Sunteți pe pagina 1din 53

CRITERII PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE ÎMBINARE

Satisfacere a cerinţelor
Satisfacere a condiţiilor
de proiectare Eventualele limitări de
de solicitare şi Costul total al
fundamentale impuse spaţiu în zona îmbinării
exploatare ale operaţiilor de îmbinare
de metoda stărilor
construcţiei
limită
DUPĂ NATURA MIJLOCULUI DE
ÎMBINARE

ÎMBINĂRI PRIN
ÎMBINĂRI ÎMBINĂRI ÎNCLEIERE CU
CU TIJE SUDATE RĂŞINI
EPOXIDICE

ŞURUBURI NITURI BOLŢURI


DUPĂ LOCUL DE EXECUŢIE

ÎN UZINĂ PE ŞANTIER
(atelier de confecţii (la montarea
metalice) construcţiilor)
DUPĂ CARACTERUL
ÎMBINĂRII

NEDEMONTABILE DEMONTABILE
DUPĂ NATURA
ELEMENTELOR
ÎMBINATE

ÎNNĂDIRI
PRINDERI
îmbinare între două
îmbinare între două
părţi ale aceluiaşi
elemente diferite
element
DUPĂ ROLUL
ÎMBINĂRII

REZISTENŢĂ SOLIDARIZARE ETANŞARE


ŞURUBURI DE
ŞURUBURI
ÎNALTĂ ŞURUBURI
OBIŞNUITE REZISTENŢĂ INJECTATE
PRETENSIONATE
STRUCTURĂ METALICĂ CU ÎMBINĂRI CU ŞURUBURI
ELEMENTE METALICE CU
ÎMBINĂRI CU ŞURUBURI
Caracteristici geometrice ale elementelor ce alcătuiesc o îmbinare cu şuruburi:
1 - piesele metalice de îmbinat, 2 - tija cilindrică compusă dintr-o parte lisă şi una filetată,
3 - piuliţa, 4 - rondelă
• b.

a.

c.
d.

Elemente ce alcătuiesc o îmbinare cu şuruburi:


a. - şurub cu tija filetată, b. - şurub cu tija parţial filetată şi şurub cu piuliţă, c. piuliţă
hexagonală, d. - rondelă plată
• Scurtează durata de execuţie a construcţiei,
Avantajele • Permit o execuţie simplă, nefiind necesari muncitori
calificaţi
îmbinărilor cu • Lucrează la întindere în tijă,
şuruburi • Grosimea pachetului de elemente strânse  t  5d ,
• Îmbinare demontabilă.

• Costul ridicat,
Dezavantajele • Imbinare mai puţin rigidă (tija şurubului nu umple
complet gaura elementelor din pachet),
îmbinărilor cu • Piuliţa are tendinţa de a se autodeşuruba în timp,
şuruburi • La îmbinările de rezistenţă, încărcarea şuruburilor nu
este uniformă.
Pentru realizarea îmbinărilor, piuliţele şuruburilor obişnuite
se strâng până când în tijele acestora se dezvoltă tensiuni de
ordinul a câtorva zeci de N/mm2.
Asigură rigiditatea îmbinării şi
rezistenţa le diverse solicitări
(întindere, compresiune)

Asigură şi garantează etanşeitatea


Evitarea preluării solicitărilor prin
forfecare

Evitarea autodeşurubării spontane

Reducerea influenţei solicitărilor


dinamice asupra oboselii şuruburilor
piuliţă cu cuie de
piuliţă cu
flanşă şaibă grower siguranţă
autoblocare autoblocabilă (şplint)
Posibilităţi de împidicare a desfacerii piuliţei
Clasa mecanică a şurubului este definită prin două cifre X.Y
(ex. clasa 6.8) cu care se evaluează f yb = 10XY şi f ub = 100X,
ambele exprimate în N/mm2.
Clasa
4.6 4.8 5.6 5.8 6.8 8.8 10.9
şurubului
f yb
240 320 300 400 480 640 900
[N/mm2]

f ub 400 400 500 500 600 800 1000


[N/mm2]

Şuruburile din clasele 8.8 şi 10.9 sunt şuruburi de înaltă


rezistenţă care pot fi pretensionate.
• Au partea filetată a tijei uzinată, restul
ŞURUBURI tijei cilindrice fiind în stare brută.
BRUTE • Se poziţionează în găuri cu un joc ce
variază între 1 şi 3 mm, în funcţie de
(grosolane) diametrul şurubului,

ŞURUBURI • Au tija perfect cilindrică şi uzinată.


PRECISE • Se poziţionează în găuri cu un joc de
ordinul a 0,2 mm şi sunt utilizate atunci
(calibrate) când se doreşte limitarea deformaţiilor
îmbinării
Găurile pentru şuruburi pot fi date
prin poansonare (la un diametru mai
mic, urmată de alezare) sau cu
burghiul.

Dispunerea şuruburilor într-o


DISPUNEREA îmbinare depinde de numărul
acestora, rezultat din condiţii de
ŞURUBURILOR PE rezistenţă şi solidarizare specifice
ELEMENTE PLATE îmbinării, precum şi de asigurarea
unei tehnologii uşoare de execuţie.

La dispunerea găurilor trebuie să se


aibă în vedere prevenirea coroziunii
(îmbinare compactă) şi a voalării
elementelor îmbinate solicitate la
compresiune precum şi uşurinţa
montajului elementelor auxiliare.
e1, e2  1,2d0 ÷ 4t+40mm; p1 2,2d0÷ 4t+40mm; p2 2,4d0÷ 4t+40mm;
e3, e4  1,5d0
CATEGORII DE
ÎMBINĂRI CU
ŞURUBURI

îmbinări cu
şuruburi care
lucrează la
FORFECARE

îmbinări cu
şuruburi care
lucrează la
ÎNTINDERE
ŞURUBURI CARE LUCREAZĂ LA FORFECARE

Categoria îmbinării Criteriul de verificare Observaţii


 Pretensionarea nu este
A: Fv,Ed  Fv,Rd necesară
Îmbinări ce lucrează la  Toate clasele de şuruburi, de
forfecare
Fv,Ed  Fb,Rd la 4.6 la 10.9

B: Fv,Ed,ser  Fs,Rd,ser Şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate, clase 8.8 şi
Îmbinări cu lunecare Fv,Ed  Fv,Rd 10.9
împiedicată în starea limită  Nu se admite lunecare în
de exploatare normală
Fv,Ed  Fb,Rd starea limită de serviciu
(serviciu)

C: Fv,Ed  Fs,Rd Şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate, clase 8.8 şi
Îmbinări cu lunecare
împiedicată la starea limită
Fv,Ed  Fb,Rd 
10.9
Nu se admite lunecare în
ultimă starea limită ultimă
ŞURUBURI CARE LUCREAZĂ LA ÎNTINDERE

Criteriul de
Categoria îmbinării Observaţii
verificare
 Pretensionarea nu
D: Ft,Ed  Ft,Rd este necesară
Şuruburi  Toate grupele de la 4.6
nepretensionate Ft,Ed  B p,Rd
la 10.9

 Şuruburi de înaltă
E: Ft,Ed  Ft,Rd rezistenţă
Şuruburi pretensionate
pretensionate Ft,Ed  B p,Rd
S-au utilizat notaţiile următoare:
• Fv,Ed,ser este efortul de forfecare de calcul exercitat pe un şurub în starea
limită de serviciu;
• Fv,Ed este efortul de forfecare de calcul exercitat pe un şurub în starea
limită ultimă;
• Fv,Rd este efortul capabil la forfecare al unui şurub;
• Fb,Rd este efortul capabil la presiune diametrală al unui şurub;
• Fs,Rd,ser este efortul capabil la alunecare a unui şurub în starea limită de
serviciu;
• Fs,Rd este efortul capabil la alunecare a unui şurub în starea limită ultimă;
• Ft,Ed este efortul de întindere de calcul pe un şurub în starea limită ultimă;
• Ft,Rd este efortul capabil la întindere al unui şurub.
Analiza modului de
transmitere a eforturilor la
piesele metalice de îmbinat:

1 - îmbinarea inimii cu
eclise:
a. - solicitare de încovoiere,
b. - solicitare de forfecare,
c. - solicitare de întindere,
d. - tensiuni de forfecare
între eclise şi inimă

2 - îmbinare riglă-stâlp:
a. - solicitare la încovoiere
şi forfecare,
b. - solicitare la încovoiere
Tensiunile de forfecare necesare transmiterii eforturilor pot fi obţinute prin
forfecarea tijei şurubului sau prin frecarea suprafeţelor pieselor în contact.
În primul caz, sunt folosite şuruburile obişnuite, iar în al doilea caz,
şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate

Piesele care au tendinţa să se


deplaseze datorită efortului axial produc
în tija şurubului tensiuni de forfecare.
La rândul lui, şurubul creează tensiuni
normale pe suprafaţa găurii din piesele
cu care acesta vine în contact.
Tensiunea normală astfel creată este
numită presiune diametrală. În
consecinţă, verificarea rezistenţei
(efortului capabil) unui şurub obişnuit
presupune determinarea rezistenţei la
forfecare a şurubului dar şi a capacităţii
pieselor din îmbinare de a echilibra
presiunea diametrală.
ŞURUBURI LUCRÂND CU O SINGURĂ ŞURUBURI LUCRÂND CU DOUĂ
SECŢIUNE DE FORFECARE SECŢIUNI DE FORFECARE

Secţiune de
forfecare
Secţiune de
forfecare

Diagrama
forfecării
Diagrama
în şurub
forfecării
în şurub
EXEMPLE DE SOLICITĂRI ÎN ÎMBINĂRI CU ŞURUBURI
Rezistenţa la forfecare şi la presiune diametrală a şuruburilor

Presiuni diametrale într-o îmbinare cu şuruburi:


a. - presiunea diametrală asupra pieselor metalice
b. - echilibru prin presiunea diametrală

Forfecarea şuruburilor:
a. - îmbinare solicitată la efort axial în planul ei Cedarea îmbinării datorită presiunii diametrale:
b. - echilibru prin forfecare a. - ovalizarea găurilor,
b. - sfâşierea marginii piesei
Tensiune de întindere în şurub

Forţa de întindere în
şurub
Fv,Ed  (Fv,Rd ,Fb,Rd )
Efortul capabil Expresia de calcul Observaţii

 planul de forfecare trece prin tija filetată:


αv  0.6 - pentru grupele de şuruburi 4.6, 5.6, 6.6 şi 8.8;
Efortul capabil la αv  0.5 -pentru grupele de şuruburi 4.8, 5.8, 6.8 şi 10.9:
forfecare pentru As  f ub  Planul de forfecare trece prin tija nefiletată: αv  0.6
un plan de Fv,Rd = αv
forfecare γ M2 M2 =1.25

 e p f 
αb = min  1 ; 1 - 0,25; ub ;1,0 
d  t  fu  3d0 3d0 fu 
Efortul capabil la Fb,Rd = k1  αb
presiune γ M2  e2 
diametrală1),2),3)  2.8 d - 1.7sau2.5; 
k1 = min  
0

 p2  M2 =1.25
 1.4 - 1.7sau2.5 
 d0 
As  f ub k2  0.63 pentru şuruburi cu cap înecat
Efortul capabil la Ft,Rd = k2 k2  0.9 pentru celelalte cazuri
întindere2) γ M2 M2 =1.25
• Şuruburile M12 şi M14 pot fi folosite în găuri cu
toleranţa de 2mm, cu condiţia ca Fv,Ed  Fv,Rd a
grupului de şuruburi. Suplimentar, pentru şuruburile
din clasele 4.8, 5.8, 6.8, 8.8, 10.9:
As  fub
Fv,Rd = 0.85  αv
γM2
• Filetul unui şurub în îmbinări păsuite nu trebuie să
treacă prin planul de forfecare, iar lungimea de
contact cu tabla nu trebuie să depăşească 1/3 din
grosimea tablei.
• Şuruburile injectate pot fi folosite ca o alternativă la
şuruburile obişnuite pentru categoriile A, B şi C de îmbinări

Fv,Ed  (Fv,Rd, Fb,Rd,resin )


Condiţia de rezistenţă este:
kt  k s  d  tb,resin  β  f b,resin
Fb,Rd,resin =
γ M4
în care:
• Fb,Rd,resin este efortul capabil la presiune diametrală a unui şurub de
injecţie,
• kt este 1.0 pentru starea limită a exploatării normale şi 1.2. pentru starea
limită ultimă,
• ks este 1.0 pentru găuri cu toleranţe normale sau (1.0-0.1m) pentru găuri
mari, unde m este diferenţa în milimetri dintre dimensiunea unei găuri
normale şi cea a unei găuri mari. În cazul găurilor ovalizate scurte, m  0.5x
(diferenţa dintre lungimea şi lăţimea găurii).
• fb,resin este rezistenţa la presiune diametrală a răşinii,
• t b,resin este grosimea de contact efectivă a răşinii
• β este un coeficient în funcţie de raportul grosimilor plăcilor îmbinate
 Şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate
sunt confecţionate din oţeluri cu limită de
elasticitate ridicată.
 În timpul asamblării, şuruburile sunt strânse
puternic şi în tije apar eforturi de pretensionare
care acţionează în lungul acestora, deci
perpendicular pe planul de contact dintre piesele de
îmbinat.
 Pretensionarea dezvoltă, prin frecarea reciprocă
a pieselor, o rezistenţă la lunecarea relativă a
acestora.
Şurub de înaltă rezistenţă pretensionat. Chei dinamometrice
Transmiterea eforturilor prin frecare.
Asigură o bună rigiditate îmbinării
(comportare bună la solicitări
dinamice şi variabile);
curba caracteristică a îmbinării este
apropiată de cea a materialului

AVANTAJELE
UTILIZĂRII
Execuţie rapidă (reducerea duratei
ŞURUBURILOR DE de execuţie a construcţiei) şi ieftină
ÎNALTĂ REZISTENŢĂ
PRETENSIONATE

Se reduc concentrările de tensiuni


din apropierea găurilor elementelor
îmbinate
Costul ridicat al şuruburilor prin
utilizarea oţelurilor aliate
(Cr-Ni, Cr-Mo, ex: 41MoC11)
sau prin tratamente termice aplicate
DEZAVANTAJELE (ex: călire urmată de revenire)
UTILIZĂRII ŞURUBURILOR
DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ
PRETENSIONATE Şuruburile lucrează mai puţin
avantajos la solicitarea de întindere
în tijă
(tija şurubului fiind pretensionată
din execuţia îmbinării)
ETAPELE EXECUŢIEI UNEI ÎMBINĂRI CU ŞURUBURI DE ÎNALTĂ
REZISTENŢĂ PRETENSIONATE

1. Curăţirea corespunzătoare a suprafeţelor elementelor ce vin în contact


în scopul îndepărtării ţunderului, ruginii, grăsimii. Curăţirea se face cu
peria de sârmă, prin flambare sau sablare şi chimic, evitându-se
lustruirea suprafeţelor).
2. Pe durata transportului din uzină pe şantier, elementele uzinate se
prind provizoriu cu şuruburi obişnuite, iar suprafeţele active rezultate
din sablare se protejează anticorosiv cu folii detaşabile din răşini
sintetice.
3. Pe şantier, se scot pe rând şuruburile provizorii şi se înlocuiesc cu
şuruburi de înaltă rezistenţă, efectuându-se, în ordine, următoarele
operaţii:
4. Strângerea iniţială cu o cheie manuală obişnuită, până în momentul în
care nu mai pătrunde spionul de 0.1mm în rosturile dintre piese
(strângerea se face dinspre centrul îmbinării spre periferia acesteia),
ETAPELE EXECUŢIEI UNEI ÎMBINĂRI CU ŞURUBURI DE ÎNALTĂ
REZISTENŢĂ PRETENSIONATE
Continuare)
5. Marcarea dintr-o singură lovitură cu dalta şi ciocanul, a piuliţei şi
capătului tijei şurubului,
6. Strângerea în continuare a şuruburilor cu chei dinamometrice până la
realizarea valorii stabilite pentru momentul de strângere şi deci pentru
forţa de preîntindere în tija şurubului (practic, cu chei dinamometrice se
strâng 10..20% dintre şuruburi, măsurându-se unghiul de strângere,
după care restul şuruburilor se strâng cu chei fixe prelungite. Controlul
tensiunii în şurub se poate face şi cu chei cu ştift; ştiftul, la o animită
valoare a momentului de strângere, se foarfecă.
7. Chituirea rosturilor (pentru prevenirea pătrunderii vaporilor de apă din
atmosferă) şi vopsirea întregii îmbinări.
Efortul de pretensionare se determină cu relaţia:
Fp,C = 0,7  f ub  As γ M7
unde : γ M7 = 1.1

Rezistenţa de calcul la alunecare a unui şurub de


înaltă rezistenţă pretensionat Fs,Rd este egală cu:
Fp,C 0,7f ub As
Fs,Rd = ks  n  μ  = ks  n  μ
γ Ms γ M3
unde:
ks - Cuantificarea formei găurii asupra rezistenţei îmbinării se consideră prin
coeficientul
μ - Coeficient de frecare
Coeficientul
Clasificarea suprafeţelor pieselor metalice
de frecare
 suprafeţe decapate cu jet de alice metalice sau nisip, cu îndepărtarea
pojghiţelor de laminare neaderente şi fără urme de rugină,
 suprafeţe decapate cu jet de alice metalice sau nisip şi metalizate cu
Clasa A 0,50
aluminiu,
 suprafeţe decapate cu jet de alice metalice sau nisip şi metalizate cu
zinc, garantând un coeficient de frecare 0,5.
 suprafeţe decapate cu jet de alice sau nisip şi acoperite cu un strat de
Clasa B vopsea cu silicat de zinc alcalin cu grosime de 50-80 m. 0,40

 suprafeţe curăţate cu peria de sârmă sau cu flacăra cu îndepărtarea


Clasa C tuturor pojghiţelor de laminare neaderente. 0,30

 suprafeţe netratate.
Clasa D 0,20

n - este numărul interfeţelor de frecare; γ M3 - este coeficient parţial de siguranţă


ŞURUBURI OBIŞNUITE
Efortul capabil la întindere a unui şurub obişnuit:
A f
Ft,Rd = 0,9 s ub
γ M2
Dacă se consideră un şurub mult mai rezistent decât plăcile îmbinate cu
acesta, se poate imagina că piuliţa sau capul şurubului poansonează plăcile.
Efortul capabil la forfecare prin străpungere:
fu
B p,Rd = 0,6  π  d m  t p
unde: γ M2
• dm este diametrul mediu (între cercurile înscris şi circumscris), al capului şurubului
sau piuliţei, luând cea mai mică dintre aceste valori;
• t p este grosimea plăcii de sub capul şurubului sau de sub piuliţă.
Efortul capabil la întindere a ansamblului placă-şurub trebuie luat egal cu:
min(Ft,Rd , B p,Rd )
EVALUAREA SECŢIUNII NETE A PIESELOR METALICE ÎMBINATE CU ŞURUBURI
ŞURUBURI DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ PRETENSIONATE

Deoarece şuruburile sunt deja tensionate, s-ar părea că


utilizarea acestora nu este recomandată în cazul
transmiterii eforturilor de întindere. De fapt, şuruburile
nu sunt singurele care transmit forţa exterioară de
întindere, ci ansamblul format din şuruburile întinse şi
piesele comprimate de îmbinat.
Efortul axial de întindere N este compensat în mare parte
prin decomprimarea pieselor asamblate; în consecinţă se
produce doar o uşoară creştere a întinderii în şuruburi.
Comportarea unei îmbinări cu
şuruburi de înaltă rezistenţă
solicitată la întindere:

a. - poziţia iniţială;
b. - pretensionarea şurubului;
c. - aplicarea unei forţe
exterioare de întindere;
d. - efectul combinat b şi c;
e. - cedarea îmbinării.
Îmbinare cu şuruburi obişnuite:

Fv,Ed Ft,Ed
+  1.0
Fv,Rd 1,4Ft,Rd

unde:
• F este efort de forfecare de calcul al unui şurub,
v,Ed

• F este efortul capabil la forfecare a unui şurub,


v,Rd

• F este efortul de întindere de calcul al unui şurub,


t,Ed

•Ft,Rdeste efortul capabil la întindere a unui şurub,


Îmbinare cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate:
 îmbinare rezistând la alunecare în starea limită de exploatare normală
(categoria B):
ks  n  μ(F p,C -0,8Ft,Ed,ser )
Fs,Rd,ser =
γ M3,ser
 îmbinare rezistând la alunecare în starea limită ultimă (categoria C):
ks  n  μ(F p,C -0,8Ft,Ed )
Fs,Rd =
unde: γ M3
• F p,C este efortul de pretensionare,
• Ft,Ed,ser este efortul de întindere de calcul al unui şurub determinat la starea limită
de serviciu,
• Ft,Ed este efortul de întindere de calcul al unui şurub determinat la starea limită
ultimă,