www.eReferate.

ro -Cea mai buna inspiratie

INTELIGENTA
- Termenul de < INTELIGENTA > provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a or ani!a sau de la INTERLEGERE, care presupune sta"ilirea de relatii intre relatii. #$iar terminolo ia su erea!a faptul ca inteli enta depaseste andirea care se limitea!a la sta"ilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale o"iectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii. #at de comple%a este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de a"ordare in istoria filo!ofiei si psi$olo iei.&arerile fata de inteli enta au oscilat de la acceptarea si su"linierea rolului ei in cunoastere, pana la diminuarea semnificatiei ei sau c$iar pana la eliminarea ei din e%istenta umana. 'ocrate si &laton considerau ca inteli enta ii permite omului sa intelea a ordinea lumii si de a se conduce pe sine insusi, iar (oud$a milita pentru eli"erarea omului de inteli enta pentru a a)un e la cea mai inalta forma de fericire.&entru andirea occidentala, inteli enta aparea a fi atri"utul esential,fundamental al omului, care face din om ceea ce el este,pentru andirea orientala, inteli enta era redusa la minimum.Au fost foarte controversate si functiile inteli entei.*nii autori si-au manifestat increderea aproape nemar inita in puterea inteli entei,iar altii au minimali!at-o. &entru +e el, inteli enta era un ardian al intre ii vieti psi$ice ,el spune ca -adevarul si rationalitatea inimii si vointei se pot asi numai in universalitatea inteli entei si nu in sin ularitatea sentimentului-., pentru /ontai ne inteli enta forma ima ini eronate despre 0umne!eu, oameni si lume, de aceea ea tre"uie sa se centre!e pe sine insasi si opiniile cu privire la relatiile dintre inteli enta si alte functii psi$ice, sunt impartite. 1ant o vede in uniune cu sensi"ilitatea, numai din aceasta intrepatrundere totala si a"soluta i!vorand cunoasterea. Leonardo 0a 2inci le ase inteli enta de sensi"il, inaintea lui 1ant.#adillac,sensualistul pentru care toate cunostintele vin prim simturi,adau a ca, inteli enta apare ca un distilator, ca un mecanism ce permite rafinarea materialului "rut furni!atde simturi. &ascal,considera ca inteli enta este in$i"ata de afectivitatea de"ordanta. 'i '$open$auer vede inteli enta ca fiind su"ordonata vointei, sin urul element primar si fundamental. Toate aceste pareri contradictorii s-au repercutat asupra definirii inteli entei si asupra sta"ilirii componentelor si functiilor ei. 0escartes, se pare ca a dat definitia cea mai apropiata de intele erea moderna a inteli entei. 3ilosoful france! definea inteli enta4 -mi)locul de a ac$i!itiona o stiinta perfecta privitoare la o infinitate de lucruru. In aceasta definire, asim intuirea celor doua po!itii actuale ale notiunii de inteli enta4ca
5

sistem comple% de operatii 6 ca aptitudine enerala6 2or"ind despre inteli enta ca sistem comple% de operatii care conditionea!a modul eneral de a"ordare si solutionare a celor mai diverse situatii si sarcini pro"lematice, avem in vedere operatii si a"ilitati, cum ar fi4 adaptarea la situatii noi, deductia si enerali!area, corelarea si inte rarea intr-un tot unitar a partilor relativ disparate, consecintele si anticiparea de!nodamantului, compararea rapida a variantelor actionale si retinerea celei optime, re!olvarea corecta si usoara a unor pro"leme cu rade crescande de dificultate.Toate aceste a"ilitati si operatii releva cel putin trei caracteristici fundamentale ale inteli entei4 5. capacitatea de a solutiona situatiile noi6 7. rapiditatea, mo"ilitatea, supletea, fle%i"ilitatea ei6 8. adapta"ilitatea adecvata si eficienta la impre)urari,&ierre 9anet o definea ca fiind o conduita pe masura. Inteli enta apare ca o calitate a intre ii activitati mintale, ca e%presia or ani!arii superioare a tuturor proceselor psi$ice, inclusiv a celor afectiv - motivationale si valitionale. &e masura ce se formea!a si se de!volta mecanismele si operatiile tuturor celorlalte functii psi$ice vom intalni o inteli enta fle%i"ila si supla. Lei"ni! intuieste cel mai "ine acest aspect, referindu-se la inteli enta ca e%cpresie a efortului evolutiv al constiintei. In psi$olo ie, &ia et a descris-o ma istral aceasta caracteristica in epistemolo ia sa enetica. La inceputul secolului nostru, psi$olo ul en le! #.'perman distin ea, in seria aptitudinilor umane, un factor G, eneral. ce participa la efectuarea tuturor fenomenelor de activitate, si numerosi factori ',speciali., care corespund, operational, numai conditiilor concrete ale activitatii respective ,stiintifice, artistice, sportive, etc.. 3actorul eneral este de ordin intelectual, intrucat intele erea si re!olvarea pro"lemelor este necesara in orice activitate. 0e aceea factorul G a fost confundat cu inteli enta. Termenul de inteli enta are o du"la acceptiune4 pe de o parte de proces de asimilare si prelucrare a informatiilor varia"ile, in scopul unor adaptari optime, iar pe de alta parte, de aptitudine re!idand in structuri operationale dotate cu anumite calitati ,comple%itate, fluiditate, fle%i"ilitate, productivitate., prin care se asi ura eficienta conduitei. Aceste calitati sunt caracteristice su"iectului, repre!inta invariatii ce pot fi evaluati statistic si sunt situatii la un anumit nivfel sau ran dee valoare functionala. Inteli enta, apare astfel, ca sistem de insusiri sta"ile proprii su"iectului individual si care la om se manifesta in calitatea activitatii intelectuale centrata pe andire. &rocesul central al andirii este strans le at ,.c$iar im"inat or anic cu toate celelalte.&si$olo ul america T$unstone, in aceasta perspectiva, operand pe "a!a de cercetari si sta"ileste mai multi factori ai inteli entei si anume4 de rationament ,deductiv si inductiv., de memorie, de capacitate de calcul, de rapiditate perceptuala, de operare spatiala, de intele erea cuvintelor si de fluenta ver"ala. 'unt, deci, in )ur de : sau ; factori ai inteli entei, evaluat dupa efectele sale finale, pre!enta unui factor lo"al G nu

este infirmata. 'e pune de ea"a pro"lema structurii inteli entei sau, dupa formulari mai noi, pro"lema stilului co nitiv. 0e altfel, in psi$olo ia andirii, s-au operat diverse diferentieri intre analitic si sintetic, pra matic si teoretic, reproductiv si productiv, cristali!at si fluid, conver ent si diver ent etc. In le atura cu laterali!area cere"rala,considerandu-se ca emisfera stan a este speciali!ata in ordinea ver"ala si semantica,iar emisfera dreapta detine functiile de manipulare a relatiilor spatiale si de confi urare a ima inilor, se vor contura pro"a"il, prin cercetari, variante de inteli enta cu dominanta lo icosemantica sau spatio-ima istica. 0e fapt si testele de inteli enta sunt ver"ale si nonver"ale ,fi urative.,precum sunt si "aterii de teste ce u!ea!a de am"ele mntipuri de pro"e ,<ac$slen.. Roman Andrei #osmovici, prin cercetarile sale, a identificat factorul G ca fiind comun pentru diverse capacitati. 9.&ia et, prin psi$olo ia enetica promovata, confirma punctul de vedere al inteli entei ca aptitudine enerala cu o anume "a!a nativa. Adaptarea consta din ec$ili"rarea dintre asimilarea informationala la sc$emele pree%istente si acomodarea sau restructurarea impusa de noile informatii ce nu se potrivesc perfect cu vec$ile sc$eme. Ec$ili"rarea pe care &ia et o identifica cu inteli enta se produce precumpanitor in "a!a acomodarilor ,a restructurarilor sau reor ani!arilor mentale. /asura inteli entei este ec$ivalenta cu rata acomodarilor ce permit o "una intele ere si re!olvare de pro"leme. 0aca asimilarea este superficiala,iar acomodarea ,prin prelucrarea informatiilor. nu se produce decat lent si insuficient, atunci si ec$ili"rarea inteli enta este insuficienta, cei care s-au ocupat de de"ilitatea mentala acu!and fenomene de -vasco!itate- mintala sau fi%itate functionala opusa fle%i"ilitatii. #onsiderand faptul inteli entei ca o structura instrumentala, proprie personalitatii individuale, tre"uie sa aratam ca insasi e%perienta de viata si cu deose"ire e%perienta scolara si profesionala o pune in evidenta si permite evaluarea ei. Empiric, inteli enta se poate evalua dupa randamentul invatarii, dupa usurinta si profun!imea intele erii si dupa dificultatea si noutatea pro"lemelor pe care su"iectul este in stare sa le re!olve. Asta!i, persista in psi$olo ie intre"area daca inteli enta este capacitatea enerala de ac$i!itie a cunostintelor, de ratiune si re!olvare de pro"leme sau ea implica diferite tipuri de a"ilitati. #ei mai multi optea!a pentru prima ipote!a. Noile cercetari facute din perspectiva psi$olo iei co nitive si a neuropsi$olo iei, care lea a comportamentul inteli ent de eficienta neurolo ica, ar putea aduce preci!ari pretentioase in acest sens.

www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie