Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul
20.1. GENERALIT|}I Fa]adele u[oare prefabricate sunt alc\tuite dintr-o structur\ de rezisten]\ proprie [i elemente de umplutur\. Acestea se caracterizeaz\ prin grosime [i greutate redus\. Cele mai r\sp^ndite tipuri de fa]ade u[oare sunt pere]ii-cortin\ [i panourile de fa]ad\ (fig.20.1.III). Peretele-cortin\ este un perete u[or, suspendat la exteriorul structurii de rezisten]\ a cl\dirii (fig.20.1.II). Acest tip de perete nu depinde, din punct de vedere dimensional, de exteriorul cl\dirii, comparativ cu panoul de fa]ad\ care este modulat dup\ traveele structurii de rezisten]\, deoarece se fixeaz\ `ntre elementele acesteia.
Alc\tuire constructiv\
din
stratul exterior, decorativ [i de etan[are, care poate fi realizat din sticl\ emailat\, tabl\ de o]el emailat\, tabl\ [i aluminiu [i, `n propor]ie mai redus\, azbociment tabl\ galvanizat\ sau tabl\ inoxidabil\; izola]ia termic\ - din polistiren celular, spum\ de sticl\, produse minerale; bariera de vapori se realizeaz\ cu folii sintetice, lacuri, vopsele; stratul interior se execut\, de cele mai multe ori, din tabl\ galvanizat\, pl\ci de azbociment, pl\ci aglomerate din lemn, tabl\ de aluminiu;
325
Pere]i cortin\ I.
S
Stlp de rezisten]\ (S)
Pc S
Pc
S Pc
Pc
II.
Stlpul structurii de rezisten]\
Plan[eu de rezisten]\
Plan[eu de rezisten]\ Racordare orizontal\ [i vertical\ Plan[eu de rezisten]\ Perete interior Panou perete cortin\ Stlpul structurii de rezisten]\
Plan[eu de rezisten]\
III.
Fig. 20.1 Pere]i cortin\. Pozarea panourilor (I). Montarea panourilor cortin\ (II). Tipuri de fa]ade (III) 326
ramele panourilor sunt alc\tuite, la cl\dirile de locuit, `n mare propor]ie, din aluminiu sau o]el; etan[area panourilor se face cu masticuri, profile din cauciuc [i din materiale plastice. 20.2. COMPORTAREA LA AC}IUNI EXTERIOARE Comportarea la ac]iunea diferitelor solicit\ri la care sunt supu[i peretiicortin\, `n cursul exploat\rii (sarcinile climatice, ac]iunea chimic\ a mediului `nconjur\tor, zgomotul, umiditatea, focul), impun rezolvarea unor probleme noi `n compara]ie cu pere]ii tradi]ionali. Ac]iunea v^ntului constituie `nc\rcarea principal\ pe care o preiau pere]ii-cortin\. Preluarea presiunii [i a suc]iunii v^ntului se realizeaz\ prin leg\turile de ancorare a fa]adei u[oare de structura cl\dirii (fig.20.3). Paramentului exterior al panourilor, alc\tuit din pl\ci de grosime mic\, trebuie s\ i se asigure un grad de rigiditate la ac]iunea v^ntului. Aceasta se realizeaz\ prin elemente de consolidare sau printr-o geometrie eficient\ (ondulat, cutat ) la `ncovoiere. Alt\ solicitare dominant\ a acestor pere]i, comparat\ cu cei tradi]ionali, este varia]ia de temperatur\. Aceast\ sensibilitate caracteristic\ fa]adelor u[oare se explic\ prin faptul c\ `n alc\tuirea lor intr\ materiale cu greutate redusa, cu coeficient de dilatare ridicat (la aliajele de aluminiu, coeficientul de dilatare fiind dublu, `n compara]ie cu cel
al o]elului). Pentru preluarea deforma]iilor liniare produse de temperatur\, la `mbin\rile dintre dou\ elemente metalice liniare, se prevede un man[on fixat rigid `n interiorul unuia din elemente, pe care poate culisa liber cel de al doilea element. In cazul dilatarii `mpiedicate, `n elemente apar eforturi care pot produce ruperi sau flamb\ri ale acestora. Ac]iunea caloric\ a radia]iei solare asupra pere]ilor u[ori, a c\ror capacitate de acumulare este redus\, impune m\suri speciale pentru asigurarea confortului termic. Aceste m\suri sunt determinate de: - limitarea cantit\]ii caloric\ transmis\; de energie
- `nt^rzierea procesului de transmitere prin folosirea suprafe]elor opace ; -folosirea, la exterior, a materialelor capabile s\ reflecte o parte a energiei calorice datorita radia]iei solare(aluminiu oxalat) sau a panourilor ventilate. Pentru combaterea ac]iunii calorice a radia]iei solare, la pere]ii-cortin\ se pot folosi urm\toarele mijloace: condi]ionarea aerului `n interiorul `nc\perilor, orientarea (spre nord sau sud) a fa]adelor, folosirea geamurilor transparente duble, a geamurilor termoasbsorbante, simple sau duble, a geamurilor stratificate reflectante [i a ecranelor de protec]ie.
327
EXTERIOR
Izola]ia median\ a panoului Profil de aluminiu din rama panoului ~mbr\c\minte interioar\
Tavan din ipsos carton Cota tavanului 1. Strat interior 3. Parament exterior de protec]ie
INTERIOR
Sec]iune vertical\
1. ~mbr\c\minte interioar\ a panoului 2. Strat izolator 3. Strat de protec]ie exterior
INTERIOR
Bulon de prindere
EXTERIOR
Plan[eu de rezisten]\
Plan[eu de rezisten]\
Tocul ferestrei
INTERIOR
EXTERIOR
Tavan din ipsos carton Cota tavanului
Fig. 20.2 Pere]i cortin\. Sec]iune orizontal\ [i vertical\. Sec]iune vertical\ prin `nchiderea exterioar\ 328
Ecranele de protec]ie se folosesc la exteriorul cl\dirii cu scopul ca radia]ia solar\ s\ nu ajung\ pe suprafa]a fa]adei. Acestea se realizeaz\ prin scoaterea `n consol\ a plan[eelor sau prin prelungirea spre exterior a plinurilor dintre ferestre. Ecranele se folosesc si ca elemente constructive distinctive, care se monteaz\ pe fa]ad\. Pentru reglarea radia]iei solare [i a luminozit\]ii se pot prevedea ecrane mobile. Ecranele de protec]ie permit reducerea instala]iilor pentru condi]ionarea aerului, care prezinta dezavantajul de a fi costisitoare. ~n afar\ de ac]iunea caloric\, radia]ia solar\ mai are [i o ac]iune fotochimic\, ce se manifest\ prin alterarea culorilor [i `mb\tr^nirea maselor plastice. Din aceast\ cauz\, trebuie creat\ posibilitatea `nlocuirii materialelor degradate. Coroziunea atmosferic\ este important\ la structurile metalice ale pere]ilor-cortin\, diferen]iindu-se dup\ tipurile de atmosfer\: marin\, industrial\, urban\, rural\. Coroziunea galvanic\ (datorit\ cuplurilor galvanice `ntre 2 metale cu poten]iale electrice diferite) este pre`nt^mpinat\ prin separarea, cu materiale slab conduc\toare de electricitate (neopren), a contactului dintre aluminiu-aram\; zinc-aram\; o]el neprotejat-aram\; o]el neprotejataluminiu.
20.3. ETAN{EITATEA Aceast\ exigen]\ trebuie asigurat\ `n caz de ploaie, z\pad\, praf [i v^nt. Problema etan[eit\]ii la fa]adele u[oare este una dintre cele mai delicate din punct de vedere tehnic, deoarece pune probleme de alc\tuire [i de impermeabilizare a rosturilor. Rosturile prin care poate p\trunde apa [i aerul sunt cele de la nivelul racord\rilor dintre elementele structurii metalice a peretelui-cortin\, elementele structurii metalice [i de umplutur\, p\r]ile fixe [i de umplutur\ ale t^mpl\riei. O condi]ie a leg\turilor din rosturi este aceea ca ele trebuie s\ r\m^n\ elastice `n timp [i s\ permit\ deplasarea relativ\ a elementelor peretelui-cortin\, supuse tas\rilor, eforturilor alternate ale v^ntului, precum [i contrac]iilor termice (fig.20.2). Produsele de etan[are se clasific\ `n: produse care actionaz\ prin aderen]\, din care fac parte: produsele `n form\ de past\ [i cimenturile elastice (cauciuc sintetic); materiale care lucreaz\ la compresiune, din care fac parte: materialele celulare (spume pe baz\ de cauciuc sintetic) [i materiale profilate (elastomeri [i plastomeri).
329
Pere]i cortin\
Fixarea panourilor cortin\ (din tabl\ neizolat\ termic) pe structura de rezisten]\ direct cu bol] filetat cu [urub mecanic cu brid\ cu [urub la ambele capete
Brid\ din tabl\
{aib\ de cauciuc {aib\ de cauciuc {aib\ de cauciuc
Element de rezisten]\
Panou cortin\
Element de rezisten]\
Panou cortin\
Element de rezisten]\
Element de rezisten]\
Panou cortin\
{aibele de cauciuc asigur\ etan[area [i elasticitatea pentru preluarea deform\rilor din solicit\ri mecanice [i/sau termice.
Panou cortin\
~mbr\c\minte
interioar\ de protec]ie
~mbr\c\minte
interioar\ de protec]ie Strat termoizolator (polistiren, vat\ mineral\) Baghete de calare
E
Strat de aer
E
Strat de aer
I
Strat de protec]ie neetan[ la vapori
Structura de rezisten]\
Panou perete
Fig.20.3 Pere]i cortin\. Fixarea mecanic\ a panourilor. Izolarea termic\. Asamblarea componentelor. Dispunerea panourilor `n raport cu montan]ii 330
20.4. COMPORTAREA HIGROTERMIC| La proiectarea pere]ilor-cortin\, una din problemele principale o constituie determinarea rezisten]ei reale la transmisie termic\ (fig.20.3). Aceasta se poate realiza numai dac\ se ]ine seama de fluxul termic al elementelor pline ale fa]adei, ale scheletului metalic [i al structurii de rezisten]\ a cl\dirii. Scheletul metalic al pere]ilor-cortin\ poate prezenta pun]i termice importante, la nivelul c\rora se pot produce fenomene de condens; acestea sunt evitate `n m\sura `n care sunt suprimate profilele ce traverseaz\ grosimea panoului. Iner]ia termic\ a fa]adelor u[oare constituie o problem\ esen]ial\ `n asigurarea confortului termic. Capacitatea caloric\ redus\ a fa]adelor u[oare poate fi compensat\ de capacitatea de absorb]ie a pere]ilor interiori [i a plan[eelor, cu condi]ia ca acestea s\ fie masive [i s\ nu fie c\ptu[ite cu materiale izolante (termice sau fonice), ce reduc capacitatea de absorb]ie. Problema asigur\rii confortului termic la cl\dirile cu pere]i-cortin\ este deosebit\, din cauza alc\tuirii lor eterogene: suprafe]e vitrate mari [i mas\ redus\. 20.5. IZOLA}IA ACUSTIC| Exigen]a acustic\ `[i m\re[te eficacitatea, dac\: se asigur\, pe c^t posibil, izolarea fonic\ a p\r]ilor vitrate;
se evit\ ca punctele de `mbinare s\ nu prezinte "pun]i fonice"; se are `n vedere faptul c\ nu poate fi m\rit esen]ial efectul fonic, prin utilizarea de materiale grele pentru p\r]ile opace. Problema izol\rii fonice aferent\ p\r]ii vitrate a pere]ilor este una dintre problemele cele mai complexe `n arhitectura cl\dirilor. Sticla constituie un perete transparent de lumin\ [i, de obicei, foarte sub]ire; a[adar, ea este comparat\ cu o piele de tob\. Un grad de izola]ie fonic\ (urm\rind, concomitent, [i o izola]ie termic\) se ob]ine prin ferestrele duble, cu geamurile distan]ate la minimum 2 cm. E recomandabil s\ fie asociate cu geamuri de grosimi diferite. Geamul cel gros se amplaseaz\ `n partea de unde vine zgomotul. ~n cazul `n care se folosesc geamuri simple pentru izola]ie fonic\, grosimea acestora va fi de 8...10 mm sau 10...12 mm. {ocurile primite direct de pere]iicortin\ (spre exemplu zgomotul ploii sau al grindinii) pot fi atenuate pe p\r]ile pline ale fa]adei, prin prevederea de materiale fonoabsorbante c^t mai apropiate de locurile de impact. P\r]ile vitrate nu pot fi protejate dec^t de o pern\ de aer situat\ `ntre dou\ geamuri.
331
20.6. REZISTEN}A LA FOC. ~n caz de incendiu, principalele func]iuni ale peretelui exterior sunt: limitarea extinderii focului `n interiorul cl\dirii; `mpiedicarea propag\rii focului `ntre etaje; `mpiedicarea propag\rii focului `n cl\dirile adiacente. Ferestrele reprezint\ zone de protec]ie nul\ `mpotriva focului. ~n cazul pere]ilor-cortin\, este necesar\ folosirea unor materiale rezistente la foc - pentru elementele componente ale fa]adelor - [i fixarea lor `n structura de rezisten]\, eventual, la nevoie, utilizarea unor perdele de ap\ care s\ se opun\ trecerii focului [i care s\ limiteze temperatura. 20.7. MONTAJUL PERE}ILOR CORTIN| Componentele pere]ilor-cortin\ pot fi asamblate prin lipire, pe cale mecanic\ sau independent. Cele trei straturi ale pere]ilor u[ori se asambleaz\ prin lipire, c^nd stratul de izolare termic\ este rigid [i c^nd pl\cile interioare [i exterioare ofer\ o bun\ suprafa]\ de lipit cu miezul. Lipirea se realizeaz\ cu cleiuri rezistente la umezeal\. Dac\ miezul termoizolant este permeabil la vapori, apare necesar\ introducerea unei bariere de vapori `ntre fa]a interioar\ [i miez (fig.20.3). Asamblarea mecanic\, pe contur, a celor trei straturi se efectueaz\ `n cazul straturilor termoizolante cu rezisten]\
mecanic\ redus\. Aceast\ asamblare se realizeaz\ prin ambutisare sau `mbulonare, prin ad\ugarea/ nead\ugarea unor profile auxiliare. Pentru o comportare termic\ favorabil\ a peretelui, va fi asigurat\ ventilarea termoizola]iei, prin circula]ia aerului `ntre stratul termoizolant [i parametrul exterior. Montarea independent\ a celor 3 elemente `n structura de rezisten]\ a peretelui poate fi realizat\, prin asigurarea unei circula]ii a aerului, `n special atunci c^nd paramentul exterior este executat din sticl\. Panourile de `nchidere pot fi dispuse `n raport cu montan]ii: la limita interioar\, `ntre sau `n fa]a montan]ilor (fig.20.3). Dispunerea la limita interioar\ a montan]ilor este dezavantajoas\, deoarece ofer\ posibilitatea cre\rii pun]ilor termice. Pozarea panourilor `ntre sau `n fa]a montan]ilor rezolv\ par]ial sau total problema pun]ilor termice, dar m\re[te distan]a la care se g\sesc panourile `n fa]a plan[eelor, cre^nd astfel dificult\]i `n separarea [i izolarea fonic\ a pere]ilor (fig.20.1).
Caracteristicile principale ale pere]ilor-
cortin\, indiferent de tipul lor, sunt urm\toarele: 1. Se preteaz\ la o uzinare complet\, `n serii mari, `n `ntreprinderi care asigur\ o execu]ie riguros controlat\. 2. Asigur\ o reducere important\ a consumului de manoper\ pe [antier [i o scurtare a duratei de execu]ie.
332
3. Unele solu]ii permit montarea din interiorul cl\dirii ceea ce conduce la suprimarea cheltuielilor legate de schele, iar execu]ia lucr\rilor se poate desf\[ura independent de condi]iile meteorologice. 4. Grosimea redus\ a pere]ilorcortin\ spore[te suprafa]a util\ a `nc\perilor. 5. Grosimea redus\ a pere]ilor permite o rezolvare mai economic\ a structurii de rezisten]\ a cl\dirii [i a funda]iilor, fapt ce determin\ o reducere important\ a costului transportului de materiale. 6. Pere]ii-cortin\ pot fi `nlocui]i, par]ial sau total.
7. Cheltuielile de `ntre]inere, la acest tip de pere]i, sunt mult mai reduse dec^t cele pe care le presupun cl\dirile tradi]ionale, deoarece acestia sunt alc\tui]i, la exterior, din materiale neporoase, care nu re]in praful [i apa, nu favorizeaz\ fixarea [i dezvoltarea microorganismelor; `ntre]inerea lor constand , `n general, `n sp\larea periodic\. 8. Ofer\ posibilit\]i noi de tratare a fa]adelor din punct de vedere arhitectural, `ntr-o ampl\ gam\ de solu]ii, pun^nd la dispozi]ia arhitectului o mare varietate de materiale (sticl\, metal, email), culori, ca [i posibilit\]i de rezolvare a reliefului fa]adelor.
333