazd prefabricatele, se realizeazé din nisip, bolast marunt sau din beton de mareé B25. Mortarul care se indeasd intre prefo~ biicate ve fi de marcé M > 25. Dimensionare constructive: La reclizarea fundotici se vo tine seama de toate conditiile care se cer satistecute de catre toate fun- datille, Indicatiila specifice constructive se referd la dimensiunile prefabricatelor (latime pind lo 1,50 m $1 inolime 2 40 cm) ce determing 31 dimensiunile santului de fundatie. Fota superioard, orizontalé, a prefobricatului trebuie sa fie cu 5-10 em mai lata decit gresimea tidului, de fiecare parte a acestuio. Golurile ovale, dispuse oblic, poralel cu latura oblicé imaginara a unghiului a, de reportizare a eforturilor jn fundatia, trebuie sé fie situate intre loturile un- ghiului 2 $i verticola fetei zidului sustinut subsol (fig. 32), 20 realizeaz’ in urmatoarole foze de execute ; # trasarea si * séparea scntulul de funda- fie: © turnarea, # nivelorea si * verificorea orizonta~ litt stratalui de egalizare ; @ asezarea prefabricate- lor, ¢ verificarea orizontalitaji si ® continuitatii supra- fefei lor superioare 31 * umplerea cu mortar a rostu: rilor dintre ele ; ® intre prefobricate si peretil sapéturi se executé umpluturi compactate Pe faja superioera orizontalé a prefebricotolor © se oplicd © hidroizolotie in conditille deja ardtate la cazurile expuse anterior, dupa care ® se constr iegte zidul intarior pe stratul de protectie a hidroize- layiei, De 0 parte si de alta a zidului * se oyterne pe sol un strat de pietris, ors de 10-15 om penteu Tupereo copilaritatii,® se acoperé cu un strat de se~ parare (ajezat in continuaree hidroizolatici erizontale ‘Aplicata pe fundotie), pentru a opri scurgerea laptelvi de ciment din beton si se toarna placa-suport a par- dereli! parterului din boron B50, in grosime de 10 cm Inginte de turnarea betonului in placa, @ se pun spre id scinduri pe cant; dupa intarirea betonului din placa, © scindurile se scot iar galul ramos in lungul Zidului # se umple bine cu mastic fierbinte de bitum tumat cu canciocul In cozul in cate se consider necesar, peste blocutile de fundatie # se poote turna o centura de beton slab armaid, core aro rolul de a lega elemen- tele fundatie' intre ele si de a forma o suprafata Rerfect plana Fig. 92. Fundatio sub un zid intorior de cdrmid’, realizaté din télpi cu golur,, cu secfiune trapezoidald, prefabricate din beton simplu, Sectiune transversalé + 1 — teren de, fonder 2 — strat do egolizore | 2 — fundatio Fundatis din talpi cu golurl, cu sectiune tape- 4 Wot super!” 5 hidrovolofe easica otzovialdj 6 = stot sidola, prelabiicats- din’ beton' simpli, ge-subieidu-, de muiertini 7 — id lotelor te caner 8 — dep te Mum. fle intorioare de cdramida ole constuctilor féré SE er ay eee “e 17FUNDATIE DIN TALP] CU GOLURI,CU SECTUNE TRAS PEZOIDALA PREFABRICATE DN BETON SIMPLU NOTA FUNDATIA SUB UN ZID INTERIOR SCARA 1:5 & UMPLUILRA OE FAM e STRAT FLTRANT PENTRU RU- 1) TEREN DE FUNDARE BEREA CAPLARTATT D> BALAST SAli B25 702m feet 3) FUROR ON TAIR ) coura GUSgIIME TRVEICD PRR HIRE. DE AMESALAS te Pv) caren arn ot: ZOLAME TENG z 20 NTEROR chm BH NORIAR GENT My em oe {B) MORTAR DE PROTECTIE“s 30m} NOZAG TURNAT rier OROONTALAL eG! FERUZ U5A oom rat a fo tak: @® RAMA USA om WH we @ PANEL + 3a hy FURNR“LEWN «oh TARCHET GANGA ETON ARMaT PERWZ 2h TENCLIALA LA TABN SateNOTA FUNDATIA ASEZATA SUB UN ZID INTERIOR FUNDATIE DIN TALPI CU GOLURI CU SEC- TIUNE TRAPEZOIDALA PREFABRICATA DIN BETON SIMPLU 1. TEREN DE FUNDARE 2s SCARA 1:5 95(33). Fundatie sub un zid interior de carémidé, realizata din talpi cu goluri, cu sectiune trapezoidalé, prefabricote din beton simplu ; placa parterului este inaltata deasupra nivelului trotuarului Destin: Destinotia prezentei fundatit este identica cu cea a fundatie: similare expuse anterior, cu deosebirea £4 Ia ceo de fota placa-suport @ pardoselii porterului este inaltata ceosupra nivelului trotuorului 31 nu se afla la nivelul solului ea in cozul precedent. Avanta- jele, dezavantojele co $i celelolte considerente care irebuie ovute in vedera la alegerea acestei place towuo"r13'~ bolas 16 ~ place Sporto porceelt porerla (7 ~ pig 18 ~ stot dee 123pi cu goluri cu sec fiune trapezoidala, prefabricale din ha (sub zid exvlerior) sca@rd 1:75 20 ExTeRBOR OIN CARAMDA + sfx HOROWOL ATE ( 2 STRATURL DE = Pion Batu PLANSA 68 ~ SOE (IDR ATE A en BALAST MARUNT S-6.on BORDURA PREFABAICATA DIN BE ~ C)-TENUALA EXTEROAR@? dem CARTON Chup S8U Caen + GO-TENRUAA wieRDaRhe?—2em _3STRATU CE TUM) CODE DE LEMNa6-6(0-8)em” @-FNOATE OW CiRAADA SAU BE- @-cu “on Be IN ELEVATE Sbam TO, MOZAICATAW'< Mem G)-PERAZ DE Lem zhafon — @=FNDME ON TAP CU oOLUR FUGA BOROURAD GO-FRZ {@—Bhztr ) PREAB Pusch be RETO = 8 ttom (D-PARDOSEALA PARE] LUsdém @)~ actin INCLIVATE = FROTUAR OE ASEALT TORWAT )- DupMica OANOA » en AOA UAOTUDHALE minder ponte (@)-GRZEOARE DE LAY 5e7(69em GJ-BALAST MAPLN'T 325\e5—Oen G)~ GaRoseB STRAT De UNPLIIAA OF FO ‘Tenen BE FUNDA Bt SAD ZOURK = 62cm @-PachsuPoR A paRbose DON BETEN SIMPL (AR CONSTRLETW GU TER DE BA fE $6.14 en IN YORE SOGK= 8-1 on DOP De TL 2 en HATE be ANBALAICFOLIE PCV) STRAT FARANT DE RUPERE A. CAPLA ~ RRA, ON PITRIS + 6—Uemn | @-Sthat'S.Pomt AL ORCL) - MoKA Mo #fe2en ongcur si avon ©) Sa cu oma tat Cio oe “ums e0-30% BENZINA) Nena DE PROTECTE A MORO, Zs 2 2-3en°) (Ma pz GMs) Bg (UIP aEgQegad eyepioz ae, BUNS 19 ‘Dany jf OG na de, wp arjepuny,FUNDATIE DIN TALPI CU NERVURI CU: SECTIUNER TRAPEZOIDALA, PREFABRI CATE DIN BA SU UN ZID INTERIOR @ PERVAZ 3*3'%m PARDOSEALA # 5 —42.em nIRTIE AMBALAD(FOLIE PCV) STRAT FILTRANT ~PICTRI STRAT MORTAR SUPURT @ ZID INTERIOR #25 em | ad 7 CD DIBLU LEMN &x6x6 em GD TENCLIALA, INT. #15en fq __ HIDROIZOLATIE © 45em=M50 DRISCUIT+AMORSAT CU BITUM B)MORTAR PRCT.HIOR.#2-3em MIDROIZOLATIF. ORIZONTALA Figie CA LiPITA CUBITUM ZIDARIECARAMIDA # 50em UMpLUTURA DE PAMiNT BATUT(IN STRATURI) FUNDATE. DNV TALPI CU NER: ‘YURI, PREF DIN! BETON af ARMATURA FUNDATIE > @ NISIP SAU BALAST MARUNT] TTEREN DE FUNDARE DOP DE BITUM #2.FUNDATIE DIN TALP] CU NERVURI CLE SECTIUNER TRAPEZOIDALA, PREF ABR -) CATE DIN 8A SUB UN ZID INTERIOR 2D INTERIOR DE CARAMIDA # 25 cm DIBLU DE LEMN éxex6cm TENCUIALA INT. + 4\5em PERVAZ 3*37cm ‘STRAT MORTAR PROT. MIDROIZOLATIE 2 -3em PARCHET LU 2.2» »85.em FISIE CART.ASE LIPITA CU BITUM DUSUMEA DARBA + 2,5 cm HIDROIZ.ELASTICA ORIZ.(2¢ a +3b) GRINZISOARE 57 cm LA 50-70cm ZIDARIE DE CARAMIQA 50 em ‘STRAT ZGURA * Gem (SAU MOLOZ) UMPLUTURA DE PAMINT BATUTON STRATURI) (CA BETON SUPORT PARDOSEALA #5-10em(@) FUNOATIE DIV TALPI CU NERVURI PREF. DIN B A’ MiRTIE AMBALA (FOLIE PCV) 850 @DNISIP SAU BALAST MARUNT + 5 40cm STRAT FLTRANT ~ PIETRIS #10 cm ARMATURA FUNDATIE! MORTAR M 50.45em DRISCUIT STEREN DE FUNDARE ‘$1 AMORSAT J )DOP DE BITUM #2em.h. Fundafil pentru constructil amplasate in ferenurl macroporice-loessolde cu deformafil marl 1(36). Fundatie sub un zid exterior de céramidé, realizata din bloc de beton simplu si centuri de beton armat Fundotio realizats din bloc de boton simplu $i centuri de beton armat este destinata preludrii 51 transmiterii [a solul macroporic (loessoid) a incarca- filer de p> zidurile exterioare ale constructillor ard subsol, avind structura de ‘ezistenjé din pereti por- tanti focuti din zidarie sau beton. Asemenea terenutt sensible la inmuiere (loesurile) core, dotorité ume- titi se taseaza suplimentar sub greutctea proprle sau @ incércérior transmise de fundatii, necesit’ atit ma- suii specilice de consolidarea solulul (compactari to Suprafata sau in adincime, amenojarea de perne din pémint compact sau din pamint stabilizat cu ciment ftc) i rigidizarea fundatiilor in vederea unei con- lucrari spatiale a intregit construct, prin reallzarea de centuri de beton arnat amplosate afit in blocul in soclu! fundaii Materiale folosite Pentru realizarea blocului de fundajie se folo- seste boton de mared 875, ior pentru soclul funda- fie! se foloseste beton de marca 8100 ; pentru cen turle de beton armat se foloseste beton de marci Bi00, armot cu bare metalice de otel-beton OB 37 sau PC 52, Stratul de egolizore, pe care se tearm centura de beton armat amplascté lo baza blocului de fundatie, se realizeaza din beton de marcé B25, Dimensionare constructiva la realizarea fundotiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satistdcute de cétre toate fun- oille. Indicayiile specifice constructive se refer’ la adincimea minima de fundore care va fi cuprinsé intre 100 si 250 cm de Io cota trotucrului, Latimea fundotiei trebuie sd fie mai more decit cea o soclulut de beton cu cite 510 cm de fiecore parte a acestuia, iar léfimea soclului, fa rindul ei, mai mare cel pujin cu 25 om de fiscare parte o zidului pe core il sus~ fine, dar nu mai mic& de 45 cm. In ceeo ce priveste centurile de beton ormat, ccesiea vor avea inaltimea de 15-20 cm, létimea Git cea a fundatiel, respectiv a soclului, si vor fi or rate longitudinal cu 4-8 bore B12... 16 mm gi transversal cu etriéri J 6 mm la 20-30 cm. Tehnologia executici Fundatia din bloc de beton simply si_centuri de beton armat, do sub tidurile portante exterioore ale constructiilor fard subsol situate in terenuti ma- troporice (loessoide) 1 ovind structura de rezistent& din pereti portanti facuti din ziddrie sou beton (fig. 36), ‘se realizeazé in urmatoarele foze de exe- Cutie: # trararea 4i ® sSparea santului de fundatie, de 129 litimeo blecului de fundotie : # turnarea, # nivelarea verificarea orizontalitatii stratului de egalizore © csezareo pe stratul de egalizare a armaturli din centuro de beton armat de 'o baza fundatiei ; # tur area gi vibrarea betoaului in centura de beton armat ; ‘© tumarea 31 * vibrorea, in straturi, a betonului din blocul de fundatie ; ® executarea cofrajului pentru so- clu si centura de deton armat de la partea superioaré @ soclului (fig. 37, ) ;# turnares gi ® vibrarea soclulul in straturi (undotia in elevatie) cu # nivelarea si # ve- Fificarec orizontalitati ultimului strot ; ® ayexores pe betonul soclului c arméturii din centura de beton ar- mat de la partes superioaré a fundatiel in elevotie ; ® tumarea $i * vibrarea betonului in centura de beton armat de la partea superiocra a fundatiei in elevatie $1 © nivclarea fetei superioare ; # deccfrarea ; # exe- cutarea hidrolzolatie’, pe stiatul de mortar de protec fie @ hidroizolatiei © se ridicd apci zidul exterior de cdramidé. Spre exteriorul fundatiei in elevotie si al cen- turit de beton armat de deasupra acesteia, * se aplica 6 tencuiala impermeabild de pe blocul de fundatie pind la cel putin 30 cm deasupro nivelulul trotuarului Spre interior, de pe sol pind la citiva centimetri sub fofa superioard @ centurii de beton armat, © 0 cite 20 em. Jee 7 ese al pape 4 Fig. 36. Fundatic sub un zid exterior de cdrémidé, realizaté din bloc de beton simplu si centuri de be- ton armat. Secfiune transversal = 1 — taren de fundere : 2 ~ stot de egalizore : 3 — centur® de Beton ermat: 4 grméturd in eenturd +5 ~ fundafie 6 ~ fun- Solis in slovcfia Gocu) : 7 — strat super : 8 — Nroizalojie Gasticd ofzoninla 9. stot de protecte ; 10 ~ aid exterior Ia ferecs {} o tencuialé exterions © 12 — hidroiaaiatie rgid® Yer. Ficis 13 — cop de tum? 14 ~ osfolt turrot ; 13 ~ plocd Wo: wor 18 ~ belest: 17 ~ place suport a pardoseli panera TH pletig : 19 ~ sret de serorate : 20 — umplutws compoc> eSFUNDATII AMPLASATE IN PAMINTURI MACROPORICE-LCESSOIDE-CU DEFORMARI MARI 1) CENTURK DE BETON ARMAT 6100 2. ARH.4-8.412-T6nmETRERO=6; 3, SOCLU din BETON SwPLU 8100 “2H? 4 FUNDATIE dn BETON SINPLUS7S ETON SIMPLU D255 ond §.ZID EXTERIORdn CARAMDA¥372m @3)\ 7. TENCUIALAINTERIOARAMIOAZ TEM ()\, 8. 0BLU 6:6256m \\ 9. PERVAZ 3am, JOPARDOSEALAGNPARCHETE Lusztn 1M PLACI dnRUMBETON S0-40~3tm 12 PATS@NSIP USCAT 4 2 cm TUPLACAdn BETONBIODarmata constr | 4 ARWATURA CONSTRUCTIVA¢. 6m ‘5 STRAT FILTRANTIpietrigiv8-thom SS SEES {6.PANINTaeUMPLUTURAbatut) T-MORTAR M100 BLHIRTIE KRAFT (FOL cv) 19,FUNDATIEdINBETON SMPLUBIS 2Q80ROURA MOZAICATATOx!cem 2LTROTOARd® ASFALT TURNATS 2em ZLPLACAGNBETON SMPLU B50 f8100n ZASTRAT FLTRANTIub ira é6em 2LNIVEL caROSABIL 2D0Rc@ BTUMyZem 2OTENCUALA EXTEROARA#2,5-30m ZLMORTAR de protecie#2-3em 28 HIOROIZOLATIE 2steC Awe 3c tum ZMORTARNSO largcuty omersale Zen OMDROIZOLATE RDA pe socus tem 3 PIMINT NATURALIteren de fundare) sc.4:5 a Fundatie amplasatd sub Zid exterior Nota 32) 235(230) 15-20 _ 3-08-40 py 85 (69) 2352FUNDATI AMPLASATE IN TERENURI MACROPORICE -LGESSOIDE CU DEFORMARI MARI CENTURADE BETON ARMAT 6100 ARH. 4-8 2-46nmETRIER@Smm/20-30em SOCLU din BETON SIMPLU 100 FUNDATIE din BETON SIMPLU 875 STRAT Ge BETON SINPLU B23 #5-10 30 cm, jar raportul dintre aceasta inaltime $i létimee cu care blocu’ de fundatic si centura de beton armat de la 02a sa depasese 'dtimeo soclului fundatiei deo porte §i de clic a ocestuia trebuie sa fie h/a 20.7; la findul e, inaitimea centurii de beter armat de deasupra soclului fundatiei trebuie 56 fe c= 23.,.35 em, Ammétura longitudinalé a talpilor si centurilor de beton armat se face cu bare din OB37, ‘avind diametrul minim de 10 mm si sectiunes totala de minimum 4,6 cm%, insa nu mai putin de 0.2% din suprafate zonsi armate. Folesirea unor oteluri marel superioare face ea limitele indicate sé poa fi teduse. Acoperirea lcteralé cu beton a barel longitudinale va fi de minimum 4.5 cm, Innadirea I se 1a face prin patrecerea pe 0 lungime de 40 di metre, iat la intersectarea centurilor se vor realiza am corari gle borelor longitud ale (v. fig, 40, b). Arm tronsversala a centurilor se vo face cu ottig 8 mm dispusi lo 25 cm distant tramversal © talpilor de fundatie cu bare de € putin 2 10 mm Ia distanta de 25 cm. Verificen fcestei armaturi trensversale le incéreares data teren de jos in sus este necesard Tn legaturé cu recomandarea ca fundatiile pf fetilor sa formeze contumuri inchise, se precizears lungimea fundatiilor, fara o leaatura pe uno din eal doué latur, nu vo depés 6,00—7,00 m Tehnologia orecutici Fundotia de fata se realizeazé in aceleasi fore execufie ca 9/ fundayia similars, urmatoare, ovind k fimea talpi B > 120 em si inaltimea totala a funda iei H <2) cm, cu mentunea ca, dupa © turnarea # Vibrorca betonului in telpa armate 2 tundaticl sti inte de © oxecutorea cofrajului pentru ® tumarea D4 tonului in soc, @ se tocras, divect inte pret sop tri, betanu pentr blocul de fundatic si * se coms pasteara in straturi. ultimul sirct trebuind sa fle # i velat $1 80 | se © yerilice orleontolitates Fig. 39. Fundafie sub. un zid interior de corémidd lalimeo fundatier = 1,20 m, iar indllimea fundafi 22,00 m. Sectivne transversal: dere; 2 ~ srt in clevoe (eccl)1 7 — cencura de b indus corte io Nhe ie beams 16-7 sot de'separoreFUNDATIE AMPLASATA IN TERENURI COMPRESIBILE (sub un zid interior la constructii fara subsol) NOT 1)SE RECOMANDA CA: 30.7 Ealae haden 2)LA INTERSECTILE CENTURLOR RELL" LonorUanALe ‘SC 10K PE i iy é TRECE INTRE ELE PE unc pe —+ S0te-nivel_pordosealiy MIN. 30 DIAMETRE YB (idtimee. funda! j 120m F (inatimes fundatiel 12,00m | TEREN DE FUNDARE COMPRESIEIL | BETON DE EGALIZARE B25+5-10ur TALPA BA. BiCOMOen “ BARE 9997 #310 mm mex ABMATURI @210mm lalSer BLOC FUNDATIE 675) FUNDA IN ELEVATIE (SOCLU) 8100 ‘t ARMATURI UBT 910mm ETRIEAL $#6:8nm le 25cm CENTURA, BA, 8100; €925-35.¢m LUNPUTURA IN'STRATURI COMPAC™ TATE STRAT DE RUPERE A CAPLARI- . TATH Ipietrighb-t5em 13. Hienie KRAFT SAU FOL PVC T4.MORTAR M30 {drigcut $: amorsct cu bitum taiat|+ Dem HOROWZOLATIE ELASTICA ORIZON- TALA | 2ele CA+3 ste btum) MORTAR CE PROTECTE A HOROZ, PLACA-SUFORT A. PARCOSELI B10 [armeta constructiv eu rejea 6mm Ia 20cm pe Zairec per pendicuare] op De BiTuMszen Pn ZIDARIE INTERIDARA DE CARAM! ~ A Oke25em TENCUALA _INTERIOARA® 15cm PARDOSEALA DIN MORTAR M100 (selvisit i rolet}+? cm PLINTAN6-5 cmFUNDATIE AMPLASATA IN TERENURI COMPRESIBILE (sub un zid interior la constructii fara stibsol ) NOTA TSE RECOMANDA ca Be 07 5.350m npadem 2) LA WTERSECTILE CENTURWOR (catur rome TroruzipansEARELE LONGITUCINALE. SE YOR PE TRE CENTRE ELE PE LUNGIMLDE MN 30 OAMETRE )E | tinea tuncatie! | <.20m Hh Linattinea: fundetei1<2.00m Pr 2.BETON LE EGALIZARE 625 *5-10em| 2.TALPA BA siogjasoem LBARE 9827 210mm ron SLARMATUR) #3 “Ora bP BLOC FUNDATIE B75 T.FUNDATIE. IW ELEVATE! S0- clu too 8.68 ARMATUR 08 37 9>10r D.ETRER # § 8mm te 25cm SO.CENTURA BA, 8100c+25-35cm SY USPLITURA N STRATUAL COPA “TATE. 12 STRAT DE RUPERE_A CAPILARITA Ti lpiotrg 40 wa. HRTIE KRAFT SAU FOLE PYC HUNORTAR MSO ( driscuit $1 amersa] ey. baum tat} Jom 15, HDROIZOLATIE ELASTCA ORIZON- TALA | 2ete CA str bitum ) 16 NORTAR DE PROTECTIE A HIDRO IZOLATEE| 47, PLACA-SUPORT A PARDOSELI BY00 larmats constructiv cur Bbmm te 20em po Direct pendcuare] 48.00P DE 2iTuMe2em 19.2DARE INTERIOARA DE CARAM: DRez5em 20,TENCUALA INTERIOARA® 15cm QNPAROOSEALA DIN MORTAR 4100 ‘sciwsit gi rolatlt2em 22,PLINTAMD ISM [Se175 |2(40). Fundajie sub un zid interior de céramida. Latimea fundatiei > 1,20 m, iar indltimea ei 2,00 m Destinatie Fundajia de fat, orfad latimes talpit fundetiel B>120 cm si inatimea totala a fundatie H< 200m fore oceeasi destinatie ca si fundatic similara. pre~ Cedenta, avind inaltimea tdlpit fundatiel B< 120 cm $i inaitimea totala a fundatiei H < 200 cm, Qhasi- deratiunile facute In fundatia anterioarG, in leacrurd cu terenurile compresibile si cu masurile care trebuie lugie in privinta fundatillor amplasate in asemenea terenuri, sint intry tetul valabile 31 aici. Prevederile constructive a‘atate lo fundatia precedents, la cea de fata co ji la cea care urmeard vor fi lvate in consideratic numel in cazuri doosebite Meteriale folosite La reslizaree acestei fundajii se. folosesc oce- leas: materiale ca si pentru fundatia similars, ante: vind latineo tapii fundatict B < 120 cm si ‘otola « fundatici H < 200 cm, Dimensionare conctuctivé La reolizorea fundatiei se va tine seama do tocte conditiile care se cer satisfécute de catre toate fun: dajile. Indicotiile specifice constructive se refero la latmee talpit arate o fundatiei care trebuie si fie B~ 120 cm $i fa latimeo soclulvi. cate nu va fi mol mica ce a> cm. In rest, sint valabile aceleasi indicayi ra si Ia fundotia similara anterloard, cu exceptia blo- cului de fundatie cere aici lipseste, soclul fundatie! lacind direct tegdtura intre talpa de beton armat de lo fundul santului de fundatic si centura de beton format turneté pe acest soclu Tehnologia executiei plasara in teren compresibil, avind latimea fundatie) B > 120 cm si indllimea totala a fundajie) H < 200 cm, destinata sustinerii unui zid porsant interior (fig. 40, 0), se reclizeaza in urmatoa fele faze de executie © trosarea 41 © soparea gantu: lui de fundotie, de Iétimea salpit armate a fundotie’ B > 120 cm ; © tuncrea, ® nivelarea si ® veriticarea crlaontalitatii stratului de egalirare ; ® asezorea pe steatu’ de egalizare © arméturii din toloa armata de la bazo fundajie, © tumncrea si © vibrareo betonului in talpa armaté o fundatie’ ; @ executeres colrajului pentru soclu $1 centura de beton armat de la partes Superioara a fundatici ; © turnarea gi © compaciaroa, in straturi, a betonului din soclu (Fundatia in elevotie) cu ® nivelerea $\ @ verificaren orizantalitatir ultimului strat ; # cjezarca pe betonul intdrit al soclului o ar- maturii din centura de beton amat de Ia partea su Perioate a fundavel in elevatie si * turnciea 3, * vi braree betonului in centura de beton ormo partea superioard a fundatie’ in clevatie, cu # nivela ima nitamiicaren ental fete # decofrorea ; ® executarea umpluturit stroturi de cite 20 em. Exocutarea hidro.zalatiel, @ a zidului interjor ca si © 0 olacii-suport a pardoselll sarterulvi pe e umplu ura compactota 51 * stratul de vietrip, se reuliceazs in acelasi mod co si in cazurile similare descrise an: terior. Petrecerea (ancorerea) bareler longitudinale la coljuri si la intersectirile tdlpilor si ole centurilor de beton armot ale fundatiilor se face ca in fig. 40, b. Furdajia am mpactate, in = © = secthune trorsvenate lo Beton armat_ ale. fund lo Formate ty walpd 3 hupor | § — hieioizolatic elas SP btue 13 suport 0 b © Fig. 40. Fundalie sub un zid interior de cGramidé. Lafinea fundetiei > 1,20 m, iar inal timeo fundatiei < 2,00 note te cc Sot do egaluare’ 3 de proteste; 1ndFUNDATIE ANPLASATA iH TERENURI COTPRESBILE (sub un zid interior la constructii fara subsol) @emer oun wy max zen GDSTRAT SuPORT_ HOROZDLATE MSD goztm (trscit si moss) Queroo ye sted cron TENQUALA NTERIOARA ge-5-2om ZIDIRE NTEHOARK CARAMDA g:25cm 100 DE BITUM ge=2emFUNDATIE ATPLASATA iN (OMPRESIBILE (sub un zid interior la constru a Vi (DTEREN 0 FUNDARE gQTARK 54 oh 2:0 BS @ smear ce rurcee 2 coxmcanrifn SD ZOARE ITERDAPA CARANIOR gr 2m TERENURI fara, subsol) en PLANSA a i 1/ieiO Oe 97 ten 2am gost 9 omar @HEROLDLATE. ELASTIC owzen UL GD Star PRCTECTE. HORUMLATE MOA on PERS) 5-0-5 07 @roe Fey su Heme weer PLACASUPCRT A. PAROOSEL COA MAK CONSTRUCT GU RETEA 6mm 2 Go OF EMM ac-2m3{41). Fundatie sub un zid interior de carémida. Latimea fundatiei > 1,20 m, iar indltimea-ei > 2,00 m de fata, avind ldtimea fundatiel B> > 120 em 3i inaltimea H > 200 cm are aceeasi des- tinatie ca si cele dou fundatii precedente avind lati mea fundatie) 8<120 cm, si respectiv B > 120 cm i inéltimea H<:200 em Materiale folasite la realizorea ocestei fundatii se folosesc, In ge~ neral, aceleasi materiale ca i pentru cele dous fun- datii similare expuse arterior, Dimensicnare constructivés Indicatille specifice constructive se referd lo k mea bloculu’ de fundatie care trebuio 6 fie B > > 120 em 51 la inscrierea unghiului x de repartizcre @ cforturilor intre limitele ediise ; inaltimea totala a fundtiei va fi H > 200 cm ; centurile de beton armat vor fi situate una intre blocul de fundatie si soci (fundatio in elevatie), iar cealalts lo partea supe 00rd a soclului, intre acesta gi zidul sustinut. Tohnologia execu! Fundatia amplasaté in teren compresibil, avind lotimea tundatiei B > 120 cm si inéhimea totale a fundatiei H > 200 cm. destinaté sustinenii unui 2d portant interior (fig. 41, a), se realizeaza in urmat rele loze de oxecutic :'* trasarea si ® saparea sont lui de fundotie, de latimes blocului de fundatie B > > 12) em ; ® tumarea si * compactores in straturi a botonului din blocul de fundotie, cu © nivelorea. $i * verificarea orizoncolitli ultimului strat; © executa- rea coffojului pentru soclu gi centurile de beton ot mat de la baro $i partee superioaré a acestuio ; © oye zerea pe betonul intért a blocului de fundatie oor ‘maturi din centura de beton armatde la baza soclulul : @ tumarea si © vibrarea betonului in centura de be- ton armet de la baza soolulul; * turnarea si @ com Pacterea in straturi a betonului din soclu cu © nive= lorea si ® verificarea orizontolitaiiiultimului strat: © fundatiel ; ® tumares si @ vibrorea betonulul in centura de beten ermet da la ported superiors @ fundojiei, cu nivelorea si verificarea orizontelitai fetei superioure ; * decoftcrea ; # executarea umpli- tur compactate Cofrajul lateral pentru turnarea soclului gi a cen turilor de beton ormat, de Is parlea inferioard si de la partea superioard a fundatilar, se va monta ce in fig, 41, b. Fig. 41. Fundatie sub un zid interior de c&réimida fiei > 1,20 m, ior indi 2. sectiune tronsversalé : b — montorea colralulu laters! pot Its $9 centurion (tolpa) : 3 = centurs de -beton rma 6 ~ stot suport 7 — tir paterul 12 ~ pitty; 13, 15 montont (ching) 144 ‘elon simat: T= teren de 4 ~ ormitura in cons ate elastica orzontala; 8 ~"stot de. proiccig 9 ~ rid interior lo porter : 19 — de> de bitum latimeo funda: a fundafiel > 2,00 m oe de Tundotic steele dare 12 11 — placa suport @ pordsseh svat de separ : 14 unplitre comoacte 16 = spraitur ° 7 ~ pancu de col,FUNDATIE AMPLASATA IN TERENURI COMPRESIBILE (sub zid interior la construc- tii fara subsol) Lethe 1) SE RecOMANDS ca: fho7 #6 .25-35em By 4 ye foaten at 2)LA INTERSECTILE CENTURLOR (coli, ramiicait ; ineveiri) SARELE LONGITUDINALE SE YOR Se. 475 PETREGE NTRE ELE FE LUNGIMI DE MNMUM 30 DIAMETRE 3) e8oec 60 {).BLié}imea tuncayie!) 420m H (ingbimea.tundaties]> 200m 1-TEREN DE FUNDARE COMPRE- sist. 2, BLOC, DE FUNDATIE E50 3. TALPA BAB100 UETRIER 9mm la 25cn, 5,8 ARMATUR CB 97 8> 101mm 5. FUNDATIE IN ELEVATIE 875-8100 T-UNPLUTURA fv STRATURI CoM PACTAI A cENTURA BA B10 9. STRAT DE HUPERE A CAPILA- RITAT (petrighOvsem 10.FOUE Pvc SAU HIRT KRAFT. M.PLACA-SUPORT A_PARCOSELI 'BSGet0em 12,008 DE aituMezem ‘2.MCRTAR MEO DRISCUT $1 AMOR. SAT CU BITUM Zia 2em 1. FISIE CA LIPITA Cu BITUM GRNZISOARE,§7(6.8 lem Io 50-70(60-0)-m 16, TERMOZOLATIE (moloz, zgured *eBem PARDOSEALA CIN DUSUMELE FALTUTES 20m 18. PERVAZ 15. DBLU DE LEMN Gem te Sem 20. ZICARIE INTERIGARA DE CARE = MORE {CUIALA INTERIOARKS {Sem 22. HIDROIZ ELASTICA I2strcAe 3st BITUM) zamortan oF pRaeeRe WORDIZO. AT ie$ 2 FUNDATIE AMPLASATA IN TERENUR| COMPRESIBILE (sub zid interior la constructii NOT ‘ subsol } 1)SE RECOMANDA CA £507 aa Sas cm e modem LA 2) LA. NTERSECTILE CENTURLER (sot romit- S alt ferucyari) SARELE- LONGTOONALE SE’ voR'bethcce ‘hae ELE pe Line ce Miy_ 30 AMET 3 tseneo" 2} 8 (jimen.tundate:1> 120m Fr [ian tonsil 2 00m 4 TEREN OE FUNDARE COMPRES! al 2. BLOC, DE FUNDATE B50 TALPA BA B00 LETRER! 010mm ia 25cm £8 ARMATUA OD22 # 10m B.FUNOATE IN ELEVATE 875-1 7 UMPLUTURA In STRATURI CO} _ PACTATE A.CENTURA BA, B100 9, STRAT CE RUBERE A CAPLAS TAT plete iO Bc 19. FOLE PYC SAU HIRTIE KRAFT HL PLACA-SUPORT # PARDOSELI BS0e 10cm 12. 0OP DE BiTuMs2cm 12 MORTAR NSO DRSCUIT 51 A~ MORSAT CU SITUM TAATeZem 4 FISE CA LIPTTA cli BITUM 15. GRNZISDARE 5%7(6:31cm la 50-70160-A0er 16. TERMOIZOL ATE (molcz,zgurdl wetem {7 PARDOSEALA OWN DUSUNELE PAu eezzem 18 PERVAZ 19 DIBU CE LEMN banc 20, ZIOARIE INTEROARA DE MIDAS Z3em DL TENCUALA NTERIOARAsISem 22, MIDROW. ELASTICA (25t-c4 + + 3eir, BUM} 23, MORTAR DE PROTECTE A HbROZOLATE!k. Fundatii sub ziduri despartitoare neportante 1(42). Fundatie sub zid interior neportont. Ploco-suport c pardoselii este asezaté pe teten sdnatos Dostinctie Fundajia constituits din insti ploca-suport @ pordoselii parterului (sau subsolulul), asezatd pe te- ten sdndtes, este destinata sustinerii zidurilor des- pirlitoare, neportante (situote in spafii protejate de inghet) cU grosimea de maximum 15 cm, indltimea Unui nivel, gi transmitind pidcii o incdrcare de cel ‘mult 1.000 kaf!m, M jale folosit Lo realizerea acestel fundotil se folosese urma- toorele materiale ; beton simplu BIGO pentru placa- suport; ofel beton OB 00 pentry atmaturile construc- tive ; B37, PC52 sau plase sudate din STNB sau STPB pentru ormaturile de sub zid ; pietris pentru stratul filvant, hiitie de 125 g/m? sow corton, eau impisli uid bitumotd, sau folie PVC pentru stratul de acope fire © pietigului Dimencionare constructiva: Lo reolizareo fundatiei se va tine seama de toate condiile care se cer sotisfacute de cdtre toate fun- datille. Indicotile specifice constructive se referd la modul in care incdrcarea, pe core 0 transmite plécil tidulul interior despartitor neportont, determina struc- tua i dimensicnorea ocesteio. Astfel, in cozul in core zidul despértiter transmite 0 incércare de moxi- mum 400 kgf/m i are 0 lungime de maximum 300 em, placa:sugort se poste realiza din beton simplu B100 i grosime de cel putin 8 plca-suport pe care asezim zidul despartitor se 96- sesc conducte de instaletii ingropate, placa va fi rea- liaota din beton B100 in grosime de 10 em si ormat constructiv cu @ retea din vergele metalice 2 6 mm 08 00, dispuse la 20 cn pe dovd direciii perpendi- culare ; in cozul in care zidul desparitor transmite 0 incGreare cuprinsd intre 400 si 1000 kgf/m si are o lungime de peste 300 em, placa-supert s0 va realiza din beton B1O0, in grosime de 10 cm armaté trans- versal sub zid, pe © laime de 100-150 cm, cu o re- fea ovind cel putin 3 bare/m liniar 2 min. 6 mm, dacé se foloreste ofel-beton OB sou Zi min. 5 mm pen- tw SINE. Grosimea statului filtrant de pietris vo fi 1 in cazul in core sub 147 de 10-15 em, iar grosimea zidului despaititor, ne- portant, maximum 15 em (in functie de materialul fo- lasit la realizarea ziduluil, indltimeo de maximum un nivel, ior lungimea lui de maximum 300 em, in cazul in care placa-suport se executd din beton simplu B100. In ceea ce priveste ineércarea transmis’ placli, cceasta nu va depasi 1000 kgt/m. Tehnologic executiet Fundatia de sub un aid intorier despaqitar, ne- portant, realizota de insési placa-suport a pardoselii ageratd pe teren sdndtos (tig. 42), se moterializeazé jin urmatoorele fare de execusie : * osezarea pe te renul sindtos, nivelat, © unui strat filtrant de pietris gro de 10-15 em: ® acoperirea pietrigulul cu un strat de separare (asezat in continuarea hidroizolatiei orizontale aplicaté pe fundatia zidurilor portante), pentru a impiedice scurgerea laptelui de cimont din placa de beton ; # tumarea betonului tn place-suport pardoseli, cu # nivelarea si ® verificcrea orizontali- tatii fefei supetioare ; ® in cozul in care placo-suport este aimaié constructiv sou local, sub zid so agterne intii un strat de baton gros de 3-4 cm, pe el se asazé armatura gi se toarné restul de beton pind la obti- nerea grosimii prevézute pentru placa-supofrt. # Zidul despdrqitor neportant se exccuté pe un strat de mor- tor de cimont gros de 2—3 cm. realizat cu nisip mé runt. De o parte si de alta o zidului interior ® seexe- cuta pardoselile prevazute in proiect, pe un * strat corespunzator de umpluturd termoizolanté. jatie sub un zid interior neporiant ; placa-suport a pardoselii este asezo'd pe teren sd- ndites. Secjiune transversolé 1 = teren de fundore : 2 ~ piatig: 3 ~ sirot de seporare 4. ploca-supart @ pardoseli parteruul : 5 ~ orméturd const tivd sou losold ; 6 — unpluturd tormoizolant® ; 7 — perdovealé 8 ~ 2id desparitor neportant. —_—. soya un, ad ape gee pesipibd 2 anins-rony EAT — z 149 ingest Tes Ww2Eb Pro e YOKE CELI RTI BMD} i JUINOGN ROU RN aS Sivan2(43). Fundatie sub zid interior neportant. Placo-suport a pordoselii este asezata pe teren de umplutura cu grosimea < 40 cm Fondatia constituita din insdsi placa-suport a pardoselii parterului (sau subsolului), asezoté pe te- ren de umpluturé cu grosimea < 40 cm are aceea destinotie co si fundatia similara, precedenté, asezoté pe teren sindtos. Materiale folosite Pentru realizarea acestei fundatii se folosese in generol aceleasi materiale ca $i pentru fundatia si- milard, precedents, asezaté pe teren sdniitos, Dimensionare constructivé La realizcrea fundatiei se va tine seama de toate conditile core se cer satisfécute de cétre toate fun: datjile, Referitor lo determinarea structurll si dimen- sionari) placii-suport, in functie de incéreatea pe care © transmite zidul despanttor, neportant, sustinut, men- tiondm ca in acsosti situatie placa to exocuté din Beton 8100, groasa de 8-10 em, armaté cu rejoo de vergele metalice © 6 mm OB 00, dispuse Io 20 cm pe doud directii perpendiculare si cua armaturd sup: mentara formata din doud vergele @ 8-10 mm, dis puse in placa, in lungul zidului, Grosimea umoluturl compactate, in stioturi, va fi mai micé de 40 cm, iar grosimea stratulyi filtrant de pietris, pentru ruperea copilortati, va fi de 10-15 em. Grosimea zidului in terior desparjitor, neportant, va fi de maximum. 15 cm (adica de 1/2 céramida eficienta), in functie de ma. terialul folosit la reatizareo zidulul Tehnologia executie’ Fundatia de sub un zid interior despartitor, no- portant realizaté de insdgi placa-suport a pardoselii ageraté pe teren de umpluturé cu grosimee < 40 cm (fig, 43), se materalizeaza in. urmétoarele faze de exe- Cufie = ® executareo umpluturii de pamint sau moloz in straturi bine compactate, pe o indlime totalé mal mica de 40 cm; ® asezarea pe aceasta umpluturé a unui sirat filtrant de pietris, in grosime de 10-15 em, destinat ruperii capilaritatil apel freatice ; © acoper reo pietrisului cu un strat de separare (asezat in con- tinuarea hidroizolatiel onzontale aplicoté pe fundatia idurilor portante), pentru o impiedica scurgetea lap- telui de ciment din placo de beion ; ® intinderea unui strat de beton gros de 3-4 em, pe core * se ayazé armétura constructive $i armatura suplimentara, axaté longitudinal sub traseul zidului despartiter, neportant Si # tunarea restului de beton, pind la obtinerea gro- simi prevézute pentru placa-suport, Zidul despériitor neportant se executi pe ® un strot de mortar de ciment, gros de 2-3 em, roclizat cu nisip mérunt. De © parte si de alte a ridului interior # se executd pardoselile prevazute in proiect, pe # un strot corespunzater de umpluturd termoizolants OOOO Fig. 43. Fundotie, sub zid interior neportont. Ploca- suport a pardoselii este asezaté pe teren de umplu- furé cu grosimea <40 cm. Sectiune transversalé 1 = teren de turdore :'2 ~ unpluwure comoccteta : 3 ~ pits 1 = tot de seporore 5 ~ placa suport pareexcll pores 4 = rmatun suplimentare’ 7 ~ umpluure. temouolonta B pardosecta 19 — aid dessortFUNDATIE SUB ZIDUR] DESPARTITOARE NEPORTANTE DESPARTITOR NEFORTANT gr~t5cm i ec! RUMBETON(RERORETON SORT. EBALITARE { MSD cul WIA, Placa-siport a pordoselil ofexats GQDFI5E DE CA LEM Gu BTUM PLANSA a6 OT ERMOEELATIE (2g sau mooz| pb-Gem (PAA B00, ge8-Dem ornakicnsinucti G@)RETEA $m lo 200m pe 2 dreci L (GB arwosTURA SUPUMENTARA 2€0-01n BATE KRAFT (tie PC) BRIT CMMACTAT on (BERN oF FADE RNID fe a STRATFIIRANT (petris ge6-0an]} LEMN 657m fa SO —_—-— FURDATE SUB ZDURI DESPARTTOWE.NEEORUNTE {Dew Despigy-TOR NERORTANT ge~t5on @ FBE cALPTA cy eum Brencuald gois-2em FEFMOZOLATE lagura S04 motcel pion MDA RUMBETON [FBROBETON ) PLACA B10, ¢n.8-10 cm ornatii constuctiv. RETEA 96 16 Z0em pe Zarech ARNATURA SJPLMENTARA 298-10cm_ TAR ECALIZARE MSO(drigout ere! HIRTIE KRAFT (tole PCV) 2 Bem o-PEen nz (CHET W_gazem IDLSUMEA QAREA gr23om OTA. Ptoca-spot a pardosell asezat® pe leven umplaura ge—4Denee ee 19) 3{44). Fundatie sub zid interior neportant Placa-suport a pardoselii este asezate pe teren de umpluturd cu grosimea > 40 em Destinai Fundatia constitulté din insdsi placa-suport o pardosolli parterului (cau subsolului), agazaté pe te. ren de umpluturd cu 0 grosime de 40-120 cm, ore aceeosi destinatie ca si celelalte doud fundatii simi- lare, prezeniate anterior. Mate le folosite La reolizarea acestai fundatii se folosesc in, ge- neral aceleasi materiale ca si pentru celelalte dous fundati similore, prezentate anterior. Dimensionare constructivé La realizarea fundatiel se va tine seame de toate conditiile core se cer satisfacute de cétre toate fun- datiiie. Indicatiile specifice constructive se referd, co lin coxurile precedente, tot a medul in care inear cares, pe care o transmite placii zidul interior partitor, neportant, determing structura si dimensi nares deastaia. Astial, dacs zidul despantitor tranemite © incdreare de maximum 400 kgf/m se recomandé ca place-suport sé se realizeze din beton B100 armata tranwersal cu minimum 3 2 6 mm, pe o latime « plécii de 100-150 cm gi longitudinal cu minimum 4 bare, din care doud bere sub zid (fig. 44,0); in cozul in core zidul tronsmite incdreéri mai mati, intre 400— 1000 kg{/m placa-suport se va realiza din beton B100 armat consiructiv cu rejea de vergele metalic 26 mm OB00, dispuse la 20cm pe dou’ directi per- pendiculare gi, in plus se recomanda gi 0 ingrosare a pldcil. de-a lungul zidului, core se va. arma longitu- dinal cu4 @ 8...10 mm si transversal cu etrieri des- igi @ 6 mm Is 20-25 em unul de altul (fig. 44,6). Tehnologia execu Fundajia de sub un tid Interior despaiitor, ne- portént, realizoti din insdsi placa-suport a pordoselii asezotd pe teren de umpluturé cu grosimea > 40 em, £2 matetializeax6 in aceleagi faze do execiio ca fi fundatia similar, precedents, asezaté pe teren de umpluturé cu grosimec < 40 cm. Deosebirea consta in faptul e@ pentru cazul al deilec pe umplutura com- Pacté este necesar ® sé se traseze axa zidului interior i in lungul ei, * sd se creeze sanjul corespunzdtor ca Iétime, odincime si pante intre 45 5 60°, pentru ca Io rindul lui, stratul de pietris acoperit cu * un strat de separore (ozez0! in continuarea hidroizolatiel or zontole aplicaté pe furdatia zidurilor portonte), 3 oats capata profilul corespunzator care so permite * realizorea, in final, a ingrogari locale a placii, in lungul zidului. Pentru ormares ingrosérii plécii, © se vor ogeza intii etrierii deschisi, ® ape! armaturile su- plimentare longitudinale (parclele cu axa zidului). In rest rémin valabile toate celelalte indicafii date pen- tu fundstia similard prezentat anterior ist ey PP7 res Se, BERRIES ft I Fig. 44. Fundatie sub zid interior neportant. Placa- suport a pardoselii oste asezalé pe teren de umplutura cu grosimea > 40 om. Secjiune transversalé prin fundatie, in cozul in care zidul des- Pérfitor transmite o incrcore de ¢ ~ maximum 409 kaffm ; 6 — 400 fret de sercrae 15 — place verealé 1000 ken 1 teren de fundare pordoselit" portersla = Umplaturé termotzolants 7 9 — pardoseola 2 = umplutua_compoctet’ | ‘ormaturt suplimestare 3 7 10 "Bd desparitor neportont 3 — pietis formoturd tron 153FUNDATIE SUB ZIDURI DESPARIITOARE HEPORTANTE 21D UESPRRMTORNEFORANT QTENCUALA INTEROARK grp-2em GQicARivo’ aumecTON PeRORETN G@vaman ax (OMCRTAR MSOlergcut i amorset, gojS-2um Frew 33cm (Gree DPARCET LW gn22om GRNUGUMEL OAREK gece PLANSA 68 BCANASONRE LWA 5:9 5-7) crys0-70a rise CAUPTA a) BTM 3 TERMODLATE iaquré, mob geBon PLA 30D gné-Dem BETA o6mm laZem onbele direct L ®B ETRER DESH! 96mm la 0am SPAWATA SFUENIAKA 408-0nm RTE KREET Woke PCV) (@ STRAT FIORANT toerip] gs8-t1om Buvras ak BOT COMRCIAT ge=ccm CATEREN OE RNGURE Whe ronan feren unglduns gre tien— eee FUNDATIE SUB ZIDURI DESPARIITOARE NEPORTANTE 5 g ‘210 DESPARTITUR NEPORTANT gr=‘Son GP GRNZISOARE LEMN 69 (547) cm lo S0-70cm : B sess retarted Becks Grinds ptt aor a moe Bo watgergomnsinaszen BEE zen ne @ pee: w gon DUSUEA OMREA gejsem NOTA. Plsca-supert 0 pardoseli asezcta pe teren unpuitura or=4dom SCSB. Fundatii a. Fundatil continue la con 1(45). Fundatie continua rigida, de beton simplu, cu sectiunea dreptunghiulara, sub un zid exterior de carémida Des tie Fundajia continu’ rigidé, de beton simply. ow seciiunea dreptunghiulara este destinaté preludrii si transmiterit lo sol a incérédrilor de pe zidurile exte- rioare ole constructiilor cu subsol, avind structura de istenta din pereti portanti real idérie sou beten. Ca si in cazul constructillor f4rd subsol, aceosta este fundalia cea mai utilizata lo realizarea construc- tlilor de cladiri Materiale folosit Pentru reclizarea aceste| fundatii se foloseste, in jeneral, beton simply B50, executat cu ciment P400, jocd fundatia urmeazi a fi amplosaté in soluri cu ape agresire, se foloseste un beton cu ciment meto- lurgie M409, ‘or pont Fundatiile amplazato in teron umed se foloseste beton cu ciment cu tras. Dozojul de ciment va f de 280-350 kg ciment/m? beton. Dimensionare constructiva La realizarea fundatiei se vo tine seama de toate conditiile care se cer satistacute de cétre toate fun- datils, Indicatile specifice constructive se referé. Ia ‘timea minima constructiva care va fi egold cu lati- meo zidului exterior, plus cite 12-15 cm de fiecare parte a zidului, necesar pentru realizarea hidroizolc- tiel verticale a zidului si 0 protectiei ocesteia, precum i pentru simetria fundatiei in vederea objinerii unei ineéreiri contrice. Cifrele intermediare, care pot re- zulta, s¢ rotunjesc fa multipli de 5 em. Inéljimea fun. date’ (adincimea tn terenul de fundare) va fi de cel putin 40 em: Pentru ca efortutile de intindere din incovoiere in fundatia continua din beton simplu sé fie nealiia- bile ca valoore, trebuie sotisfacuta conditia ca tg a > > ty x min. Voloiile pentru tg @ min=H/l sint dote in tabelul indicat |o fundatia similard, de sub zidurile interioore, core urmeazs. Tehnologic executiei Fundatia continua figidé, de beton simplu, cu sectiune dreptunghiuiara, de ‘sub ridurile extericare ale constructllor eu subsol, cu structura de reristents din zidarie portanté de cérdmidé sau beton (lig. 45), se twalizear’ in urmatourele foze de execuie : © tra sarea §\ # executoree santului de fundatie : # turnorea $1 ® compactarea betonului in fundatie (in strotur) cu * nivelaroa 31 ® verficorea orizontalitati ultimului strat; ‘pe fundolie se intinde un strat de egalizare (suport al hidroizolatiei) gros de 15-2 cm, din mortar de ciment © drigouit i, dupé uscore, @ amorsot cu bitum 156 structii cu subsol rigide, de beton simplu, sub ziduri portante taiat sau cu suspensie de bitum filerizat(SUBIF) ; ® pe stratul de ogolizare se aplicé o hidroizolatie elastics: sau o tencuialé impermeabild, Cele doud straturi de carton bitumat (Ca400) presdrat cu nisip, ale hidro- izolotiei elcstice, se lipesc intre ele gi de stratul sue port cu mastic de bitum topit (numai din loc in loc). Este indicat co peste ultimul strot al hidroizolatiei sé au se mai oplice bitum topit, pentru a se preveni 0 aventuala alunecare a ridului; ® zidul exterior se oxecutd pe un ® strat de mortar de ciment (protectia hidroizelatiei) gros de 2-3 om, realizat cu nisip max runt. Pentru aplicarea hidroizoletiei verticale exterioare, tehnologia veriazé in functie de modul cum a fost executaté sGpatura pentru subsol : in talur sau ve tical. Aceasté tehnologie va fi expusd in volumul ol doilea ol lucrarii ,Hidroizolagi". Spie interior, pe sol, © s¢ asteme un strat filtrant de pietiis. pentru rurerea capilaritatii, gros de 10— 15 em, # se acoperd cu un strat de separare (ayezat continuaree hidroizolotiei orizontale aplicaté pe fun- dajie), pentru a impiedica scurgerea laptelul de cl- ment din baton, si @ se toarné place-supart a pardox Selii subsolului, din boton B50, in grosime de 10 em, fit Fig. 45. Fundatie continua rigidé, de beton simplu, cu tecfiunea drepturghivlord, sub zid exterior de cérémidé. Sectiune tronsversalé- 1 = teres de funders 2 ~ fundove : 3 — strat susort 4 — hie roizalatia lest 95 = stat de protectie: 6 — hidror Isolate. clos figs suplimertard de. carton 96. Toitar: 8 ~ mortar de var gras ; 9 ~ rid Ge protecte : 10 ~ be- fon B35; 11 = unphiurd CompoctotS | 12 — "aid ealeviot ly di fel; 13 — placa supart a perdesali porterulu : 14 — pilipg 1B dep de bitum 1 16 ~ stot do roparareFUNDRTIE CONTINUA RIGIDA DE BETON SIHPLU| CU SECTIUNE DREP'TUNGHIVLABA sve ‘UR 21D EXTERIOR EOE Hear cs 205-2. yucr ean ace SCRAR 1S:3 : ; ; 3 : : ; 8 : a aH : : : MOMALXS OZ NO SNS BHEIMHONNIAswG sNMiass as ONdHIS HOL3SA 3d YASH WANLLNOD SLLWOHNA2(46). Fundatie continua rigidé, de beton simplu, sectiunea dreptunghiulard, sub zid interior de caramida Destinatie Fundatia continud rigidé, de beton simplu, cu sectiunes deeptunghiulord, esta destinaté preluaril sl transmitarii la sol a incércérilor de pa zidurile in- terioare ole constructilor cu subsol, avind structura de ‘ezisten{S din pereti portonti realizafi din zidarie sou beton. Co 51 in cazul const-uctilor férd subsal, aceasta este fundatia cea maj utilizaté la realizorea construc- jillor de eladir. Matoriale folosite Pentru realizarea ocestei fundatii se folosesc, in general, acoleosi materials ca si pentru Fundotia ti- mnilaré, de sub zidurile exterioare, expusé anterior. wensionore constructiva Lo reolizores fundutie se va fine seama de toate conditiile care se cer satisfécute de cétre toate fun datile. Indicatiile specifice constructive se refer la ‘ndlfmea fundetici (adincimoa in teronul de fundare) tare va fi de cel putin 40 cm ; latimea talpii funda- Hiei va fi de cel pujin 40 cm, ‘daca prin calcul, sau din alte motive (ca, de exemplu, dimensiunile minima necesare executdrii sdpaturilor sub forma de santuri) nu rezultd o latime mai mare, Cifrele intermediare, tare pot rezulta Ia stobilirea latimii fundatiei, se ro- lunjese la multipli de 5 cn. In cea ce priveste lat!- mile minime B necesare pentru executerea lor la fundatiile continue, in functie de adincimea H @ sapaturi, se arata ca 0,80-< HW -<0,80-> B=040 m 0,80-< H <1,00-+B=0,45 m H>1,00->B=050 m Pentru co oforturile de intindere din incovoiere in fundatia continué din beton simply 8 fie neglt jebile co roloare, trebvie satisfécuté conditia ca 'g4> tyamin, Volorile pent tg amin —=H/I sintin funclie de presiunea maxima pe teren, si de morca betonului din core s-a realizat fundatio. Astfe! Tehnologia executici Fundatia continua rigidé, de beton simalu, cu sectiuneo dreptunghilara, de sub zidu‘le interioore ole constructiler eu subsol, cu structura de resstents din zidérie portonta de cardmidé sou beton (tig. 46), se realizeazd in aceleasi faze de execulie co la fun- datia similoré de sub zidurile exterioare. © Hidroiro- lati, 2idul interior, ca si ® placa-suport a pardoselii subsolului ou oceeasi tehnologie a executiel co $1 in cazul preceden: Fig. 46. Fundatie continu rgidé, de beton simplu, cu Sectiunea drepiunghiularé, sub zid interior de céramida. Secjiune transversala 1 — tren de fundare : 2 — fundatie : 3 — atrot suport: # — hi ceoizlote elasticd onzontals : $— strat de protecje 76 ~ tid In tetor la aubtel' 7 ~ cop de btim: 8 — placa supert a pardon Sel subsoluci ; 9 pietiy 10 ~ star de separa 159FUNDATIE CONTINUA RIGIDA DIN BETON SIMPLU 47. STRAT SUPORT HIDROIZOL.#43-2.0M -M50 BRigcUir $l AMORSAT 48. FISIE CARTON ASF LIPITA cU BITUM. LEGENDA A. PUNDATIE DE BETON B50 2. mortar DEPROTECTIEg-IO1 3: wiomorzo.aTieigsai9e say ack 4. STRAT FILTRANT DE PETRIS S. Hintie KRAFT Crovic PCV) 8. PLACA ON BETONBEOM 1) CH 7. TERMOWZOLATIE #6-8CM (7CURA) B.DUgUNEA CARBAs23cM 9. PARCHET TIP LU # 22cH AD.GRINZIGCARA S<70H LA5O 70CH AA rRiz AZ.PERVAZ 35<35cM ABOU OF LEMN G.GxECH 4. ZOARIE O& CAR.(NT.) 425M AS. TENCUIALA 150M (neTERIO AG.DoP DE BITUM# 2cMb. Fundatii continue elastice, de beton armat, sub ziduri portante 1(47). Fundatie continua elastica, de beton armet, cu sectiune dreptunghiularé, sub zid exterior de céramida Destinatie Fundatia continua elastics, do beton armat, cu seqfiune dreptunghiviara, este destinatd preluarit i transmiterii la so! a incircérilor de pe zidurile exte- fioare ole constructillor cu subsol, avind structura de fexistoxta din poreti portant realizayi din zidérie sau beton: Aceasté solutie este indicata otunci cind, din anumite motive (nivel ridieet ol apei subterane, sini efective meri pe teren, teren de fundore cu 0 rezistenta nomata mica sau teren neuniform) se im pun létim: mari de fundatie si adincimi mici de fun- dare. in aceste condiii fundatiile din beton armat sint mot rationale din punct de vedere tehnico-economic, ele realizind economii de beton si sapaturd $i oferind © suprofaté mare de rezemare, ford cregterea greuté- {il proprit « fundatiei Fundatic continua elasticd de beton ormat, cu sectiune dreptunghiulard, este indicaté atunci cind Jajimea talpii fundatiei este relativ micé. Materiale folosite Pontiu realizerea acesta’ fundatii se foloseste be- ton B100-B150 (seu B200 atunci cind fundatia este supusa la. solicitarl importante etc). Armatura util zatd este fie din bare drepte de gtel-beton OB37 sau PC52, fie din plose sudate din STNB sau STPB. Ca been de egalizare se folose;te B25. La oxecutarea, betoanelor se foloseste ciment P400 sau ciment M400 care este rezistent la actiunea apelor agresive. Doza- jul de ciment este de 280-350 kg ciment/m3 beton Dimensionare consiru la reolizarea fundatiei se va tine seama de toote condifile care se cer satisfécute de catre toate fun- le, Indicatile epecifice constructive se referd la indltimee fundatiei H care nu va fi mai micé de 30 em ; lojimaa minima constructira @ fundatiel va fi egold cu léfimec. ridului plus 12-15 cm de fiecare parte 0 fcestuia, necesar otit pentru realizarea hidroizolatiel verticale ¢ ndulut, 91 o protectiel acesteia, cit 31 pen tu simetria fundatiei in vederea obtineril unei incar- cari centrice, ojungindu-se in acest fel a 0 latime minima conitructiva de 65-70 cm. La stobilirea Iati- ni télpii fundatiel se va tine seama si de respectarea Valorilor minime ale raportului H/B (dintre indllime $1 Tatime) ostiel incit 58 se osigure rigiditateo necesord 162 fundatiei in vedereo repartizdri) presiunilor pe teren. Valorile minime ale raportului H/B sint dote in tabe lul din figo fundotiet similere (care urmeczd) de sub idurile interioare. Talpa furdatei se armeazé la partea inferior’ cu armatura de rezistenta dispusd transversal, facut din bare drepte de otel-beton 2 > 10 mm la 10-25 em si cu ormatura de reparitie dispusi longitudinal, f Gutd din vergele metalice 26 mm la 25 em. Procentul minim de armare va fi de 0,05%, Armaturile de re partijie trebuie $3. reprezinte minimum 10% din ar. nature de rezistenta corospunzdtosre, Se recomonda, armarea fundotiei cu plase sudote STNB sou STPB in locul solutiei descrise mai sus. Grosimea stratului de baton de egalizare vo fi de 5-10 em Tehnologia executie! Fundatia continud elasticd. de beton armet, cu sectiune dreptunghivlara, de sub zidurile exterioare Gle constiuctillor cu subsol, avind structura de rezis- tenté din zidérie portanté de cdramida sau beton (fig. 47), se realizecz’ in aceleas! fore de executie ca fa fundofia simiard, de sub zidurile interioare, Hidroizolatio, zidul exterior, cit si placo-suport 0 pordoselii ou aceecsi tehnologie de executie ca lo fundajia continua nigidé de beron simplu, cu sectiune dreptunghivlara, de cub zidurile exterioare, ney Tat - Ell VE SNE WHY a ty Gy We Fig. 47. Fundajie continua elasticé, de beton crmat cu sectiune dreptunghivlar8, sub 2id exterior do cB ramidé. Sectiune transversalé : 1 — teren de fundare ; 2 — strat de egolizore ; 3 = fundatie 4 crmbiurd in fandetie ; 5'= stot sport: 6 — hidroizolata felosticd orzoniaia | 7 ~ strat de protecie ; 6 ~ mortar de var Gros | 9 Rabpizclatic elesticd. vertical: 10 — fisie suplimen- ford Ge corton bitumat: 11-— 11d de protect ; 12 — Beton BS: Ti tid enter le subsal | 14 ~ placa supsrl a pardosalii subs solgiul 15 plete | 15 ~ umpluturd compactato | 17 — sit de separore,FUNDATIE CONTINUA ELASTICA DE BA CU SECTIUNE; DREPTUNGHIULARA SUB UN ZID EXTERIOR z Tout cane ons Fa 4GHIDFCIZOUTE ELASTICAY2c0t00sauce $00.5 “at biurl PLACA SETON SIMPLY B50 #"0cm 10 TERMOGOLATE pguracau toe om ‘SARMATURI FUNDATIE ¢ Don VLHIRTIE AMBALAJ (folie pov) ae TZrge canon RSPALTA pt u t @® GRNZSOUAA Sede at ate) # 23m BAR 1B PARDUSEA ADE PARCHETLU e220 TIPERWZ éaben B.OBLU DN” LEMN 6:Safcim IO TENUALK NTEROARA / 15cm 2OTENUALA EX'SOCLUe 4-6om 21 FUNDATE TROTUAR 8 35(20:20cn} 2AMORTR NSO 42cm, 2A 30RIURA PREABRCATA DN | TOURER OMFEA ach rege BSD memes Tem 9) ® {@) Or PRIOR, 24PLACA TROTUAR PREFAER Cath «8-em asortas WiED 26m 26,00P DE BITUM #2cm : Borsa tomar 2P P2-3cm, pane 20, DLUZ NATURAL AMAT. (8) Ze wet De MT parUT (in strata) nO: Sewast waRaNT#d ‘Oem SENOMTAR CE PROT A MORO a 2aen sc. 5FUNDATE CONTINUA ELASTICA DE BA CU SECTIUNE | DREPTUNGHIULARA SUB UN ZID EXTERIOR STRAT DE EGHLZARE 825 FUNDATE CONTINUA ELASTE: {MORTAR M50 crgaut siamorsat cu Deum tat 15-2am 4 HOROIZL ATE ELASTION( 2c a400sau23 520+ 3 ARWATURA FUNDITIE 0°0 | 6 woxtaR Oe war tas. 15-2em > 20 DE PRCTECTE & HOROOLATE ¢ 63cm 1 STRAT CE RLPERE A CAPL ARI eri) em 3 PLACA BETON SWPLU B50¢‘D2n _ 2 TeRwnZO_ATE| ‘BFIE CARTON A fj trometer lip eu bi 2. PLACA TROTIAR PREFABREATA H 8 toen 25 MORTAR M100 # 2cm 36-00? OG BITUM « 2om 2 TROTUAR ASFALT TURNAT 2-309 panta.2-376 2B TALLZ NATURAL AL PAMINTULUL 29,UMPLUTURA DE PAINT BAT UT 30.TEREN DE FUNDARE 21. BLAST b-10cm 32. NORTAR DE PROT § HIDROZOL. Zen2{48). Fundatie continud elastic de beton armat, su sectiune dreptunghiulard, sub iid interior de carémida Fundetia continua elasticd, de beton armat, cu Se:jiune dreptunghiularé, este destinata preluarii $i Ktersmiteri la sol a incércérilor de pe zidurile inte fioare ale constructilior cu subsol, avind structura de feisend din pereli portang realiza! din zidarie say Seton Consideratiile osupra cauzelor care justificd ale~ ‘gereo acestei solutii in locul fundatiei continue rigide, de beton simplu. sint cceleasi ca si cele Facute pentru fundafa similaré de sub zidurile exterioare. $i aceastS fundatie, ce gi cea precedentd, este indicote atunci cind létimea talpii fundotiei este relatv mica. Materiale folosite Pentru realizarea acestei fundatii se folosese, in gerercl, cceleasi materiale ca la fundatia similara, Precedent, de ¢ub zidurilo exterioere. Dimersionare constructiva Le reslizcroa furdatici se va fine soama de toote conditle care se cer satisfacute de cdtre toate fun dolille. Indicotiile specifice constructive se refera ia Undine fundatiei H core nu vo f| mal mich de 30 cm; létimea minima constructiva a fundatie! vo fide 60 cm, dor pentru asigurarea rigldtaVlnece: sore fundatiei, in vederea repartizarli presiunilor pe teren, este necesor sd fie respectate gi valorile minime ale raportului dintre indltime gi létime H/B. Astfel tor Hi got core nr issnven 1 020, 020 920 2 o2t 021 21 3 ozs 032 oz a 026 023 023 5 28 026 oe 6 630 028 025 Ammarea talpii fundotiel se foce pe bora ace- lorasi indicatii dote la fundatia similara (precedenta) de sub zidurile exteroare ; lo fel si stratul de egal Tehnologia executiei Fundotia continua elasticd, de beton armot. cu secliue creplunghivlaré, de sub zidurile interioare ale consiructilor cu subsol, avind structura de rezis- tent din zidarie portanté’ de cérdimidé sau beton (fig. 43), se realizeara in urmétoorele faze de exe. tulle: * vascrea $1 * séparea sanjului de fundatie *tumnarec, ® niveiorea si # verificares orizontalitéti strotului de egolizare ; # asezarec ormaturii de la par- tea infericora a lundotiei ‘pe betonul de egalizare si @ ridicarea ei pe purici pentru realizarea stratului de beton de ecoperire a armaturi ; © turnareo st ® vibra rea betonulul in fundotie, cu ® nivelarea 4 @ verifies fea orizontalitétii fetei superioare ; ® pe fundetie se intinde un strat de egolizare (suport al hidroizoloti gros de 1,5-2 cm, din mortar de ciment ® driscuit si, dupa uscare, # amorsot cu bitun téiat sau cu suspen- sie de, bitum filerizot (SUBIF) ; * pe svatul de egoli zare se aplicd o hidroizolatie elasticd, sau 0 tencuicld impermeabila, Cele doua straturi de’ corton bitumat (CAt00) presarat cu nisip, ale hidroizolaties elastice, se lipesc intre ele, $i de stratu’ suport cu mastic de bitum topit (numai ‘din loc in loc). Este indicot co peste ultimul strat al hidroizolatiei s& nu se mai aplice bitum Yop pent se preven! © eventualé alune Zidul interior se executa pe ® un strat de mortar de ciment (protectia hidroizolatiei), gros de 2-3 cm, realizat cu nisip mérunt. De 0 parte si de alta o zidului, @ se asterne pe sol un strat filtrant de pietrig, pentru ruperea capila- Tatil, gros de 10-15 ‘em, * se acopers cu hittic 125 g/m?, carton sou impislitura bitumata, sau cu folie PVC (asezat& tn. continuarea hidroizolalie’ ori- zontale apliceté pe fundotie), pentru a impiedica seurgerea laptelui de ciment din beton gi # se toornd plata-suport' a pardoselii subsolului, din beton B30, in grosime de 10 em. Inainte de turnarea betonului, © se pun spre zidul interior scinduri pe cont; dupa intarirea betonulul, scindurile © se scot gt golu! rémos in lungul ridului @ se umple bine cu mastic fierbinte de bitum, turnat cu canciocul, Fundatic continué clastic’, de beton armat, june dreptunghivlaré, sub zid interior de cd- rSmidd. Sectiune transversolé 1 = teren de fundore ; # — strat de egolizare: 3 ~ fundatie : eS 6 ~ hideoizcloyie elastic oFizontolé ; 7 — strat de protectia ; 8 ~ xid interior lo eubiol ; 9 — dop de bitun ; 10 — placa suport @ pardeselli sub- solulul: 11 = petit: 12 ~ strat de separare. furdotie : © 165FUNDATIE CONTINUA ELASTICA DE BA q (LA UN 2D NTEROR) Ormaaianenad Dye ve wes.as (FOL Pv) ( awARe pormnTA ce ciadunkasen r STRAT PLTRANT-PETREG~15.6m @sreatevernn ° verona eee wa T)RAOTE ON BA asm ARMATURA LONGITUDINALA JARMATURK TRANSVERSALA 3) (ig) STRAT OE BETON De ALAR ~ “8B 95% @ rz ( PAROLON PARCHET Luxttn (©) caginen oxtesoztnscroun rept @ STRAT De UMPLLTURE- ZUR ec) (@ppuck-suronr ow BeroeEBE” 3) eee ADA, [@ reren ve rnc Ke oo? ve ems2en e390 (@) SRNZIgDARE Seem I ripe ca Sst oe ao167 (XOUBIN GZ V1).LuNey NOL3@ 30 VOUSW1a UANLNOD BLvONN3(49). Funcatie continua clasticd, de beton armat, cu ponte, sub zid exterior de caramidé Fundatic continud elastic’, de beton armot, cu ponte (sou tesité) este destinat’ preluérii si transmi- teri la sol a incaredrilor de pe zidurile exterioare ale constructillor cu subsol, avind structura de rezistenié din peraji portanti reclizoti din zidarie sau beton. Motirarea optiunii pentru alegerea acestei solu este aceeasi ca la fundatio similard, cu sectiunea dreptunghiulard, de sub zidurile exterioare. Sore deo sebire de aceea, fundatia de fal este indicaté otunci Cind Wétimea talpii fundafiei este relativ more. Fala superioard tesitd a fundajiei este juttificate de faptul <& zonele respective nu contiibuie in mod activ la prelucrea efortuilor ; prin indepértarea acestor zone in ecoromii importante de beton. Materiale folosite Pontru realizarea acottei fundatii se folosere, in general, aceleasi materiale ca si pentru fundatio sinilara cu sectiune dreptunghiulara, de sub zidurile exterioare. Dimensionare constructivé La realizarea fundotiei se va fine seama de toate conditile core se cer satisiécute de catre toate fun- dotiile, Indicatile specifice constructive se referd la inditimea minima Ia marginea fundatici core trebuio sd fie h—= (jy...) H, dor nu mai micé de 15 em. inaltimea H, "cas! in’ cazul tundatiei cu sectiune dreptunghiularé, va fi de cel putin 30 em, iar valo- file minime ole raportulul H/B vor fi cele din tabelul dot in figa fundotiei anierioare, Armarea fundotie! se face pe baza indicatillor date la fundatio continua elasticé de beton armat, cu sectiunea dreptunghiv- lara, de sub zidurile oxterioare, cu mentiunea 3 in cazul unor eforturi principale mari de alunecare se dispun $1 armoturi inelinate cu J min. 12 mm (numa deca rezulté din calculul de dimensionare). In acest caz se prevd §) cimaturi longitudinale constructive lo partea de sus a fundotiei. Procentul minim de or- mare se ia 0,05%. Grosimea stratului de beton de egolizare va fi de 5~10 em, Tehnologia execu Fundatic continué elostica, de beton ormot, cul ponte (tesitd) de sub zidurile exterioare ole construce flilor cu subsol, avind structuro de retistenta din pe- refi portant) realizati din zidarie sau beton (fig. 49) se meterializeaz in uimétoarsle faze de executie! © trasarea $i ® séparea sanjului de fundatie ; # turno- rea, ® nivelarea $i ® verficorea orizontabilittii stratu- lui do egalizore | # executeree cofrajului pentru obf- nerea pantelor (tesiturilor) ; © asezarea armaturii_ pe betonul de egalizare si # ridicares sa pe purici pentry realizores stictului de beton de ocoperire a armé- turii ; ¢ tumereo gi © vibrorea betonului in fundotie, cu ® nivelarea 5\ verificares orizontalitétii fetei su- Perioare ; © executarea umpluturilor compactate intre pontele fundatiei si peretii sapaturi Realizarea hidreizolatici, * o zidului exterior, * cal sia placii-suport a pardoselii subsolului au aceeasi tehnologie de executie ca la fundatia continud rigid, de beton simplu, cu secjiune dreptunghiularé, de sua tidurile erterioare. Reg Fig. 49, Fundotie continud elastic’, de beton ormaty cu pante, sub zid exterior de cardimida, Secjiune transversals + de fardove; 2 — trot de agelisere ; 3 — fundoti motu te fundaye | 3~ sil suport’ 6 ~ hicrovolopa lanes oritontela'?'7 stat de. potecies # > Nerelebe slasied vericola; 9 ~ mortar o var gus: 10 > nd de pre: feces 117 belon B35 /72 Sentara subsol 13 dog de bitum 14'= place suport a pordasel subsolu | 13 ~ ph Eig 16 umphaont sopusiae 12 = stat de separa id 2 fige supmentoré de cavion biturst4. S0cL(HDROROLATE BEDS én DLASrALT TURNAT A aso 3. BALAST MA@UNT eae APLACA TECTUNE FREFABIEC SLRNDALIE BULL D8) Serie SUPLMENTARE GA, *DLHIDRDIZDLAIE ELASTI SC. 4:5 2D FMT NATURAL (De RUNDE) FUNDATIE CONTINUA ELASTICA CU PANTE SUB UN ZID EXTEXIOR aa Berber MORTAR DE POZA 24,5-2om SAARMSTUPS LONG TW FUN Mornosan D950 (CONTINUA) SROMATUBA TRANSUINFINDATIE JABETON EGALZAE B25¢5-10e| DIZID CRSRMIDAYS/70n(EXT) ADELU LENN 66.509 DBPERNAZ Athen Sees Udi 8 DUSLMEA ORE Som ZAGENZISONRR NGS. Ten (B Tsromr te rams > Sen 13 (28 PLACA DE BETON SMALL B60] ZeGeNcrsgamR Leen en (20x + se1rUM) B= 20-60 2, HomceOLAME(JourOu ANgAL-TAT LIPIT CU BITUM) AL MOSTAR MSD ERBSCUIT @ AMORDAT #1.5-2em 2. tie De AMBALAT (roe PEW) STRAT TE RUPERE AL CAPLARITARI dey Re(4—H)H: Hoaoen | toon 5 Hogan-o2s ah FRMNT DE UMPLUTUBA BATUT Pe)4(50). Fundatie continué elastic’, de beton armat, cu pant sub tid interior de carémida Destinatic Fundatia continua elasticd, de beton armot, cu ponte (tesita), este destinaté preluérii si transmiteri lo sol a incarcarilor de pe zidurile interioare ale con shuctilor cu subsol, avind structura de rezistenté din pereti po-tanfi realizafi din ziddrie sav beton. Moti yorea opiiunii pentru olegerea acestei solutii o: ‘aceecsi ca [c fundatia similord, cu sectiune dreptun- ghivlard, de cub zidurilo exterioare. Spre deosebire de aceea, fundatic de fata este insé indicaté otunci Gnd latinea talpii fundatiet este relativ more. Materiale folosite Pentru realizaree ocestel fundatii se folosesc, in general, oceleasi materiale ca lo fundotia similar, cu sectiune dreptunghiulard, de sub zidurile exte- fioare, Dimensionare construct La realizorea fundatie! se va tine seama de tocte conditile cere +0 cor tatisfdcute de catre toate fun- datiile. Indicotiile specifice constructive sint, in ge: nero}, aceleasi ca si pentru fundotic similar, de sub tiduile exterioore, expusa anterior. Tehnologia execut Fundotia continud elastic’, de beton armat, cu pante (tasita). de sub zidurile interioare ale construc fillor eu subsol, avind structura de reristen{a din ridérie portanta de cérdmidd sau beton (fig. 50), se revlizeats in aceleasi foze de executie ca fi fundatia simiiara de sub zidurile exterioare, expusé anterior. Pe fota superioard a fundatiei * se intinde un strat de egalizore (suport al hidrolzolotel), gros de 1,5-2 en din mortar de ciment ® drigcuit gi, dupa us- 71 core, ¢ amorsat cu bitum taiat sau cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF). Pe stratul de egolizare * se aplica o hidroizolatie elasticd, sau o tencuiala imper- meabild, Cele doud stroturi de carton bitumat (CA400) presérat cu nisip, al hidroizolatiei elastice, se lipesc intre ele, si de strotul suport, cu mastic de bitum topit (numai din loc im loc). Este indicot ca peste ultimul strot ol hidroizolatiel sé nu se mai aplice tum topit, pentru @ se preveni o eventuald olunecare @ tidului Zidul interior se executé pe un * strot de mortar de ciment (protectic hidrolzolatiei, i totodata strot de pord). gros de 2-3 cm, reolizot cu nisip mérunt. De o parte si de alta a zidului ® se asterne pe so un strat filtrant de pietrs, pentru ruperea capilortari opelor freatice, gros de 10-15 em, @ se acoperd eu un strat de seporare (asezct in continuarea hidroizolatiei orizontale aplicctd oe fundatie), pentru a impiedica scurgerec laptelui de ciment din beton, si # se toarnd placa-suport a pardoselii subsolului, din beton B50 in grosime de 10 cm. Inainte de turnarea betonului in plocd, ® se pun spre zidul interior scinduri pe cant dupa intarirea betonului, # seindurile se scot si golul amas in lungul zidulyi se umple bine cu mastic fierbinte de bitum. turnat cu canciocul Fig. 50. Fundatie continua elastics, de beton armat, ‘cu pante, sub zid interior de caramida. Sectiune transversalé 1 = teren do turdare : 2 — sat de eqoliiore 4. Genet in fundatie ; S'~ stat supot': 6 — hidreizolatie slowed ertzontola ; 7 ~ strat de protectie ; 8 ~ 2d interor la Subsol| 9 cop te bium: 10 placa suport © pordasel eub- folder: 11 — piers 12'~ strat de seporare fundove +Se-szaNOL3a 30 VHS OL WnLYN LNINYa'BL snwva AMIYd YULMeHA LE YIVINOZWO. yousvi3 alivioziovaHSL ‘3108L0ud 30 UVLUOW PL 2 0L*Si Lid MLSE fewwany a0 watO3E ISN MLSE Sy ThSuxz yeuvo vannéna’e. uosexgg 17 L3HOUYE'S owe 2s wozeL ants way ZYANSE'S org NWT ac MECP wogreuou3INI Ze \Wo,pyuvORALNI YIWINONaLE, BMYOZ MaWS UrLYOH'L 4OIWBIN) IZ NN GANS 3INVd AD IwWuy NO138 30 yollsvi1a YANILNOD SLivaNns5(51). Fundatie continua elastics, de beton armat, sub formé de grinda, sub zid exterior de caramidé Destinatie Fundatic continué elasticé, de beton ermat, sub forma de grindé, este destinata preludrii si transmi- terii la sol @ incéredrilor de pe zidurile exterioare ale constructillor cu subsol, avind stuctura de rezistenta din pereti portant’ realizati din ridérie sau beton Motivarea optiunii pentru clegerea acestei so- lutii este aceeagi ca la fundatia cu sectiunea drept- unghiulard, de sub zidurile exterioore ; soluijo se impune $i ca urmoro a incérearilor sporite care $0. licité fundotia, justificind si forma de grinds, Fata superioord tesitdo télpii fundatiei este justificata de foptul ca zonele respective nu contribuie in mad c- tv la proluarea aferturilor ; prin indepartorea ecestor zone se objin economii importante de beton. Aceosté fundetie este indicoté atunct cind lti- mea tlpil este relotiv mare. Materiale folosite Pentru realizarea acestel fundatii se folosese, in general, aceleasi materisle ca si pentru fundotia clasties, de boton sectiunea dreptunghiulard, de sub zidurile exterioare de céirt- midé. continua ormot, cu Dimensionare constructiva La reolizarea fundatiei se va tine seamo de toate conditiile care se cer sotisfacute de catre orice fun- Gatie. Indicatiile specifice constructive sint, in gene- ral, acoleayi ca si pentry fundotio continua elas- tic’, de beton armot, cu pante, de sub zidurile ex- terioare. In ceaa ce priveste indltimea grinii de keton amar H’ cceasta poate fi cuprinsa total sou portial in indltimec talpii fundotiei, in functie de di- mensiunile calculate Tehnologia executici Fundatia continué elestied, de beton armot, sub forma de grinds, de sub ridurile exteriaare ale ‘con: structilor ev subsol, avind structura de rezistents din pereti portanti executati din ziddrie sou baton (fig. 51) se realizeaza, in general, in aceleasi faze de executie ca la fundatia continua elastics, de beton armat, cu ponte, de sub tidurile exterioare, la care se adouga * executaren cofrejului pontas realizarea parti de grinds armata care depdseste inéltimea t6lpii. In ceea © priveste © armétura giinzi, aceosta se monteors odati cu armatura talpii, iar ® betonul in grinds se toarné §) # se vibreazé in continuares celui din talpa fundayie). Inte fundotia'grindé si peratii sapaturi # se executa umpluturi compectote in steaturi Pe fata supericaré orizontala a grinzi ormate ® se oplicé o hidrolzolatie 3i apol * se ridicé zidul exterior Prevazut pe fota lui esterioars cu @ 0 hidroizolotie elasticé vertical6, protejats de © un zd de caramidé ‘ofezata pe cant; spre interior # se toad placa-su Port a pordoselii subsolului dupa aceeasi tehnologia de etecutie ca i in cazul fundatie! continue rigide, de beton simplu. cu sectiune dreptunghiularé, da sub adutile exteriocre. @OOx ao Fig. 51. Fundotie continua elastics, de beton armet, sub forma de grindd, sub zid exterior de cBrémidd. ectiune transversala 1 = tren de fundate : 2 — strat de ogolizare : 3 — 4 gmatu's in talps.§ ~ qrindé de teton ormat tua i grind’! 7 ~ stot suport | 8 hdraieslate zontal |'9'= strat de. protes ticald: 11 — gia suplimentard de cartar bitumat 1 92 de vorgros; 13 ~ 2id de protectie . 14 ~ betan 8 33: 15 sid fextorir Ia subeol: 18 —dop ‘te bitum 7 17 — placa supart = par oseli subsoluui ; 18 — preg: 19 — umpluters compactors 120 ~ shat de separareFUNDATIE CONTINUA ELASTICA DE BETON ARMAT, SUB FORMA DE GRINDA, LA UN ZID EXTERIOR |/-sea be tten(iergn) [pat eiwrte 3300 4 fron ) n-pie Sete] Sc. 1:10 PLANSA 102 175FUNDATIE CONTINUA ELASTICA DE BETON ARMAT,SUB FORMA DE = GRINDA ,LA UN ZID EXTERIOR| 6(52). Funcotie continua elastica, de beton armat, sub formé de grinda, sub zid interior de caramida Destinatie Fundatio centinud elastica de beton armat, sub forma de grinds, este destinata preluarii si tronsmi- teri la sol a inedrcérilor de pe zidurile interioare dle constructor cu subsol, avind structura de re- astenta din pereti portanfi realizati din zidarie sou boton. Motivarea tehnico-economicé 0 optiunii_pentiy Glegerea acestei solutii este aces! ca si pentru fun- dotia similard, anterior’, de sub zidurile exterioare. Materiale folosite Pentru realizorea acestei fundatii se folosesc. in general, aceleasi materiale ca la fundotia continué slasticé, de beton armat, cu sectiunea dreptunghiv lard, de sub zidurile exteioare de cdrémida, Dimensionare consiructiva La roaliterea fundatiei se va fine coama de toate condtille core se cer satistacute de catre orice fun- datie. Indicatiile specifice constructive sint aceleosi ea §i pentru fundatia similord, anterioaré, de sub tiduiile exterioare, Tehnologia exec Fundajia continué elosticd, de beton armat, sub forms de giinds, de sub ridurile extericare cle con- strugjilor cu subsol avind structure de rezistenté din pereii portanfi executoti din zidarie sou beton (fig. 52), Se realizeaza in aceleosi faze de executie co la fun- otic sinilaré, anterioard, de sub zidurile exterioare. Pe foto superioara orizontalé a grinaii fundatiei ® se intinde un strat de egolizare (suport ol hidrolzola- Vie, gros de 1,5~2 cm, din mortar de ciment ® drigcuit , dupa uscare, * omorsat_cu bitum téiot sau cu sus- pensic de bitum filerizat (SUBIF). Pe stratul de oga lizore # se oplicd o hidroizolatie elastica, sau 0 tencu: W7 ialé impermeabild. Cele dova straturi de carton bitu- mot (CA 400) presdrat cu nisip, sau de impislituri bi tumats 1A 900 (IA 1100), ale hidroizolatiei elastice, s° lipesc intre ele $i de strotul suport eu mastic de bitum topit (numai din loc in loc), cu petteceri de 10-15 em. Este indicat ca peste ultimul strat al hidroizclatie’ sa nu se mai aplice bitum topit, pentru a preveni o ever: tuala olunecore a zidului Zidul interior se executa pe # un strat de mortor de ciment (protectic hidroitolatiei), gros de 2—3 cm. realizat cu nisip mérunt De o parte si de alta a zidului ® se ostere pe sol un stiot filtiont de pietsis pentru ruperee capilaritati, gtos de 10-15 em, ® se acoperd cu hirtie 125 g/m Corton sau impisiturd bitumatd, sau eu folic PVC (age 2245 in ontinuerea hidroioloieh oriontale aplcats pe fundetie), pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment din boton, 5) ® s@ toama plora-sunce c pardoselii subsolului, din beton B50, in grosime de 10 cm, Inainte de tumnarea betonulul in placa, * se pun spre zidul interior scinduri pe cant; dupa ints firea betonului in placa, scindurile se scot si golul rémos in lungal zidului'* se umple bine cu’ mostic inte de bitum, turnat cu canciocul Fig. 52. Fundatie coy inud elasticd, de beton armat, ub forma de grinds, sub zid inetior de cdrdmica jectiune transversalé 1 = teren de fundare ; 2 strat de egalizare ; 3 ~ fundatie 4 = gimauire m toipa | 5 ~ giindé de beter ornat 16 — crm: turd is gird; 7 ~ stot spon ; € — hidrozolarie elasics of Zontnl {9 = strat de protectia; 19 ~ 2d intevor Io subse! Hi = dop de bitum 12 ~ placa suaort @ pardoseli subsalut 14 patrg: 14 Umplutars compactors 15 — steal _deseperMo I UNDATIE CONTINUA ELASTIC. GRINDA. SUB UN ZID INTERIOR As DIN BETON ARMAT, SUB FORMA DEE=— x 8 \ I UNDATIE CONTINUA ELASTICA 3 | DIN BETON ARMA, SUB FORMA DE & 4 GRINDA, SUB UN ZID g INTERIOR e Zraeeu » rubies.1153). Fundatie pe radier general, sub formé de placa dreapta de beton armat, de grosime uniforma, sub ziduri portonte Destinatie Fundatia pe radier general, sub formé de plocé dreapté de beton armat, de grosime uniforma se folo- Seste pentru prelucres gi transmiteres Ia sol a incér- Girilor de pe aidwrile portante ale construcfilor cu subsol, la care distanta dinta porefi nu depaseste 300-400 cm si lo care se cere o rigidizare mare a constructiei lo nivelul fundatiilor. Fundajia mat este indicat si in eazul in core terenal de fundore ere o presiune normaté sub 1.5 doN/cm? fiind format din pémintu compresibile si neuniforme i prezentind pericolul unor taséri ine- gale etc, La alegerea acestei solutii de fundare, ca sia tpului respectiv de radier, se va fine seama oti de tipul de structuré a constructiei, cit si de cali tétile terenului de fundare, pe bora unui calcul teh- nico-economic aprofundat, Materiale folosite Pentru realizorea acestel fundatii se foloseste, in general, deton B150, executat cu ciment P40O seu M400 rezistent Ia cctiunes apelor agresive, Armé- tura utilizaté ve fi din ofel-beton OB37 sau PC 52. Betonul de egalizare (subradie beion B35. ) se realizeaxa din Dimensionare constructivé Lo realizarea fundatei se va fine seama de toate lo core se cer sotisfécute de cétre toate fun- datiile, Rodierul este 0 fundatie elastic’ continu core se intinde pe toaté suprafata constructiei ; el Iucrea26 Ia incovoiere, find incéreat de sus in jos £u sarcini uniform distribuite pe benai (din ziduri por- tante), si de jos in sus cu recctiunile terenului de fundore, distribuite uniform pe toaté suprafata infe- Fiocrd. Indicatile specifice constructive se referé. la grosimea placii de betor armat, care va fi de cel Putin 20 om pentru asigurares unui minim do. ditote © radierului, Redierul va depasi perimetrul con- cu 50-100 om, Armarea placil se face pe © singuré directie, pe distanta dintre pereti, atunci sind raportul deschiderilor dintre cestia este mai mare de 15, 5: pe doud directii (crucis) atunel cind ecest raport este mai mic de 1,5. Grosimea stratulul de egalizare (subradier) va fi de 10-20 cm, Tehnologia executiei Fundatia pe radier general, sub forma de placé dreapta de betcn armot. de grosime uniforms, de sub tidurile portante ale constructor cu subsol (ig. 53), se realizeazé in urmétoarele faze de execute : ® tra- sorec conturului constructiei cu depasirea perimetru- |i peo ldtime de 50-100 em: « séparea gropii de fundatie pe o adincime rezultind din cumulares gro- simii subradierului si a rodierului, avind grijé ca su- Prafaja sépéturil s8 rezulte cit mai pland si orizon- tala ; ¢ turnoreea si © compactarea betonului de ega- Inare (subradier) cu ® nivelarea si * verificorea ori- Zontalitatii suprafetei ; © asezarec armdturii radieru- 'ui pe betonul de egalizare si ® ridicorea acesteia pe Purici pentru objinerea stratului de beton de acope- fe @ ormaturii ; © turnarea si ® vibrarea betonului in radier, cu ® nivelares $i © verificarea orizontalitati suprafetel acestuia, Pe fundotia radier # so aplied hidroizolagi in lun- gul axelor zidurilor portante exterioare (conform teh- nologici respective descrise in cozurile expuse ante- rior), dupa core © se execute zidurile, © umplutu- file ete. Fig 53. Fundatie pe radier general, sub forma de dal groasé de beton armat, de grosime uniform, sub zid de céramidd, Secfiune transversala : 1 = teran de fendaie : 2-— strat de egotizare (subrovier) ; 3 = tundotie ; 4 ~"orméturé in radier 5" stret suport; 8. hi. Atoisclobie elastics oraontela; 2 ~ scr da prowctc, 8 ~ hide izoloti elastics vertical6 : 9 ~ fisie suplimentard. de carton ite mot : 10 ~ mortar de var.gras: #1 ad de protectors fe ~ ber Jon B 35; 13 — ad eitenar lo subsols 14 "tid interior la sos sel 15-— umpluturd: compartsts90! ¥SWrIE wars 9) FON WELL Sane PONS. va wane secrerme voice? ee rene RE WEBNS Na 34 lvaNNS rouinn amS028 30-8 30 Wisw Ylevaud YON 30 YUE ‘ane~(106ans nD WiaMeLSNOD ¥1) de m8, rh x ss be = 181201 YSN Ta ‘GROASA rE PE RIDIER CENERAL caUBEPORNA De PLACA OREAPTA "NE oh BE eS FUNDATE PE RADER GENERAL ©8(54). Furdotie pe radier general, sub forma de placa dreapté de beton armat, cu vute, sud ziduri_ portante Destinatie Fundotia pe radier general, sub forma de placé dreapti de beton armat, cu vute (y. schita), se folo- Seste pentu preluarea i tronsmiterea la sol o incér Caiilor de pe zidurile portante ale constructiilor cu subsol, vtele de pe teazeme sevind lo preluoreo momentelor moxime negative Motivareo tehnico-economicé © optiunit_ pentru clegeroa acestel solutii, co si situatille in core este indicate folosirea acestei fundatii. sint aceleasi ca $i pentru fundotia similar expusé anterior (place Ereapta de beton arinat de grosime uniform Tn carul in care se prevad incdrcari sporite si Gistanlo dintre ziduri creste, se poate ajunge lo s lujo unui radier general, sub forma do placa dreapté de beton armat cu newuri si vute, amplasate sub tidurile portante (v. plansele 1085 si 109). Materiale folosite Pentru realizareo acestei fundatii se folosesc, in general, aceleasi materiale ca la fundajia similar fious8 ‘onteror (plocs dreapta de heton armat cu grosime uniform). Dimensionare constructive: La realizaree fundatioi se va tine seama de toate conditile care se cer satisfacute de catre toate fun- Aotile. Indicagile specitice constructive sint aceleasi co si pentru fundatia similara expusd onterior (plac dreapta de beton aimat de grosime uniformd) Th cozul in care pereti subsolulyi sint de beton ‘aimat Ia partea superioaré orizontala a vutel_ se va lisa un prag de 5 cm latime, de o parte si de alta @ zidului, pentru reremorea cofrajelor, Pontole vutelar se fac in genercl lo 45%, putind ojunge pind la 60° Din punct de vedere al cispozitiilor constructive ewenie, nerwrile de fundatie sint aseménétoare Giinzlor obisnuite de planseu, cu deasebirea ca ele Sn solicitate de jos in sus de catre presiuneu reactiv’. Tehnologic exec Fundatia ‘pe radier general, sub farmé. de placé dreapté de beton armat cu vute, de sub zidurile por- tante ole constructiilor cu subsol (fig. 54), se reali- zeata in aceleas) faze de executie ca si fundatia similaré expusa anterior {plocé dreapté de beton ar- mat de grosime uniformé). Pantale vutelor,, in functie de incinajie, pot necesita * executarea de cofraje. De asemenea reclizaree nerwurilor (in eventualitatea clegerii acestei soluti) presupune # executarea unor coftaje corespunzatoare. Hidroizolotia gi @ zidurile se executé (conform teh nologiei respective deserise in cazurile expuse ante- fio) pe suprafata orizontalé a vutelor, realizote axot pe oxelo longitudincle ale zidurilor portante. Fiind vorba de constructii cu subsol, spre exteriorul zidu filer exterioare © se va aplica ¢ hidroizolotie elasticé verticala, protejata de @ zidarie de cdramida aseraté pe muchie dupa care ® se va executa umplutura ex- terioard, bine compecteté in straturi do cite 20 em Spre nterior @ se aplicd, in general, un strat de beton slab de umplutura si egalizare, dupa care * se fealizeazi pardozecla subsolulul in solutfa prevaruta in proiect 54, Fundatie pe radier general, sub form’ de plded dreopta de beton armat, cu nervuri si yute, sub tiduri de cérdmidé. Sectiune transversala 1 = teen de fundare; 2 — stat de egaizore (subrodies) 2 (eth dant ornate taller 3 = norma de beton aunotr és armalu ic newure ; 7 siol supers 8 ~ ho art cues anssnis 19. svat de proteche 10 — hidro- slate lesica vetica® ; 11 — fie suplinentard de corton Grumet: 12 = merior de vergrat! 13 2d de prolecte : Tae Geton 835) 15 = 21d exterior Io. subsol ; 16 ~ tic inte- Thor la subse! 19 — umplotirs compacta 183GL 9S nMOS 1 TwanweN ZOTITATNZIOUOM SwTCHOIN) To 3s1e uve |) sroe-0s 07905 SUTOSIZNe Pet-aunite emanjos 30 30 Preos ans 3i\raNns TON TVUINID UHV Fd or 9-G4 te MOLE! HLVONNA 26H auvzr702 76 elLOW ?Olsl “DS Sy some * Noise 30 "P1038 Parts 30 Quod ens aivaNns “FON TVaINIS AHGVY Jd AILVONNA 1859{55). Fundatie pe radier general, sub formé de bolfi rasturnate de beton armat, cu extradosul plan, sub ziduri portante Destin Furdajia pe radier general, sub formé de bol}i rsturncte de beton armat cu extradosu! plon, se folosggte pentru prelucrea si transmiterea la sol a incércarilor de pe zidurile portante ale constructillor cu subsol, boitile réstarnate de beton armat servind la preluarea incdrcérilor de jos in sus, date de reac: tiunile terenulu’ de furdare. Mosivarea tehnico-economicd 9 optiunii pentru alegerea aceste! solutii, ca yi situatiile in care este indicat folosirea ocestei fundatii, sint aceleasi ca si pentru fundatia similaré expusé anterior (plocé dreapta de beton armat de grosime uniforma). Materiale folosite Pentru realizarea acestei fundatii se folosesc, in general, aceleasi moteriole co la fundatia similard expusd anterior (placa dreapta de beton armat de grosime unitormé), Dimensionare constructiva La tealizarea fundatiei se va fine seamo de toate conditiile care se cer satisfécute de cdtre toate fun- datille. Indicatiile specifice constructive sint aceleasi a ic fundatjia similaré expusé anterior (placd dreapté de boton armat de grosime uniformd), In eazul in care pereiii subsolului sint de beton ormat, la partea su- perioaré orzontalé a zonei dintre bolti se va léso un prag de 5 cm ldfme, de o parte si de alta a zidului, pentru rexemarea cofrajelor, Pentru trasarea curbei intradosului boltilor se pot lua in considerare diverse solutii; una dintre cele mai acceptabile consta in trasarea unui are turtit la care, in cazul unei deschideri a boltii L = 300 cm rezulta, la 0 ségeaté =L/7.5, 0 inaltime de 40 em. lo cheie, bolta are grosimea radierului, intradosul acesteia fiind deci tangent Ia fata superioard a ra- dierului, in lungul axei boli Tehnologia executici Fundotic pe radier general, sub forma de bolti fstunote de beton ormat, cu extradosul plen, de sub tidurile portente ole canstructiilor cu subsol (fig. 55), se reaiizeazd, in genercl, in aceleagi faze de ‘executie ca gi fundotia similard expuss anterior (plocé dreapta de beton crmet de grosime uniferma), la care se adougé, desigur, # confectionaree céftajelor pen- tru realizarea boltilor intoarse. Pe supratfetele orizontale ale zonelor dintre bol exate pe oxele longitudinale ale zidurilor, * se aplicd hidroizolatii la zidurile exterioare conform tehnologiei respective descrise in cazurile expuse anterior, dupé care @ $e ridicé zidurile portante. Fiind vorba de con- structii cu subsol, spre exterlorul zidurilar exterloore # se aplicd o hidrotzolatie elastics vertical, protejets de # zidarie de cérimida asezat pe muchie, dupa core se va executa ® umplutura exterioard, bine com- ppactoté in straturi de cite 20 cm. Spre interior s0 aplica, in general, # un strat de beton slab de umpluturd si eaclizare, dupa care ® se realiteazd pardoseala subsolului in solutia prevarua in protect. Fig. 55. Fundajie pe radier general, sub forms de bolfi rasturnate de beton armat, cu extradosul plon, sub ziduri de cérdimida, Sectiune transversala (Gudradiad 3 fundave vedier, 4 ~ armowia in racier: 3 — balte rasturnars = sirat supot ; 7 ~ hidrcizoletie elastied orizontold ; 8 — svat de protectie ; P ~ hidroizolajie elasicd vertcalé ; 10 ~ Nise aie Blmentoré de carton bitumot; 17 tr ered Te = aid de protectia 13 — baton 9 %3; 18 — vi exterior la subsol } 15 — a intenor ia eubiol; 16 — umplulure compacts‘epuabey le aes ee ae Le (ue]d sope4jxe NEG ap ‘ajPusNjSPs Hjoq ap PWIO{ gNs) 3 WYINFID YWAVY 3d FiLVGNNI| BS (ue)d sopesxa n2‘eg ap ‘ayBusnjses }0q' ap BUlJoJ gns) TWYINTD YFGVY Fd FLVONNA¢. Fundatii denivelate (56). Fundatie la o constructie noua cu subsol, amplasaia ling’ © consttuctie existenté far. subsol Fundatia une! constructii noi cu subsol, ampla~ até ling 0 constructie existent far subsol (sau lei nei), este destinaté praludrii gi transmiterit la incarcdrilor de pe zidul portant exterior, astiel it sé nu pericliteze sub nici o forma constructia “existent. In aceasté stuatie solutia consta in subzi- 2 fundatiei constructici existente pind la cota de indare a constructiei noi. lateriale folosite Pentru realizarea acestei fundatii continue rigide beton simplu, se folosesc, in general, aceleasi ‘materiale ca la oricare alte fundatie continua rigida Seton simplu. Prepararsa betenului folosit la rea- area subiidiri existente se va face de preferinta ciment RIM200, sou cu un dozoj mai mare de iment portland obisnuit imensionere constructi Lo realizarea fundatiei se va tine seama de toate ditle care a6 cor satistacute de eétro toate fun tile. Indicatille specifice constructive sint, in ge~ rl, oceleosi ca la fundatic similaré de beton sim- ‘plu cu sectiune dieptunghiulard de sub zidurile ex- fare de caramida In ceea ce privaste subridirea, aceasta va ovea ‘dkeeasi Iétime ca si fundatia sub core se realizearé, 's¢ vo adinci pina Ja cota de fundare a noii fun- aldturate, Rostul de tosare dintie cele doud indatii are 0 grosime de 35 em. jologia executie’ Fundatia continué rigidd, de beton simplu, pen tidul exterior al une’ construct noi cu subsol. plesaté ling 0 corstructe existenta {ard subsol core are 0 adincime de fundare mai mica decit cele’ noi (tig. 56), se realizeaza in urmétoarele foze .. ulterioare sdpdrii subsolului pentru con- “Sructia novd si mésurilor de asigurare a stabilitéti [corstructiel existente : ® evacuatea, pe zone altema~ tive, © pamintului de sub fundatia existenté, pind lo torea cofrajului pentru zonele sdpate ; * tumorea Fi ® compactarea in straturi a betonului in zonele res- pective ; © trasarea si * sdparea sonjulvi de fundatie pentru zidul exterior al noii constructii ; # tunarea gi * compactarea ‘in straturi © betonului in noua funda fie, cu ® nivelarea si verificarea orizontalitatii ult mului strat; ® pe fata orizontalé a fundotiel * se aplica o hidroizalatie, conform tehnologici prozentate la cazurile similare descrise onterior, © se ridicd zidul de protectie, gros de ‘l, cdrémida, spre constructia existenté (respectind rostul de tosore) si ® se apiica pe acests stratul suport qi hidroizolatia verticalé @ zida- riei subsolului noii constructii; * pe stratul de pro- tectie al hidroitolotiei orizontale de pe fundatie se jieste zidul portant exterior si, pe masura ce se je 31 hidroizelatia verticala © so in- deasé mortor de var-aras | ® spre interior, pe sol, se intinde un strot filtront de pietris, pentru ruperea ca~ pilaritati, gros de 10-15 em, @ se acopera cu hirtie 125 g/m?, carton sau impislituré bitumeté, zou folie PVC (asezata in continuatea hidroizolatiei orizontale, oplicata pe fundatje), pentru a impiedica scurgerec laptelui de ciment din beton, si © se toarna placa- suport © pordoselii subsolului noii constructi, din boton B50, in grosime de 10 cm. Inainte de turnarea betonului in placa, ® se pun spre zid scinduri pe cant dupa intérirea betonului, ® scindurile se scot Fig. 56. Fundatie lo 0 constru plasaté lingd o consiructie existenté férs subsol. Secfiune transversald 1 = teren de fundore : luodatie ectante : oe trot Super 7 — hirouolfie elosied orientale: 8 — stat de poiedie? 9 ~ ad'de protesie! 19 ~ hdvttelatie elosies fenicsle Ni1'~ tiie suplinenter ce canton bitumat 12 — irede vorgrat "13 = aid enterot to subsel = dop di 'i'15°= "placa suport 8" pordosllsubsolulé 18 ~ pet Pe vet de seporore5 =i SER LA OGRE! BusTOR MX RATA aa smesTe uk Nok PLANSA 112 FUNGARE 1 GONSIUCIIEL NOT S.MORDR. BE ESALZARE 450 ar Ze DRSSeuT # ANORAT 4g Homrn $ Sid SERA Be CR srNeRane rt BicoR BF rrcmens neo 6 B eet Masten Bae ss Be a B GNI DA bel oT 200) Te raneu [ea ©TUNDATIC DINVELATA | SIREDAL LA 0 CONSTRUCT: PXSTTNTA NGA ORE Se 5 - @ AS, UNA NOVA © PLANSA 113 TTEREN 1 Oh PNET. Zhe xe BR ra 2SURBE: Bi DITO (ik arg RAOMEE ANSE NOD DMCRIAR Te SeALZaRE hi TERCDT 3) AAOCOAT ghonszoApe RASH: CRADUALE PLASTICS VeeriCaLA Gigs comavaRl 2 Pr RALORD $20 PROTECTS HOROIATE! a2") ~diDeoe Peomeere wom dete Ban peter see SEA ig aon Seer eae wes > Jefe br Brox “i Tus BA BN Ao (e200) 12 Sra STM TEV E LOL FEwer Oe gz | SCSSSe, Steed (scabies weeriote)ac~2, SSOW UTR DE AWN 1912(57). Fundatii denivelote, racordate cu trepte Destinatie Fundatiile denivelate racordate cu trepte sint destinate preludrli 3 transmiterii la sol a incdred- rilor de pe zidurile portonte ale céror fundotii se ra- cordecz la adincimi diferite. Asemenea sitvatii se Pot intiini, de exemplu, la fundotiile zidurilor in z0- nele do separotie cle subsolurilor pe poriunile tard subsol sau la intinirea unor ziduti oxtericare, avind cota de fundore mai adincé (conditionaté de adinei- mea de inghel), cu ziduri interioare lo care cota de fundore este mai mic, Solutis obligatorie in aceste situatii este cea a racordatii in tropte a fundafilor cu adincimi diferite Materiale folesite La reclizarea acestor fundatii se folosesc, in ge- eral, aceleasi matetiole ca la oricare alte fundatii rigide, de beton simplu: B20 pentru blocul de fun- datie si B100 peniru fundatie in elevatie (soclu), rea lizate cu ciment P400 sou M400 rezistent lo actiunea apelor agresive, dozajul de ciment fiind de 280-350 kg/m? beton, Dimensionare constructi La realizarea fundatiei se va fine seama de toate conditile cara se cor satsfacute de cétre toate fun- dotile. In coea ce priveste fundatiile in trepte, am- slasate pe paminturi, din punct de vedere construc~ fv este indicat ca linia ¢e panté o treptelor, $8 re- 1ulte ostfel incit reportul (tg 2) dintie indltimea trep- telor si lungimea lor s8 nu depéseasca valoarea 2/y Inéltimea treptelor se alege ostfel incit sa fie de ma ximum 30 cm in terenurile de fundare putin coezive si de maximum 70 cm in terenuri coezive sou com= Pacte. De-a lungul intregii zone de racordare, cota superiooré a t8lpii fundatie’ trebuie 38 rémind la scelasi nivel, Dimensionoreo fundatiei propriu-zise, in diversele ei sectiuni, atit in ceea ce priveste blocul de fundatie, cit si fundatia in elevatia (soclul) se va face tinind seama de indicctiile constructive date la fundlatille similore expuse anterior In cezul fundarii pe roct stincoase, panto funda- tilor in trecte poate depasi voloares 2/; @ reportulut (9 2) dintre inéltimea treptelor si lungimea lor 192 Tehnologia executic| Fundotiile denivalate, racordate in trepte, de sub idurile portante (fig. 57) se realizeaza in urmatoarele faze de executie ; ® trasarec 51 ® séparea santulul de furdore, de ksimea télpii fundatiel, cu espectores diferente! de nivel si a pantei la muchia treptelor, Pe toaté zona de racordare ; * trosarea si ® spare treptelor, cu respectarea latimii si a indhimii stabi: lite ; © executares cofrajului care s6 permité delim tarea diversoior inditimi ale blocului de fundatie ‘* tumorea $i ¢ compactarea in straturi a betonuluj din blocul de fundate ; © executorea cofrajului pentru fundatia in elevaye (soclul) ; # turnates si ® compace tarea in stiaturi a botonului din s fecolrarea ; * executarea umpluturilor compactate dintre coclu gi Peretii sSpaturii; © pe iota superioara orizontala soclului se aplica o hidreizolatie, conform tehnologiel Orétate in caturile similare precedente, dupd care # se executé zidul ete Ore 4 ev WAY t 2 ee Hl Fig. 57. Fundatii denivelate, racordate cu Sectiune longitudinalé si sectiuni transversai 1 = ere de tundare: 2 — fundorie ; 2 — treptele turdcte! 4= sock; 5'= hidrisclote elaticd evizantardes 6 oa trepte.fit YSNOIE 1 LYMM IVA 109 V1 WingaKa 35 YENVONN 3vO muNGd avon DSeNS ANN BLaiSKs YAROUVGd. Fundatli solicitate excentric ). Fundatie rigidé de beton simplu, sub rid exterior de cérémida, actionaté excentric, in cozul existentei unor instalatii subterane Fundatia rigida de beton simplu este destinaté eluent si tiansmiterii lo sol o inctrcarilor de pe lure exteriors ole constructiilor cu subsol, care Gi structura de rezistenté cu ziduri portante de cdrd- sau beton, fundatia fiind actionaté excentric in toua existentel unor instalatil subterane cum ar de sxemplu : cabluri olectrice, telefon, ratele exto- are de conalizare etc. iale folosite Pontrs realizaros acostei fundatii so folosagte be- simplu B50, executat cu ciment P400, Dacé fun- tio urmeozé c fi omplasaia in soluri cu ape ogre- se foloseste un beton cu ciment metalurgic ier pentru fundatiile amplasete in toren umed, foloseste beton cu ciment cu tras. Dozojul de ci- t va fi de 280~350 Ig ciment/m? beton. wre constructiva 2 va tine seame de toate dilile care se cor satisfécute de catre toote fun- fle. Din punct de vedere constructiv se va veo wedere |a dimensionare ca rezuitanta tuturor for- pr sé se mentind in treimea mijlocie a bazei, cstfel ‘niveaga i létime s& fie activa la transmiterea fsiunilor pe teren. Ducd ucsasié condijie nu poate fi sotisfécutd, i Iétimea de fundatie astfel impusé nu satisface punct de vedere al presiunilor odmisibile se ig adnite ca lajime activé B—3X3/4 o— 2,25 a 2, 12 un tid exterior de 1"/, cdrdmida se traduce r0 létime a talpii bazei = 85 cm. Este recoman- €0 excontricitotea rezultentei tuturor inedred- penronente, temporore, de lungd duratd si de 8 duraté, $i exceptionale, 56 nu depdseascé ‘fy lilimea ‘lpi. Suprafata superioord. orizontald, iti se stabilest= si in functie de grosimea ce sprijing pe fundatie, plus suprafata ne- pentru reremarec zidurilor de protectie a hi- ei verticale 9 zidului subsolului, si grosimea dou staturi de mortor : stratul suport si stra- prtecte din mortar de var-gras, precum $i su- prafato corespunzétoare, spre interior, pentra ment nerea rezultantei tuturor forfelor in treimea mijlocie @ bazel. Tehnologia executie: Fundotia rigidé de beton simplu, de sub zidul portant exterior, actionalé excentrie in cazul existen- tei uner instalotii subterane (fig, 58), se realizeaza in urmatoarele foze de executie : ® trasarea si ® sdparea santulul de fundatie ; © twenarea gi # compectarea in straturi a betonului in fundatie. cu # nivelarea si # ve~ rificarec orizontalitatii ultimului strat; ® pe fota su- perioard orizontalé a fundatiel se aplic& o hidroizo- latie, conform tehnologiei deja expuse lo cazurile anterioore, dupé care @ se ridicd zidul de caramida ; Pe fote [ui exterioard © se plies hidroizolatia verti- cal pe stratul suport si ® se protejeaza cu unzid de caramidé aseratd pe cant, dupa care ® se executa umplutura compectaté in straturi de cite 20 cm gro- sime ;,® spre interior se osteine pe sol un strat filtrant de picts, pentru ruperea coplaritétii, gros de 10- se acoperd cu hirtie SZ gi. orton pislituré bitumata, sou folie PVC {asezata in orzontale aplicata pe fun- datie) peniru ¢ impiedica scurgerea laptelul de ciment din beton, si ® se tocrna placa-suport a pardoselii subsolului, din beton B50. in grosime de 10 cm. Ina- inte de tumarea betonului in placd, @ se pun spre zi- dul exterior scinduri pe cant; dup intarirea betonu- lui, scindurile ® se scot si golul ramos ® se umple bine cu mastic fierbinte de bitum, tumat cu canciccul. Fig, 58, Fundatie rigidé de beton simply, sub zid terior de cérémidé, actionaté excentric, In cazul exi tenjei unor instalafii subterane. Sectiune transversal ren de fundore : 2 —fundatie: 3 ~ stat sport: 4 ~ hidro- =) Stat de. protectie : 6 — hidro- tuplimentaré de conen bite ror: 9 — nd de pretecte 10 ~ be- or B38; 11 ~ 2d. exterior lo. ssbsol: 12" dor. de, bitum + 13-~ place suport pardoteli subsoluul; 14 ~ pletrg : 15 ~um- s3 compactets | 16 = candice de instelatisubterane 17 ~ ara de sescrate 195FUNDATE RIGDA DN BETON SMPLU-ACTIONATA EXCENTRIC iN CAZUL EXISTENTE] UNOR INSTALATI PLANSA 16 © GRINDA BeTON ARMAT @ BORDA rinanca on srs | MORTAR DE UMENT Woo 1m ) TROTUAR women ten gy PLACA PREFABRICATA on 5) STRAT DE BALASTHimratanm MASTIC BITUMNOS DOP DE BETUM «zon ) SOCLU rnraZoUTe ROK vtSee @ TENCUALA exTERION G@ ETRIERI pone ® 08@ © © f LUMPLUTURA ce Pasir anu B) MORTAR oe trons sine 21D DE PROTECTIE NATURAL AL TERENALU ) MORTAR OE EGALZARE oescur eee ien aa Bee RAPA CARTE ey Dee era copetmrcis aro See orimea om ‘UTuR sek rear SietRIS =x é PARLOR tk} Strays rashesFUNDATE RIGDA DN BETON SMPLU -ACTIONATA EXCENTRIC IN é UNOR INSTALATII SUBTERANE © GRINDA BETON ARMAT ~ RORDURA, cere oerow BRIAR BE ERIE oc en “TROTUAR on se rear #23en © Bek epuorcarh on ® Sear Phas ite een ® nastic mere" ® TENCUIALA EXT. © FUND, govou epee © AOR AR vn ons fi @ Hips oe pe Se BE SEGA ay parent onc oe ACHE MATURAL AL TERE s (Gb MORTAR OG EOAUZARE McG) MORTAR. DE SOMLIZARE a ConbucTE” WSTALAt (Ga PLACA DE FUMBETON s:2(59). Indepartareo fundatiei zidului exterior de cdrémidd al unei constructli noi, de constructio existenté, pentru evitarea excentricitétil ; zidul parterulul este sustinut in consolé Destinatie Fundatia. zdulul exterior portant de caramida al nel constructii nel se executé indepartats de fun- datic constiuctio! existente clditurate, pentru evitarea excentticitétii gi pentru transmiterea la sol @ incéred= rilor centrice oreluate de pe zidul tespectiv. In cceesta sitvetie zidul parterului este suutinut tn eon- sclé, recupetindu-se astfel spatiul pierdut prin. in- depértarec fundatiel, Solutia aceasta este aplicabilé numai constructillor cu putine niveluri, respectiv' cu porter 4! moximum doud etaje. Materiale folosite Pontru realizarea acestel fundatii continue elas tice, de beton crmet, sub forma de crindd, se folosese oceleasi materiale ca si pentru fundatia similord descrisa anterior. Dime nateuctivs Lo reclizarea fundatie! se va tine seams de toate conditille care se cer satistacute de c&tre toate fun datile, Indicatille specifice constructive stnt aceleas! ca Ia fundatia similars descrisé anterior, Tehrologia cutie! Fundatia noud, continud elasticd de beton armat, sub form de grindd, indepdrtaté de constructia exis tenté aldturata (fig. 59), se realizeazs in urmétoarel foze de executie ulterioore sépari| subsolului pentru constructia noud §1 masurilor de asigurore a stabili- constructiei esistente : @ trosareo si ® séparea fontului de furdatie; © tumarea, # nivelarea $i @ verificarea otizentalitétii stratulul de egalizare ; © asezarea armaturii pe betonul de egalizore si @ ri- dicares ei pe purici pentru realizarea stratulul de be- ton de ccoperire a armaturii ; # executorea cofrajului pent ebtinerea pantelor (eyituilor) $1 pentru recli- zarea partii de grind& armatd care depdseste inditi- mea tdlpii ; @ turnoreo si ® vibrarea betonului in fun- date, cu ® nivetarea gi veriticarea crizontalitai feel superioare ; # decofrarea ; executarea umpluturilor compactate intre pantele fundotiel si peretil sépé- turii; * realizorea hidrelzolatiei orizontale ; ® execu tareo ridériel portonte exterioare ; # executarea co- frajulul pentru grinds, placa i consola de beton ar- mat de le nivelul parterului : © ofezeres arméturll in Grindd, placé wi conscld si ridicarec ei pe purici Pentiu obtinereo stratului de been de acoperiro a erméturli ; @ tuinorea si @ vibrarea betonulul in grin- 8, placa §| consol, cu * nivelarea si ® verificarea crizontalitatil fete! superioare a betonului ; ® execu- tarec aldului exterior, de caleon ol portorulul sustinut pe conscla 41 giinda de beton armata console! la dis- tanjé de 3-5 cm de zidul exterior al constructiel existente, pentru realizarea rostului de dilatotie si ta~ sare diniro cole deus construct; ® spre interior, la subsol, so too din beton placa-suport « pardo- selli, conform tehnologiei deje ardtate lo cozurile ex- use anterier. Fig. 59, Indepértarea fundatiel zidvlui exterior de cBrSmidé al unsi construct noi, de constructia exis- tenté, pentru evitorea excentricitétii ; zidul parteru- Tui este sustinut in consol8. Sectiune tronsversalé 1 ~ teran de funders 2 ~funcotieexigenté: 3 ~ svat suport: 4 = Nsrosleie, nlonsed rentel" 5 ~ stro! de. protect 8 = ad existent le sutsal °7'= pleco suport « pardon sb- fcliui-exiient: & — iets 9S roxt de dlosahe ¢fosow Io wratde egolsores 11 = fundate now’ 12 sid nou te Sibio! 13 = grindd se beton armat : 14 ~ lenses de’ Beton imal; 15 — consclé oe belon armot 18 ~ acd nou la porter 17 Edom, do Siam : 18 = placa sport © pardsel subsolsu rol i# = dmpluturs compactors "26 © srot de spare2 VLIMINSOXA WauWLIAa nu. YLN3LSIXA VILONYLSNOD 30 1ON §LONYLSNOD BNA §60). Fundatii pe crce intoarse, din cdrémidé, pentru descércarea partial @ fundotie! solicitate excentric Fundotiile pe ere intoarse, din c&rdmidé, sint nate descGrearii particle a fundatiei de beton at solicitota excentric, cdreia i se mareste forja 8, orcele contribuind si la preluarea incdred- lor de jos in sus, date de reactiunile terenului de indore i justificind prin aceasta luarea in consi- are a eventualitdtii reconsiderdrii si folosirii aces- lo realizarea acestor fundatii se folosese, in ge- , actleosi matericle co lo oricare alté fundatie a rigidd, de beton simplu, la care trebuie dlougaté si cérémida, de bund colitate, necesara ecutiril arcelor intoarse. la reolizare fundajiel se va fine seama de toate cer satisfacute de cétre toate fun- “Aotiile. Indicatiile specitice constructive referitoore la indotia propriu-t sd de beton simply solicitaté. ex: Eentric sint cceleasi ca lo celelalte fundatii continue Wgide, de beton simply, solicitate excentric. Ih coe co priveste arcele intoarse de caramidd, festea au, in general, grosimea de o cérémida si tidesc cu mortar de ciment sau de ciment-var. Gljimea arcului la cheie (séigeatal este cuprinsd intre Wis #8 '/ip din deschiderea L intre reazeme, Fundotiile pe arce intoorse, din cérémidé, © tasarea si # sSporea santului de fundatic ; itumarea si ® compactarea in straturi a betonului din datie, cu ® nivelarea 9i © verificarea orizontalitdyl fimului strat si © tesirea muchiai dinspre interior pen- tru agezorea arcelor ; ® aplicorea hidroizolatio! orizon- tole: © construire ziddrie portante ; * executarea hidroizolatiei verticale exterioare si a zidului respec- tiv de protectie : © amenajarea_patului pentru con- struitea arcelor intoarse de céramida : * construirea arcelor intoarse de cdrémida, cu * incastrarea lor in zidario portant ; * spre interior se executd. umplu tura de peste arcele intocese ; # asezarea strotului filtrant de pistris, gros de 10-15 cm; © acoperirea stratului de pietris eu hirtie 125 g/m, carton sau im- pislitura bitumaté, sou cu folie PVC (osezata in con- finuorea hidroizolatiai crizontale opliccté pe funda- fie), penta opricea scurgarii laptolui do cimont din beton; * executareo placii-suport a pardoselii sub- solului, din beton Bi00 in grosime de 10 cm, armaté constructiv cu 0 rejea din veigele metolice OB 00 @ 6 mm la 20 cm pe dous directii_ perpendiculore. Incinte de tumorea betonulul in placd, * se pun spre zidul exterior scinduri pe cant; dupa intarirea beto- nului, scindutile © se seat si golul rémas in lungul Zidulli # so umple bine cu maitic fierbinte de bitum, tumat cu eanciocul tii pe arée Intoarse, din cdrdmida, pen- tru desctircarea parjialé fundatiei solicitate excen- tric. Sectiune transversal + undate 3 stro ds Inotter de vargios 9 — iid de protedtie; 10 — be: TH" aid oxtarior fe subsol ; 12° dop de. bitum: 13 — placa suport 9 purdosell subsolulut 5 14 — pletiy 15 ~ um Plutus compactatas 16 ore de edrémida : 17 ~ strat deFUNDATIE PE ARCE INTOARSE, DIN GARAMIDA 1 Tencualg imedoord «152m abe (politivenex pte sultslcmerseteto-tem | (a Planseu cin ston armat «8c icrotslete ver tito ©) @ +H, / sc. 1:75FUNDATIEPE ARGE INTOARSE, -& DIN GARAMIDA 2031(61). Fundotie sub un zid exterior de céramida, realizaté din blocuri meri, prefabricote din beton greu, pretumate pe santier Destinatio Fundota realizaté din blocuri mari prefabricate din beton greu, pretumate pe santier, este destinatd preludrii si tronsmiteri la sol a incdreérilor de pe Tidurile extetioare sou intericare ele constructillor eu subsol, avind structura do rezistenté din pereti por- fan} realizali din zidérie sau beton Avontojele pe core le prezinté aceste fundati ca $i motivele care conditioneazé si limiteaza_utili- ratea lor pe scard lorgé sint identice cu cele expuse eu ocazia prezentérii fundatiilor similore de sub zi file exterioare de céramidé ale constructiilor f6rd subsol. Maveriale folesite Co 31 pentru fundatiile similare de sub zidurile exterioore de cdrémidé ale constructillor fard subsol, in cozul de fata se folosesc blocuri mari, prefabri- Eate din beton greu (cu densitatea aporenta de peste 3.000 kg/m), preturnate pe gantier. Stratul de egali- zare pe care se asaz4 prefabricatele, se realizeazd din nisip, baton 825 sau din balast marunt. Intre pre- fabricate se aplicd mortar M > 25. Dimensionare constructive La reolizarea fundatiei s2 va tine ssama de toate condifile core se car satisfécute d= cotre toote fun- dotile, Indicatiile specifice constructive referitoare lo dimensiunile blocurilor mari prefabricete, ca 3i la di- mensionorea ganjului de fundatie, sint identice cu cele expuse in cadrul prezentarii fundatiilor similare de sub zicurile exterioare de cérémida ale construc: tlilor f6r8 subsol Tehnologia execu! Dupa saparsa cubsolului, fundatio realizaté din blocuri mori, prefabricate din’ beton greu, pretumot= pe santier, de sub zidurile portante extericare ale constructiilor cu subsol (fig. 61): se moterializeaza in aceleos! faze de executie ca la furidatia similora de sub zidurile portonte exterioare de crimidé ale con- stractillor ford subsol. Pe fota superioard a celui de al doilea rind de prefabricate * se aplicé 0 hidroizo- latie, in conditiile aratate lo cozurile expuse anterior, e. Fundafii prefabricate cupa care * se construleste zidul pe statu! d2 pro= tectie o hidioizolatiei Atuaci cind se considera necesar, pe fata sue perioade a ultimului strat de prefabricate ® se toad © centurd de beten slob armeta peniru a lego blocu= file intre ele s\ a forma o suprafati perfect plana dupa core ® se aplicd stratul de egalizare, suport al hidroizolatics Spre exterior ® se aplicd hidroizolatie elastic verticalé, protect de © un zid de carémida ojezai pe muchie si se executé ® 0 umpluturé compactaté jn stratuti, Parea inferioaré 0 zidului, de deasupra solului, se protejeazé spre exterior cu'® 0 tencuialé impermeabila (hidroizolatie gids 1a), pind fa cel putin 30 cm deasupra nivalului trotuorulu ‘Spre interior, po sal, © 20 axterna un stat filtrant de pictiis, pentru ruperea copilaritatii in, grosime de 10~15 cm, ® se acoperd cu hi'tie 125 o/m*, carton sau impislituré bitumata sau cu folie PVC (ogezatd, in continuarec hidroizolotiei orizontale oplicats pe fun= datle), pentru a impiedico scurgerco loptelui de ciment din beton si ® se toarné placa-suport @ pardo= selii subsolului, din beton B5O, in grosime de 10 em. Inginte de tunarea betonulvi in placd, ® se pun spre tidul exterior scinduri pe cant ; dupa ‘intarirea beto- nului din placa, @ scindurile se scot 51 golul ramos ti Tungul ridului ® co umple bine cu mastic flerbinte de bitum, turnat cu canciocul RDS TIISS fa Fig, 61. Fundajie sub un zid exterior de cdrdmidg realizaté din blocuri mari, prefabricate din beton gre, preturnate pe santier. Secjiune transversal f= teren de handore ; 2 — stot de egolzore ; 3 ~ blocul funsdhe! #= stot spon )9'— hdrowcloye clasticé elena eects de proteches 7 — Ndrouolove eaxtes vocal § he supimenore de canon Suuma 1¢ aid de prolecie | 11 = beton 835; 12 Masai 15 PCp te thtum : 7 loca supon0 Nibtolu | 13 = piety; 16 uroluters compactots: 17 ~ sa de seporare8 REO REPRE So FUNDATIE DIN BLOCURI MARI DUSUMEA OARBA +2,36m GRINZISOARE LEMN 5+7om MORTAR PROT. HIOR. + 3em BALAST MARUNT +8-10cm HiRTIE AMBALAL (FOLIE PCY) PAT BETON 8 35 ¢ Som PREFABRICATE DIN PLANSA 2 @ sunoayie aL. wana PREFARR @ umpotuna WW stn, cour TEREN OE FUNDARE Mostar 650% 2en STRAT. PLTRANT[PIETRISWOam SUPORT PAR. PLACA B50+1 TERMOIZ3L.26URA, MOLOZIstom PAT INGE +519 om MORTAR EGALIZ.M50 ¢2.on WROROZ. ELASTICA ORZONT SOE BORDURA PREF 350 ; 10» Tucm PLACA TROTUAR PREF #10om FISEC ASF LIPTA CU BITUM DOP DE BITUM =2em TURA 9A 8 TENOJALA EXT.# 25 3om DOOQEOHIES’ TENOJALA INT, # 18 2cm HOR. FIGDA (SOC) + 6am 2ID EXT. CARAMIDA +375em 210 PROT HIDROZ, + 12,5¢m NORTAR VAR GAAS $2 on PERVAZ 35% 35cm PARCHET LU #2,2cm 205ua = = g a oO x we td oe a = < i = 2 BS Ss o re a FUNDATIE262). Fundatie sub un zid interior de céramidé, realizata din blocuri .mici, *prefabricate din beton greu, preturnate pe santier Destinatie Fundatia realizaté din blocuri mici prefabricota din beton creu preturnate pe santier este destinoté preluarii si transmiteri lo solo incdrearilor de pe fidujle interioare (sau extarioare) ale, constructillor tu subsol avind structura de rezistenta din pereti por- fant, realizaji din zidarie sau beton. ‘Avantaigle ca $i dezovantajele utlizirii pe seora lorgi a acestor fundatii sint similare cu cele. expu: fe fundajia realizata din blocuri mari profabricote de beton greu de sub zidurile exterioare de edramidé ale construstlor Frd subsol gi ele trebuie avute vedere atunci cind se ia ir consideratie eventuali- fates folosiri lor. Maiericlo folosite Pentru realizorea_acestor fundatji se folosesc biocur' mici pretabricate din beton grew (cu densi fatea aparenté d2 peste 3000 ka/m’), pretumate pe ginier Co ss fandatile onterioae,srotal de ga, faare pe care se asazé prefabricatelo se realizoaz’ din nisip, beton B25 sau bolast mérunt ; mortorul core se aplict intre prefabricate este M > 25. Dimensionare constructivis Lo realizareo fundatiei se va tine seama de toate conditille core se cer sotisfécute de catre toate fun- datile, Indicatiile specifice constructive referiteore lo dimensiunile blocurilor mici prefabricate, ca 3i la di- mensionarsa jantului ds fundatis. sint identice cu cele expuse in codrul prezentdrli fundatiilor similare de sub zidurile Interioars de cdramidé ale construc- tilor f6r& subsol Tehnologia executiei Dupé saparea subsolului, fundotia realizaté din blecuri mici prefabricate din beton greu, preturnote fe yantier, d= sub zidurile portante interioore ole constructiilor cu subsol (fig. 62), so materializeazd in ‘aceleasi faze de executie ca lo fundatia similara de sub zidurile intoroare de cirémidé ale constructillor F616 subsol, cu raspactarea acelorasi indicati referi- toare ‘a modul de a52 blacurilor (¥. fig. 30, 6). Intre soclul de blocuri mici pratobricate si peretii sa~ paturii © se executé umpluturi compactate. Pe fata superioara a ultimului rind de blocuri mici © se aplicd o hidrcizolatie, in conditite oratate la Cazuiile expuse anterier, dupé core * se construieste Zdul interior pe statel de protectie a hidroizalotisi Este indicat ea pe fata superioare a ultimului find de protebricate ® sa se toarne o centura de boton slab armata, pentru a lego biocurile intre ele gio for- rao supralata perfect pland, dupa care * s2 oplicé stratul de egalizare, suport a! hidroizolatiei De o parte si de allo a zidului © se astome p> sol un strat filttont de pistrip pentru ruperea capila~ Titati, gros de 10-15 em, ® se acopera. cu histo 425 g/m®, carton sau impisitura bitunaté, sou cu folie PVC (apesat6 in. continuaree hidroizolatiel orl- rontale oplicata pe fundstie), pentru a impies fcurgerea loptelui de ciment din beton, si ® se ioam3 placa-tuport 6 pardotalii subsalului, din beton B50 grosime de 10 2m. Inginte de turnarea betonului placé, © se pun spre rid scinduri pe cont; dupa intdrirea betonului din plocd, * scindurile go scot, ior golul ramas in lungul zidului # se umple bine cu mastic ferbinte de bitum turnat cu canciocul Fig. 62. Fundatie sub un zid interior de edramid, realizaté din blecuri_mici, prefabricate din beton greu, preturnate pe santier. Secfiune transversal T= toren de fundare ; 2 ~ stot de egalzare ; 3 — blocut de fundatio 4 stat supot | 5 hidrotolabe elasicé otzontala : or het de_ protects ister le eubaol 8. op. de ium: = placa suport o pardosali:subsolula ; 10 — pets 11 umplutura compociata ; 12— see €e seporore,FUNDATIE DIN BLOCURI MIC! NOTA: LFUNOATI SUB UN ZID INTERIOR 2, BLOCURILE SINT PREFABRICATE DIN BETON GREU PRETURNATE PE SANTER 12Fise daccarten osoot iG eu bum {3.Marior de egdllzare M30. 13-2en Dap ‘bite dem ‘au ris compactetRy, © aR Gevaert scl) PLANSA 125 209'3(63). Fundatie sub un zid exterior de cardmida, realizaté. din talpi pl cu sectiune trapezoidalé, Prefabricate din beton simplu Destinasi Fundatic reolizaté din talpi pline, cu sectiune trapezsidala, prefabricate din beton simplu, este des- tinatd proluarii si tansmiterii la sol a ineéreérilor de pe zidurile extericare ale constructiilor cu subsol, ovind structura de rezistenta din pereti portanti rea- lizati din zidérie sau beton, Avantojele ca si dezavantajele folosirii acestor fundajii sint comune tuturor fundariilor prefabricate 3i determinants in optiunea pentru utilizareo lor la 0 Tucrare sav alta, Maieriale folosite Pentru realizorea acestor fundatii se folosesc talpi pline, cu secjiune trapezoidalé, prefabricate din beton simplu. Strotul de egolizore, pe care se asazé Prefabricatele, se realizeaz4 din nisip, beton de morcd B25, sau balast marunt ; mortarul intro. p fabricate este M > 25 Dimensionare constructiva La realizorea fundotiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satisfacute de catre toate fun- datile, Indicatille specifice constructive sint aceleasi ca la fundatic simlaré de sub zidurile exterioare ale constructor fard subsol, minus cele referitoare la soclul devenit cici inutil Tehnologia executiei Fundatio din talpipline, cu sectiune trapazai- old, prefabricate din bsion simplu, de sub zidurile Fortonte oxiericare de caramid’ ale construcfilor cu Subeo! (hg, 63), s¢ realizeaza in oceleas! faze de exe- cutie ca [a fundatia similoré de sub ridurile portante exterioare ale constructiilor fra subsol, minus con struitea soclului de céramida. Hidroizolatia orizontola se aplicd pe fofa orizon- tal a prefebricatolor conform technologie! ardtate ka Cazuile similare deja studiate, dupa care * se con- struieste zidul exterior, axat pe fundatie, pe. stratul de protectie a hidroizolatiei. Partea inforioaré @ zi dului, de deasupra solului, @ se protejeaz6 spre ex- terior cu 0 tencuiald impermeabilé (hidreizolatio, rigid verticalé). pind la cel putin 30 em deasupra nivelului totucrului, Este indicat ca’ pe fata supe: Fioaré orizontold a talpilor de fundatie ® $6 se toamne © centura de beton slab armaté, pentru a lega tron. socnele de tolpa intre ele si a forma o suprofaté perfect piond, dusd care ® se aplicd stratul de ega- lizare suport o hidroizoletiei Spre exterior ® se aplicé 0 hidroizolatie elastica verticals, protejoté de © 0 ridérie de caramida ase- até pe cont si # se executd umplutura bine compac- tata in straturi de cite 20 cm Spre interior # se toarné placa-suport o pardoseli subsolului, conform tehnologiei indicare la cazurile similare deja studiate. Fig, 63. Fundatie sub un zid exterior de céirémidd, realizaté. din ie pline, cy secjiune trapezoidald, prefebricate din beton simplu. Sectiune transversalas 1 = teren de fondare ; 2 ~ stat de egalizore: 3 4 stot suport! 5 Ndrozolaie easton siomala: & de protecie F — hidrozolate elasica vericola Iie ws Dlimertard de covton titumat: # martes de sar gen) 100 de" prtecie 11 = beton B35 12 = 2 exis ia sbscl 13 op de bitum: 14 ~ place supod 2 pordewhl sobssia 15 = piety 16 ~ umplitutd compoctats 217 = sel desocejouny yphe0 JOMoAL-cE, sere OW HeUID 9p -0UOW-2 ead NpIOG-IEa yo roUa,-9E f (HOMaLKA Giz NN SNS) MdWS NOL3@ NIG ALVOIMVIAYd ‘VIvGIOZIdvYL SNNIidBs N39‘ aNNd Idi NIG aivanns 2A(64). Furdatie sub un zid interior de cérdmida, realizaté din télpi cu goluri, cu sectiune traperoidalé, prefabricate din beton simplu Be pnk wrists palate din tli cu,golur, cu sec | fiune traperoidalé, prefobricate din beton simplu,, este destincta prelusri si travsmiterié la sol a inedr- tarilor de pe riduile interioore ale constructilor cu subiol, avind structure de resisten§é din ere por- tantirealizati din ziddrie sau beton. Avontajele ca si dezavantajele folosiri acestor fundotii sint similsra cu cele ole tuturor celorlalte fundetii prefabricats i sle webuie avute in vedere aturci cind se ia in consideratie eventualitatea uti- lad ler. Materiale folosite Pentru revlizorea acestor fundatii se folosese talpi prefabricare din batan simply, avind goluri ovale, Aispuse oblic, in lungul sectiunii trapezoidale. Stratul de egalizare, pe care se aso28 prefabricatele, se eclieaid cin nisip, beton B25 sau din balast ma- tunt: golul dintra preicbricata ea umplo cu mortar. M>25. Dimensionare constructivés La realizarea fundatiei se va fine seama de toate “tanditiile core se cer satisfacute de catre toate fun- datille. Indicayile specifice consvuctive sint identice tu cole date Ia fundatia similard, de cub zidurile interioare ale constructillor {Grd subsol, Tehnologia executi Fundatia reolizaté din télpi cu goluri, cu sec une trasezoidol6, prefabricate din beton simplu, de sub ridurile portante intericare de cérémidé ale con- structiilor cu subsol (fig. 64), s2 realizeazé in aceleasi faze de executie ca la furdafia similaré de sub zidu- tile portante interioare de cérémidé ale construc- fillor 1513 subsol ; aceeasi tehnologie indicaté In acel caz, este valabila si aici pentru ® reelizorea hidroizo- latiei orizontale, © a ridului interior, precum si @ a placii-suport a pardoselii cubsolului. Peste tilpile cu goluri, pe faye ler superoora orizontald, este indicat # 8 se toame 9 centura da beton slab armaté, pentru o lega tronsoanele de talpé intre ele si a forma o suprafajé perfect plan’, dupé care © se aplicé stratul de egalizore, suport al hidroizolatici Fig. 64. Fundotie sub un zid interior de cdrémid’, realizata din talpi cu golun, cu secjiune tropezoidals, prefabricate din beton simplu. Sectiuna transversalé: 1 = teen de lundare 4 als, 6 = sat de pretactie ; 7'~ zid intovior la subsol: 8 ~ dop de bitum : 9 "place suport @ pardovell subsolulul 10 pity #1 ~ rat ie serovar,FUNDATIE DIN TALPI CU GOLURI CU SECTIUNE TRAPEZOIDALA PLANS 128 @ zw wnTeROR DE CARAMDA +25 PREFABRICATA 2) TENCUALA INTERIOR « \2on 3) PARDOSEALA DN PARCHET LU #22er DUE GA Rona Riera erent ae DIN BETON SIMPLU TERMOROLATE (2st say novo 6) FICE DE CARTON ASFALTATLrikc ero 7) GRNESONRA, DE. LENA (207 su etca) pea cu (@) NSP SA BALAST MARUNTe stem PLACA DN BETON SINPLU Bacriten ) uveuTura-PaviNT BarUT @ rz (G@) FUNDATIE DN TAL CU GOLURI, PREZA~ {B) HORDZOLATIE ELASTICA ORGONTALA BRCATA ON BETON SPFLU Diy SU che Chage EMMI er STRAT FILTRANT ners GE) MORTAR. ag gest Savoir co ema hw GHIRTIE CE AMBALAJ wor Pev 7) PERVAZ 335 om — @ TEREN DE FUNOARE {@) WORTAR DE PROTECTE + 200 (8) 00> DE BTUM =2en fg) DIeLY ON Lean NPE =NIVEL PAROOSEALA ERITA6th YSNVTE wag MMS HOLE WO ve @ wrewue 30400 @) avons, 40 N23 @) -eORSIN: YTINONSL sezeyOWYHYD 30 YOKBIN OZ GC)5(65). Fundatie sub un zid exterior de carémi ata din télpi cu goluri, cu sectiune trapezoidala, Prefabricate din beton armat Destinatie Furdatia realiata din tipi cu goluri, cu sec- tiune traperoidald, prefabricate din beton ormat de sub zidurile portante exterioare de citdmidé, are aceeasi dostinatie ca si fundatia realizata din’ tal pline, cu sectiune trapezoidal6, prefabricate din be: ton timplu. Atit avantajele cit si dezavantajele acestei fun- dati, cit $1 tocte celelalte considerente care trebuie quits in vedere, sint comune tuturor fundatiilor pro- fabricate si daterminante in optiunea pentru utilia- rea jor la 0 cnumita lucrare, Matoriole felozite Pentru realizorea acestei fundatii se folosesc ‘lpi cu goluri, dispuse longitudinal, eu sectiune tra pezcidalé, prefabroate din beton armat. Stratul de egalizare ‘se face din nisip, beton B23 sou balust mérunt; golul dintre prefabricate se umple cu mor tar M > 25. Dimensionore constructivé La realizarea fundatiei se va fine seama de con- le care se cor satisfacute de cétre toate funda- fille, Indicatiile specifice constructive sint identice cu cele date pentru fundatia similaré de sub zidurile exterioare cle constructillor frd subsol, minus coclul din tidérie de céramidé. Adincimea santului de fun- dare este egalé cu indltimea H a fundatiei, plus gro simea stratului de egalizare (5—10 cm) $i in nici un co2 mai micd de 50 em, docé celelalte conditii de core trebuie sa se find seama la aceasté determi nore nu necesité o adincime mai mare. Tehnologia executiei Furdotia realizata din talpi cu goluri, cu se fiune trapeioidala, prefabricate din beton armat, de sub tidurile portante exterioare de cérdmidé ale con- structiilor cu subsol (fig. 65), se realizeaxé in ace- leogi faze de executie ca la fundotia similaré de sub idurile portarte exterioare ale constructor tard subsol, minus soclul din zidétie de cdramidé. Pe fata superiocrd, orizontalé a prefabricatelor, # se oxecutd un strat de egalizare gros de 1,5-2 on din mortar de ciment # drigcuit si, dupa uscare, ® amorsat cu bi- tum tdict sou cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF). In cazul in care se considera necesar, pe fata superioerd orizontolé a prefobricatelor * se va tuna © centuré de beton slab armaté, pentru a lega tron soonele de talpé intre ele, formind o suprafajé per- fect ploné, peste care se oplicé stratul de egalizare, suport ol hidro zolatiei Pe ® siratul de egalizare (suport al hidroizolatiel) se oplicé @ 0 hidroizela straturi de carton bitumat (CA400) presérat cu nisip lipite in- tre ele 51 de stratul suport cu mastic de bitum topit (numai din loz in loc), Peste ultimul strat al hidroizo~ latiet este indicat @ nu so moi aplica bitum topit, pentru o preveni eventuala alunecare a zidului Zidaria peretelui exterior se executa pe * un strat de mortar de ciment (protectia hidreizelatie!) gros de 2-3 cm, realizot cu nisip marunt. In locul hidroizola~ Yiel elastice se poate executa o tencuicld impermea- Spre exterior * se aplicé 0 hidroizolatie elastic’ verticals, pe ® strotul suport de pe elementul portant 41 ® se protejeazd cu ridérie de cdrémidé agaraté pa cant apoi @ se executd umpluturé compactato, in stra- turi, Partea inferioara a zidului de deosupra solulul e protejeaia spre exterior cu ® o tencuiala impermea~ a (hidrolzolatie rigida vertical), piné to cel putin 20 em deasupre nivelului trotvaruly Spre interior se aplicd pe sol ® un strat filtrant de pietrig, pentru ruperea caliparitati, gros de 10-15 em, * se acoperd cv hirtie de 125 g/m’, carton sau impis- {turd bitumata, sau folie PVC (asezata in continuarea hidroizolatiet orizontale aplicaté pe fundatie), pentru ico scurgerec lantelui de ciment din boton, 41 # se toarnd placa-suport a pardoselii subsolului, din, beton B50, in grosime de 10 cm. Incinte de tumnarea. betonului in placa, se pun spre zidul exterior scin- Pe cant; dupé intorirea betonului din placa, scin- duri pe cant ; dupe intarirea betorului din placé, scin- durile @ s0 scot, ‘umple cu mastic fierbinte de bitum, turnat cu cancio- cul, Tot cu mast fiarbintede bitum ® se umple si golul tworului si hidroizcaria rigid oplicord pe soc, golul rémas in lungul zidului # co | | Fig, 65. Fundatie sub un zid exterior de cardmida, realizaté din talp’ cu goluri, cu sectivne tropezoi dald, prefabricate din beton armat. Sectiune transversal& : fen de fundare: 2 — stot de egolizare sav balast fundatie 1 4 — arméturd tn fundati port: 6 = hidroizlotie elasticd orizonials: 7 fictie: a hidrolrololie elasticd verticalé 1 9 to18 de carton, bitumat ; 10 ~ mortar de vargiosi 1! i. runt 3 de piotectio ; 12 ~ baton B35: "13. ~ aid exterior la. subsol MM dop de bitun : 15 ~ ploco suport a pardesalileubeolel | 15 = pietis 17 — Umplaturd compoctete 18 — strat de separPLANEA 190 FUNDATIE DIN TALP! CU GOLUR/ PREFABR. DIN BA 12D EXTEROR DE CARAMDAPST in BTENCUALA EXTERIOARA 4 25°3em STENCUALA INTERDARA + Ben * GPERVAZ ‘Lek em a4 & NOR TA Bem, M8 Sa 3 gto saga rae QO@DOQ 4 +/ Lai ‘um ‘eh ) omer pe coal sa bopet nett B5F up cu ool er xmorran ob a ESD, pie fe anasva (oeue Pe) f EG mie AVON ED TE LTE panrive cn wring Grow DSDDOOO ar soa? 217FUNDATIE DIN TALPI CU GOLURI _PREFABR. DIN BA RE rev BP boven ae" 6{66). Fundotie sub un zid interior de carémida, realizota din talpi cu rervuri, cu sectiune tropezoidalé, prefabricate din beton armat Destinatio: Fundatic realizaté din télpi cu nervurl, cu secti- tne trapezoidal, prefabricate din beton armat, de sub tidurile portante interioare de caramida ale con- itrugjilor cu subsol, are aceeosi destinatie ca si fun- datia realizctd din tlpi cu goluri, cu sectiune tra- pezoidold, prefabricate din beton simplu, de sub aidurle portante interioare de cérémida ale construc- jele, procum si toate telelate considerente care trebule avute in vedere la alegerea acestel soluti, sint comune tuturor funda filor prefabricaie. Materiale folosite Peniru realizarea acestei fundatil se folosese tdlpi eu nervuri $i goluri laterale, cu secfiune trapezoidala, prefabricate din beton armat, Stratul de egalizore pe tare se asezd profabricatele se face din ni be- ton B25 sau balast mérunt ; golul dintre prefabricote se umple cu mortar M > 25. Dimensionare constructive Lo realizarea acestel fundatii se va fine seama de toate condijile care se cer sotisfacute de cdtre toate fundctiile. Indicatiile specifice constructive se relera la dimensiunile prefabricatelor (\atime pind la 300 m) care determind si létimea santului de fun- dotie, Fata superioard, orizontala «. prefabricatelor, trebuie 34 fie mai lots decit cea o zidului sustinut Gu col putin 5-10 cm de iacare parte a acestuia. Adincimea santului de fundotie va fi > 50 cm sau ‘egala 20 om, grindad de indljime H in functic de tolicitdrile la core este supusd si nervuri ce limi teazd golvrile loterale, grosimea nervurilor find 10 cm. Armatura prefabricatelor se realizeaza din " bore de O837 sau PCS2. Tehnologia executici Fundatia reolizoté din télpi cu nervuri si golurl la- terale, cu sectiune tapezoidald, prefabricate din be- ton armat, de sub zidurile portante interioare, ale constructifior cu subsol {fig. 66), se realizeaz in ace- Teasi faze de executie ca $i fundatia similard de sub zidurile interioare ole constructilor fer, subsol, minus construirea soclului din zidarie de cdrdmidé, Pe faja superioara orizontald a prefabricotelor # se aplicé 0 hidroizolctie, conform tehnologiei indi- cate |c cazurile studiate onterior si * se construleste Zidal interior de cdrdmda pe stratul de protectie a hidroizolatiei, Este indicat ca, incinte de oplicarea stratului de egalizore, suport ol hidroizolatiel pe fata superioard orizontala a pretabricatelor, @ s& so toarne © centuré de beton slab armatd, pentru a lega tron- soanele de talpa inte ele 51a forma o suprafalé perfect pland. De o parte si de ola 0 zidului # se toarnd placo- suport a pordoselii subsolului pe * un strat filtrant d= pistris, pentru ruperea capilaritati, aros de 10~15 cr ®acoperit cu hirtie 125 g/m?, carton sau impisliture bitumat6, sau folie PVC (a3ez018 in continuarea hidro- izolatjei orizontale oplicata pe fundatie), dentru a im- piedica scurgerea loptelui de ciment din beton. Inainte de tumarea betonulut in placd, @ se pun spra zidul in- terior scinduri pe cant; dupa intérirea betonului di placé, © scindurile se scot iar golul ramas in lungul Zidulsj @ co umple bine cu mastic fierbinte de bitum, turnat cu canciocul. 66. Fundatie sub un zid interior de cdramidd, realizaté din télpi cu nervuri, cu sectiune trapezoi- dal8, prefabricate din beton armat. Sectiune transversald : tren de fundare:; 2 — sit de egoliore ; 3 — fundotie + rmeturd in lndafe |S — taiph S8 nerd : 7 — aot fupot 8 ~ hdreiolatle elasic’ ofzostalé ; 7 — stat de pro- Efe; 0 — xd interior lo subscl; 11-— dop de bum: 12 — pleea fupot 0 pordosell subsoluui: 13 — pietrs: 14 ~ umplotr’ compoctats | 15 ~ strat de separate, 219FUNDATIE DIN TALPI CU NERVUR| CU SECTIUNE TRAPEZOIDALA, PREFABRICATE DIN BETON ARMAT Si porsocsa parte aded {AACS OWNBETON S.aB AamarsuoRT ALPBRDOSELENB 5 Poem (40 2700) zoning neat rave Pe}, Sess consraucTok 20cm 1 Stnar roan De AUPE A ex #0 TRS) 10 cn s.Inenimias Ge ir Baru @:FUNOATE DW TL CU NERUR CU SECTUNE RAPEZOOALA meonceTE al 7. RRMATURA DE REZISTENDA NI PUNEATIE 2.9E7aN Oe Eoaulzane O23 /1oem 5°reeN De Funes 19.34% OC MORTAR M20, AMORSAT CU TUM TAT 8 sinter e 247 IIe MDWOZGLAIE 2 CAtoo Abo Ser sh ‘2.sTaat De MeN De ROTEZTE A OROULATEI 0m {9.3TRA DE UNPUTURA DE 26LRie+-€on W.GRRZSONE 55718. em LA50- P00 COE OG rasrinntsnbeal] J BODO jwniscrsesnte vind TRH PLaNsa 132 15 CADW seu Leer cy Byreme 16. DUSUMEA GARBA #23 om SCRDURY BRUTE CARON chOAr 18. RCHET LU F220n WFR e2eer DPERAL 3553500 2.00W e-ondem 22, FONDIZULATI=(POUSTREN EXAeL-€ on 23. PERETE INTEROR OW ZUMRE DE cAeiaDk 25 om 24 OSI! MOREE ZONE BB. TENCUALA NTEROSA /'5 em 25. PLANSEUON BETON ADNAT' 7om (27.ARMSTURA DE REZSTENTK NPLANGEU Decagnaruek ROeAT 2a.cALiken So. aabeine constauori SUTENCUALA PLANSFIEII 9 tom [B2CENTURADE BETON AAT TRAMUTIRA DE SEZETENTAR mm|FUNDATE DIN TALPI CU NER- URI CU SECTIUNE TRAPEZO! DALA PREFABRICATE DIN 3A SQZEREN OE FUNDARE G:FUNDATIE PRETABRICATA DNV BETO ‘ARMA (OMY TALPI CU_NERVUR!) 17 ARMAFURA De REZISTENTA In FUNATIE Z T "T.CARTON ONDULAT 24-ROSTUR! CU MORTAR ZIOARE ‘grows (ours cer ‘abit Go vader b 20cm GOR EERO Coeteelinete Fendi Mah CS ‘elas Sos enongcurr | Abetastanes aoe" fara BeOS faeces ron Atercschy SERRE onal 9c cdots IMPLTURA DE tT BATU ZERu a Renee Ne martes) a10cr ; a.uine Kear (rue Bey) &A FRAC SET BUG FOT AL aoe ay oat Sioa consTrucTe "86 UA ec sa ial Tema oF zeunivs 2 Bee ERI AeNTS Gere cb i Ry S4ETRER! @8 nm }) 26.FLANSEY DEBETEN ARMAT#7er,4. Fundafil pentru construefii amplasate in ferenuri macroporice loessoide cu deformafii mari 4(67). Fundatie sub un zid exterior de cdrémidé, realizaté din bloc de beton simplu si centuri de beton armat Destinatic Furdatia tealizaté din bloc de beton simplu gi centuri de beton armat este destinaté preludrii_ si ‘tranimiterii la solu! macroporic (loessoid) a ineBredri- lor de pe zidurile extorioare de cérdmida ale con- structillor cu subsol, ovind structura de rezistenté din pereti portenti, executati din zidarie sou beton. Matericle folosi Pentru realizarea blocului de fundatie se foloseste beton B75, iar pentru centurile de beton armat se fo- loseste beton B100 aimat cu bare metclice de ofel- batcn OB37 sau PCS2. Pentru hidroizolatia rigidé ori- rontala se foloseste mortar de ciment 600 kg/m, in trei straturi, si apa-stop. Dimensionore constructivis Indicafile spocifice constructive 0 referd lo letimea B c blecului de fundotie, determinata de gro- simea zidulul pe care il sustine, axat pe blocul de fundatie, si de oosibilitatea executarii hidroizolatiel exterioore, Th cazul unui zid exterior de cérdmid’ gros de ‘fp c&ramida (37,5 cm), la care se adaugé cite 17~ 18 cm de fieccre parte a zidului, rezulté pentru blo- ul do fundatie o litime de ~ 75 em. Centurile de beton armat vor avea indljimea de 20 em, cea de la boza zidului, si de 15~20 em, cea de la ‘rivelul plangeului de peste subsol, iar latimea cit cea a elementului portant Tehnologic executiei Fundajia din bloc de beton simplu si centuri de beton crmat, de sub zidurile extericare ale construc- lllor cu subsol, situate in terenuri macroporice (loes- soide) si avind structura de rezistenja din pereti por- tanti din ziddrie sau beton (fig, 67), se realizearé urmatoarele faze de executie, de dupa saparea sub- folului | ® rasarea si * spdlarea gantului de furdatie ; ® turnarea $i ® compacterea in straturi a betonului din blocul de fundatie, cu * nivelarea 31 ® verlficarea orl- tontalitatii ultimului strat ; ¢ aplicarea unui strat de hi- droizolotie rigidd orizontald, in grosime de 3. # ridicarea zidulul de protectie a hidroizolatiel, din c&rémid& asezaté pe lat si ev mortar de ciment © aplicarea stratului suport al hidroizolatiei elastice verticale si, dup& uscare, @ amorsat cu bitum taiat saucu suspense de bitun filerizat (SUBIF);* lipiea hidee elastice verticele ; @ executarea cofraju- ta laterald a centurii de beton armat de la 222 hoza zidului : ® azezarea armaturii centurii pe stratul de hidroizolatie rigid ; * tunarea si® vibrarea beto- ului in centura de lo’ boza ridului axoté pe blocul de fundatie : # corstruirec zidului portont exterior de crdmida, de la subsol si, pe masura ridicdri, acestula, © indesorea stratului de protectie intre hidroizolatie si tiddrie ; # executarea cofrajului pentru _centura de beton armat de la nivelul plongeului peste subsol si # pentru placa plengeului de Beton armat de peste subsol ; @ asezarea armaturii ceaturii pe ridario de chramida, si plangeului de beton armat pe cofro} ; # tuorea 4 @ vibrorea betonului in centura de beton ‘crmat de lo nivelul plangoului de peste subsol si in placa de beton armat © acestui plangeu ; * decofra~ rea ; ® spre exterior, pe partea inferioara a zidulul portant, se aplicé o hidroizolatie rigidé pind la cel putin 20 cm deasusra nivolului trotuarului dupé core © se executa trotuarul; ® spre interior, lo subsol, se toarnd placa-suport a pardoselii subsolului din ‘be~ ton B50, in grosima da 10 em, pe ® un strat filtrant de pietris, peniru ruperec copiloritétii, gros de 10~ 48 cm, aplicat pe sol 31 * acoperit cu un strat de hirtie 125 g/m, carton sau impislitura bitumoté, sau folie PVC (asezaié in continuarea hidroizolatjet orizontale ‘oplicata pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Fig. 67. Fundafie sub un zid exterior de c&rémidd, realizaté din bloc de beton simply si centuri de be- ton ormat. Sectiune transversold : teren de fundare ; 2 — fundatie : 3 — hidroizelatie rcidé 4 -"eenturé.ée beton arnt ; 3'= io exterior lo 6 ~ plongeu ds baton armot 17 = 2d eiterir fo pacar Hed de potedie : 9 = stict suport 10 ~ hdroiolote elas $eB verticals + 11'~ stot de protecie | 12 — Fsie wplmentar’ de carton bitumat : 13 ~ tercuald extetoord ; 1 — hidraoltie fgidé verticela 15 — dep de Situn > 16 ~ aslolt turnot 1 place totuay | 18 ~ boloit; 19 = placa suport © pordosei tubsolulul: 20 ~ pietis 21 — arat de separareFUNDATIE AMPLASATA IN TEREMUR] MACRO- PORKE (LOESSODE) (U DEFORTATI rR : (sub un zid exterior, la con | structie wv subsol) 8 ALPSREA APLAATAT! geD-ten ‘Braue Foy ie iat) “Suro FAROOSEALK 890 gene © PAOOSAA MENT M00 ge-2om Teun 0B (® TENCUALA NTERIOARK ge-2em {@ Strat SUPORT MOROZOLATE M50 u5-2em erect 9} mast g Foracalve “asc caca.s Homozocaye ELism@A VERTcALA PRTC HORTAOITE sem Fe SIPLRENDRK, ARTIN ASFA, TTROTUAR ASAUT TURNAT ge-23 zn pent23% LACK BETEN, TURNAT (TROT AR) BD gsi BALAST MART ge8DonFUNDATIE ATPLASATA TN TEREHURI TIA ROPORKCE a {LEESSODE) GU DEFORMATIL TAR! (sub un zid ex-:268). Fundotie sub un zid interior de cdramidé, realizata din bloc de beton simplu si centuri de beton armat Destinatie Fundatia realizaté din bic de beton simplu ji conturi do beton armat este destinaté preluarii fi tansmiterii ‘a solul mocroporic (leossoid) a incdred- flor de pe tidurile interioare de cdrdmida ale con- struciilor cu subsol, avind structura de rezistenta din pereti portanti din zidarie sau beton. Consideratiile privitoare la terenul de fundare, precum si le masutile specifice de consolidarea so- lulvi (compactari la suprafaté sau in adincime, ame- rejarea de perne din pémint compact sau din pi- mint stobilizat cu ciment etc.) si de rigidizare o fur Aatillor, sint oceleasi cu cele indicate lo fundatia si niilaré ‘de sub zidurile exterioare, expusd anterior. Materiale f ie Pentru realizarea acestel fundatil se folosese ace: leasi motericle ca si pentru fundotia similaré de sub Aidurle etxerocre, expus anterior. lg realizarea tundotiei se va fine condifle care so cer satistécute de cdtre toate fun- stile, Indicayile specifics constructive se referd la litinea B a blocului de fundatie, care va fi de cel putin 40 cm 51 ia adincimea acestuio care va fi de cel putin 50 em, daca celelalte conditii de care tre- bule sa se tind seama la aceasté determinore nu ne- exit8 © adincime moi more. Centurile de beton ar- mat vor avea tndltimea de 20 cm, cea de la baza dului, yi de 15~20 cm, cea de la nivelul planseulul ds peste subsol, iar latimea eit cea @ elementulyi por- font; ele vor fi armate longitudinal cu 4-8 bare 2 1...16 mm gi transversal eu etrieri @ 6 mm la 20- Ben, Tehnelogia executio’ Fundatia din bloc de beton simplu si centurl de beton armat, de sub ridurile interioare ale construc- filor cu subsol situate in terenuri macroporice (loos- Soide) si avind structura de rezistenté din pereti por- tenti din ridérie de caramidé sau beton (fig. 68), se realizeaxé in urmétoorele faze de executio : * traso- tumorea $i jundatie, cu nie i_ultimului strat * oplicarea unui strat de hidroizolatie rigidd, tn gre- ‘executarea cofrojulul pentru cen- tura de beton armat de la baza elementului portant ; * asezarea armaturii din centuré pe hidroizolajia ri- Gidé 33 # ridicarea ei pe purici pentru obtinerea stra tulul de beton de ocoperire a armaturii din centurd * turnarea gi © vibroreo betonului din centuré, cu # velarea si * verificarea orizontalitetii fefei superioare ; # executares zidului portant : # exscutarea cofrajului pentru centura de beton armat de la nivelul plangeu- lui de peste subsol si © pentru placa planyeului de be- ton armot de peste subso! ; ® ayezarea arméturii cen turii pe ziddiria de cdramida, si a plangeului de beton ‘armat pe cofraj si # ridicarea lor pe purici pentru cb- finerea stratului de beton de ocoperire a ormaturil; * tumarea $i © vibrareo betonului in centura de beton aimat de Ia nivelul plongeului de peste subsol ploca de beton armat a acestui planjeu ; © decofra~ rea ; spre interior, la subsol, se toarné de o parte side alta a ridulul placa'suport a pardoselii subso- lului, din beton B50, in grosime de 10 cm, pe ® un strat filtrant de pietris, pentru ruperea capilaritati, gros de 10-15 om, aplicat pe sol si # acoperit cu un stot de hirtie 125 g/m, carton sau impislituré bitu- mata, sau folie PVC (ayezatd in continuarea hidroizo- latiei orizontale aplicaté pe fundatie), pentru a im- piedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Ina- inte de tumorea betonului in plac, ® se pun spre 2i- dul interior seinduk pe cant; dupa intarirea beto- nului din placd, scindurile se scot si golul rémas in lungul zidului ¢ se umple bine cu mastic fierbinte de bitum, turnat cu canciocul. Fig. 68. Fundatie sub un zid interior de c&rémidé, realizaté din bloc de beton simolu si centuri de beton ‘armat. Secfiune transversaid : 1 ~ teen de fundere : 2 ~ furdatie : 2 —tidroizolatie gids orlzntclé ; 4° centuid de beton ormot 3 '~ id interior la fubtol : 6 ~ plargeu de beton armat: 7 ~ zi Interior la parter B'="dop de'bitam ; 9 ~'pleca suport a pardoselsubsolulu 10™ pets! 11"= stat de separa. 225FUNDATIE AMPLASATA IH TERENUR| MACROPORICE (LESSOIDE)U DEFORMATII MARI (sub un zid interior la constructie cu subsol ) PLANS 136 42. TENCUIALA TAVAN = tem, 12" moRtas Hh. MORTAR MEO (driscult siamorsath2em $$ FISE CARTON ASEALTAT LIPITA CU ‘BITUM 5 LTERMOWOLATIE (pies mowz 16. ORNZIGOARE 5:716-Glem LA 50:70 ‘cermut uscalséer nae OSE 8. FUNDATE B90 17. DUSUMEA OARBA (ecind 7 -FISE PISLA® 2m ween i 8 ARWATURL 68 @ 12-160 3 18. PARCHET LU#22Em 9. ETRERI 9 5mmLA 20-20cm Fhe 10 CENTURA BA DIN 8100,fu15-20cn 18 HIGROIZOLATIE:RIGIDA +3: ZIOARIE INTERIGARA DE CARAMIDAe2Sem Fi. TENCUALR WTERIOARAL scm J 22: CENTURA BA N0ON.20em sxnuosien Ge | 3 BOG D©@® 3. PLANSEU DE BA*7-10cm { DIBLU'DE LEN La Sdcm * TERMOLZOLATIE (plistiren ‘expondat)# Bom 5 S045 226FUNDATIE AMPLASATA IN TERENURI MACROPORICE 5 (LESSODE) CU see 5, (sub un zid interior la lo constructie cu subsol 1. TEREN DE FUNDARE 2 STRAT CE RUPERE A CAMLARITAT {pioliel# fem 3 -FOLE Pv sau RTE KRAFT 0+ Der PLACA as 5 TERWOZOLATE (pe, moe scot cet) ecm ONE # LARMATURL £3 12-16nm 3 -ETRER pom LA 20-3067 $0 \CENTURA B DN B 100,4-15-20en oe 5 arcs st omorsat iv Zon CAGE Caan ASeaLta er carta 16 .GRINZISOARE 5s716-9}emLA 50.79 (60-90)em 17 DUSUMEA, CARA sci golite “Zen 18 -PARCHET Us 220m 28 -TERMCIZOLATE (paistiren expandat)¢6-8 em3(69). Fundatii armate, sub zid exterior $i sub zid interior, din panouri mari, prefabricate din beton armat Destinatie Fundatiile armate de sub zidurile portante exte- tioare si interioare din panouri mari prefabricate din beton ormat, servese la. preluarea si transmiterea la solul mocroporie a ineétearilor de pe aceste ziduri ale constructillor (blocuri de locuinte, hoteluri, d- mine) cu subsol, parter 51 4 pind Ia 8 etaje, Fundatiile sint aledtuite dintr-un bloc de beton simplu, un cuzinet de beton armat la nivelul pardo- selii subsolului si o centuré de beton armat la nivelul plangeului peste subsol, la partea superlocrd o zidu- tilor de beton armat ale subsolului, care sustin pa- nourile mari, prefabricate din betonarmot, ale par- terulvi. La proieciarea fundatiilor trebuie $8 se tin’ seama de toote conditilie si masurile care au fost deja semnalate cu osazis expimerii alter fundaii am- plasate in terenuri sinilore. In cazul structurlor la care rezult’ pe bazd de caleule solicitéri importante, datorita tasérilor dife- renjiate, far acest tip de fundatie nu ore capocitatec de a prelua eforturile ce opar, se poate adopts o fundatie aleétuita in intregime din beton armat, atit pentru susfinerea zidurilor din panouri mani, prefa- bricate din beton ormat, cit gi a altor tipuri de ziduri (. fig. 69, b). Materi le folosite Pentru realizorea blocului de fundatie se folo- seste beton de marcd B50 sau B75, In cazul in care cuzinetul este neancorat si B100 atunci cind cuzinetul este ancorat in bloc ; pentru centurile de beton ar- mat se folosesie beton armot B100, armat cu bare de otel-beton OB37 sou PC52, iar pentru cuzinet beton armat B150. Hidroizslatia ‘rigida orizontala se exe- cuts din morter de ciment in 3 stroturi 600 kg/m? i apa-stop, iar hidroizolotia rigidé verticala se execute din mortar de ciment cu 158% adaosuri, ambele apli- cate po suprafota-suport bine curdjita gi stropité cu lun_amorsa; din morter de ciment si nisip cu dozajul 1/1 in volume, in grosime de ~ 5 mm, Dimensionare constructivé La realizarea fundatie! se vo tine seama de toate conditiile care se cer satisfécute de catre toate fun- datille. Incicatiile specifice constructive se referd lo lajimea B a blocului de fundatie, determinaté atit prin colcul, cit si prin posibilitotea inscrierii unghiu- lui « de repartizore a cforturilor transmise de catre curinet, Indltimea cuzinetului va fi de cel putin 30 em, jar raportul h/b, dintre inaltimea $i ldtimea cuzinetu- /a fi >0,25. De asemenec tangenta unghiulul 3, data de roportul dintre indltimeo cuzinetului si lati- mec cu care acesta depaseste lateral fata zidului de a subsol, va f 2/3. Centura de beton armot de ia nivelul planseului peste subsol va ovea o inaltime de 25-35 cm si se armeazé longitudinal cu bare din ©0837 © min'10 mm, ior transversal cu etrieri B 6. 8 mm dispusi la 25 cm distanta.— i 1 e Barele longitudinale se petrec intre ele, Ia inter- | sectile centurilor, pe o lungime de cel putin 30 dia- metre, Curinetul se armeazo longitudinal $i tronsver- fol cu bore J > 10 mm disouse Io 10-25 cm Docé apar eforturi de intindere intre cuzinet si blocul de beton simplu cuzinetul se ancoreaz6 in blo- cul de fundafie printr-o armaturd de acoraj din otel- bston cu @ 12-16 mm. Grosimes hidrozolatie! rigide orizontale, opli- cot oe {ole superioerd onzontala ¢ cuzinetulul, va fide 3-4 cm. ior grosimea hidroitoletiei rigide ver ticola, apiicata pe soclu, va fi 4-6 em. Tehnelogia executici Fundatiile armate, de sub zidurile portante exte- tioare gi interioare din panouri mari, prefabricate din beton ormat, cle constructiilor cu subsol si 4 pind Je 8 etoje (fic. 69, a) se realizeazt in urmétoarele fare de erecutic, ulterioare excavarit subsolulul : * tro- farea si ® 50 om, Centurile de beton armat, previzute la nivelul pardoselii subsolului si lo nivelul plonseului peste subscl, vor cveo latimea elementului portant si indl- fimoa de 25-35 em, find armote longitudinal eu bare D>10 mm, petrecute pe cel putin 30D de o parte $1 de alta 0 intersectérii centurllor (y. fig. 40,b), $i transversal cu etrieri 2 6...8 mm dispusi la 25 em distanta. Tehnologia executiei Fundotic amplasata in terenuri compresibile, de sub zidurle interioore portante ale construcfilor cu subsol gi avind létimea L-< 1,50 m (fig. 70), se rea- lizeazi in umatoarele faze de executie : * trasarea si sporea santului de fundatie, de Iétime L< 1,50m side adincime 2 75 cm ; ® turnarea si ® compaciarea in straturi a betenului din blocul de fundatie, cu © ni~ velarea si ® verficorea orizontalitajii ultimului strat © executoroa cofrajului pentru centura de beton or mat de lo toza elementului portent ; ® asezarea or- maturii din centurd pe betonul blocului de fundatie 31* ridicares ei pe purici pentru obtinerea stratulul d ‘acoperire cu beton a arméturii ea betonului din centura armaté, cu # nivelarea si * verificarea orizoniclititii fefel superioare ; ® aplica- ea _unei izolatii hidrofuge pe fafa superioaré, orizon- talé, a centurii armate, conform tehnologiei indicate in cazurile similore anterioore ; # ridicorea zidariei ele- mentulvi portant de Ia subsol pe stratul de protectie @ hidroholatiel ; ® executorea cofrojului pentru cen- tura de beton armat de la nivelul planyeului peste subsol si © pentu placa de beton armat a planseului peste subsol; * asezorea armaturii din centuré pe ridaria elementului portant $1 a atmaturii plangeulul Pe cofraj, $i # ridicore lor pe purici pentru obtinerea betonului de acoperire a arméturilor; * tumarea $1 * vibrorea betonului in centurd si in plangeu ; # deco- frarea ; * ececutarsa umpluturilor compactate intre fefele latoralo ale centurii armate de la bara elemen- tului portant si peretii sapaturil, La subsol, de 0 parte si de alta o zidului # se toama placa-suport a pardoselii subsolul indicotiiler date in cazurile asemanétoare prezentate anterior, tunarea 41 @ vibra~ Fig. 70. Fundaie sub zid interior de cérémid& ; late mea fundofiei < 1,50 m, Secjiune transversalé : 1 ~ teen de fundoie ;? = fundave 3 ~ certurd de beton of not 2 stat suport; § ~ hidroizolave “elasticd O'S ‘arate proteciee! 7 = if ter to subse! feu de beton erm 9 ~ aid interior lo poter Siam’ 11 place super @ pordosall subeot 13 = umpluw’ compoctot 14 — sat de seporre. 234FUNDATIE AMPLASATA IN TERENUR| COMPRESIBILE (sub un zid interior la constructii cu subsol ) Qe GE BLOC FUNLATIE RIGICA as0IL<: STRAT Ob RUPERE § CAPLARTAT iets] » em HipTIE KRACT SAU POLE. PVE PLACA: SUPORT A. PARDOSEL NRE FIN USCAT 23. PLAC! RUMGETON (FIBROBETON| ‘505035 em MCRTAR NSO+ tom PARCHET LU 1,50 m Destinatie Fundatia de fafa are oceeasi destinatie ca si fundatia similaré prerentaté anterior. Spre deosebire de aceea, care avea baza laté de moximum 1,50 m, si elementul portant de la subsol era delimitat, atit Ja bard, cit si la partea superioard, de centurl ar- mote, presenta furdatie este constitulté dintr-o talpa ‘amota, avind 0 latime L > 1,50 m, elementul portant de la subsol fiind delimitat lo partea superioard, la nivelul plongeului peste subsol, de o centurd armaté. Cele ardtate la fundatia precedent in legaturé cu terenurile compresibile sint valabile 3i in cozul de faté. Matoriale folosito Pentru realizorea fundatiei se folosesc aceleasi materiale ca la fundotic similara prezentatd anterior. Dimonsionare constructivas la reolizarea aceste! fundotii so va fine seama de toate conditile care se cer satisfacute de cdtre teate fundatile. Indicatiile specifice constructive se referé la dimensionarea fundatiei ormate, a cérel tolpd are o latime B>> 1,50 m 41 indlimea h > 40 em, find ined necesard si verificarea adincimii minime de incastrare a fundatjei, mésuraté de la pardoseala subsoluli, tinind seama de fenomenul de refulare. Centura de beton armat, prevézuté le nivelul plan- geului peste subsol, va avea létimea elementului por- tant si indkimea de 25-35 cm, find armata longitu- dinal cu bare 2 > 10 mm, petrecute pe cel putin Bde o parte $i de alta a intersectii centurilor (fig. 40,6) gi tronsversal cu ettieri D6...8 mm, dispusi la 25 em distants. Tehnologia executiei amplasatd. in terenuri compresibile, are portante ole constructiilor ou subsol ¢\ ovind litimeo L> 1.50 m (fig. 71), se rea- zeazd in urmétoarele faze de executie : ® trasarea fi * sSparea santului de fundatie de létime L > 1,50 m ide adincime 3 45 em; * tumarea, * nivelarea fi * verficarec orizontalitétii betonului de egalizare : # asezarea arméturii de la partea inferioard o fun- datiei, pe betonul de egolizare, si * ridicorea el pe purici pentru obsineree stratului de beton de acope- 237 rire a arméturii ; * turncrea si ® compoctarea beto- nului din fundatie, cu ® nivelarea si verificarea ori- zontalitéqii fete! superioare ; * aplicarea unei hidro. izolotii pe inteaga suprafata a blocului de fundat (talpé), conform tehnologiei expuse in cazurile asem nétocre antericare ; ® ridicareo zidului portant de lo subsol, pe stratul de protectie a hidroizolojiel ; © exe~ cutarea cofrajului pentru centura de beton armat de la nivelul plangeuiui peste subsol, si ¢ pentru placa de beton armat a plangeului peste subsol ; © asezare armaturii din centurad pe zidéria elementului portant fi a armaturit plonseului pe cofraj si ® ridicores lor pe purici pentru objinerea betonului de acoperire a armaturilor ; # tumarea si @ vibrarea betonului in cen- turd gi in plongeu ; * desofrares ; * turnorea betonu- lui de umpluturé de 0 parte side alta azidului de la subsol, pe létimes fundotiei ; ® tumarea placi-suport {© pardoselii de lo subsol, din beton B50, in grosime de 10 cm, pe ® un strat filtrant de pietris, pentru ruperea cavilaritatii, gros de 10 cm, © ocoperit cu hirtie 125 g/m? carton sau impislituré bitumats, sau folie PVC (asezata in continuarea hidroizolatiet orizontale aplicoté pe fundatic), pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment din beton. Inainte de turnarea be- tonului in plocd, # se asazi spre zidul interior scin- duri pe cant; dupa intérirea betonului din placd, @ scindurile s0 scot gi golul ramos in lungul zidului @ se umple bine cu mastic fierbinte de bitum, turnot cu conciocul. pay x 2 a4 € = ® ye Fig. 71. Fundatie sub un zid interior de cdrémidd ; léfimea fundatiei > 1,50 m. Sectiune transversalé 1 = teren de fundare ; 2 ~ strat de egolizare ; 3 — fundotie 42> emaura in fondajie | 5 — stret suport: 6 — hdrosalel Chostied orzoniald ; 7 — strat de protectie ‘id interior fa subsol ; 9 — centurd de beton armat ; 10 ~ planyey de beton fomot peste subsol ; 11 — aid interior la parier: 12 ~ beton de Umpluwra ; 13 — dop de bitum : 14 ~ placa suport © pordosel Ssubsolul : 15 ~ pletig: 16 — stat do saporore.FUNDATIE AMPLASATA It TERENURI pLanse 103 COMPRESIBILE (sub un zid interior la contructii cu subsol ) TEREN OF FUNDARE BETON DE EGALIZARE 825¢5-10cm FINDATIE CONTINUA. ELASTICL OE BAL L>150m) BETON DE UMPLUTURA 825.035 MORTAR MSD Ideigcut §1 arorsot cu Bir title 2em ARMATURI @>10mm LA 15m ARMATUR 4-8 o7 10mm OB 37 STRAT DE RUPERE & CAPILARITATH pietrisieaem -HRTIE KRAFT SAU FOIE PVC DOP DE BTUM* 2cm 1 2 a. « 8. 6 % 9 PLACA-SUPORT A PARDOSELI BSOs10em HOROZOLATIE ELASTIC 2stecast + +3str tum MORTAR DE PROTECTIE A MIDRO PARDOSEAUA DF NCRTAR NTOO Isclivisit si reat 2em PLANTA 10-t8em FIRE 910mm LA 25cm BORNE MTERDARA DE CARAMIOK.2em PLANSEU B A*7-Iem 23em TENCUALA INTERIOARA#15em CENTURA BA BIGD #Z-300n ther inden SheFUNDATIE AMPLASATA TN TEREWURI CONPRESIBILE (sub un zid interior lo constructii cu subsol ) TEREN DE FUNOARE BETON DE EGALIZARE 82505-1 78cm OB 37 STRAT DE RUPERE A CAPILARITATH 4 Ipietns ieB om att ty stip, cH sh| | 2(73). Fundatie rigid, cu bloc de beton simplu, cuzinet de beton armat si placé metalica, sub stilp de metal Destinatio Fundotile rigide izolate, cu bloc de beton sim plocd-metolic plu, cusiner de beton armat si sint desiinate preluari si transmiterii de pe stilpii de metal utilizoti i strustilor industriole sau civilo cu scholet_ motelie. Stilpii_metalici izolati pot fi utilizati si in cadrul tunor constructii din ate materiale, de exemplu pen- tru sustinerea unor copertine sau plansee de dese dere mare, ori unde se cere un gabarit redus pentru © nu impiedica vizibilitatea, de exemplu in sali de bibliotesi, ce spectacole etc. Majeriele folorite Pontru realizerea ocestsi fundatii se folosese : beton simplu de marca B100 pentru blocul de fun- date in care se arcoreazs cuzinetul de beton armat beton crmct B150 pentru curinetul de beton armat bare de ofel-beton OB37 sou PCS2 pentru armatura cuzinetulul de beion armat; buloane din bere ro- funda de aja, fletate la unul din. copete si previ- tute lo collalt coost fie cu un citig crept dle anco= rore, fie cv plach sudata de ancorere ; plac me- tolicd de baz5, pe care se sudeaz6 elementele vert- cole ole stipulu! de metal. Dimensionore constructiva La realizarea fundatiel se va tine seama de toate conditile care se cer satisfécute de cétre toate fun- dotile. Indicatile specifice constructive, se relerd la dimensiunile blocului de fundatie, de beton simplu indltime minima trebuie 28 fie H > 40 om i latina B, stabilité prin calcul, este determinata si de unghiul x de reportizare a eforturilor. Cuzinetul_ de boton crmet so dimantionanzs 4i se armeaz confarm QOM 229 Fig. 73. Fundotie rigidé, cu bloc de beton mpl, beton armat (care urmeozd). Placa metelic’, solida- Fizaté prin sudura de stilp, se dimensioneaza tn func- fie de forma si dimensiunile stilpului metalic, si de incdrearile pe care trebuie sé le suporte aceste, pre- cum si de eventuala sa intarire cu pléci sau corniere sudate care reduc deschidorea de incovoiare a pléci. Grosime minima a plécii ve fi de 20 mm, iar dia- metrul buloanetor de ancora) de 25-30 mm la soli- citéri mici, 51 va putea ajunge la 60-80 mm pentru solicitéri mari. Lungimea de aderenjé. tie’ buloa- nelor se determiné prin calcul ; ccpétul jel, core intra in beton este fie indoit in unghi dropt, fis pre- vazut cu placa de repartitie sudeta simplu de capa- tul bulenului de ancoraj sau intérita cu contratige metalice de rigidizare (plécute sudate de bulon si de placa de repartitie ~ fig. 73, 6). Tehnologia executiei Fundotio (lig. 73, a) se realizeazi in urmatoarele faze de exccufie + * vascres si * sdporea gropii in fundatie ; © turnarea si # compoctorea in stroturi a betonului din biocul de fundatie, cu # nivelorea gi * vorificarse orizortalitati ulimului strat ; # ingloba- fea in betonul fundatie’ a oncorajelor. din cuzinet, care se prevad in cazul opantiei efortuilor de intin- dere 51 a buloaneler de ancora} o plécii matalice, pa- aitionate exact, conform proiectului de montaj ; ® exe- sutarea cofrajului pentru cuzineiul de beton armat ; © asezarea arméturii cuzinetului pe betonul blocului de fundatie si ® ridicarec ei pe putici © turnarea gi © vibrates betenului in cuzinotul do beton armat, cu nivelarea si # verificares orizontalitatli fetel superi- oare ; ® agezarea pe pene metalice c placii orizontale 0, bozei, $1 # aducereo ei in poritia definitiva : @ um lerea completa a spotiulul dintre placa orizontali a ime de 30-60 mm 3i chiar mai mul; * decofrarea 5 * in jurul cuzinetului de beton armat, pe inéltimea acestuic, se executs 0 umpluturd compactatd, © se asterne un strat filtrant de diets, peste care ® se ‘ofteme un strat de izolore gi ® se toornd ploca-suport © pardeselii, gioasa de 10 cm, din beton B100, armat construct. cuzinet de beton ormat si plocd metalic’, sub sttlp de metal : 1 — sectine tranwersalli: b — bulos de oncom): | eu fey de fundore ;'? ~ tundotie de beten 8 50 (eloc) ; 3 oro} curnot bitum ; 17 = ‘placa suport © pardoselii 12 ~ pietris : 6 = pleed metelied : 7 bulon fix ancorat_in fundetie ig drept de ancorera Il cu placé de repartitie: 1 ~ te- cuiinet de beton ermat 4 — armature in cusiret; 5 — on £8 - stp de meol 9 ~ sudutd 10 — dap de 13 — umpluturé conpactats ; 14 ~ sot de separare 243aliens 4 Lr stony wer-aunt tes sana MOSES sarkm GplOT NO wm! LILLE (5 anda 20 LAO AHN® rvesre ser o00 ® rovber writ oc scare © wewrene ceri antur | sree rasta rare carnaigarn rere ~ D rics DETaN 100 areca coer ae 0 | © rmuposcae opener scuitonston © sae marr (rae r2¥) Ma © por 0c ar ox-n0 © cuzner ocraw appar t150 © reaca memLsa rex ee dion ® excor cvrmaza asco hy rvone ® ounme arto ® orp rome T-0 Graco vt) ® rave oc mor scare 9 par rece 40 (370 oe nm) Bh . ONRZOUTIC MLA Fm ii se MOD aca PLANSA 148 Mer Bs Rad Me3(74). Fundatie rigid’, cu bloc de beion simplu $i cuzinet de beton armat, sub stilp de beton armat Des Fundatile rigide izolate, cu bloe de beton simplu si cuzinet de beton crmot sint destinate preludrli si transmiterii la sol a incdrcdrilor de pe stilpii de be- ton armat ai structurilor cu schelet portant de beton armat sau ci itructurlor pe cadre, tunel cind pre- siunea admisibilé pe teren este mai mare de 1 kgt/em? Fundatiile de acest tip pot fi folosite si pentru stilpii de beton armat care pot apérea in alcituirea multor tipuri de cladiri civie si industriale curente sau speciale, constructii cu. plangee-cluperci sau plangee fara grinzi la core placa reazema pe stilpi prin intermediol copitelurller. Materiale folosite Pentru reolizorea acestor fundatii se folosesc : beton simplu B100, pentu treapta superioard @ blo- cului de fundotie in care se ancoreazé cuzinetul de beton armat $1 beton B90, respectiv B73 pentru trep- tele inferioare : beton B150 pentru cuzinetul de beton armot ; bare OB37 sou PCS2 pentru curinetul de be- ton armat. Dimensionare constructi La reolizarea fundatiei se vo fine seama de toate conditile care se cer satistécute de catre toote fun- Indicatiile specifica constructive se referd la dimensiunile blocului de fundatie (v. fundatia similaré de sub stilpi de metol, prezentotd anterior); In cazul in care indltimec fundatiei este > 60 cm, aceasta se executd in trepte, dar nu mai mult de trei, inalte de cel putin 30 em. Roportul H/L este egel cu tangente unghiului x de repottizare a eforturilor $i trebuie sé respecte valorile de mai jos tp. petra eee oe emacs Curinetul de beton armat ore forma de prisma sou de obelize cu boze prismaticd si se reslizeara din beton B150 ; el cre inaltimea minima h > 30 cm 1 roportul h/> > 0,25 ; raportul dintre inaltimea cu- Zinatului si létimea cu care acesta depdseste pe fie- ure laturd ldtimea stilpului de beton armat trebuie Sie hl! > 4s. Pentru ca in cuzinet 38 nu fie nevoie ce bate ridicate, trebuie ca raportul h/! > 1. Este de asemenea indicat co b/B=0,55.....0,65 otunci cind blecul are © teapts si bi cutinctului a Ceri mustétiler arméturii stlpilor pe lungime de cel Putin 20 ori diametrul armaturi longitudinale. Armarea cutinetului la partea lui inferioord se face cu o plasa de bare drepte de otel beton @ > 10 mm, dispuse parclel cu loturile, la distanta de 10-25 em. Ancora- fee cutinetului de beton armat in blocul de fundojie se face atunci cind intre cutinet si blocul de beton simplu apar eforturi de intindere Tehnologia executie Fundattile rigide tzolate, cu bloc de beton simalu, si cuzinet de beton ormat, de sub stilpii de beton ar- mat aj structurfor cu schelet portant de beton armat sau ai structurilor pe codre (fig. 74), se realizeazd in urmatoarele faze de execujle * tasarea 31 * sa- parea gropii de fundetie ; * turnarea si # compacta- fea in straturi a betonului din blocul de fundatie, cu maiuri grole sou cu pervbratoore ; * executarea co- frojului pentru treapia de beton. in cazul in care, fundotio se executa in acest fel si apoi, in aceostd varianté, # turnarea betonului din treapié, # nivelarea 41 © verilicarea orizontalitati fetei superioare 0 beto~ hulu si # inglebarea in betonul ‘undotiei a ancoroje~ lor din cuzinet ; @ executorea cof-ajului pentru cuzine- tul de beton armet ; * asezorea armaturii cuzinetulul Pe botonul blocului de fundotie gi © primului tronson din armétura verticala (longitudinalé) a. stilpului de beton armat, si @ ridicarea lor pe purici pentru obti- nerea stratulu' de beton de acoperica o armaturlt * tumarea gi # vibrarea betonului in cuzinetul de be- ton armat 91, fixareo in poritie verticolé a armatur stilpulul ; # decofrarea ; # executorea umpluturii com- pactate intre fundatie si peretil sGpaturii; * exccuta fea stilpului do boton armat : ® in jurul silpului, pe sol, se agterne un strot fltront de pietrs, pentru rupe- rea capilaritapi, gros de 10-15 cm, ® se acopera cl un strat de hirtie 125 g/m?, carton sau impistitura bi- tumatd, sau folie PVC (asezat in continucrea hidro- lrolatiel oilzontale apitcats pe fundajie), pentru @ impiedica scurgerea lapielui de ciment din beton_si @ se toarné placa-suport a pardoseli, din beton B 50, in grosime do 10 em. Fig. 74. Fundatie rigidé, cu bloc de beton simply si cuzinet de beton armat, sub stilp de beton arma, Secfiune fransversala : 1 = taron de funders; 2 tinat"de belon ormet : 4 — armétur® in eusinet 5 — ancoro) Euthet 6~ allp de Beton ormat : 7 — ormétur® in slip 4 ="dop de bitum : 8 — "pleco mupot @ pardreli,subtol int 11 umplitard compacotl | 42 — sot de sepa beton simpli: 3 = ou 206vaaus® WvewOWte (§ LNDSIe0 WZ 405W eLeON © uazennin d0d © Oreo? ae ne yar @ wuss. HOSEN Bee JBOANS 7OVIG 8 "2 e(20I0h) veno2| AVY HOLS HIATUS ANS ITHAY NOLEE Gy 30 13ND 6 Manis NOI 30 0TE No “vaIOR 31d3uL NI alivaNN ‘601 WSNVTaub stilp de ba FUNDATIE IN TREPTE(75). Fundatie elastica de keton armat, prismatic’, sub stilp de beton armat Fundotia elastic’, izolata de beton ormot, pris- giicd, de sud sillpii de beton ormat are aceeasi inotie co si fundotia rigid cu bloc de beton, #1 iinet de beton armat, prezentata anterior, si se fo~ fe in cadrul ccolores tipuri de constructil atunel d incarcarile sint marl, Spre deosebire insa de | fundota de ocest tip este indicat’ in toate juris in core, din anumite motive (de exemplu ‘dicot al opel subterane, oresiuni efective mari Tefen) se Impun l&imi mark de fundotio gi adincimi de fundare, Forma prismaticé se foloseste pentru fundatile avind suprofaja bazei mai mica sau cel sult egalé cu 1.2, Materiale folesite Pentrs reclizarea ccestei fundatii se folosesc ‘beton armat de marca B > 150 3i care poate ojunge ind la marco betonului din stilp ; bare de ofel beton 0837 sau PC 52 sau plase sudate din STNB sau PB , beionul de egalizare este B25. Dimensionare constructivs La reolizsree fundatiei se va fine seama de toate catre toate fun | date. Indicatila specifice constructive, se refer’ la | dimensiunile fundatiel: inélhimea minima va fi He 30 cm, tor lature bare’ fundatiet va ovea dimen “Gunes moxind B-< 1,0 m. Pent asigurarea ro “Giatinecesare fundatiei in vedereo repartizarl pre- “Gunilor pe teren co §! pentru reducerea consumului de ojel, este indicat co raportul H/B= 0,25... .0,35, écind inutile verificares Io forja tUletocre. Armarea fundotiei se face lo partes Inferioard, cu un gratar din bare dreote dispuse paralel cu laturile, cu Qmin> 10 mm sila diston& de cel mult 25 em intre bare, " Frocentul minim de arnare pe fiecare directie va fi de 005%} roporict la sectiunea Bho. In locul plasel de bore drapte. se pot ulliza ploso sudate din STNB sau STP3, Armétura stipului se cobooré in fundatia prismaticé pina la nivelul grétarvlul de bore drepte Ye le bozo fundatisi, Sind inglobaté in betonul fun- dajiei peo lungime de cel putin 20 ori diometrul gmsturi longitudinale. Partea orizontalS a barelor Yetticale (longitudinale) din stilp este orientots spre | caltule furdatiei, pe bisectocrea unghiului respectv, | Grosimec stratulut de beton de egalizere va fi de 5-10 cm, Tehnologia execu! Fundato elasticd izolaté, de beton armat, pris- maticé, de sub stipii de beton armat, oi structurilor @u schelet portant de beton armat, sau al structurilor pe cadre (fig. 75), se realizeaxd in urmatoarele fare Ge execujie: ® trasarea gi © sBparea gropit de fun ‘ tumnarea, # nivelarea si ® verificares orizon~ strotului de betor de egalizare ; * ayezorea forméturi fundotiel sia primului tronson al ormaturii cale (longitudinale) « sfilpului, pe betonul de egalizare, 3 ® ridicarea ei pe purici pent cbjine: rea stratului de beton de acoperire a armaturi : © tumarea si ® vibrarea betonului in fundatie, cu ® nlvelorec fetei superioare gi * fikarea in portic Neticala a armaturi stilpulul ; ® realizaree stipului. Th jurul stipului, pe sol, ® se asterne_un strat fil- rant de pletris, pentru ruperes copilaritayi, gros de fe ccoperd cu hirtie 125 g/m’ carton ture bitumata, sau folie PVC (asezata in Continuorea hidroizoletiei orizonicle aplicata pe fu datie), pentru a impiedice scurgerea laptelui de ment din beton, si ® se toamé placa-supor pardo- selii, din beton B 50, in grosime de 10 cm. Inainte de turnarea betonului in placd, # se pun in jurul stilpului scinduri pe cant ; dupa intarirea betonului din plocs, @ scindurile s2 scot si golul rdmas tn jurul stilpului ‘* se umple bine cu mastic de bitum, turnat fierbinte cu canciocul Fig. 75. Fundajie elasticti de beton armat, prismatic, ‘sub stilp de beton armot. Sectiune transversalé 1 = teren de fundore ; 2 — stat de egolizare ; 3 ~ furdote + ati de baton armat : 6 = or. "placa suport o pardo- ell subsolukal | 9 — plot: 10 ~ stot de seporare 249PLANSA 151 FUNDATIE ELASTICA DE BETCON ARMAT PRISTATICA sub stip de bekon ormat Dre swat PeV St BP enone DAUNDAE Ba Bom TDARHAT Ae nore aon TBBE ON De EAUZIRE 258000 dae ar cena pe dtr ‘sh? Feetefocn) UAL NTEROARA «tc Fh asin INFAGURARE SAMA warm BARA 08 STLP p wena ‘STL? BA Baz, 00cm DE MLM «zen PARKBENA OE CARA opera GOMER DE POZAucen™® 5D (QPLA DN BSD gusme cn sant ‘parece fre 4163 bored reste GDPLINTA, caramels osezo pe ADTEREN De RANDARE deme H230cm Estantece de presinea nax be ae jse| thar ie =} NOT Ra eee ce aeIENGUALA NTEROARA Sem DETRERA sme DINALRARE Spot osarmn DBARA OB STLP e280 SSILF aA Banas ovxm @DNP De ATMs TRRMLOREALA DE CARAMDA osezaia pe ot B MORAR DE POZA. cen 50 9 PLAC ON BSDapier agot St gavel ie FUNDATIE ELAST(A DE BETON ARIAT PRISTIATICA sub n de Mt zn “Ogee RINNE TL HRTIE KRAFTsas folePCY 17 STRA_ CE ETB a ee ene 13) “UNOATE BA By * SETON OEEGALZARE es ARMATLR 10 moredte le TOFLNTA conic es5(76). Fundatie elastica de prismaticé, cu pante de beton armat armat, ub stilp Fundatia elasticé tzolaté de beton armat, pris- maticd, cu pants, de sub stilpii de beton armat ore aceeasi destinatie co si fundatia similara anteriooré si se foloseste in cadrul acelorasi tipuri de con- stuctii $i pentru aceleasi caruri semnalate, otunct cind incéredrila sint mari. Forma de prisma cu fata supetioara tesita (cu pante) este indicata pentru fun- dotiile care au suprofota talpii mai mare decit 1 mé, Materiale felesite Pentru realizarea aceste! fundatii se felosere azeleasi materiale co si pentru fundatia asemané- toare prezentaté anterior. Dimensionare constructiva Lo realizarea fundatie! se va tine seame de toate conditille core se cer satisfacute de citre toate fun: dotiile. Indicatiile specifice constructive se referd la dimensiunile fundatiei : indl\imea minima vo fi de H>30 cm, iar indkimea la marginea fundotiel HHA... HI2 51 de cel putin 20 cm; latura ba- zi fundotiet va oven dimensiunea mai mare de 4,00 m, latimea bazei determinindu-se pe bara in- carcérrilor si a presiunit admisibile o terenului. Valo- rile se rotunjese ka un multiplu de 5 cm. Co fi la fundatic similord precedents, raportul HIB este indicat s& aibé valori cuprinse intre 0,25 $1 0.35, valorile lui minime find urmatoarele : mai docé rezulti din calcul. Lo foto superioaré @ fundotiei se prevede 0 amatura constructivd, com= pusd din dowd cud 10...12 mm, dispusd pe fiecare din cele doud di- rectii ortegonale, astfel ca distanja dintre dous bare suecesive sd fie maximum de 50 cm. In jurul bavel, stilpului, se prevede 0 porfiune orizontala de 510 cm, létime, pentru a permite corectorea eventualelor erorl de trasare a fundatiel si o bund rezemare a cofrojulul stilpului Armatura stilpului se coboara in fundatia prise motica, cu pante, ping la nivelul gratarului de bore drepte de la baza fundatiei, find inglebotd in be- tonul fundayiei pe © lungime de cel putin 20 or dio~ lengitudinale. sou mai multe bare E metrul_armaturi Parteo orizontalé a barelor verticale (longitudincle) din stilp este orien totd spre colfurile fundatiei, pe bisectoorea unghiulul respectiv. Intre corpul fundatiei si teren se prevede un strat de beton de egalizore a cérui grosime va fi de 5-10 cm Fundatia clasticd de beton ormet, prismatic ponte, de sub stilpii de beton armat oi structurilor cu 150 care poate junge pind la marca betonulul din stilp gi beton sim- plu B100 pentru treptele fundatiei : bare de otel- beton B37 sau PCS2 sau plase sudate din SINB sau STB; beton B25 pentru betonul de egolizare. Dimensionare constructivii Lo realizarec fundatiei se va fine seama de toate conditile core se cer satisfacute de cétre toate fun- datile. Incicatlile specifice constructive se refer Ic dimensiunile blocului de fundatje : Iatimea fundatie! ‘este B>3,00 m, iar indltimea (tela armati plus dous tepts) de cel putin 90 cm, atit talpa armat, | ct si treptele, fiecars avind inalfimec de cel pusin 30 em. Latimea treptelor se stabilaste astfal incit pro- "fill sectiunii tronsversale a fundatei si imbrace linio imoginaré a unghiului «. Talpa se armeazé lo portea inferioara cu gratar din bore dropte de ofel-beton cu J > 10 mm, dis- use paralel cu laturile. Armatura stilpului se cobeard jin fundatia cu trepte pind la nivelul armaturii din tolps. Portes orizontala a barelor verticale (longitu- dinale) din stilp este orientatd spre colturile fundatiel, pe bisectoarec unghiului respectiv. Betonul de egali- are ate grosinea de 5—10 cm. Tehnologia oxecutici Fundatfa elastic de beton armat, in trepte, de sub stilpii de beton ormot, ai structurior cu schelet portant de beton armat sau ai structurilor pe cadre fig. 77), se reclizeazd in urmétoarele faze de execu fie: © trasares 31 © sdporea gropi| de fundatie * tumarea, © nlvelarea 51 # verficorea orirontalititl stratului de beton de egalizare ; @ ogez0re0 armaturi fundatiel si c primului tronson din armatura stilpului de beton armat, pe betonul de egalizare si ® ridica- fea acesteia pe purici pentru obtinerea stratului de beton de ccoperire a armaturi brarec betonului din talpa armatd, cu # fixcrea in po- rifle vertical « aimaturii stilpulul ; © frajului pentru trepto betonului din trepte ; # decofrarea ; ® executarea um- pluturii compactate intre fundalie i peretii sapatu- HHL; © executarea stilpulul de beton armot © tumarea fi © compactarea Pe sol, * se azterne un strat filtrant de piety, Pentru ruperes copiloritatii, gros de 10-15 cm, # se acoperé cu hittie 125 g/cm? carton sau impisliturd bitumata, sou folie PVC (osez0t8 in continucres hi- droizolotic! orizontale aplicaté pe fundotic), pentru @ impiedica scurgeres laptelui de ciment din beton si * se toamé placa-suport a pardoselii din beton 8 50, in grosime de 10 om, Inainte de turnarea betonulu) in placé, © se pun in jurul stilpului de beton armat s¢in duri_pe cont; dupa intirirea betonului din plocd, * scindurile se scot si golul rémas in jurul stilpului © se umple bine cu mastic de bitum, turnat fierbinte Fig. 77. Fundotie elastica de beton armat, in trepte,, tub stilp de beton armat. Sectiune transversalé 1 = teren de fundare ; 2 ~ stat de egaizare ; 3 ~ furdotie : 4 = armaturb in fundotie: 3 ~ slp de beion ormat: 6 ~ ar ‘mature in atip | 7 ~ dap de Situm : 8 ~ place super » perdo i subsolulul ; 9 — pietiy : 10 ~ umpluturd. compectotd ; 11 = strat de seporare 255 Rr aFUNDATIE ELASTICA de BETON ARMAT in TREPTE | {SUB STLP DE BETON ARMAT] Ltencivialé interioaré#15em 2stilo beton armat Badibl lermn 6ub6 6M nn 4 pervaz 35-35em Biri2 8 parcoseata finka parchet Ln Zeugumea oarba (Scindura negeluite)423cm Bumplutura moloz sou zou 9. placa beton B50 #10em ardeseatd init B33, Se. 4:5 oa args 155 {Ogrineisoare lenn S<7em la50-Fem| 11 hirtie kraft (folie pev) 2 pietrig stot fltrant 4 tom Bumplitu’ de pamnt batut 4, furchatie beton crmat in trepte ‘6.armature fundatioi °° 16.825 de eouizarens-t0cm Wop de btums2em Rarmatur’ stip ba GR RUD 2 ee et ee tot) 1 re ed oe 3 a wr 4 ea we 256FUNDATIE ELASTICA DE BETON ARMAT iN TREPTE (sub stilp de beton armat) JEARMATURA FUNDATIE! 4. FUNDATE BET.A IN TREPTE B10 7 DOP DE BITUM¢ 2em 16. SETON EGALZARE 8 254540em | 9 PUCR BETON 8 5Ow 18cm 1 VTENCUIALA, INIEROARA # | 5em 2. STLP ETON ARMAT 3 DELL LEMN 66cm 11, vigrie KRAFT(FOLIE PC 1, PETRG(STRAT LTR 1. prourdRl Bi Hi'Sraurim ComPAcrareyg1478). Fundatie-ciupercd: de beton armat, sub stilp de beton ormet Desti Fundafia-ciupercé elasticd de beton ormat, tzo- lata, este destinata, preluérii si transmiterii la sol a incdrearilor de pe stiipii de beton armat ol structu- tiler cu schelet portant do beton armat sau ai struc turilor pe cadre si se foloseste atunci cind stiipul Wwansmite incarcari foarte mari. In osemenea situatii placa fundatiei se ingroosé in jurul piciorului stilpului atit pentru a realiza 0 legaturé mai rigidé intre picio- ul stilpului si placa, cit s1 pentru a foce economie de material. Matericle folosite Pentru reclizarea acestei fundatii se foloseste beton crmat B > 150 core poate ajunge pind la marca _botonului din stilp ; bare de ofel-beton OB37 sou PC52 pentru ormatura ; beton B25 pentru stratul de egalizare. Dimonsionere construstivés La realizorea {undatiei se va tine seama de toate conditiile care se cer satistécute de cdtre toate funda tile, Indicojiile specifice constructive se referd la di- mersiunile fundatiel ; time B a tdlpil, rezultata din calcul, ‘rebuie s& pemité si inscrierea unghiului a, sub care se transmit eforturile ; indltimea h la mar- ginea fundatici trebuie 28 fie de cel putin 20 om: indltimea totcla. a fundatiei este, in. ‘general, H 350 cm, Armétura fundatie! este constituita din- trun grater do bare drepte de ojel-beton cu © 210 mm la distarté de 10-20 cm si din bare inclinate @ 212 mm dispuse dupa inclinatia pan- telor fundatiel. Armétura ‘stilpului se coboaré in fundati percd pind la nivslul grétarului de bare drepte de la baze fundotiei, find inglobate in betonul fundof pec lungime de cel putin 20 of diametrul armaturii longitudinale, Partec orizontalé a barelor verticale (ongitudinale) din stilp este orientaté spre colfurile fundatiei, pe bisectoorea unghiului respectiv. Grosi- mea stratului de beton de egalizare este de 5-10 em. Tehnologia execut Furdatia-ciupereé elusticé de beton armat, de sub stilpii de beton armat, si siructurilor cu schelet portant de beton armat sau ai siructurilor pe cadre (fig. 78), so realizaaz5 in urmatoarele faze de exe- cufie : * wasatea si # séparea gropii de fundatie * turnareg, © nivelarea 31 ® verificorea orizontalitat stratului de beton de egalizare : # osezarea arméiu= fil fundatiei si a primului tronson din armatura stilpu- lui de beton’armat, pe betonul de egelizare si ri- dicorea aceste's pe puriei pentru obinerea stratulul de beton de acoperire a armaturli ; © executarea co- frajului pentru raalizarea pantelor fundatiel ; « turne tea ji ® vibrorea betonului din fundatie cu ® fixarea in posite verticals o armaturi stilpulul; * decatra- fe9 ; ® executcrea umpluturii compactote intro pon- tele fundatici s peretii sdpaturii ; © executareo stilpu- lui de beten ormat Placa-suport a pardoseli se realicecrd pe sol conform tehnologisi crdtate la fundatio precedentd, ph Fig. 78. Fundalie ciupercé de beton armat, sub sitlp de beton armat. Sectiune trantversals 1 = toren de fundare ; 2 — strat de egalirare ; 3 — fundelie: 4 = armouitd inkindaye | 2 ~ stip de beton armat | 6° ae, mmatui@ in stip; 7 — cop de bitum: 8 ~ ploce suport o- pardo- sell subsolulul ¢ 9 ~'pietris; 10" — umpluturd compoctata | 17 = stat de seporae.@ETRIER! ofan @anwiTuRA REASTENTS e120 AU| a] Gstur ston anMar 0.zdem |B] @rencuata «1%.FUNDATIECIUPERCA DIN BETONARMAT. S25 BETONARMAT) PLANSA 158 MDeacTON swALy Bases @arwawyR’ FUNDATE DpunosTECUPERCA oe wren). Fundatie elasticé de beton armat, cu placa, soclu si nervuri perpendiculare pe laturile plécii fundatiei, sub stilp de beton armat i Fundatia elasticd de beton armat, eu placa, socly ah nervuri perpendiculare pe laturile placii fundatiei, Trolatd, de sub stipii de beton armat, are cceeasi destinajie si se foloseste in aceleosi imprejuréri ca fi fundatia-ciupercé prezentata anterior, Rolul de figidizare © soclului cu placa il au in acest caz ner urle armote. dispuse perpendicular pe mijlocul la- turlor ‘undatiei, realizind totodata i o economie de imateric! prin evitarea turndri: unui obelisc masiv. Moreriale folesite Motericlele folosite pentru realizorea acestel fun- dai sint cceleasi ca la fundotia-ciupered prezentatd antorier Dimensionare constructiv Lo realizorea fundatjei se va fine seama de tote condijile care. se cat satisfacute de citre toote fun- Indicotiile specifice constructive se referd Ia dimensiunile fundatiei : ltimea B o tlpli, rezultats din coleul, tebule 8 permits cuprinderea sectiunit atlpului, ¢ seelului si a nervurilor inclinate, in gene fal la 45° si dispuse perpendicular pe laturi ; inal- tinea h la marginea fundotiei trebuie sa fie de cel putin 20 cm, iar inaltimea totala, H, @ soclulul, cores: punzétoare posi de preluare a eforturilor mari tronsnise de stiloul de beton armat, este in general de cel putin 90 cm, Latimea nervurilor armate este de obicei 10 em. Armatura fundatiel este formaté din- trun gritor de bore drepte de otel-beton cu @> 10 mm dispuse la 10-20 cm in talpa fundoti emélura soclului § armature inclinaté a nervurilor find realizote din bare de ofel-beton cu 9 > 10. mm. ‘Armétura stipului se coboard in fundatie, prin socly, Find lo nivelul grétarului de bare drepte din talpé. Partea erizontala © barelor verticale (longitudinale) din silp este orientate spre colfurile fundatiei, pe bi- sectcorea unghiului respectiv. Grosimea stratului de beton de egalizare este de.5~10 cm. Tehnologia executiei Fundatia elosticd de beton armat, cv placd, soclu si nervuri lero pe laturile plécii fundatiei, Relais, de sub stilpii de beton armat, ai structurilor fr schelet portant de beton armat sau ai structurilor pe cadre (Fa. 79), se realizeaza in aceleasi foze de Executie ca $1 fundatia-ciupercé prezentata anterior, qu mentiunea, in ceca ce privests cofrajul, e& acesta Se executa pentru tuinorea nervurilar si a soclulul. @ Dupa executorea umpluturii compactate si * rea" fizarea stiipului de beton armat, # se asteme pe sol un strat filtant de pietris, pentru rupersa copilarite fi, in grosime de 10-15 cm, core © s2 acoperd cu hirtie 125 g/m, carton sau. impislituré bitumaté, sou folie PVC (asezata in continuarea hidroi zontale apliccta pe fundatfe), pentru o scurgerea laptelui de ciment din beton, si @ se toarna blaca-suport a pardoselil din beton B 50, in grosime Ge 10 cm, Inainte de tumnarea betonulul in plocd. se pun in jurul stilpului de beton armat scindurl pe Cant | dupa intarirea betonului din placd, * scindu- file se seot 41 golul rmas in jurul stlpului * se umple bine cu bitum, turnat ‘ierbinte cu canciceul. + pu © Fig. 79. Fundatie elasticé de beton ormat, cu placd, forlu $i nervuri perpendiculare pe laturile ‘placii fun- dajiei, sud stilp de beton armat. Sectiune tronsversalé gi plan = 1 = teen de fandore :2 ~ stot de egelizare ; 3 ~ place twr- Jepattty Steines ‘a findate #5 =,nerwre, perpendicular sea plac 8 amar neruré | 7 ~ sal undid Fe scip de Beton ermal; 19 ~ arme Be cimetare in seele gia Witios 17 op de bitum : 12 ~ place super © porto. Tan “Aibeototal 12 pietig 14 — umplturd compactors + 152 stot de separare.651 vSwrTd pase hoor v1 uno pon g ONE PT tansnas 3728W NV Loo-a-17 vsndsiq's voy" VanLoWay & BERT mus 9 adsl (a fe Teas Wo g aaa deh" vamOaaLN Pow MONSL (lune aa'150 Oct BA TENCUIALARIS cm NERYURA BALL PE CATURILE PUACHL FUNDATIEIT T FUNDATIE ELASTICA DE BETON ARMAT CU PLACA, SOCLU SINERVURI,SUB STILP DE BETON ARMAT PLANSA 166 y G)TEREN FUNDARE {@ asvie 08 2 10-0 B acqey cena [Pbsesicenb. Fundafil continue 1(82). Fundatie elastic: de beton armat, cu talpé continua rectilinie, sub forma de grinda, sub un sir de stilpi de beton armat Josticd de beton armat, cu talpa con- tinua rectilinie, sub forma de grinds, se foloseste lo structurile de rezistenta care transmit incdrcarile Io nivelul bazei constructiei, prin stiipi. Fundatia este indicat in cazul in core, datoritd compresibilitati Pronunate a terenului de fundare, este necesard 0 Figidizare a constructiei [a nivelul fundatillor, rigidi- zare ce nu se poate asigura prin alte masuri con- structive (co diafragme, rigle otc.) Azest sistem de fundare este indicat si atunci cind evazorea funda- ilor izolate este impiedicatd de un obstaco! continu in lungul girulut de ctilpi, sau decd atte necesar 26 se evite fundatiile excentrice a stilpit de lingé un calcan vecin, solutia fiind mai avantajoasa daca dis- tanta dintre calcanului si linia urmétoare de stilpi nu este mai mare de 4,00-5,00 m. In tcate ea zurile ins, adoptarea acestul sistem de fundare se va face numai dupa o atenta analiza tehnico-eco- nomica, deoorece se coracterizeaza printr-un consum ridicat de beton, ofel-beton si material lemnos, Materiale folostie Pentru realizarea fundaticl 20 folosere acoloagi materiale ca si pentru fundatia-ciupercé de beton armat prezentata anterior. Dimensionare constructivé La realizares fundatiel se va fine seama de toata conditile care se cer satisfécute de cdtre toate fundatiile. Indicotile specifice constructive se refera Ja dimensiunile fundatiei : indltimea minimé o t8lpi (dala) fundatiei va fi de 30 cm in dreptul grin: inélfimea minima a morgine va fi de 15 cm. Portea superioaré. a télpit so exeeutd orizontalé, in cazul in care indltimea dalei nu depaseste 40 cm, sau te- :git& (cu. pante) cind are © inéitime mai mare de Jovem. Pantolo te aleg asifel incit sé nu fie necesore cofroje. Grinda de fundatie este asemanatoars, ¢in punct de vedere al dispozitillor constructive curente, Guo grind’ obignuité de planseu, cu deosebirea c& fea este solicitata de jos in sus de cétre presiunea Feactive. Indlfimea grinzii este in general de ordinul eM... Ved thiderea ei intre do’ stiip! conse- tutivi (deci 0 inaitime sporité) ; létimea grinii re~ Zulté din _dimensiunile tn plan ale stilpului, la care ‘se adauga in jurul acestuia 0 bancheta orizontala de 5-10 cm latime. In cozul in care stilpii ou se realizeazd cu latime variabild, mal, lat Stilpilor, récordarile dintre. latimile diferite realtzin~ du-se cu vte in plan vertical (fig. 82, ). Grinda de fundatie se armeaza cu bare din ofel OB37 si PCS2. Procentul minim de armare al sectiunilor fundatie este de 0.10%, iar acoperirea minima de beton’ a ormaturilor trebuie sd fie de 5 cm. Tolpa grinzii (dala) se armaazé cu plase sudate in toate Situatila cind este posibil, conform instrucfiuniior ieh- nice in vigoare, ArmStura longitudinalé, do repert fie, din talpé, de o porte si de alta @ inimii grinzi trebuie 36 ciba 0 secjiune de cel putin 10% din ai maturo de rezisten& a pléci, putind fi luot’ In con- sideratie in calcul pentru preluarea momentelor 1 Qative pe reczeme. Daca raportul dintre indltimes Grinzit gi deschidera este mic. arméturlle pentru pre- fuorea ‘eforturllor unitare principale de intindere, se ridicd la 60° in loc de 45%. Armatura stilpului se co- board in fundatie pind fa nivelul arméturii talpii. Gro- simea stratului de beton de egalizcre este de 5-10 om. Tohnologia executie! Fundatic clostic& do beton armat, cu talpd con tinud sub forma de grindd, de sub un sir de stilpi de beton amat (fig. 82, a), se redlizeozé in aceleas! fare de erecutia ca $i fundatio-clupercé de beton ar- ‘mat, cu mentiunea cd aici este vorba de ® séparea sontulut de fundatie, nu a gropii de fundatie, * cofrajul se executé pentru realizaree grinzi Placa-suport a pardoselii se toama pe sol, con- form tehnologiei de executie descrisé in cazurile precedente.cy tals continua sub forma de grindé, sud un sir de stilpi de beton armat Fig. 82. Fundofie elasticé de beton an 0 = section transierselS : b — grind® cu latime yarigbié sub stil cu dimensiuni mais 1 — teren de fundare ; 2 — strat de Syatart SS elseluadotes 4“ ermatue in fundate : 5 gheda fundetie) 0~ ormawrd hginda 7 — tle de beton Sinat # — omsters in stip. 9-—dop de bitum; 10 — placa upoart o pordoselit wubsalului 11 — pietig : 12 — umpluturé ‘ompactats 1 13 — svat de seporere { 14 — grinds cu lo}me. variapilé 13 ~ Wto in pron verticalELASTICA uw & ys aap ep =7 ogi YuvoRSiN yIVeTONL UESENSE ZMH @) wozze m7 13HOUvE @ UEG-Se SS SYZTIE NOL (amos 30 MIO NO llaTyL Vd Vivoa IIZNS VaWLTYNI MO va WNNUNOO alivaNnd3(84). Fundatie elasticd de beton armot, cu talp continua rectilinie, sub formé de grind& cu vute, sub un sir de stilpi de beton armat Destinatio Fundajia elastied de beton armet, eu telpa con- tinua reetilinie, sub forné de grindé cu vute, de sub Un jie de stilpi de beton armat In cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat, sau a! structu- filor pe cadre, are aceeosi destinatie ca gi fundotia similerd sub forms de grind’ fora vute, prezentota anterior. Consideratiile Facute pentru aceo fundatie sint intru totul volabile si pentru cea de fata. Aici insa tint provazute vule pe reazeme dat flind 3 to Ppresupune ‘opr eforturi unitare principale de in- indere mari. Materiale folosite Pentru realizarea fundatiel se folosesc aceleasi materiale ca la fundetia-cluperca de beton armat prezentoté anterior. Dimensionare constructive La teclizorea fundatiei se va fine seama de toate conditiile care se cer sotisficute de citre toate fundatiile, Indicatiile specifice constructive referi- toare la dimensiunile ‘lpi (dalei) fundotiel sint ase- mandtoare cu cele indicate la fundatic similars, sub forma de grind’ féré vute. In ceea ce priveste grinda, aceasta va avea, conform ipotezel odoptate, wute pe reazeme pentru preluaree eferturilor unitare principale de intindere mari core se presupune ca opar, Pentru a osigura dalei o rigiditcte suficientd, care sa evite armaturile pentru preluarea acestor eforturi, $i care s6 osigure © uniformizore a presiunilor pe toren, trebuie res- pectate indicatiile date pentru fundatiile continue de beton ermet. Létimea grinzil va fi egala cu ltimea stilpului de beton armat plus 0 bancheta orizontala do 510 em in jurul stilpului Armarea t8lpii, @ grinzilor yi a vutelor este ba- raté pe aceleasi principii si indicatii co si in cozul precedent, precum si mentiunea facuté in privinta armaturit stiipulul gi ¢ grosimil strotului de beton de egalizare. Tehnolegic oxocuti Fundatia elastic’ de beton armat, cu talpa con- tinud rectilinie, sub forma de grindd cu vute, de sub tn sir de stilpi de beton armat, in cadrul structu- 278 tilor cu schelet portant de beton armat sau al struc- turilor pe cadre (fig, 84) se realizeoza in aceleasi fore de executie ca a fundatia-ciupercé de beton ‘armat, cu mentiunec 8 aici este vorba de # séparea sonfului de fundatie, nu a gropli de fundatie, ® cofiajul se executa pentru realizarea grinzii si a vatelor. Dupa © executarea fundatiei, ® o umpluturilor si * a stilpului, © se asterne pe sol un strot filtront de pletris, pentra rupersa capilaritatii, gros de 10-19 cm, # se acoperd cu hittie 125 g/m?, carton sau impi turd bitumata, sau cu folie PVC (asezaté in continua- rea hidroizolatiei crizontale aplicata pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment din beion, 71 # s© toad placa-suport o pordose, din beton B 50, in grosime de 10 om. In cazu| in care placa-suport a pardoselii este indltetd deasupra nivelulul soclului, ea se realizeara din beton B100, ormat cansiructiv, conform tehno- logiei de executie expusa anterior pentru cozurile similare, $i inte-un eaz, i in altul, inainte de tumarea placii-suport, © se pun in jurul stipului de beton or- iduri pe cant ; dupa intérirea betonului din placa, © scindurile se scot si ® golul ramas in jurul stilpului se umple bine cu mastic de bitum, turnat fier- binte cu canciocul mat O99 : AA e@ ESOS Fig. 84, Fundatie elastics de beton armat, cu taba continua rectilinie, sub formé de grind& cu yute, sub un sir de stilpi de beton armct. Secfiune transversala : ~ strat de epalizare : 3 ndafe : 3 — grinda funda Yuta ; 9— stlp de betcn armat ; 10 Be btwn: 12 ‘ormatr lace suport a pordoral subset: 13 ple ia — umplutue compectats ; 19 ~ strat de seporore.FUNDATIE ELASTICA DE BA CU TALPA CONTNUA RECTILINE 1 Yencviald interoard + pon 2-Sflp ba _s0.0cn = armarura oe rezistenfa «1-28 wx b= Etrier eon 5 Pervez tiem —Pordoaeats (ante she) «220m 7 -Greegoare chertale seston 8 Grizsoare de len steven api cu sm 8 —Umpiuturdtermoizolart + #inlzquré,mole2) 40-Fisie corten nfl (ita ca bium) M-Strot do egatzare M50 420" 2-Placd-suport din beton B50 8-10em B-Hirte ce ambalo| (tole p cv) $= NOW: geo a RE ogra at ie tj ZI 1 Shat ce rpere © copieritatias B-Armatsa ginde te Amorue wud 17 Armotud tundetie. + sonn {8 Arma rier 1a 45" 6) 0m Stet egalizara B25 "tom 3) 20-Grnda din beten crmat BB Yee ian eton emer 2 Sima 2i-Urpluturd din gine bet 2 Fund sub torneo rnc wt Q 25-Dop de btu 4 zor 2r-Teren oe funcere S999 ooo 2BINTULO3Y YANUNOD YydI¥L 9 Joway NOL3a 30 volLsw1a 3livaNn4: soutien 4{85). Fundatie elasticd de beton armat, cu talpa continua poligonald, sub forma de giinda, sub un sir de stilpi de beton armat dispusi poligonal Destinatie Fundotia elasticd de beton ormat, cu talpa con- finua poligonals, sub forma de grinda, de sub un fir de silpi de beton armat dispusi poligonal, in ca~ drul structurilor cu schelet portant de beton armat, ‘s0u al structurilor pe cadre, are aceeos!_destinatie ta $i fundatio similord rectlinie, prezentaté anterior. Comideratiie facute pentru acea fundotie sint intru totul valabile si pentru cea de fata. Disounerec. siilpilor pe un contur_poligonal inchis se inilneste, in special, la constructile pentru astele de aps le diferite constructii in form’ de fur, solictind fundafii cu talpa continué poligonald. Matericle fol ite Pertru realizarea fundatiel se folosesc aceleayi rmatericle ca Ia fundatia-ciupercé de beton armat prezentata anterior. Dimensionare constructive La realizarea fundatiei se va fine seama de toate conditile cere so cor satisfécute de céitra toate fun- datile. Indicatile specifice constructive dote pentru fundajic sinilara rectiinie, prezentata anterior, sint yalebile 51 pentru fundatia de fatd. atit in ceza ce priveste ‘dimensiunile talpii si ole grinzii, cit si in eca’ce priveste armareo lo, precum gi menfiunea facut in privinta armaturii stilpulul de beton armat fa grein stotull de beten de egelizare ti ln toate colelalte cazuri similore, dimensiu= nile in plan ale placii de la partea inferioaré a fun- datiel sint in functie de presiunile efectiv realizate pe teren, cstfel ca acastea sé nu depdseascd pre- Slunea admisibilé a terenului. Pe conturul poligonal, Siilpl de beton armat sint dispusi radial, dupa prin- eipalele axe ortogonale. Tehnologia executiei Fundatia elastica de beton ormat, cu tolpé con- tinud poligonala, sub forma de grinds, de sub un sit de stiipl de beten armet dispusi poligonal, in ca- drul structuilor cu schelet portant de beton ormat Sou ol structurilor pe cadre (fig. 65), se realizeora in eleasi faze de executie ca $i fundatia similard rec- ine. Dupa executarea fundotiei, * 0 umpluturilor si jlor, © se toama ploca-suport a pardoseli, ig nivelul soclului, fie ridieats deasupra acestui nivel, conform tehnolagiiler descrise anierior pentrs situatii similare, $i intr-un coz, gi in oltul, inainte de turnorea plécii-suport, # se pun in jurul stipului de beton crmat scinduri pe cant ; dupa intarirea betonu- din plocé, scindurile © zo sect gi golul réimas in jurul stilpului © se umple bine cu mastic de bitum, tumot fierbinte cu canciocul 20990 —9909 Ree Fig. 85. Fundajie elasticd de beion armat, cu talpé continud poligonalé, sub formé de grinds, sub un sir de stip! de beton ormat dispusi poligonal. Sectiune transversala : 1 = twren de fundore | 2 — shat deo 3 ~ furdotia + Sornaturs inclinatd ; 6 — grinda Ge beton ormat ; 7 — ormaturd ta. grind ‘ily de Beton format : 9 — armaturd in stip: 10~ dop de bitum : 11 ~ placa Sibert a pordave') 12'—plerp s 13.~ umplutre compact + 14 = drat de sepororevvann yao ro ynsoonod "ANN YaUSE ANON Ae PS LH a 1 30 VL 6 wa rose naga WO vclp TBH cone mugen y “1H WOKE woz Huis 30 OO. L wo meory (DUNE YAN 9 wwscnseryS yey HUD UCaY ep US gS-WY WO IE Nd 7 ee [WNONOA MIN) DIVE INI Pt —a} PLANSA 172 FUNDATE ELASTICA CONTMUA POLKONALA DN BEION ARIIAT-sub stipi de beton armat PERERGErT 19 RETEA DE SAR ro mune 2. TINIWLA NTERDARA oem . ID EETON DE SGALZARE B25 6¥0em 3 SIP DE BA BAUL-ZDm0a000 - 1 NASLRARE SHYABGAM 5 AMAIA STLPaswirem 6 PUNTA mozaic turnat h-10-T2em TOP Of BTU azo 8 MODAL TURN stom S.MORDAR DECMENT zen fo ANDTE ELASTCA CUCRRDA BA, fi PLACADN BETON BSDnem 12 HRTE KRAET (foie poy5(86). Fundatie elastics de beton armat, cu talpd continua circulard, sub forma de grinda, sub un sir de stilpi de beton armat dispusi circular Des Funda elastica de beton armat, cu talpa con- tinua circular, sub forma de grind’, de sub un sir de stilpi de baton crmat dispusi circular, in cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat, sau al structurilor pe cadre, are aceeasi destinctie ca si fun- datia similord rectilinie, prozentaté anterior, Conside- ratiile Facute pantry acea fundatie sint intru totul va labile si pentru ceo de fats Ca $i in cazul furdatiei de beton armet cu talp& continué paliganalé, fundatio de fafa, circular, este generat de dispunerea pe un contur circular a stil- pilot lo castelele de opd ca $i la o serie de alte construeti in formé de turn Matericle folosite Pentru reclizarea fundatiei_ se folosese aceleasi materiale ca la fundafic-ciupered de beton armat pre- zontatd anterior. Dimensionare constructiva La realizarea fundatiei se va tine seama de toate conditils care se cer sotisfacute de cétre toate fun- datile. Indicatiile specifice constructive pentru aceasta fundatie sint aceleasi care au fost date pentru fun- dotia similord rectilinie, ca si toate celelolte consi~ deratiuri Facute in privinfo acesteia 91 fundatiel si- niilare pe contur poligonol, prezentoté anterior. Co §i in toate celelalte cazuri similare, armatura do teziston{é 0 grinzii do boton armat, care preia eforturile de intindere din beton, va fi ogezsta la partea superiocrd a grinzi, intrucit presiunea terenu- lui de fundore actioneazi osupra grinzii de jos in sus, iar in dreptul reozemelor (stilpilor) armatura de recistenté va fi oyezati la partes inferioara a grin In dieptul reazemelor se va putea adéuga si 0 armi turd suplimentord (cdlareti). Pe conturul circular, stil- pii de beton armat int dispuyi radial, dupa princi- palele axe ortogonale. Tehnolegia executiei Fundajia elastic& de beton armat, cu talpé con tinud circulord, sub forma de grind’, de sub un gir de stilpi de beton armat dispusi circular, in cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat sau | structurilor pe cadre (fig. 86), se realizeara in ace~ loos! fore de executie ca si fundotia similar’ rectilinie. Dupé executarea fundotiel, # a umpluturilor si a stilpilor, ® se toarnd placa-suport a pardoselii, fie la nivelul solului, fie tidicata deasupra acestui nivel, con form tehnologiilor de executie descrise anterior pen- tru situotii similare. $i intr-un coz, $i inaltul, inainte, de turnareo plicii-suport, ® se pun in jurul stilpului de beton aimat scinduri pe cant: dupa intarirea be- tonului din placa, @ scindurile so scot 3i golul ramos, in jurul stilpului * se umple cu mastic de bitum, tur- nat fierbinte cu canciocul 4 pi it Fig. 86. Furdajie elastic’ de beton armat, cu taba continué circulard, sub forma de grind’, sub un sir de stilpi de beton ormat dispusi circular. Sectiune transversalé n de funcore 2 ~ stat de egolizare; 3 ~ furdoti 4 = crmaturd in fandotie ; § ~ oxnétura inclinoté de beton armat : 7" ormétur’ in grind 8 st mat; 9 = aimétsré in stip: 10"~dop de biwm 17 ~ placa Sibort'o pordosell 12 — prety: 12 = umplutur®. compactats 14 = srat de separate,OOH “DS wnoeoAsves YanMRE 9 7 VIVO Vanden (aavaNhg "30) TWanuyN 1N Pee (osta nvgooa-ve Na yuyInow!) yausy1a aivaNn: 24 WLI 30 Oct (ays u)uuge no ¥ (0528-0628 NOL33 719 LIONOH AWN VE.NG ei lo Z- G4 YEVORSIN YIN Id Ls YOANILNOD YOILSV13 3IlVaNns3 vi bylvoiaws yunuvnay m8 va Nid WAN evollSv13~ |ivannen ‘6(87). Fundatie elastic de beton armat, cu tdlpi continue incrucisate, sub forma de grinzi, sub refea de stilpi de beton armat Fundoia elostic& de beton armat, cu télpi con- tinue incrucisate, sub formé de grinzi, sustinind o fefea de siilpi de beton armat, in cadrul structurilor ‘eu schelet portant de beion armat sou al structurilo pe cadre, se folcseste, ia fel ca si fundatiile pre ‘eedents cu tdipi continue de beton armat, Ja struc- turle de rezistenga care tranémit sarcinile Ia nivelul ‘batei constructie! prin stilpi. Prevederea acestui tem de fundare este justificat, ia unele constructit, tunci cind incércarile fiind mari. tor terenul de fun: dare slab, utilizarea fundatiilor continue pe o singurd directie poate duce lo létimi foorte mari pentru tolpa acestora. In acest caz, utilizind fundatic de beton ‘armat cu ‘lpi continue incrucisate, nu numal cé se ferolvé problema din acest punct de vedere, dar ‘osigura si 0 rigidizare corespuntétoare a constructi Ja nivelul fundatiior. Motori le folosite Pentru realizarec acestei fundosii se foloseste beton ormot B > 150, care poate cjunge pind la morca betonului din stilpi ; bare de ofel-beton OB37 sau PC52 pentru arméiturd ; beton B25 pentru stratul de egalizore. Dimensionare constructivit Indicatjile specifice constructive care se referd la reteoua rectangulard de grinii, sint asemandtoare celor care cu fost date la fundajia de beton armat, cu talpé continué rectlinio, sub forma de grinds. Inerucisarea télplor continue de beton armat, care pot avea sectiuri si lajimi diferite (sectiune cu fala tdlpii tesité — fia. 87,0, sou cu fata talpii ploté ~ fig. 87, b} constituie problema pretentioasa. Tehnolegia exeeuti Fundatia elasticé de beton crmat, cu talpi con- tinue incrucisate. sub forma de grinti, de sub o rele de stilpi de beton ormot, in cadrui_ structurilor cu achelet portant de beton armat sau al structurilor pe cadre (lig. 87, 0, b), se realizeazd in urmatearele faze de executie ' #' trasarea si ® saparea santurilor de fundatie ; # tunarea, ® rivelarea 3i ® verificarea ori- rontalitaii strotului de beton de egalizare ; © asezo- tea armaturilor din fundotit sl @ primulul tonson din ‘armitura siilpiior de beton armat, pe betonul de eaa- lizore ; ® executarea cofrojelor pentru grinzile (inimile) seciiunilor; * tumorea in straturi gi ® compoctarea prin vibrare, in mod continuy, faré intrerupere, a be- fonului pe foatd inaltimea séctiunilor fundatilor, cu # fixarea in poritia verticalé a armaturilor stilpilor 51 * legarea lor de armaturile fundatilo-; * decotra- fea; * executorea umpluturllor compactate intre grin= tile fundotillor si peretil sapéturilor ; # executarea stil- gilor de beton ormat ; ® realizarea placii-suport a Perdoselii, conform tehnologiei de exccutie expusé anterior. BQERA Fig. 87. Fundofie elasticé de beton armat, cu talpi continue incrucisate, sub rmé de grinzi, sub refea de sitlpi de beton armat 9 sectiune au fato talpil tests : b 2 Stat de egaluere;'3 ~ tundote ; 4 ‘tilp 00 dop de. bitum june cu foto t6lpi plots ee ctu in Fendajes 3 ~ annul etnetd ‘de beton ormat ; 7'= orméturd In grindé ; 8 — stilp de beton crmat ; 9 — THe plosa suport pordosell subsollul 7 12 Uimplutuié compactatd 14 ~ soul fundotiel: 15 armature in seclu ; 16-~ stot feren de furdare ; de seporare. 287a tuugeZe@ emus, [jumecarazsoa ys Sane ve) ie AVWHY NOLZa Nid WS 30 vais ans alvSDNYON| [3 BANLLNOO IdI¥L MO VONUO 30 YWHO4 SNS IWWHY NOL NO WOUSWTa auVONN4 |; IdWL MD VONHO 3d YWHOJ snS IVWHV 36 Nid YOUSv73 3livaNn4788). Fundotie elosticd de beton armat, cu t&lpi continue incrucigate, sub forma de-grinzi cu vute, sub rejec de stilpi de beton ormat Destinetic Fundatia elastic’ de beton armat, cu talpi con- tinue ‘inerucisate, sub formé de grind cu vute, de sub 0 rojoa do stiipi de betan amet, in codrul, struc turilor cu schelet portant de beton ormat, sau al struc: turilor pe cadre, are aceeasi jinajie, rezolva ace- leasi probleme si se foloseste in aceleasi circumstante ca fi fundfia similar, fara vute, prezentaté anterior. Co" 91 in cazutile’ procedente de fundatii conti nue de beton armat sub stilpi, si pe aceste grinzi pocte rezema $i iidéria despariitoare, de umplutura, Ginire stilph, sliminindu-se astal nacasitates unat fundatii proprii pentru aceasta zidarie. Ce $i in cazul fundatiei de beton armat cu talpo continué rectilinie, sub forma de grindé cu vute, $i in cazul de fata sint prevazute vute pe reazeme deoa- rece apar eforturi unitare principale de intindere mari. Moteriale folosite Pentru realizarea acestel fundatii se folosese aceleasi moteriale co la fundatic similaré, fara vute, prezentata anterior. Dimensionare constructiva La reclizorea furdaticl to va tine soama de toate corditile care se cer satisfacute de catre toate fun- doafile. Incicatiile specifice constructive pentru aceasta, fundatia sint asoménétoare calor care au fost date la fundatis de beton armat cu tolpa continua rec- tilinie, sub forma de grindé cu vute, prezentata anterior. Ca ‘si in cozul fundatie! similere rectilinil, panta vutelor se ia, in general, lo 45%, far atunel cind ro. portul dintre inditimea grinzil si deschidere. este m panto, si respectiva armatura pentru preluarea efor- turlar unitore principale de intindere, se face la 60° Tehnologia executiei Fundotia elastic’ de beton armat, cu télpi con- tinue inerucigate, sub forma de grinzi cu vute, do sub © retea de stilp! de beton armat, in cadrul structu- ilor cu schelet portant de beton armat sou al struc turilor pe cadre (fig. 88), s@ realizeaz’ in aceleasi faze de executie ca si fundatia de beton ormat, cu talpé continua rectilinie, sub forma de grindé cu vute, preientata anterior. Dupa executorea fundoti © 2 umpluturilor si a stilpilor @ se realieazé placa-suport a pardoselil, la nivelul solului sau deasupra acestui nivel, conform tehnologiilor ce executie expuse anterior pentru ca zuri similore. Si intr-un caz, $i in altul, inginte de tur- narea placii-suport, ® se pun in jurul stilpului de be- ton armat scinduri pe cant ; dupé Intérireo betonului din placa, @ scindurile se scot §) golul ramas in juru! stilpului * se umple cu mastic de bitum, turnat fier- binte cu conciocul 1 4: ef ey gs eS —ee Fig. 88. Fundatic clastic de beton ormat, cv télpi continue incrucisate, sub form’ de grinzi cu vute, sub tejea de stilpi de beton armat. Secjiune tronsversalé + 1 — teren de furdare ; 2 ~ strat de egalzare: 3 ~ telpa fun dojel; # = amatwa in Andale: 3 = grinda. fundote & crmBturé in grineS : 7 ~ wi8 de keton ermot; 8 ~ orméturd In wig: 9 stlp de beion ormet : 10 = armature in ab. 11 ~'dop de bum; 12 ~ ploca supot @ pardoseli subsolul 15 = paw: Ta = umpluture compectote 13 =-atrat ce se: rorereee 0%: 9S NVTd Su:V9S SNNILORS ALMA ND YONHD 3d YWHOI ans LvWeY NOL3@ Nd VoOUSVTS allvaNn4 cas YSHVTa889). Fundatie elasticé de beton armat, pe radier general, cu placa masiva de grosime uniform (dala groosd), sub refea de stiipi de beton armat Destin Fundatia elosticé de beton armet, pe radier ge- feral, cu placd masivi de grosime uniforma (dolé groos8), de sub 0 retea de siilpi de beton armat, in cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat, tau al structurilor pe cadre, se utilizeaza la construct tu Incdredri meri la core existé posibilitateo unei in- c6rcarl particle asimetice in timpul exploatirii, ca de exemplu Ia cilezur, In osemenea situatii trebuie sa "$e asigure © rigiditate cit mai mare, la baza construc- pe aeseT — fie, pentru a se putea redistribui, in cit mai bune conditl, presiunile pe teren. De aici, decurge nece- sitatsa realizdrii unei placi de grosime mara, pe care stilpii sé reczeme fard capiteluri. Reclizarea radierului este justificata, in mod cu- fent, si de presiunea normctd scdzuté o terenulul de fundare, in general cub 1,5 deN/em?. Desigur, op- fiunea pentru acest tip de rodier se va face in bora unui calcul tehnico-economic judicios fundamentat. Matericle folosite Pentru realizareo fundatiel se folosesc, in gene- rol, accleasi materiale co 4] pentru fundatio de bo- ton armat, cu talpi continue incrucisate, sub forma de grinzi, prezentata anterior. Dimensionore constructivé La realizatea fundatiet se va tine seama de toate conditile care se cer satistécute de cétre toate fun datile, Indicatile specifice constructive se referd la dimensionarea plécii (dalei) care va avea o grosime de 80-120 cm, functie de incdreiirile simetrice gi asi- metvice, de tipul de structura si de calitdtile terenulul de fundatie (care are o actiune de presiune reactiva asupra radierulul). Place continud a radierului se executé sub intreaga constiuctie, depasindu-! peri- metrul cu 50-100 em. In aceasta placé se inglobeaz6 refeauc de grinzi longitudinale qi transverscle. Radic rul se armeazi cu bare din ofel OB37 si PC52, ar- mature fiind acoperité cu. beton pe o grosime mi- nima de 5 em, Armétura stilpilor de beton armat se ‘coboara in placd pind Ia nivelu! armaturii inferioare @ acesteia. Stratul de egalizore (subradier) ve veo @ grosime minima de 15 cm. Tohnolegia executio! Fundatia elastic de beton crmot, pe radier ge- eral, cu placé masivi de grosime uniforma (dalé gr00s8), de sub 0 rejea de stiloi de beton ermat, din cadru! structurilor cu schelet portant de beton ‘ormat sou al structurilor pe cadre (fig. 89), se rea- lizoaré in urmétoarele faze de executie : © trosarea conturului construcjiel, cu depasirea perimetrului pe © Hajime de 50-100 em si © s&parea gropii de fun- datie pe o adincime rezultind din cumularea grosimit subradierului gi @ radierului, avind grid ca supra- fata sdpaturii s8 rezulte cit mai plana si orizontala ; © tumarea si @ compcctarea betonului de egolizore (subradien, cu ® nivelares $i ® verificarea orlzontali- A8ti| suprafetel ; * agezarea orméturii radierului pe betonul de egolizare $i © legarea armaturii verticale (ongitudinale) a siilpior, cu ® rdicarea pe purici a ormaturii pentru obtinerea stratului de beton de aco- perire a ormaturil ; © turnarea si @ vibrarea in stra- turi a betonului in radier, ® cu nivelarea si * verifi- carea orizontalitétli suprafetel acestuia ; # executarea stilpilor de beton armat; # executarea pardosell- lor etc. Fig. 89. Fundatie elasticé de beton armat, sub radior general, cu placd masivé de grosime uniforma (dalé ‘groasé), sub refea de stilpi de beton armat. jecfiune transversalé : 1 = teren de fundare ; 2 — strat de egolizore (subradier) 3 Zaindane! 4 Strneiwe ie Turtote | 3 = ailp de beton or mat 6 ornate stp; 7 ~ tonecild intortoor 8 = per dowels 9 ~ phdDWJO}JUN aWISsOJB ap DAIsDW DoDI Nd. qWuya4Na9 YaIGVY Jd Vd Nid YOILSV14 AllvaNns: “Wwelana9 wave -pAISoW poD\d no lag va Nia "yoLLsW13 aiivanns9(90). Fundatie elasticd de beton armat, pe radier general, cu capiteluri pe dal groasa (planseu-ciupercd rasturnat), sub refec de stilpi de beton armat Destinatie Fundotia elasticé de beton armat, pe radier ge- neral, cu copiteluri pe dalé groasd {planseu-civpercts rastumnet), de sub 0 rofea de stilpi de beton armat, in cadrul structurilor cu schelet portant de beton ermat sou ol structurilor pe cadra, se utilizeaza in cazul in care este necesord o rigidizore generalé deosebit de putemica, la baza constructiel, ca de exemplu la subsolurile realizate sub forma de cutii Tigide, formate din diafragme verticale de rezistent, plangeul de peste subsol 31 placa radierului, Aseme- nea constructii pot fi de tip siloruri, deporite subte- rane de alimente, rezervoare ingropate ete. Capitelurila, care reprezint& ingrogarea bare! tl pilor de bein armat, pot avea diferite forme : copi- tel simplu, capitel cu frinturd $i copitel cu placa de rezemare (fig. 90,b). Primul tip de capitel (fig. 90.0) este de preferat, fiind mai usor de cofrat si de turnat, cu toate ca d& moments incovoietoore mai mari in placa. ‘Atunci cind se intentioneoza realizarea fete! su- perioare a radierului perfect plang, in locul capite lurilor de deasupro placii se previd ingrosari !a par- tea inferioard o radierului (fig. 90, ¢). Prin utlizorea acestor plonyee se reduce inalti mea radierelor $i se elimina cofrajele pentru grinzi intoarse, realizind si 0 economie de armaturd. Aceste todiore nw prozint& ined o aficiontS economic co- respunziitoare. Matericle folosite Pentru realizarea fundatiei se folosese, in gene- rol, aceleagi materiale ca la fundatio de beton armat cu’ iSlpi continue incrucigate, sub forma de grinzi, prezantata antorio: Ra D> ¢ Dimensionare constructiva La realizarea fundatiei se va fine seama de toate conditiile care se cer satisfacute de catre toate fun- datille. Indicatiile specifice constructive se referé la dimensionarea plécii, care va avea 0 grosime de As 20 em: ec se executa sub intreoga suprafot’ © constructiai, depdsindu-iperimetrul cu 50100 em. Armares se face pe doud directii perpendiculore, pa rolole cu axele rejelei de stiipi, cu armaturi din afel B37 si PC52, acoperits cu beton in grosime de 35cm, Armatura stilpilor de beton ormat se coboard, prin capiteluri, in placé pind la nivelul armaturii infe- fioare © acesteia. Betonul de egalizare (subradier) ya evea o grosime de cel putin 15.em. Tehnologia executiei Fundajia elasticé de beton armat, pe radier ge~ nercl, cu copiteluri pe dal groasd (planseu-ciuperct rasturnat), de sub 0 refea do stilpi de beton armat, jn eadrul ‘structurilor ev schelet portant de boton or” mat sau al structurilor pe eadre (fig. 90, 0), se tea lizeora in acelcasi foze de executie ca’) fundajia azenanitoore cu dale groasé, proyentat anterior, cu meniiunea ca cici intervine s/'# executarea cofrajelor pentru capitelur. In cazul in care prezenta_capitelurilor derai jeazi, # se executi o umpluturd cu beion de mo inferioard sau cu un alt material de umpluturd, pi sub nivelul pardoseli, 0 — sectiune tranevereals prin copital simalu de capitel (averse tipur) |e ~ Ingrogare la foto fect pion o fete supercore o redierulul Ts lundatie 4 arméture. In Jurdatte : 2 co betan armat cop B—armaturd in atin: 9 — Fig. 90. Fundatie elastict de beton armot, pe radier ger groosd (plonsev-ciupercd rdsturnai), sub relea de stifoi de beton ormat T= teren de fundare; 2 296 cu capitel i pe dale b = ingrosoreo bezel stipilor de boton ormat, sub forma inferoaré a todierulul sub stip, pentiy tealizarea per strat de esalizare (5 "orméturs 19 copit radiet) 7 tip ie beton crmot ‘grazore fa iota nfercard a radiervlu. sub sts |4h WSN 3d @ 2 Ga 8 “aoe @ Ais M Wauseal 2a rum) (ysvoeo viva) HagVe @ aya 21720" va aus Nia yWwssoa.n 7 BLVZVAa ATALIdvVD ND JWHaNdO U3idvY 3d va 3d yousv1s alivanns= ee 2& 53 ae oy oe a5 a ra) a FUNDATIE ELASTICA DE BAae rr 10(91). Fundatie elastics de beton armat, pe rodier general, cu gtinzi incrucisate, sub refea de stilpi de beton armot Destinatie Fundatia elasticd de beton armat, pe rodier ge- ‘nerol, cu grinzi incrucisate, de sub o reyeo de stilpi de beten armat se foloseste ia constructiile pe cadre Jo care este necesaré o rigidizare general la_boza construct, In spectol in cozul fundéri pe paminturi compresibile si neuniforme. Ca celelalte radiere pretentate, si acesta |ucreaza lo incovoiere, fiind in- carcat de sus in jos cu ineGreari concentrate (din stilpi) si de jos in sus, cu reactiunile terenului de fundare, distribuite uniform pe toatd suprafaja infe- ‘Adoptarea solutisi se face in bora unui calcul tehnico-economic, tinind seama de tipul de structuré $i de calitétile terenului de fundore. Materiale folesite Pentru realizorea fundotiel se folosesc in general ‘eceleasi materiale ca la fundatia de beton armat, cu talpi continue incrucigate, sub forma de grinzi, pre- zentatd anterior. Dinensionare constructive Lo reolizorea fundo¥el se va tine seama de toote conditille care se cer satisfacute de catre toate fun datiile. Fundatia este alcétuita dintr-o retea de grinzi jincrucigate, perpendiculare intre ele, dispuse de: Jungul giruriler do aiflpi, si dint-o plac ormaté pe oud direct, situaté lo partea inferioaré a. grinzlor Aceasté pozijie a placii permite o execujie simple @ hidroizdlatiel. dar necesit&. un yolum mai mare de sdpaturd, Pentru a realiza o pardoseala plana, este Feceser si se umple spatiul dintre grinai, pind sub pordoseala, cu beton de marcd inferioora sau cu un alt material de umplutura. Din punct de vedere canstructiv, grosimea plicit radierulul ya fi de cel pujin 20 cm, ior betonul de egalizare (subradier) va fi de cel putin 15 cm gro- Sime. In ceea ce priveste grinzile radierului, alcé tulrea lor nu diferé de grinzile de fundatie obignuite. Armatura stilpilor de beton armat se coboara prit grin! in placa pind la nivelul ormaturii inferioare o acesteia. Vatiante ale acestui tip de radier cu grinzi so pot prezenta fie sub forma de plac armata crucis fezemalé pe o retea de gtinzi (fig. 91.6), fie sub forma de placé amaté pe doud directii rezemata pe grind principale si pe grins secundare dispuse in cruce, sau fejele de grnzi secundare, in cazul in care deschiderile intre stilpi sint mori (4,00 m), dar egale ca mérime (fig. 91... Tehnologia executie’ Fundatia elasticé de beton armat pe radier ge- neral, cu grinzi incrucigote, de sub o retea de stilpi de beton armat, in codrul structuriior pe cadre (fig. 91,€), 60 reclizoaxa in aceleasi fare de executie ca $i fundatia asemdnditoare cu dali groasa, prezen- taté anterior, cu mentiunea c& cic! Iniervine, incinte de inceperea tumdri' betonulul, executarea cofraje- lor pentru peretii laterali ai grinzilor, pentru ca be- onul 3a s¢ pootd turna in straturi 4 compacta in ‘od continu, {Sra intierupere pe inallimea sec: Ti LL a} | i “= TES Fig. 91. Fundatio elostic& de beton armat, pe radisr general, cu grinzi incruci- sate, sub rejea de stilpi de beton armat : = secliune tronsvetsald ; b — placd ormats crucis jemott pe 0 reva de ginal: ¢ ~ plac ar- oe dtue Uirecltexemata. pe grind! principle fi pe sinc! secundore dispuse In cruce, sou mas oe deus crest erent pe, Se tunlore f © Rot de egatzare (sbracied + 2 — fe Sere Fo erhndtard in fundotie 3 — gtinda fundotiel ; 6 — armétue h gindé; 7 — slip de bbeton ermat : 8 armature in st, 299ney) sore nes) ESEBTID) Waa %8 8 yasvi abou emus GMO MT 8 wag-yduioun woe VE 30 SUS) 0 up Hs a a 8 aan AR) MD) TRAD ee SVEN WLS Sly ees vSWviewag oye yeruaneN a 2 yin) YauvreNL Sug NERC 30 YHOO fo 5 pipe a ASDA tit D WRB & 301Fundafil: pefabricate 1(92). Fundotie-pahar, prefab din beton ormat, pentru stilpi prefabricati din beton armat Destinaie Fundatia-pahar, prefobricata din beton armat, este destinaté prelusrii gi transmiterii la sol a incdr. cdtilor de pe stilpii profabricati din beton ormat fo: lositi, in general, la constructiile industricle si agro: zostehnice, rsalizate in intregime din elemente pre- fabricate din beton armet. Fundatia se realizeoza ott in varianta pentru un singur stilp, in varianta pentru stilpt dubit (fic. 92, b) cit §i in varianto cu guler prefobricot, oncorat sau nu in talps fundajiei (fig. 92, ). Materiale folosite Pentru roalizared’ fundatiel ..s0foloseste -beton armat B > 150; betonul de monolitizare a stilpului in pahar este B200, gi minimum marca betonului din pahar (folosind agregate cu dimensiunea de maxi- mum 16 mm); boton B25 pontru stratul de egalizare : armatura este din bare de ofel OB37 sau PC52; pentru tolpa fundatiei se pot folosi plase sudate din STNB sau STPB; mortcrul de pox este M100. Dimensionare constructiva > Le realizaroa fundatioi se va fine seama de toate conditile core se car satislécute de citre toate fun- dotiile. Indicatiile specifice constructive se referd lo dimensiunile fundatiel : indltimea la merginea fun- datici va fi H > 20 em; grosimea fundului peherului se determing prin calcul, dor vo fi de cel putin 15 cm; peretii poharului se dimensioneazé pe baza de cal- cul, dar latimea minima a peretelui paharului (buz0) va fi de 15 cm; este indicat ca inallimea pahorului (odincimea) H, 36 fie eagala cu 25-3 latimea, mi- nim& a paharului, Golu! paharului, dimensionat in functie de dimensiunile secjiunii de la baza stilpului,rrebvie 58 o depdseascd pe aceasta, defiecore parte, cu 5-6 em la partea inferioar& (Ia fundul pcharulu) st cu 8-12 cm la partea supericar (lo buza paharului). Armatea télpii fundofiel se realizeaxa cu griloj de bare de otel-boton, distontate la maximum 25 cm sau cu plase sudate, procentul minim de armare find d= 0,05if¢ ford de aris BHy. Peretii pararului se ar- neaza_cu bore individuals orizontale si verticale © B10 mm (sau 28 mm pentru borele verticale, in cazul uiiizérii ploselor sudote) la distonta de moxi- mum 15 om pe verticolé (intre armaturile orizontole) pe 0 adincime H,/2 de la fata superioars o pana rului, Peretii paharelor relativ putin solicitate (eu lati nea peratelui rorultaté din ealeu! mai mic& de 25 em) pot fi crmoti numai la partea-superioara, cu cel pu- fin 3 bare orizontale si barale verticale de monta). Pentru pahore lo care létimea minima necesaré © peretelui este moi mare de 30 cm, armarea se face cu ofel PC32, iar in cozul unel létimi necesare mal nari de 45,cm (pahare foarte puternic solicitote), se vor utilize bars cu Sy 12 mm gi beton B250, Gro- timea sirotului de egelizare este de 5—10 em Tehnologia exec ici Furdajio-paher, prefabricata din beton armat, pentru stilpii prefabricati din beton armat (fig. 92,4), se fealizeaza in urmatoarele faze de executie : * tra sarea si @ spares gropli de findstio ; # tumaroa, * nivelorea si © verificorea orizontalitatii stratului de beton de egalizare ; * asezarea fundatiei prefabricate, cu ¢ verificarea orizontalitétii ; © executarea umplu- turii compoctote intre fundotie si peretil sGpdtuil ; * curdtire 3i * udares interiorului paharului 3 4 Ww narea mortarului de pozd pe fundul paharului ; * in- troducerea in pahar a stilpului prefabricat si # fixa- {10a lui in positia verticalé ;# fixarea in pahor a stilu lui cu pone de lemn tare, pe mijlocul laturilor ; tuinares 51 ® Indesarea betonului de monolitizare golul pcharului: # scoatereo penelor de lemn si * umplerea golurilor ramase cu beton de monolitizare (de acecayi moreé) | * turnorea plicii-suport o par doselii, conform tehnologiei expusé onterior pentru cazuri similare. 303aieiodas op Sp quod ~"p' grad 3p me, jopuny ~F | s702}059 9 yp uaa — 18 aopury = 9 # 2 youn uo}eq UL z lad “YOW0 UOJaq UIP IO>DHIqDJo1d "sDYOC-e1fopun4 "ZBFUNDATI SUB STILL TIP,PAHAR"™ Drenquacs wrenicana @ PABRIFEALA MoTAIC @ PACK BETON 8 sais 8 © CanStabei cu RereA, Som WAMBSLE SENS 3 20P BUM Zen STRAT RUPERE A CAPIL Ag ANAT PETRSHS om 9 PANA OE LEWN TARE 3 ee “ARMAT, @ Ae ucens MaRCACU CEL bin STP ETON DE poZAe3-uem FUNOATIE. OM ETON ARMAT, FREEABAICATA, 4 ) agnerl pa Cae 120m tao PHAR ® BEION "De EGALIZARE B25 7510 tm 8 Peres e PAURLLUGA is) Punta Mozale n. ete "is sen MO Cm Sane wee 3D oe BH edn Pann S)PARDOSEALA DE MOZAK TURNAT <{Sem CRUNOATIE EXISTENTA (MORTAR DE POZA +m BARMAURA ANDATE @ 2 mo CLPLACA DE B50 suport pardocedi4icm YARMATURA RDICAA 12mm BHRTE KRAFT sau folie poletiend BETAER 5mm DSIRAT OE RETR prtrurpres parse BBARA OB SLP o 16 280m MSeMN Nou TURN 6100 tn 1, 20ARMATUR tem monte to 020ce TDVOEA SAATURA TIBENIN Uk EGLZME, BZ5,«5Dem BIEN IE RADRE \Bg TINSLRORE SOH a Novas Moda. lef furs exstate se face in Arvare de ben pe oie mare leita eu funda easter, se rene cel mei} } i (ONSOUDAREA FUNDATI! 2 1 SHLP DE BA EXSTENTGas 2) DAMATUR Dim nobis Den : <2 TENUALA NIEROWA, Z2DBETON DE ESALZARE, 625 «51cm 3 PUNTA MOZAKA pier ZINISRIRE SRA | 4 DOP DEBTUMe Zen Dg tare de reset pe tema (km) | ae Bppae se raster2(94). Consolidarea fundatiei prin supropunerea peste fundatia existent @ unel télpi continue de beton ormat Destinatie Consolidarea fundatiei prin suprapunerea peste fundatia existenta a unei télpi continue de mat, ore aceeasi destinatie si aceleasi justificari, ge- erate de aceleos! cauze, ca si consolidarea prezen- tatd cnterlor, obfinuta orin mérirea lajimii fundatiai existente prin turare de beton pe o latime mai mare. ‘Ca 5 in cazul precedent, problema consolidani fundojiot nu trebuie prvité si tratata porticl. ci pe ‘ansamblul constructiel, pentru a-i asigura acesteia in final rezistenta, cit gi stobilitatea ce i-au fost ofectate, Toate consideratile facute in legétura cu consolida- fea anterioard sau cu cele co urmeazé, sint valabile oi in cazul de fat Materiale folesite Pentru realizarea consolidaril se foloseste beton amat B > 100 sau cel putin de aceeosi marca cu Geo c betonului din fundatia existent, cu un dozaj de ciment superior, iasa apropiat de cal al vochiulul beton ; armatura talpii continue noi se face din ofel beton B37, ca §i tiranfii metalici, Betonul de ega- Hizare va Fi B25. Dimensionare constructivé La realizarea consolidérii se va fine seama do toate condifile care se cer satisfacute de catre toate fundotille. Indicatiile specifice constructive se refera Ja dimensiunile talpit continue noi de beton ormat latimea ocesteia B’ trebuie s& depageascd létimea B @ talpii lundatie! existente cu cel putin 20 cm de o parte si de alte © vecnii sapturi (sau mai mult, in azul in care alte criteri justificd o létime mai. mare). Grosimea tdlpii noi de belon armot, sub fundajia exis tentd, vo fi de cel pulin 15 cm si 0 va acoperi pe aceasta la parteo superioar’ cu un strat de beton in grosime minim’ tot de 15 em. Armature fundafiei con- finue noi va fi de J >10 mm, iortirantii metalic’ de sub talpa fundojiei existente vor avea de asemenea 2 10 mm, Betonul talpii noi va acoperi armatura cu 0 grosime de cel putin 5 cm. Grosimea stratulul de beton de egalizare va fi de 5~10 cm. Tehnologia executiei Consolidarec fundatiei, prin supropunerea peste fundajia existantd o unel tdlpi continue de beton ar- mot (fig. 94), se realizeazé in urmitoarele faze de executie : ® dezvelirea fundotiei existente, care tre- buie consolidata, pind lo nivelul sdu Inferior Gi lateral pe ined 20-25 cm mai adinc) si pe o latime supe- rioaré vechii sGpaturi ; # indepartarea pe zone citer- native, ® eprijinite corespunzater, a pamintulul de sub fundatia existanta, pe o grosime de 20-25 cm : # tur narea gi # nivelarec la orizontala a betonului de ega~ izare, in portiunile dezgolite sub telpa fundatiei exis- tente ; © asezcres, in zonele dezaclite sub talpa fun- dajiel, o arméturit wlpil_ noi 31 a tirontilor metalicl, si ® ridicarea lor pe purici pentru obtinerea stratului de beton de acoperire a armaturii ; ® spituirea supra- fefei fundatiei existente pentru a 0 face cit mai ru- goasd, ® curdtirea de prof si @ udorea el ; @ turnarea in stroturi a betenului nou si ® compactorea fiecarul strat; @ executsrea umpluturli compactate. peste talpa continu noud de beion armat, intre elementul portant vertical gi peretil noil sépatur Fig, 94. Corsolidarea furdatiei prin supropunerea peste fundatia existenté a une! talpi continue de be ‘ton armet. Secfiune transversald 1 = teren de fundare 2 ~ stat de agslzae : 3 — fund baaetea’? €2 Gant porant Grip sou td) 3 ~ vechow spe TUeT's = tas contncs noud.de baton armat ; 7 = snot te adage ebrinad noua 8. sronl metatel | 9 — Beton Taal sob taipa undef! ‘existente 10"~ umphtue compoc-ens guste] 20s) anuae@) ne) 31 WA 01¢@ OWN uNvHL 9 aoe was IELION SIV aIrwaLy) NOTES vaxvZiavOnOS "OMG Whey NOLZa 30 SINUNOD le avn yoyineisig viva 315% V3 | ON SNES Nkid 3984 JS VRHVOTOSND V. 664 ySWW IE Iaiivanns vadvanNOsNod pS ae gt eee061 YSN IA3(95). Consoliderea fundotiei prin largirea bazei fundotiei existente prin grinzi de beton’ armat, asezate partial sub ea Destinatie Consolidarea fundatiel prin Idngirea bozel fun- dotici oxisienta prin grinzi de beton armat, asezate porial sub ea, are aceecsi destinatie si aceleasi mo- fivari cauzale ca si consolidarile prezentate anterior, Ca si in situatiile precedente, consolidarea fundotie! trebuie privits ca 0 problema complex, cu aspecte Indvidualizate, si cu rezolvari de la car 1a car. ‘Alegerea acestei solutii de consolidore, sau alteia, trebuie sa aiba ca justificore asigurarea co este solutia cea mai sigurd, din cele luate in consi derare, si c& oferd posibilitéti de executie moi put ostisitoare ca alte solutii posibile ; de asemenea, lo tlegerea solutlel de consolidare, trebuie sé se tina seama de dotaes, de rosbltiie | de gxveie la executareo acestui gen do lueré ‘Co 3i in cazurile precedente, lucrarile de conso- lidore trebuie indeaproape supravegheate, atit de Pproiectant, ci de peronalul tehnic competent fortionulul sou’ ol intreprinderi de construcji care ‘executa lucrarea. Toate consideratiile fcute in lega- tur’ cu consolidarile precedente, sau cu cea care urmeazé, sint valabile si in cazul de faté. Mat le folosite Pentru realizcrea grinailor noi ale consolidarii, se folosesie beton armat B > 150 ; armatura grinzllor noi de beton armat va fi din bare de ofel-beton OB37 sau PCS2, iar tirantii met din grinzile noi de beton ‘ermat se fac din bore de ofél-beion OB37. Betonul de egalizara va fi B25. Dimensionare constructivé La realizarea consolidarii se va tine seama de toate conditille care se cer satisfacute de catre toate findatile. Indicatille specifice constructive se referd lo dimensiunile grinzilor nei de beton armat : in cazul in care alte criterii nu justificd dimensiuni mai mari, inélfimea tipilor, cit sa inimilor grinzilor de beton aimat (paste inaitimea télpilor) va fi de cel putin 30 cm. Tot de minimum 30m va fi $i ldtimea inimilor gfinzilor, cit si litimea cu care tolpo depaseste, de © parte si de alta, ldtimea inimii_grinzit de beton ‘amat. Aceasta este de altfel si ldtimea minima pe core fundatia existentd spriji le noi de beton armat, Armétura oiler grinzi va avea 2 S10 mm; tianjli metolici vor avea de ase- menea @ > 10 mm. Grosimea stratului de beton de egalizare va fi de 5-10 em. Tehnologia executici Consolidare fundatiei prin largirea bazei fun~ datiei existente prin grinzi de beton crmot, asezate parjial sub ea (fig. 95), se realizoazé in urmatoarele faze de execujie: ® denelirea fundatiei existente, care trebuie consolidata, ping !a nivelul ei inferior {Gi lateral pe ine’ 35~40 cm mai adinc) si pe 0 latime Superioara vechti sipituri cu inc& 60 cm de fiecare parte o fundatiel existente (sau mot mult, in functi de dimensiunile noilor grinzi de beton armat) ; @ in- depértorea pe zone alternative, ® sprijinite corespun- Bator, © pomintului de sub fundatia cxistentd, p> o grosime de 35~40 cm; ® turnarea $i ® nivelorea lo Srizontola a betonului de egalizare, in portiunile dez- golite sub talpa fundatiei existente : © asezareo, in z ele dezgolite sub talpa fundatiei, a armaturi tal $0 tirantilor metalici, pe betonul de egalizore * ridicareo lor pe purici pentru obtinerea strotului de beton de ocoperite a amaturii ; # spituires suprote- folor loterale ole fundatiei oxistente i a calai orizon- entru a le face cit mai rugoase, ® curttirea de ‘@ udarea lor; @ executarec co'rajelor pentru pertii laterali ai grirzilor nol de beton armat ; # tur- area in stroturi a betonului nou 31 # compactorea fiecdru stict ; * decofraiea ; ® exscuterea umpluturii compactate peste fundatia existent’ ji grinzile noi, intre elementul portant vertical si peretii noli sipaturi. Fig. 95. Consolidarea fundatiei prin largirea bazei fundajiei existente prin grinzi de beton armat, ase- zate partial sub ec. Sectiune transversala = 1 = toren de furdare ; 2 ~ fandotie existents 3 — element por fare vetleat (stp sou 2id) | -~vechea sopeiura ; 3 — stat de fegelizore 5 gtezi noi ce beton armot ; 7 ~ aimsturs grade novd ; 8 tranfi metalict int. giinale nol) 9 — um luturd compactaia + 10 — noua stpdtud. 313(OMSOLDAREA FUNDATIE TENUALA NI «fem SHEE FT ss tte POW ERE FORD VIAL) GUSTRAT DE PRETRS perry ren coptatat 0B EM. 1ien (DUNPLUTURA DE PAMNT Bd STRATUR CMACTTE DOO ‘2c {)GRNZINGL De BA ESED lepte Fire de cu re VEREA SAPTURA pent (GSTRA DE ULRA(purchetk22cm 1 oun One etapa Ba (QEETON DE EGAWARE, B25, gc 45th fr Zen | | QRNOTE ESTE, BTEREN De FUNDARE Phe fi ete 2 cid agra ce bo agente partied sib 2sidareares rake gra ba Nhe ese fo cu tra mésCONSOLDAREA FUNDATE TRA DE. NSP. fruscl ~2cm V SUPORT PRROQSCALK, B50) Dey/a0.800 ER ROTA, BO See ‘eres dn i furdahel eden fork ‘gen une ata de ba sere pat Sub Netra funcahe Apoxicracren ie sro de ba tire oe se Fic ora meg scl4(96). Consolidarea fundatiei prin largirea bozei fundatiei existente prin grinai laterole de beton armat Destinatie Consolidarea fundatiet prin largirea bazei fun- dotiel existente prin grinai loterale de beton armat are aceeasi destinatie si aceleas! motivari, generote do oceleasi cauze, ca fi consolidarile prezentate on- terior, Co $i pentru solutile de consolidare precedente, si.cea de fctd trebuie aprecioté $1 luata in conside- rare doar in contextul introgului ancamblu solidiri oreconizate pentru constructia ofectoté, dupé depistarea tuturor degradatilor i stobilireo exacta a cauzolor ce le-cu provocat. Solujia de fat8, ca qi oricare alta dealtfol, va fi cleasé numal in masura In core se dovedeste a fi cea mai indicaté din punct de vedere tehnico-eco- nomic, si putind duce la suprimarea cauzelor-ce au dus Ja degradare. Toate consideratille facute in leadturd cu cele- lalte consolidéri de fundotii precedente sint valabile si in cazul de fata. Pentru realizatea grinzilor leterale de beton ar- mat se foloseste beton armat B > 150; armatura grinailor laterale roi de beton ormat va fi din bare de ofel-beton OBS7 sau PC52 ; tirantii metalic! intre grinzile laterale noi de beton armat se fac din bare de ofel-beton B37; betonul de egalizare va fi B25. imensioncre constructiva Lo reslizaree consolidérii se va tine seoma de toate condijile care se cer satisfacute de catre toate fundatiile, Indicatile specifica constructive se refers lo noile grinai de betor armat, incostrate in vechea fundatie pe partile laterale ale acesteia, spre zona lor centralé. Incastrarea se face sub un unghi de 43°: indllimea grinzilor la margine > 30 em. Dimensiona- rea grinzilor se face desigur pe boz4 de calcul ; une- ori aceste grinzi tranimit incdrcdrile lo piloti de be- ton, Armorea noilor grinzi laterale de beton ormat se face cu bare de ojel-beton cu Fase > 10 mm, far firanfii metaliei dintre grinzi vor avea de asemenea © mix> 10 mm. Grosimes stratului de beton de ega~ lizare va fi de 5~10 em. oxecutii Tehnologi Consolidarea fundatiei prin largirea bazel fun- datiei existente prin grinzi loterale de beton armat (fig. 96), se realizeczd in urmatoarele faze de execu- fio: ® dezvelirea fundateii existente, care trebule consolidatd, pind la nivelul (Gi lateral pe inc 35-40 cm mai adine) joard vechii sépaturi cu latimea talgii noilor grinzi, de fie care parte o fundatiei existent larea $i © verificarea orizontalitatji betonului de ega- lizare, pe partile laterale ale fundotiei existente ; © sporgerea santurilor laterale in fundatia existenta, pentru incastrarea noilor grinzi ; ® gpituireo suprate- telor laterole ale fundatiel existente, pe portiunile de sub santurile de incastiore, si ® curdtirea lor de prof : © practicarea de strapungeri pe sub fundatia exis- tenté gi © introducerec tirantilor metalicl dintre grin- zile loterale sau ® indepértatea pe zone alternative, © sprijinite corespunzétor, a pamintulul de sub funda- fio existent pe o grosime de ~ 30 cn, ® introducerea tirantilor metalici 71 ® executarea din now a umplutu- tilor compactate sub fundatic existenté ; * osezarea pe betonul de egalizare a armaturilor ncilor grinzi la- terale si © ridicorea lor pe purici pentru obtinerea stratului de beton de ecoperire a armaturilor : # uda- rea suprafetelor Iaterale ale fundatiei existente 3 * tumarea in stroturi ® compactate a betonulul in wile laterale noi ; * executarea umpluturitor com- Foctate, peste fundatia existent gi grinzile loterale noi, intre elementul portant vertical si peretii nail s8- paturi tumnareo, Fig. 96. Consolidareo fundotiei prin, Iirgirea bozei fundajiei existente prin grinzi laterale de beton ar- ‘mat (asezate pe pilo}). Soctiune transversal& : 1 = teren de furdare ; 2 ~ furdotie exten : 3 ~ element por font versal (tp sou aid) i= vechoa sppetur® : 3 sot do tgolvore: 6 gins! laeale no! de beton ormat 7 — orm Tae Ginds nove; & = tron motalcl ire grnale 90) lve. tole, 9 pilot ce Beton ormat 10. umplutst compactate | 17" “nova sepaturs.CONSOLIDAREA FUNDATIEL i DXSTENTA MORTAR. wSidgcat'§ cmersctl 2am FISECA LPTA CU BUM \GAIRZSOARE LEMN 5.7 om | DUSUNEA CARB cnc negetuinge 73cm . STRAT UREA (scar! fate 2a | PERAZ LEMN ocon EOE TUNA ROA! EN DE FUE. o_Ba_por AAA Bso(en0 ARMA cONSTRUCTIgeHc NDE EGALIZARE B75 o¢ Som "TERMOZOLATE joiozzgurhl geBem (@PLOT DE BA previzuti in anumite co- rages peu weir dla g- Sar “ of Oats tegrated va Yes ep 8) FENCUIALA INTERIONRA gr 15am JPA CE PAMINT BINE COM- acre Qasr FLTRANT (pet) sem QDHIRTIE AMBALAL {folie PCV) ® a9@e NOTA: DLagrea fondafe! exterte ce fooe cu ahtorul unar_grnai“otercie de BA ‘Asordrizarea nelle ginal de BA ve foce cu trarfi mela SCHlo 317 L(CONSOLIDAREA FUNDATIE! VEFEN OE FUNOARE TERMOOLATIE imoioz zgur8) gr Bem De EGALIZARE 25 gr 5-tdem great arowatgr 2m EO NSOlGr PRSTENTA SBES ca UPtia INZSOARE LEMN S.7em sordul negate! grace ‘schdur fate) 922m ‘Beason STERALE 8A, B>IS0 tunate iteior DE BA prevomstin cnumfe cou pr a (0 prelua hoarcerle dels grialle 2a, lateraia STRAT UZ | METAL. RAZ LEWN NOTA: ikorgrea fundatie, exstente “se ‘gluibru rer gene! lalerale ‘Saidaraneg rabor gn de toce cu tant metalic PLANSA 196ill CONSOLIDARI (93). Consolidarea fundatiei prin mérirea latimii fundatiei oxistente, prin turnare de beton pe o ldtime mai mare éorea fundatiei prin mérirea latimii fun~ {dotisi oxstento, turnind beton pe © latime mai mare, fe destinat3 restabilirii unei structuri stotice corecte IG constructicl, pentru a i se reda siguranta ofectota fe diferti factori, ca si capacitatea do o sotisfoce odie de exploatare legate de destinatia pe care ‘ere. O asemenea consolidare poate apérea ca ne- gsard la fundofile constructiilor amplosate pe te- “fenuti sonzibile le inmuiaro, losteoida, contract vumpluturi, precum gi in codrul lucrérilor fesiourare unor _monumente Istorice sau la rsformari gi supraetojeri de construct Printre caurele care conduc la necesitatea lu- (Bilor de consolidare @ fundatiilor sint de omintit 2 greseli, de la cele de conceptie si de pro- are, evalua gresite ale incdrcarilor, studi de ji de laborator necorespunzatoare, pind Ia cele sxecutie daterite neglijentei sau incompetentei © alts cauxd care poste duce la necesitotea olidérii Fundatiei sint gi modificdrile in timp, dupa pecutarea constructiei, @ caracteristicilor terenului fundare, cum or fi de exemplu crestersa sau co- a nivelului opelor subterane, alunecérile de 1 timpul exploatérii constructiei se poate de 38 so schimbe destinaya acesteia, sa se ator, transforma ete. care 8 ustiice jorea tundatie: prosrivzise, prin metoda de Hots sou prin oltd metodé, precum si imbundtétirea rietitlor noturele ala solului respectiv prin com- Poclare, arcillzore, bitumare, cimentare sou silica Toate celelalte considerati fécute in legaturé cu soliddrile de fundawii care urmeazd, sint valabile iis coral de fot’, le folosite Pentru realizarea consolidarii se folosese traverse “metclice din ojal laminat € fixate pe elementul por- pit vertica_ si beton B100 pentru suprabetonarea datici existente, DE FUNDATII Dimensionare consiructivit la realizarea consolidarii se va fine seama de toate condifille care se cer satisfécute de catra toate fundotile. Indicatiile specifice constructive se refer’ la dimensiunile suprabetonarii : latimea ocesteia B’ tre- buie s8 depagoascé latimes B a talpii fundatie! exis- tente cu cel putin 20cm de o parte $i de alta c vechit sapBtuti (sou mai mult in cazul in care clte criterii justificé 0 ldjime mai mare). In adincime, suprabeto- area se va oxecuta po intreage adincime © sa93- turii, Troversele metalice din ofel laminat vor fi de profil moximE. 12 fixate pe elemeniul portant vertical pe cel putin doud nivele pentru a recliza o legaturd it mai buna cu suprabetonares. Tehnologia execu! Consolidarea fundatie! prin marirea latinii_fun- datiel existente, prin turnare de beton pe o [atime mai mare (fig. 93), s@ roalizeoxd in urmétoarele faz0 de executie: ® derelirea fundatici existente, care rebuie consolidats, pind la nivelul ei inferior, si pe: 2 [atime supericard vechii sapaturi ; # fixorea ‘raver selor metalice pe elementul portont, # bine curatiti prealabil : # spituirea supratetei fundatiei existente pentru ao face cit mai rugoasa, ® curdtirea ei pe prof fi # udarea oi; ® turnarea in straturi © betonului nou, 51 © compactarea flecérui strat Fig. 93. Consolidarea fundatiei prin marireo léfimii fundajiei existente, prin tumare de beton pe o létime mai more. Secfiune transversal’ 1 = teron do fundare: 2 ~ stat de sgalizare: 3 — fundatie existé {4 — element portont verical (lp. sau, i) 3 Fw thea sSpdturd 1'6 = tavarse metaica t 7 — baton now to ret! 8 = nous se58tu8Qsiip Ba east 24 (DINU NC.- Fine PUNTA MICAKAB ture xem ni08 er OOP De BTU «Zen GPAOOSEALA DE MOZNC TURN fon MORI DE POZA eica COPLCA DE B50 siprtparoction CEHRE KFT fale pietena (STRAT CE PETRS pty nor get OBEN WOU TERN B:¢0 ¢ TVEDEA SARAIRA + ‘ZATEREN OE RAADARE ey BRNO DISENT BARAURA RADE o Drm TDARMAURA RICA 2 Tina 8 ETAER stom BARA 0B SILP o 28am DARELA2 Dm, work oO Zem si pe, MREDN IE Azar, B= Sten F2 RARE SRA. DO Sat ae hes bae ce esi se.:75 \ lodtcarse St furl oictrts co fice spin furrare Ge blot peo eine nd mae legit ou hrdaia etek = Tee ‘cr gel nekice PLANSDCONSOUDAREA FUNDATE! 1 STLP OE BA BXSTENTEa 2 DARNALRG Dm seis ta Dien 2 TEMUALA INTERCARA Ton 2 REIN OF BLO, BIS «50cm PUNTA MOAKAR tuna = bem ZUNFISURARE SEMA 4 WP CEBIMszen ‘09 bare de rezeetee estar (6) 5 PAROCSEALADE MOZNE turtle Besta 3 renters 6 NORTR DE POZA «2m 7) PLACA DE BED sit pardon 8 HRTEKRAFTsa, the PCV 9/STRAT DE ETFS pri ‘DEEN NOU TURNAT 8100 ‘SAPRTURA2{94). Consolidaroa fundatioi prin suprapunerea peste fundatia existenté @ net télpi continue de beton armat Destinatie Consolidarea fundatiel prin suprapunerea peste fundatio existent unei télpi continue de beton ar- mat, are oceeasi destinatie $1 aceleasi Justificdrl, ge~ nerate de aceleasi caure, ca si consolidarea prezen: tata anterior, obtinuta prin marirea latimil fundatioi existente prin tunare de beton pe o lalims moi mora, Ca si in cozul precedent, problema consolidarii fundatier nu trebuie piivité si trotatd partial, dpe ‘ansamblul constructici, pentru a-i asigura acestela in finol rezistenta, cit si stabilitatea ce i-ou fost afectata, Toate consideratiile fécute in legaturd eu consolida- req antarioard sau cu cele ce urmeazé, sint volabile si ta cazul Materiale folasito Pentre reallzarea consolidéirii se foloseste beton armet B> 100 sau cel putin de aceeasi marca cu cea a betonului din fundajia existents, cu un dozoj de ciment superior, insé apropiat de cel al vechiului beton ; crmétura tdlpii continue noi se face din ofel- beton 0837, ca si tiraatii metolicl, Betonul de ega- lizare va fi B25. Dimensionare constructivé: a realizarea consolidarii se vo tine seamo de toate conditiie core se cer satisfacute de catre toate fundotille. Indicatiile specifice constructive se refers Ja dimensiunile télaii continue noi de beton ormat latimes ocesteic B” trebuie si depéseasca latimea B « tilpii fundatiel existente cu cel putin 20 cm de o parte si de alte a vechii sspéturi (sou mai mu, th corul in care alte critert justified 0 latime mot mare). Grosimea téipi’ noi de beton armat, sub fundetia axis- tent, va fi de cel putin 15 cm 3! 0 va acoper pe aceaita la partea superioaré cu un strat de beton tn grosime minima tot de 15 cm. Armétura fundatiel con: finue noi va fi de Z > 10mm, iar tiranfii metalici de sub talpa fundajie’ éxistente vor avea de asemeneo > 10 mm. Betonul talpii noi va acopori armétura cu 0 grosime de cel putin 5 cm. Grosimea stratului de beion de egelizare va fi de 5~10 om. Tehnologia executic’ Conselidares fundate, prin suprapunerea pest fundatio existenta o une! talpi continue de beton er mot (ig. $4), 38 feollzcoxd, in urmatoorele axe. da onecufe: ® desvalieofundetiel custentey care te buie consolidaté, pind fa nivelu! séu inferior (si lateral pe ined 20=25 cm mal adine) $1 pee letine supe floard vachilstpatun | ® Indandrereo pw tone ole native, © sprijnite corespunsdtor, | pamintulu de sb fundatio etistents, peo grocime de 0-20 em © ur narea si ® nivelarea 'a orizoniald a betonului de ega- lizare, in portiunile dergolite sub talpa fundatie! ext tente: © Gserarec, in zonele dergolts sub falpa fun dafiei, a crmoturi télpil noi sia trantilor metalic, fe ridlearea lor pe purl pentw abjineree statu de beton de acoperire a armaturii ; * spituirea supro- fete! fundctioi exitonte pent @ 0 fees ck mat a Goes. « curBlias tie geek ys Oliaccal 2 tupie In trotur a betonului now's! @ compaciares econ Hct ©. wrecstotonl ueplbuiligcanpccoes ‘peau talpa continua nove de Beton ermal intre slonental Ponant vertical 81 pereti nett sepatun Fig. 94. Consolidorea fundetisi prin suprapunerea pesie fundatia existent a unei 18lpi continue de be ton armat. Sectiune transversold 1 ~ teren de fundare : 2 — srat do agalrore: 3 ~ fordetl 1 4 = element parant (slp sav 2id) 1 5 ~ vechen 358 {ura :'o = tape contiwua noue de betor oat; 7"~ armour in fundatia eortinudroua | 8 ~ trartl metaliet | 9 — betsn in fexsiente 10" umolururb compos 1 ous sépsturs[ee vauvre aovaneu nas® Iaiivanns vadVaNOSNODZs Lae Ce [7 < s & < = a oO 5 2 Oo oO wo ae < a 2 >3(95}. Consalidacea fundatiei prin largitea bazei fundatiei existente prin grinzi de beton ormat, asezate parfial sub eo _Destinatie: Comolidaree fundatst prin largires bazet fun- “dajei oxistente prin grinti de bston armat, asezate Parlil sub ea, ate aceeasi destinatie si aceleasi mo- tivir cauzale ca i consclidarile prezantate anterior, a 5i in situajile precedente, consolidarea fundatioi ‘ebuie privé co o problem complexd, cu ospecte Incividvalizote, si cu rezolvari de la caz la ca7. |, Alegeres acestei solutii de consolidare, sau a ‘lic, trebuic <6 oib& ca justificers azigurarea é fstz solutic cea mai sigurd, din cele luate in consi- idetare, $1 cG oferé posibilititi de executie mol pujin “catistoare ca alte solutii posibile ; de asemenea, la slegerea solutiel de consolidare, trebule sé se tind coma do dotarea, do posibilitatila 51 de oxportenia onstructorilor Io. executarea acestui gen de lucréir. Ca gi in cazutils precedente, lucrarile de conso- lidore trebuie indeaproape supravegheate, atit de Prlectant, cit si de personalul tehric competent af fontierulul sau al tnteeprinderti de constructit core executé lucrarea. Toate considerotills facute tn legd- ture cu consolidérile precedente, sou cu cea care timeaz5, sint valabile si in cazul de fata. Materiale folosite Pentra roalizerea grinziler noi ale consalidé: foloseste beton armat 8 > 150 ; arméture grinzilor noi de beton ormat va fi din bare de ojel-beion OB37 +u PCS2, iar transi metalici din grintile noi de beton ainat se fac din bare de of8l-beton OB37, Betonul de egalizare va fi B25 jimensionare constructivé la realizorea consolidirli se va fine seama de fe conditile care se cer sotisficuts de cétre toate datile. Indicatile specifice constructive se refers dimensiunila grinzilor nai de beton armat : in eazul core alte citerii nu justified dimensiuni mai mari, mea tlpilor, cit sia inimilor grinzilor de beton at (peste indliimea_tilpiio) va fi_ de cel putin fem. Tot de minimum 3C cm va fi si lates inimilor ilor, cit si latimea cu core talpa depdseste, de porte’ si de alta, latimea i de beton jat, Aceasto este de oltfel si létimea minima pe fundatia existent sprijind pe grinzile noi de grinzi va ved metalici vor ovea de ase menea © > 10 mm. Grosimea stratului de beton de egalizare va fi de 5—10 cm. Tehnologia executici Consolidarea fundotiel prin lérairea bazei fun- dotiei existente prin grinzi de beton armat, asezate portiol sub ea (fig. 95), se realizeor’ in urmétoorele faze de executie: * dewelirea fundatiei existente, care trebuie consolidati, pind fa nivelul ei inferior Gi lateral pe inca 35~40 em mai acine) $1 pe 0 latime superioara vechii sdpaturi eu incd 60 em de fiecare porte 0 fundatiel eristente (sau mai mult, in functie de dimensiunile noilor grinzi de _bston armat); ¢ in- depériarea po zene alternative, # sprijinite corospun- Zétor, a pémintului de sub fundatic existenté, p> o grosime de 35-4) cm ; tumnarea $i ® nivelareo la Srizontala @ betonului de egalizare, in portunile dez- golite sub talpa fundatiei existente ; © asezarea, in z0- nele dezgolite stb talpe fundotiei, « ormaturi télpi Sia tiraniilor metalici, pe betontl de egalizare si @ ridicarea lor pe purici pentru objinerea stratulvi de beton de acoperire a aimaturii; * spituires suprafe~ felor laterale ale fundatici existente si a celel orizon- talé pentru o le face cit mai rugoase, * curatires de prof 3 @ udorea lor; @ executarea cofrajelor pentru peretii lateral ai grinzilor noi de baton armat: ® tur- area in. stratur! a betonulul now 3 * compactorea fiecdrui strat ; # decofrarea ; ® executorea umpluturii compactate peste fundatia existenta si grinzile noi, inte elamentul portant vertical si perafiinoii sapaturl Fig. 95. Consoliderea fundotiei prin Iérgirea bazei Fundajielexistente prin grinzi de heton ormet, o3e- zate parlial sub ea. Secjiune transversald ! 1 = teren de funcare ; 2 ~ fundatie existenté : 3 ~ element por~ tant vetleal (stp sau zid) 1 4~ vechea. sepstu6 ; 5 strat de egolizare: 6 ~ giinsi roi de Beton armet : 7 ~ ormatucd tn ghnde nous; 8 rank metalic Inve ginzle nels 9 = um ‘luturé compactats ; 19 — noua sApatur®, | |Se Gan (OMSOLDAREA FUNDATIEL DMI A Nt en PELIMENT PORTANT VERTIAL(Stozd) DPEARL 35:35 OP De BIMM = 2en IEA SAPATURA /STRAT DE URE garcet L22em PLAC De UMBETON SQes}5n cu Kanaan ta VSRAT De NG trust «Zen (SPLACA SLT PARIUSEALA, BS Hen Su B1Omca cent erm ada e a met frei oistete se foce cu Mond unr gra de bn east parti ib vedvea furache 2jsoldorarea voior gpa de bu tire de se fae cu traf! mei ANSA 198 A QQHRTE Mery caste CV QUSTRAT TE PETRS pets upon cart Sc QUPPLUTRA DE RAMI INSTRU CMFACTATE ‘SYGANZI NCE DE BA 3,60 lat te oes Sr weal! ARMATLRS. RIND NTU STRANTI MELLO ‘DRETON DE EDALZARE, 825, gr45:tem CDAUNDATE EXSTENTA (BEEN De FUNDARE Pow | ow fst geOger DE UZURA (parehet Le 22cm CDPLAG OE RUMBETON 50:50.95un cu ost urbe cu SDPLAGA-SUPORT PARDOSEALA, BSk RAFT cata PLV NO: ‘ergeea baa Benen sy ata eee es ater eam Sache de eter 4 rena tok pra deb in le <2 Te. ce t4(96). Consolidarea fundatiei prin lérgirea bazei fundatiei existente prin grinzi loterale de beton ormat Destinatie Consolidarea fundofie! prin lérgirea beset fun. dotiei existente prin orinzi loterale de beton armat are aceeasi destinatie si aceleasi motivari, generate de aceleasi cauze, ca gi consolidarile prezentate an- t Co §1 pentru solutiile de cansolidare precedente, si cea de fata trebuie aprecicta si luaté in conside- rare door in contextul intregulul ansamblu de con- solidari preconizate pentru constructio ofectat’, dupa depistarec tuturor degradérilor $i stabilirea exacta o cautelor ce le-au provocat. Solutio de fal’, ca si oricare olta deoltfel, va fi aleass numai in masura in care se dovedeste a fi cea moi indicoté din punct de vedere tehnico-eco- nomic, sf putind duce la supiimorea cauzelor-ce au dus la degradore. Toate consideratille facute in legatura cu cele- te consolidari de fundatii precedente sint valabile carl do fats Materiale folesite Pentru realizarea grinilor laterals de beton ar- mat se foloseste beton armat B > 150; armétura grinzilor loterale noi de beton armat ya fi din bare de ofel-beton OB37 sou PCS2 ; tiranjii metalici intre grirzile laterale noi de beton armat se fac din bare de otel-beton B37; betonul de egalizare va fi B25. Dimensionere constructivé La realizarea consolidarii se va tine seama de toate condijile care se cer satisfacute de catre toate fundotile. Indicatiile specifics constructive +0. raferd la noile grnzi de betor ormet, incastrate in vechea fundatie pe pértile laterale ale acesteia, spre zona lor centrala, Incastrarea se face sub un unghi de 45%; inattimea grinzilor lo margine > 30 em, Dimensiona- rea grinzilor se face desigur pe bard de calcul : une- ori aceste grinzi transmit incdrcérile to piloti de be- ton Armarsa noilor grinzi loterclo de beton crmot se face cu bare de ofel-beton cu Zam 2 10 mm, ior Hirontii metalici dintre grinzi vor avea de asemenea © wig 10 mm, Grosimes strotulyi de beton de ega- lizore va fi de 5-10 cm, Tehnologia executiei Consolidarea fundajiei prin largirea bozei fun- datiel existente prin grinzi latorale de beton arma: (fig. 96), se realizeazé in urmatocrele faze de erecu: fie: © dezelitea fundateii existente, care trebuie consolidats, pind [a nivelul ei inferior (gi lateral pe ined 35-40 em moi adinc) i pe o atime cupericari vechii sipaturl cu latimea téipii noilor rinzi, de fie care parte a fundatiei existente ; ® tumorea, * nive- area i © verificarea orizontalitayii betonubui de ego: lizare. pe partile laterale cle fundatiei existente ® spargerea santurilor laterale in fundotia existenté, pentru incostrarea noilor grinzi ; © pituirea suprafe- feler lotorale cle fundatici existonte, po portiunile de sub santurile de incastrare, si ® curdtirea lor de praf;” * practicarea de strépungeri pe sub fundotio ex tenié $i * introducerea thanijler metalici dintre grin Zile laterale sou # indepartarea pe zone alternative, © sprijinite corespunzdtor, a pamintului de sub funda tio existonta pe 0 grosime de ~ 30 em, ® introduceree tirantilor metolici 41 # executarea din nou a umplutu rilor compactate sub fundatic existenta ; * asezarea pe betonul de egalizare a arméturilor noilor grinti la- terole 4i ® ridicarea lor pe puriei pentu obfirerea stratului de beton de acoperite o armaturilor: ® ude- rea supratejelor laterale ale fundotiei existerte 91 © turnarea in stratun ® compactate @ betonulsi in Grinsila lateral not ; # exacutares umpluturlior com Pactate, peste fundatia existenté si grinzile Jaterale noi, inte elementul portant vertical si peretii noi 58: paturi. DOOOQO Fig. 96. Consolidaree fundatie! prin largirea bozei fundatiei existente prin grinzi loterale de beton ar- mat (asezate pe pilofi. Sectiune transversalé 4 ~toren de fundare ; 2 ~ ‘untotie existenta ; 3 ~ element por font vortcal (etip sou 2): 4 ~ vechoa sOptird : 3. stot fegalzare ; 6 — grind loterale nol de. beton ermal: 7 — amd: fia in orinds noua: &= tort mataie! nee gle no fal rele: 9 plot! Ge Beton armot 170 ~ umpluturs compa 11 noua sépatus.PLANSA 13) CONSOUDAREA FUNDATIEL De FLNOARE ete Bruck asians arvstd ansrascrvgeccn| NDE EGALZARE B25 ges.tton Th TERMOIZOLATEimolez 29,8] eS-Pem ® ® MORTAR M&O (crigeut 3i cmorsat) aden HEE Shee FISE CA LPTTA OY BITUM ‘ \GANZSOARE LEM Sx7em DUSLMEA OARK src necsute. Z3cm STRAT UZURA fina hte @2em FERMZ LON 3Bxj5en COP TUM 9. 22 VEQHEA. SAPATURA A FLNOATEI a ge e-ht, A Sem TE PAMNT GIRE com pacar STRAT FILTRANT (sie!) 150m, DART AMBALA tole POW) oll gf de BA se foce cu tirar! metalic NO agten. tunésfiei exlente se foce ou qutorit unor_grin2inleoie de BA a SCHo(OMOLIDAREA FUNDATIE! @rerwozorarie (nowzzouial ge-ven ton OF

S-ar putea să vă placă și

• Procedura Sap2000

  

  Document14 pagini

  Procedura Sap2000

  Florin Florinell

  Încă nu există evaluări
• Indrumator Zidarie GVP

  

  Document94 pagini

  Indrumator Zidarie GVP

  tepes00

  80% (5)
• Protocoalele Inteleptilor Sionului

  

  Document42 pagini

  Protocoalele Inteleptilor Sionului

  icaesar

  92% (25)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Constructii Din Lemn - Curs-Arh Rodica Crisan

  

  Document132 pagini

  Constructii Din Lemn - Curs-Arh Rodica Crisan

  sasha_st

  100% (1)
• Alexandru Ciornei - Cum Concepem Constructiile Civile

  

  Document411 pagini

  Alexandru Ciornei - Cum Concepem Constructiile Civile

  desecrator_of_holyness

  Încă nu există evaluări
• Curs08 Inginerie Seismica

  

  Document10 pagini

  Curs08 Inginerie Seismica

  sasha_st

  100% (3)
• Curs10 Inginerie Seismica

  

  Document12 pagini

  Curs10 Inginerie Seismica

  sasha_st

  100% (2)
• Blandiana, Ana - Coridoare de Oglinzi

  

  Document125 pagini

  Blandiana, Ana - Coridoare de Oglinzi

  micheline beaulieu

  100% (6)
• Curs04 Inginerie Seismica

  

  Document12 pagini

  Curs04 Inginerie Seismica

  sasha_st

  Încă nu există evaluări
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Scari PDF

  

  Document15 pagini

  Scari PDF

  xs_oha

  Încă nu există evaluări
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  

  Document158 pagini

  Constructii Metalice 1 - Dan Mateescu

  Laszlo Sipos

  100% (25)
• Ribot Theodule Memoria Si Patologia Ei

  

  Document16 pagini

  Ribot Theodule Memoria Si Patologia Ei

  danacojocaru

  0% (1)
• 18 Pereti Din Beton Armat

  

  Document29 pagini

  18 Pereti Din Beton Armat

  Cristina Arsici Beer

  Încă nu există evaluări
• 23

  

  Document9 pagini

  23

  Bogdan Caunic

  Încă nu există evaluări
• Pereti Interiori de Tare

  

  Document15 pagini

  Pereti Interiori de Tare

  Vlad Lazãr

  Încă nu există evaluări
• 25 Plansee

  

  Document29 pagini

  25 Plansee

  Gabriel

  Încă nu există evaluări
• 19

  

  Document28 pagini

  19

  Bogdan Caunic

  Încă nu există evaluări
• 21 Elemente Spatiale PDF

  

  Document7 pagini

  21 Elemente Spatiale PDF

  Vlad Rotari

  Încă nu există evaluări
• Actiuni in Constructii

  

  Document26 pagini

  Actiuni in Constructii

  Catalin Spiridon

  Încă nu există evaluări
• Mecanica Zidariilor

  

  Document24 pagini

  Mecanica Zidariilor

  Dulgheru Catalin George

  Încă nu există evaluări
• 11 Iluminatul Natural Al Cladirilor

  

  Document10 pagini

  11 Iluminatul Natural Al Cladirilor

  Greta Zsak

  Încă nu există evaluări
• Fundatii de Suprafata

  

  Document27 pagini

  Fundatii de Suprafata

  doruk1964

  Încă nu există evaluări
• Hidroizolatii La Fundatii Si Subsoluri

  

  Document14 pagini

  Hidroizolatii La Fundatii Si Subsoluri

  florin_dan_ro

  Încă nu există evaluări