Cuprins

Capitolul
1. 2. 2.1. 2.2. 2.2.1 . 2.2.2 . 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.&. 3.7. 4. 4.1. 5. 5.1. &. &.1. &.2. 7. Argument Partile componente ale instalatiei de alimentare Rezervorul de combustibil Pompa de alimentare Pompa de alimentare cu membrana Pompa de combustibil electrica Carburatorul ispozitivul de pornire !socul" ispozitivul de mers in gol si de repriza ispozitivul pentru regimul sarcinilor medii Pompa de acceleratie ispozitivul pentru regimul sarcinilor mari % economizorul ispozitivul pentru prevenirea ing'etului (imitatorul de turatie )iltrul si decantorul de benzina )iltrul de aer *aleriile +oba de esapament ,ntretinerea instalatiei de alimentare la -A. e/ectele in e0ploatare ale instalatiei de alimentare la -A. Repararea instalatiei de alimentare la -A. 1ibliogra/ie
1

Pag.
2 4 5 5 5 7 8 8 # 1$ 12 13 14 14 15 1& 1& 17 18 1# 2$ 22

1. Argument -otoarele prevazute cu motoare cu alimentare cu benzina -A. au inca ponderea cea mai mare pe plan mondial in ce priveste ec'iparea autove'iculelor si a autoturismelor in special. C'iar daca la ora actuala motoarele de autove'icule2 datorita incercarii continue de a reduce emisiile poluante2 sunt dotate cu sisteme electronice de in3ectie de benzina2 inca mai e0ista in circulatie un numar destul de ridicat de automobile care sunt dotate cu sisteme de carburatie prin 3icla3 !cu carburator". Asa cum am aratat mai sus autove'iculele sunt proiectate sa circule in medii di/erite2 cu temperaturi ce pot varia de la % 5$....7$4C in zona polara si pana la 55$....&$4C in zonele desertice. i/erentele de temperatura in/luenteaza in primul rand /unctionarea motorului. Acesta trebuie sa porneasca si sa /unctioneze in oricare din mediile enumerate mai sus si sa /urnizeze parametrii optimi. ,nstalatia de alimentare indeplineste /unctia de a alimenta motorul cu combustibil si aer necesar arderii si de a evacua gazele arse din cilindru. ,n acest scop instalatia de alimentare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte 6 7 sa asigure debitarea combustibilului sau amestecului carburant2 in proportie determinata2 la momentul necesar8 7 sa asigure pornirea motorului in orice conditii de temperatura8 7 sa asigure /unctionarea /ara intreruperi la deplasarea automobilului pe drum neuni/orm !urcare2 coborare2 intoarceri bruste2 /ranari2 etc."8 7 sa aiba partile componente rezistente la uzura si cu o durabilitate ridicata8 sa /ie adaptata pentru interventie comoda privind intretinerea si reparatiile8 7 sa nu prezinte pericol de incendiu. ,nstalatia de alimentare se deosebeste in /unctie de tipul motorului !-A. sau -AC" si /unctie de modul de /ormare a amestecului. (a -A. /ormarea amestecului incepe din carburator si se continua in timpul cursei de admisie si comprimare2 de aceea la aceste motoare se considera ca /ormarea amestecului se /ace in e0terior. Pentru cazul in3ectiei de benzina /ormarea amestecului poate avea loc atat in e0terior cat si in interior. (a -AC deoarece motorina se in3ecteaza la s/arsitul cursei de comprimare se considera ca /ormarea amestecului se /ace in interior. -

9c'ipamentul se alimentare se compune din urmatoarele ansambluri 6 rezervor de combustibil8 pompa de alimentare8 carburator sau ec'ipament de in3ectie8 /iltre decantoare pentru combustibil8 galerii de admisie si evacuare8 amortizor de zgomot.
2

Arderea gazelor admise in cilindrii motorului se poate /ace in bune conditii2 numai in cazul in care amestecul aer7benzina indeplineste urmatoarele 3 conditii 6 - sa /ie intr7o proportie bine derterminata % doza3ul8 - sa /ie in stare devapori % vaporizarea8 - sa /ie per/ect omogen % omogenizarea8 oza3ul reprezinta proportia dintre cantitatea de benzina si cantitatea de aer pe care o contine /luidul motor. Compozitia la care arderea se /ace complet !teoretic" este de 1:g de benzina la 15 :g de aer. Acest doza3 se numeste si amestec per/ect sau teoretic. ,n practica pentru ca sa se obtina arderea completa a combustibilului este nevoie de aer in e0ces. -otorul are randamentul ma0im pentru un doza3 in care aerul a3unge la 17...18 :g pentru 1 :g de benzina. Amestecurile la care cantitatea de aer depaseste valoarea teoretica se numesc economice sau sarace. Amestecurile la care cantitatea de aer este sub valoarea teoretica se numesc amestecuri bogate. Amestecurile bogate sunt necesare la pornire2 la regimurile de mers in gol2 la repriza si la regimurile de putere ma0ima. Consumul de combustibil si emisiile de no0e pot /i drastic reduse prin a3ustarea cat mai precisa a amestecului. oza3ul optim 14.7:g aer la 1:g de combustibil corespunde indicelui 12 ales arbitrar2 si numit 2 doza3ul mai numindu7se si stoechiometric. ;aporizarea benzinei este in/luentata de urmatorii /actori 6 presiunea aerului2 temperatura si pulverizarea combustibilului. Aceasta din urma este e/ectuata de catre o duza calibrata numita 3iclor. ;aporizarea este un /enomen care absoarbe o cantitate mare de caldura. aca amestecul carburant nu este incalzit2 acesta se poate condensa in colectorul de admisie. ,ncalzirea /luidului motor se /ace in general de catre gazele arse. <mogenitatea amestecului carburant se realizeaza printr7o vaporizare si emulsionare su/icienta. 9mulsionarea amestecului incepe in di/uzor2 continua in camera de amestec si se desavarseste in camera de ardere a cilindrului motor. ,ndeplinirea celor 3 conditii de catre amestecul carburant se numeste carburatie. Carburatia este realizata de carburator sau de catre ec'ipamentul de in3ectie de benzina. ,n lucrarea de /ata voi prezenta instalatia de alimentare a -A. clasica cu /ormarea amestecului in carburator.

2. Partile componente ale instalatiei de alimentare ,nstalatia de alimentare a -A. este compusa din urmatoarele subansambluri 6 rezervor 52 /iltru de combustibil &2 pompa de alimentare 82 carburator 22 /iltru de aer 1 si galeria de admisie 4.

1. )iltru de aer8 2. Carburator8 3. Clapeta de acceleratie8 4. *alerie de admisie8 5.Rezervor8 &. )iltru de benzina8 7. 90centric de pe a0ul cu came8 8. Pompa de alimentare mecanica

,n timpul /unctionarii motorului pompa de alimentare2 care este actionata de e0centricul de pe a0ul cu came 72 aspira benzina din rezervor prin /iltrul & si o re/uleaza la carburator. .ub in/luenta depresiunii care ia nastere in timpul cursei de admisie a pistonului2 aerul trece prin /iltrul 12 a3unge la carburator unde este amestecat cu benzina /ormand /luidul motor. <data /ormat /luidul motor este trimis prin galeria de admisie la cilindri motor.

2.1. Rezervorul de combustibil Rezervorul are rolul de a inmagazina o cantitate de combustibil care sa asigure deplasarea autove'iculului2 /ara alimentare2 pe o distanta de &$$%1$$$ :m. 90primand in litri2 capacitatea rezervorului are in medie 4$7&$ l pentru autoturisme si 15$725$ l pentru autocamioane. Rezervorul se amplaseaza intr7o zona in care sa /ie bine prote3at in cazul unor coliziuni. e regula se amplaseaza in partea din spate a autove'iculului deoarece se stie ca e/ectul coliziunilor din spate este cel mai redus. (a interior2 rezervorul este prevazut cu pereti despartitori in scopul amortizarii socurilor produse prin deplasarea benzinei la /ranari !accelerari" bruste sau in vira3e. eplasarea combustibilului poate produce2 in /unctie de cantitate2 dezec'ilibrarea autove'iculului sau c'iar pierderea stabilitatii. Rezervorul este prevazut cu gura de umplere etansata de un buson si uneori cu un buson de golire la partea in/erioara. 1usonul este prezazut cu o supapa de admisie si una de evacuare pentru a se preveni /ormarea de depresiune sau suprapresiune in rezervor. .upapa de admisie se desc'ide atunci cand in rezervor ia nastere o depresiune datorita scaderii nivelului de benzina si permite aerului sa intre pentru a ec'ilibra presiunea cu cea din atmos/era. .upapa de evacuare se desc'ide cand presiunea vaporilor de benzina depaseste o anumita valoare2 pentru a se evita de/ormarea rezervorului. ,n rezervor se gaseste un traductor pentru monitorizarea nivelului de benzina. Acesta transmite in/ormatiile la bord2 unde conductorul auto poate sti cu e0actitate ce cantitate de combustibil e0ista in rezervor. =n martor luminos il avertizeaza atunci cand cantitatea din rezervor a a3uns la limita de pericol !de regula cand cantitatea ramasa permite parcurgerea a 1$$ :m.". 2.2. Pompa de alimentare Are rolul de a /urniza combustibil instalatiei de alimentare a motorului. Re/ularea combustibilului se /ace sub presiune constanta2 pentru a se putea mentine constant nivelul de benzina din camera de nivel constant a carburatorului2 sau in rampa de alimentare a in3ectoarelor electromagnetice. 2.2.1. Pompa de alimentare cu membrana Pompa de alimentare cu membrana este de tipul aspiro7respingatoare si poate /i actionata 6 7 mecanic2 prin intermediul unui e0centric de pe arborele cu came8 7 pneumatic2 datorita variatiei de presiune din carterul motoarelor in 2 timpi8 7 electromagnetic. Constructie % ,n /ig.2a este aratata sc'ema unei pompe de benzina mecanica cu membrana. Pompa aspira benzina din rezervor2 prin supapa de aspiratie 8 cand parg'ia 1 trage membrana 5 in 3os si re/uleaza benzina spre carburator prin supapa
5

de re/ulare 72 numai sub actiunea arcului 1$2 de sub membrana. Arcul membranei este calibrat2 ast/el incat presiunea de re/ulare sa /ie cuprinsa intre $22....$23 da>?cm2. Pompa este compusa din doua parti2 capacul & care contine camera de combustibil #2 si corpul 4. ,ntre capac si corp se monteaza membrana 5 co/ectionata din cauciuc sintetic de circa 1 mm2 rezistent la actiunea c'imica a benzinei. .upapele sunt sub /orma de disc !pastile"2 /iind capsulate si actionate de un arc. Pastilele sunt con/ectionate din te0tolit. Parg'ia 1 este actionata de e0centricul 3 de pe a0ul cu came 2.

a. 1. Parg'ie de actionare8 2.A0 cu came8 3. 90centric de actionare8 4.Corp8 5. -embrana8 &. Capac8 7. .upapa de re/ulare8 8. .upapa de aspiratie8 #. Camera de combustibil8 1$. Arc b. 1. Capac8 2. Corp8 3. Arc de readucere8 4. Parg'ie de actionare8 5. Parg'ie de actionare manuala 7. +i3a 8 8. Arcul de actionare8 #. -embrane8 1$. 90centric de pe a0ul cu came

,n !/ig.2b" este prezentata pompa de alimentare a motorul autove'icului acia 13$$. 9a este compusa din corpul 22 care contine dia/ragma #2 arcul de actionare 82 ti3a 7 si mecanismul de comanda !parg'ia de comanda 4 si parg'ia manuala de amorsare 52 sita de /iltrare2 supapa de aspiratie si de re/ulare. Pompa de alimentare cu membrana care ec'ipeaza motorul autove'icului acia 13$$ are presiunea de re/ulare cuprinsa intre $217....$22&5 da>?cm2. )unctionare % pompa aspira combustibilul din rezervor si il re/uleaza spre carburator. 9a este actionata de e0centricul 1$ de pe a0ul cu came. Pompa aspira combustibil din rezervorul de combustibil si il re/uleaza in carburator dupa ce a trecut prin /iltrul de /iltrare /ina. (a cursa in sus a parg'iei 42 ti3a 7 trage in 3os membrana #2 creind in camera de combustibil o depresiune sub actiunea careia combustibilul intra prin racordul de aspiratie2 sita de /iltrare si supapa de aspiratie. (a cursa in 3os a parg'iei 42 sub actiunea arcului 82 membrana # se deplaseaza in
&

sus2 ast/el ca supapa de aspiratie se inc'ide si combustibilul este re/ulat spre carburator prin supapa de re/ulare. Pompa de alimentare poate /i actionata si manual cand motorul autove'icului este oprit2 prin parg'ia de actionare 5. 2.2.2. Pompa de combustibil electrica Pompa electrica !de tip centri/ugal sau volumetrica" este plasata in rezervor si re/uleaza combustibilul prin intermediul /iltrului catre carburator. ,ntre rezervor si carburator e0ista un /iltru de /iltrare /ina. Presiunea este mentinuta constanta !de apro0imativ 225 atm." de catre un regulator de presiune.

Parti componente 6
1. 2. 3. 4. 5. &. a Racord conducta aspiratie .upapa de siguranta Pompa multicelulara ,ndus motor .upapa unic sens Racord conducta re/ulare 1. 2. 3. 4. 5. b Racord conducta aspiratie Rotor Rola Carter Racord conducta re/ulare

Constructie % Pompa electrica de combustibil este utilizata cu precadere la automobilele ec'ipate cu sisteme de in3ectie mecanice sau electronice de combustibil. Pompa este de tipul multicelulara cu role2 antrenata de un motor cu e0citatie electrica permanenta. Rotorul montat e0centric este prevazut la peri/erie cu caneluri avand /iecare o rola metalica libera in sediu. )orta de inertie mentine rolele tangente la carter ceea ce da o buna etansare la aspiratie. Carterul este prevazut cu 2 ori/icii 6 aspiratie si re/ulare. Pompa este actionata prin contact si ramane in /unctiune pe toata perioada de /unctionare a motorului. (a oprirea motorului un circuit de securitate bloc'eaza /unctionarea pompei pentru evitarea accidentelor. -otorul electric este scu/undat in combustibil2 nee0istand pericolul de e0plozie deoarece nu se pot /orma vapori. e asemeni pompa nu necesita nici un /el de intretinere.
7

)unctionare % ebitul pompei depaseste cu mult necesarul de combustibil pentru toate regimurile de /unctionare ale motorului. .urplusul de combustibil se intoarce spre rezervor !tot prin intermediul unui regulator de presiune" 3. Carburatorul Carburatorul indeplineste urmatoarele /unctiuni 6 7 dozeaza combustibilul si aerul in raport cu sarcina si turatia motorului8 7 asigura pulverizarea2 vaporizarea2 omogenizarea partiala a combustibilului cu aerului8 7 asigura pornirea sigura a motorului la orice temperatura8 7 permite reglarea doza3ului in concordanta cu modi/icarea starii te'nice a motorului si cu sc'imbarea anotimpului. Carburatorul este dotat cu urmatoarele dispozitive de corectie6 7 dispozitivul de pornire % socul2 care are rolul de a imbogati amestecul la pornirea motorului rece8 7 dispozitivul de mers in gol2 care permite /unctionarea motorului la turatii mici !/ara sarcina"8 7 dispozitivul de dozare principal care mentine compozitia optima pentru regimurile principale de /unctionare8 7 pompa de acceleratie2 care imbogateste amestecul la desc'iderea brusca a obturatorului8 7 dispozitivul de putere care asigura imbogatirea amestecului la plina sarcina % economizorul. 3.1. ispozitivul de pornire !socul" (a pornirea motorului rece apar di/icultati deosebite deoarece vaporizarea combustibilului nu poate /i accelerata prin /actorul temperatura. +uratia la pornire /iind redusa 5$....1$$ rot?min2 viteza aerului in di/uzor este atat de mica incat pulverizarea combustibilului nu este satis/acatoare ceea ce /raneaza2 de asemenea2 si procesul de vaporizare. Pentru pornirea motorului rece este necesar un dispozitiv special % clapeta de aer sau socul !/ig.4". Clapeta de aer reprezinta un dispozitiv simplu de pornire2 care se plaseaza inaintea di/uzorului2 intre camera de amestec si /iltrul de aer si obtureaza complet admisiunea. (a desc'iderea partiala a obturatorului depresiunea din cilindru se transmite in di/uzor si amorseaza dispozitivul principal precum si dispozitivul de mers in gol. .7a constatat ca la inc'iderea completa a clapetei de soc2 aerul necesar pentru /ormarea amestecului patrunde in cilindru in cantitate su/icienta prin locurile neetanse. Clapeta de soc este dispusa pe tabloul de bord si este actionata din interiorul autove'iculului printr7un cablu.
8

,mediat dupa pornirea motorului amestecul trebuie saracit. aca dispozitivul de pornire nu este scos promt din /unctiune2 benzina din amestecul prea bogat nu are timp sa arda si se condenseaza pe peretii cilindrului2 spala pelicula de ulei2 putand duce c'iar la griparea pistonului. Pentru a evita acest lucru2 unele clapete de aer sunt prevazute cu o supapa 2 !/ig.4"2 controlata de un arc calibrat 12 care se desc'ide imediat ce motorul a pornit. ,n /elul acesta se inlatura inecarea motorului dupa pornire prin evitarea imbogatirii in e0ces a amestecului. upa incalzirea motorului2 e/ectele desc'iderii siupapei 2 devin insu/iciente si clapeta de aer trebuie desc'isa complet. 3.2. ispozitivul de mers in gol si de repriza A. ,n regimul de mers in gol !5$$....#$$ rot?min"2 este necesar un amestec bogat !@A$28....$2#" pentru a asigura stabilitatea aprinderii si arderea la presiuni mici din cilindru. <bturatorul este aproape inc'is !distanta intre marginea lui si perete este de $23......$28 mm"2 viteza aerului si depresiunea din di/uzor sunt atat de reduse incat nu asigura absortia si pulverizarea benzinei prin dispozitivul principal de dozare. e aceea este necesar dispozitivul de mers in gol !/ig.5A". Acesta este /ormat din tubul pulverizator de mers in gol -*2 care contine 3iclorul de mers in gol Bmg. +ubul -* comunica cu conducta de admisiune prin ori/iciul de mers in gol <-* plasat in spatele obturatorului 1. Reducerea depresiunii se obtine stabilind legatura dintre tubul -* si atmos/era. ,n acest scop se prevede canalul 22 in interiorul caruia se introduce 3iclorul 3 de aer pentru mers in gol. Prin 3iclorul 3 in timpul /unctionarii trece un curent de aer care emulsioneaza combustibilul inainte sa a3unga in galeria de admisie.
#

Carburatorul este prevazut cu 2 suruburi de reglaj 6 surubul RC pentru reglarea cantitatii de emulsie si surubul R+ pentru reglarea turatiei. .urubul RC permite modi/icarea sectiunii de trecere a ori/iciului de mers in gol <-* 6 ast/el la desurubare cantitatea de emulsie absorbita creste !si amestecul se imbogateste"2 iar la insurubare amestecul devine mai sarac. Acest surub este impiedicat sa se roreasca liber de un arc 4. surubul R+ modi/ica debitul de aer. 9l este e0terior carburatorului si precizeaza pozitia obturatorului la mers in gol. Prin insurubarea surubului R+ se desc'ide obturatorul si se mareste debitul de aer. -odi/icarea simultana a debitelor sporeste turatia de mers in gol8 cele 2 suruburi se actioneaza succesiv pana se obtine turatia de mers in gol stabilita de constructor2 /unctionarea stabila a motorului !sau mers rotund". 1. )ormarea amestecului in regimurile sarcinilor mici % repriza Aceste regimuri de /unctionare corespund unui grad redus de desc'idere a obturatorului2 pana la 1$....15C din desc'iderea ma0ima. ,n acest domeniu turatia motorului creste pana la 4$....&$C din turatia nominala !regimul se mai numeste si de mers incet". (a trecerea din regimul de mers in gol la regimul sarcinilor mici2 dispozitivul de mers in gol inceteaza sa /iunctioneze2 iar dispozitivul sarcinilor mi3locii2 din cauza depresiunii reduse din di/uzor nu poate /urniza debitul necesar de combustibil. Amestecul devine sarac iese din limita de in/lamabilitate iar motorul se opreste. Pentru a imbogati amestecul se /oloseste prelungirea actiunii 3iclorului de mers in gol 6 dispozitivul de mers in gol este prevazut cu 1...2 ori/icii suplimentare 12 asezate in /ata obturatorului !/ig.51". ,nitial ori/iciul 1 nu /unctioneaza2 cand clapeta desc'ide ori/iciul <-* se dezamorseaza8 dar cand obturatorul a3unge in dreptul ori/iciului 1 mentine o depresiune sporita in tubul -*2 iar 3iclorul Bmg continua sa livreze combustibil. Pentru a prelungi actiunea obturatorului2 ori/iciile se /ac sub /orma de /ante.
1$

Prin desc'iderea obturatorului se a3unge in situatia cand dispozitivul de mers in gol si cel al sarcinilor mi3locii /unctioneaza simultan !primul in curs de dezamorsare2 al doilea in curs de amorsare". e aceea 3iclorul de mers in gol se alimenteaza cu benzina din +PB al 3iclorului principal. ,n continuare prin desc'iderea obturatorului depresiunea in dreptul ori/iciilor 1 scade2 iar patrunderea emulsiei prin aceste ori/icii inceteaza. in acest moment /ormarea amestecului este realizata numai de catre dispozitivul principal de dozare. 3.3. ispozitivul !principal de dozare" pentru regimul sarcinilor medii Cele mai /recvente regimuri de /unctionare pentru un -A. sunt regimurile sarcinilor medii2 in care sarcina variaza de la 2$.....85C2 de aceea se mai numesc si regimuri principale de /unctionare. Cele mai utilizate dispozitive de dozare principale sunt 6 7 cu 3iclor compensator !/ig. &A"8 7 cu /ranarea pneumatica a benzinei !/ig. &1".

A. ispozitivul cu 3iclor compensator !/ig. &A" Acest dispozitiv este /ormat din din tubul 1 alimentat direct din C>C. ozarea combustibilului este /acuta de 3iclorul compensator Bc. +ubul pulverizator compensator comunica cu atmos/era prin tubul 22 numit tub de aer +A2 asezat dupa 3iclorul compensator2 in imediata vecinatate a lui. ,n regimul sarcinilor mi3locii acesta /unctioneaza in paralel cu pulverizatorul 3 al carburatorului elementar2 compensand debitul insu/icient /urnizat de 3iclorul principal Be al acestuia. Atat timp cat motorul /unctioneaza la relanti2 tubul de aer este plin cu benzina pe baza principiului vaselor comunicante. (a desc'iderea obturatorului2 depresiunea din di/uzor creste8 cand valoarea acesteia depaseste greutatea coloanei '2 a benzinei2 dispozitivul compensator intra in /unctiune. ,n aceasta etapa se goleste de benzina tubul de aer2 cu atat mai repede cu cat depresiunea este mai mare. A doua etapa incepe cand tubul de aer s7a golit de benzina. Presiunea din tub este egala cu presiunea atmos/erica2 asa ca debitul 3iclorului compensator depinde e0clusiv de nivelul D al benzinei in C>C. Cum acesta e constant rezulta ca debitul 3iclorului compensator este constant. ,n acest timp prin tubul pulverizator trece o
11

emulsie de benzina si aer2 ceea ce usureaza mult vaporizarea si omogenizarea amestecului. Prin reglarea diametrelor 3icloarelor Be si Bc se poate obtine o curba de regla3 a carburatorului elementar in deplina concordanta cu cerintele motorului. 1. ispozitivul cu /ranarea pneumatica a benzinei !/ig. &1" 9ste /ormat dintr7un tub de aer +A montat in tubul pulverizator +P al carburatorului elementar2 imediat dupa 3iclorul principal Bp. (egatura intre tubul de aer cu atmos/era este realizata prin ori/iciul 12 numit 3iclor de aer calibrat !spre deosebire de dispozitivul compensator unde ori/iciul nu este calibrat". Pulverizatorul are ori/iciul de iesire in di/uzor 2 deasemeni calibrat. )unctionarea dispozitivului se realizeaza in 2 etape 6 ,. Prima etapa este identica cu aceea a dispozitivului compensator2 intrarea in /unctiune incepand dupa ce depresiunea din di/uzor depaseste greutatea coloanei '8 ,,. A doua etapa incepe dupa tubul de aer s7a golit de benzina. .pre deosebire presiunea din tubul de aer al dispozitivului cu /ranare pneumatica nu mai este egala cu presiunea atmos/erica2 din cauza 3iclorului de aer 12 ci una mai mica cuprinsa intre pa si presiunea din di/uzor. Prin urmare debitul debitul 3iclorului principal Bp nu este determinat doar de nivelul de benzina D din C>C2 ci si de depresiunea din di/uzor. eoarece depresiunea din tubul de aer este mai mica decat cea din di/uzor2 rezulta ca debitul 3iclorului principal este mic decat al 3iclorului carburatorului elementar2 care este supus direct depresiunii din di/uzor. Ast/el se obtine o crestere /ranata a debitului 3iclorului principal de unde si denumirea de /ranare pneumatica. 3.4. Pompa de acceleratie eoarece viteza de circulatie a benzinei prin 3icloare creste mai incet decat viteza de scurgere a aerului prin tubulatura de aspiratie2 la desc'idere brusca a obturatorului se produce o saracire a amestecului si motorul se opreste. ,n regim de accelerare se prevad dispozitive care livreaza un debit suplimentar de combustibil. upa modul de actionare2 pompele de acceleratie pot /i 6 cu actionare mecanica si cu actionare pneumatica. upa modul de /unctionare2 pompele de acceleratie pot /i 6 cu piston sau cu membrana. < pompa de acceleratie trebuie sa indeplineasca conditiile urmatoare 6 7 la desc'iderea lenta a obturatorului nu trebuie sa re/uleze combustibil spre camera de amestec8 7 la desc'iderea brusca a obturatorului trebuie sa se previna comanda cu soc a pompei2 in acest sens se prevede un element elastic care preia socul8 7 actiunea pompei trebuie sa se prelungeasca si dupa ce obturatorul s7a oprit2 pentru a mari e/icienta ei8 7 sa evite /unctionarea la depresiuni mari !se prevede in acest sens un ori/iciu de legatura cu C>C"8 7 debitul trebuie variat in /unctie de anotimp. Cele mai utilizate sunt dispozitivele cu actionare mecanica deoarece conduc la o siguranta sporita in /unctionare.
12

3.5. ispozitivul pentru regimul sarcinilor mari !ma0ime" % economizorul ,n regimul sarcinilor mari amestecul trebuie imbogatit pentru a obtine temporar o putere sporita. +recerea de la amestecurile de economicitate ma0ima @ecA121....1215 la amestecul de putere ma0ima @PA$28....$2#5 se realizeaza cu un dispozitiv numit de putere sau economizor. upa modul de lucru2 acestea pot /i 6 care lucreaza impreuna cu dispozitivul principal si care lucreaza independent de circitul principal de alimentare. ispozitivele care lucreaza impreuna cu dispozitivul principal pot /i la randul lor de doua tipuri dupa modul de montare a 3iclorului de putere in raport cu 3iclorul principal si anume 6 7 3iclorul de putere Bec montat in paralel cu 3iclorul principal Bp !/ig.7A"8 7 3iclorul de putere Bec montat in serie cu 3iclorul principal Bp !/ig.71".

ispozitivul de putere cuprinde o supapa cu ac sau cu bila 1 si un 3iclor de putere Bec2 pentru dozarea combustibilului la sarcini mari. +i3a 2 desc'ide supapa 1 la un moment bine determinat. (a dispozitivul de putere montat in serie !/ig.71" supapa 1 este actionata direct de obturator cu a3utorul parg'iile 2 si 3. ,n sistemul de parg'ii se prevede 3ocul s2 care nu permite actionarea supapei economizorului decat la desc'ideri mari ale obturatorului 8$...#$C. Pentru a preveni desc'iderea brusca a supapei2 sistemul de actionare este prevazut cu elementul elastic 4. 3.&. ispozitivul pentru prevenirea ing'etului !givra3ului" )enomenul de givra3 consta in depunerea de g'iata pe di/uzorul2 obturatorul sau pulverizatorul carburatorului. *ivra3ul se /ormeaza cand temperatura mediului e0terior variaza intre 4....124C si aerul are o umiditate cuprinsa intre &$...1$$C. 9vaporarea benzinei2 intensi/ictata in spatele obturatorului de presiunea redusa2 raceste amestecul cu 15....2$4C2 ceea ce reduce temperatura peretilor camerei de amestec2 sub temperatura mediului ambiant2 deci sub $4C. Picaturile de apa din aer se trans/orma in g'iata2 care reduce sectiunea de trecere a amestecului2 puterea motorului se micsoreaza2 iar la sarcini reduse sau la mers in gol2 motorul se opreste.
13

)unctionarea se reia dupa 2...3 minute dupa ce g'iata se topeste2 prin convectie de la motorul cald. *ivra3ul nu se produce cand temperatura scade sub $4C2 deoarece in acest caz umiditatea aerului este /oarte scazuta. Pentru a preveni givra3ul2 se prevede un circuit de apa calda2 care incalzeste camera de amestec2 mai ales in dreptul ori/iciilor de mers in gol si de repriza2 numit si pata calda. 9vident apa provine din circuitul de racire al motorului. 3.7. (imitatorul de turatie (imitatorul de turatie trebuie sa asigure2 la atingerea turatiei ma0ime2 o reducere a cantitatii de /luid proaspat care patrunde in cilindru. Aceasta se obtine prin comanda automata de inc'idere a obturatorului. <bturatorul are o constructie speciala !/ig.8a"2 el se monteaza e0centric. Pe aripioara mai mare se preclucreaza tesitura 12 iar pe aripioara mai mica se e0ecuta locasul 22 in care se monteaza pargia 32 de care se prinde un capat al arcului 4. Clapeta de amestec se monteaza liber pe a0 !/ig.8b".

(a plina sarcina obturatorul este complet desc'is !/ig.8d". +uratia limita se regleaza prin modi/icarea tensiunii arcului2 ceea ce se poate /ace prin deplasarea a0iala a piulitei de reglare 122 /ie prin modi/icarea numarului de spire active a arcului2 deplsand sti/tul 14 in gaurile e0ecutate in bucsa de reglare 13. Aceste dispozitive sunt prevazute in special la carburatoarele ce ec'ipeaza motoarele de autocamioane si autobuze2 la care se limiteaza turatia ma0ima2 pentru a se realiza o durabilitate si economicitate sporite.
14

4. )iltrul si decantorul de benzina Conditiile de transport2 depozitare si alimentare /ac ca in benzina sa se gaseasca o cantitate de impuritati mecanice si apa. )iltrele au rolul de a retine impuritatile si apa continute in benzina2 pentru ca aceasta sa nu a3unga la sistemul de in3ectie !carburator".

1 % 9lement /iltrant lamelar8 2 % Arc8 3 % <ri/icii8 4 % op de golire8 5 % +i3a8 & % .urub de strangere

Pentru curatirea benzinei de impuritatile mecanice mari se /olosesc /iltre decantoare din sita metalica2 montate in conducta de umplere a rezervorului2 in capacul corpului pompei de alimentare2 iar la unele carburatoare2 la intrarea benzinei in camera de nivel constant. Pentru puri/icarea benzinei de impuritatile mecanice /oarte mici se /olosesc /iltrele de combustibil. e cele mai multe ori2 /iltrele de combustibil /ac corp comun cu /iltrele decantoare !/ig.#". )iltrele decantoare se monteaza de regula intre rezervor si pompa de alimentare2 pe conducta de aspiratie a combustibilului. Constructie % /iltrul7decantor este compus dintr7un element de /iltrare lamelar !ca in /igura"2 ceramic sau din carton special microporos2 montat in interiorul corpului /iltrului. )unctionare % benzina intra prin ori/iciul marcat cu sageata2 trece prin elementul de /iltrare 1 si apoi prin ori/iciul de iesire se indreapta spre sistemul de in3ectie !carburator". ,mpuritatile mecanice mari si apa sunt decantate pe /undul pa'arului decantor de unde sunt indepartate prin dopul de golire 4. Corpul /iltrului decantor se e0ecuta de regula din materiale transparente 6 sticla sau mase plastice pentru a se putea observa impuritaile depuse si de a se curata la timp. ,mpuritatile /ine sunt retinuta de elementul /iltrant care periodic se inlocuieste.
15

4.1. )iltrul de aer Aerul care intra in motor este amestecat cu particule de pra/. Continutul mediu de impuritati mecanice variaza in limite largi de la 3...5 mg?:g2 in conditii urbane si pana la 3....4$$ mg?:g2 pe drumuri neamena3ate sau terenuri nisipoase. ,mpuritatile din aer micsoreaza siguranta in /unctionare si durabilitatea motorului.

)iltrul de aer retine impuritatile mecanice din aerul aspirat de motor2 prevenind ast/el accelerarea uzarii motorului. Pentru realizarea rolului /unctional /iltrele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii 6 - e/icacitate mare de /iltrare8 - rezistenta gazodinamica mica8 - capacitate de /unctionare indelungata8 - constructie compacta8 - inlocuire usoara. )iltrele de aer pot /i 6 cu element /iltrant 1!/ig.1$"2 prin inertie sau combinate. Acestea se pot realiza in variantele umede sau uscate2 dupa cum sunt sau nu umectate cu ulei. A. )iltrul cu element /iltrant % Principiul de separare si retinere a imputitatilor la aceste /iltre se bazeaza pe sc'imbarea repetata a directiei aerului si capacitatea materialului poros de a retine impuritatile. Cel mai utilizat material pentru elementul /iltrant este 'artia de /iltru. 1. )iltrul prin inertie % Principiul de /iltrare se bazeaza pe densitatea di/erita a aerului si a impuritatilor. Curentul de aer se deplaseaza pe o spirala2 iar particulele grele datorita /ortelor centri/uge mai mari se separa de aerul in miscare. C. )iltrele combinate realizeaza /iltrarea aerului in doua sau trei trepte2 imbinand di/erite principii de /iltrare. 5. *aleriile !colectoarele" -otorul cu ardere interna are doua colectoare de admisie si de evacuare. *aleria de admisie conduce /luidul motor spre cilindrii. Colectorul este /abricat din /onta prin turnare2 /i0at pe blocul motor cu prezoane si piulite. ,ntre supra/etele se prindere se monteaza garnituri de etansare din azbest.
1&

*aleria de admisie trebuie sa asigure 6 - conducerea /luidului motor /ara pierderi gazodinamice importante pentru a asigura o umplere cat mai buna a cilindrilor8 - o viteza minima pentru a evita condensarea combustibilului vaporizat8 - distributia uni/orma a /luidului motor intre cilindrii8 - preincalzirea /luidului motor. ,n acest scop galeria de admisie se e0ecuta cu sectiunea cat mai mare si lungimea cat mai scurta. Pentru a realiza drumuri cat mai uni/orme se utilizeaza alimentarea pe perec'i de cilindrii2 cand supapele de admisie sunt alaturate. Pentru preincalzirea amestecului carburant galeria de admisie are in partea centrala o cavitate prin care trec gaze arse. *aleriile de evacuare trebuie sa sigure o golire cat mai per/ectaa cilindrilor de gazele arse2 in conditiile unor rezistente gazodinamice minime. Conditia cea mai /avorabila de /unctionare impune conducte de sectiune mare scurte si /ara coturi. Conductele individuale scurte se unesc intr7o conducta principala. in aceasta cauza e0ista posibilitatea inter/erentei intre cilindri intimpul procesului de evacuare a gazelor. 5.1. +oba de esapament !amortizorul de zgomot" ,ntrucat gazele arse ies din motor cu presiune si viteza mare2 destinderea lor direct in atmos/era ar produce zgomote puternice. ,n scopul diminuarii acestor zgomote pe traseul gazelor arse se intercaleaza atenuatoare de zgomot2 a caror constructie se bazeaza pe reducerea energiei cinetice a gazelor arse. Amortizarea zgomotului la evacuare se obtine prin mai multe procedee 6 - ingustarea repetata a sectiunilor de trecere cu largirea lor ulterioara8 - divizarea curentului de gaze in vine subtiri care se deplaseaza in lungul unor supra/ete rugoase8 - racirea curentului de gaze. Ca o conditie suplimentara rezistenta gazodinamica trebuie sa /ie cat mai redus pentru a nu consuma din puterea motorului.

17

< mare raspandire au capatat tobele de evacuare a caror /unctionare se bazeaza pe principiul /iltrelor acustice !/ig. 11". Acest principiu consta in compartimentarea corpului tobei de evacuare in cateva camere de marimi di/erite2 in care zgomotul gazelor se amortizeaza. Amortizarea zgomotelor se datoreste scaderii presiunii gazelor prin re/lectari multiple pe peretii corpului tobei de evacuare 12 iar energia gazelor se trans/orma partial in caldura prin /recare la trecerea dintr7o teava per/orata 32 in camerele acustice 42 despartite prin peretii 2 si iar inapoi. (a motoarele ec'ipate cu sistem de in3ectie de benzina in toba de esapament se monteaza catalizatorul si sonda lambda2 care au ca principal obiectiv reducerea emisiilor poluante. &. ,ntretinerea instalatiei de alimentare la -A. A. ;eri/icarea si reglarea carburatorului % se e0ecuta cu ocazia lucrarilor de revizie te'nica si constau din 6 - demontarea si spalarea depunerilor din interiorul carburatorului8 - su/larea cu aer comprimat a canalelor si 3icloarelor8 - veri/icarea etanseitatii plutitorului8 - veri/icarea si reglarea nivelului de combustibil din C>C8 - reglarea mersului la relanti. ;eri/icarea /unctionarii carburatorului se poate /ace cel mai precis /olosind un analizor de gaze. Acesta masoara emisia de C<2 C<22 ><0 si 'idrocarburi DC din gazele de esapament. ,n cazul emisiilor peste limita superioara in DC avem de a /ace cu amestecuri bogate si trebuie veri/icata etanseitatea plutitorului2 starea /iltrului de aer si nivelul din C>C. aca emisiile sunt bogate in C< avem de a /ace cu ardere incompleta datorata lipsei de o0igen. 1. ;eri/icarea pompei de benzina % consta in veri/icarea debitului2 a presiunii ma0ime de re/ulare a depresiunii si a etanseitatii supapelor. Aceasta din urma in/luenteaza direct atat a depresiunii create in admisiune cat si a presiunii de re/ulare a pompei. Controlul etanseitatii supapelor se /ace cu a3utorul unui tub de sticla cu sectiunea de 1 cm2 si inaltimea de 3$$ mm legat la racordul de iesire al pompei. .e umple tubul pana la partea de sus si apoi se lasa sa coboare nivelul din tub2 viteza de coborare nu trebuie sa depaseasaca 1 cm?s. Controlul presiunii si a depresiunii se /ace cu un aparat prevazut cu manometru si depresiometru care se leaga la pompa de benzina. < pompa in stare buna trebuie sa realizeze o presiune de 15$....4$$ da>?cm2 si o depresiune de 3$ da>?cm2. o variatie brusca a presiunii sau depresiunii indica o de/ectiune a pompei de benzina.

18

&.1. e/ectele in e0ploatare ale instalatiei de alimentare la -A. Pe parcursul e0ploatarii motorului pot apare de/ecte la partile componente2 datorita alimentarii incorecte2 utilizarea de benzina cu ci/ra octanica necorespunzatoare2 demontare si montare incorecta a pieselor componente2 nee0ecutarea la timp a regla3elor. ,n continuare sunt prezentate cele mai /recvente de/ectiuni posibile ale organelor instalatiei de alimentare 6 A. e/ectele /iltrelor de benzina % in/undarea /iltrului decanor2 deteriorarea garniturilor /iltrului decantor2 spargerea pa'arului /iltrului decantor. 1. e/ectele pompei de benzina % per/orarea membranei2 ruperea arcului membranei2 ruperea parg'iei de actionare. C. e/ectele carburatorului si remedierea lor8 cele mai /recvente de/ectiuni care apar in e0ploatare sunt 6 7 in/undarea 3iclorului de mers in gol2 provocata de impuritatile din benzina2 se mani/esta prin oprirea motorului la turatia de mers in gol % se remediaza curatand 3iclorul prin su/lare cu aer8 7 inc'iderea accidentala a clapetei de aer % se mani/esta prin rateuri la turatii mari2 scaderea puterii motorului urmata de oprirea lui. .e veri/ica /i0area clapetei si se re/ace strangerea acesteia8 7 neetansarea supapei ac a plutitorului2 se mani/esta prin inecarea motorului si deci oprirea lui. .e veri/ica supapa cu ac sediul acesteia si se regleaza nivelul de benzina din C>C8 7 spargerea plutitorului2 se mani/esta prin inecarea motorului si deci oprirea lui !plutitorul se umple cu benzina devine mai greu si permite cresterea nivelului din C>C". 7 ,n/undarea 3iclorului principal2 are ca urmare saracirea amestecului2 incalzirea e0cesiva a motorului2 aparitia de rateuri in carburator2 iar la turatii si sarcini mari oprirea motorului. .e spala si se su/la 3iclorul cu aer comprimat si dupa caz se inlocuieste /iltrul de benzina din circuitul de alimentare. 7 .pargerea membranei pompei de acceleratie2 slabirea sau ruperea arcurilor2 au ca e/ect saracirea amestecului si oprirea motorului la accelerari rapide. Piesele de/ecte se inlocuiesc. e/ectiunile sistemului de alimentare se mani/esta prin /ormarea unui amestec necon/orm si cresterea consumului de benzina. Aceste de/ectiuni au ca e/ect urmatoarele comportamente posibile ale motorului 6 - -otorul porneste dar se opreste imediat8 - -otorul /unctioneaza cu rateuri8 - -ersul incet este neregulat8 - Repriza slaba8 - -otorul nu dezvolta puterea nominala8 - Consum e0agerat de benzina.
1#

&.2. Repararea instalatiei de alimentare la -A. (ucrarile de reparatie si revizie trebuiesc e0ecutate in ateliere specializate2 ec'ipate cu scule specializate2 instalatie de aer comprimat si /olosirea de solventi speci/ici pentru spalare. 9ste interzisa /olosirea smilg'elului sau a sculelor abrazive pentru curatarea 3icloarelor2 supapelor sau a altor piese componente. Repararea carburatorului cuprinde urmatoarele operatii 6 - =zura scaunelor 3icloarelor se elimina prin alezare cu un burg'iu special. - =zura umerilor a0urilor se inlatura prin alezare2 montandu7se a0uri ma3orate. - 1ucsele de te/lon se inlocuiesc. - )isurarea plutitorului % se lipeste prin cositorire sau cu adezivi in cazul celor din mase plastice. - >eetansarea acului plutitorului % se rodeaza pe scaunul sau. - A0urile cu /ilet deteriorat se inlocuiesc. epunerile de zgura pe di/uzoare se curata cu un razuitor special se spala cu solvent si apoi se su/la cu aer comprimat. - =zura cilindrului pompei de acceleratie se inlatura prin alezare si se introduce un piston ma3orat. - =zura supra/etei de asamblare cu colectorul de admisiune se inlatura prin recti/icare plana. - <ri/iciile de circulatie a amestecului pentru mersul incet se des/unda prin su/lare cu aer comprimat si daca acest lucru nu este posibil cu burg'ie calibrate. upa reparare si montare carburatorul trebuie testat pe motor. ,n timpul testarii temperatura lic'idului de racire trebuie sa /ie de 8$...#$4C iar a uleiului de &$...8$4C. Cu aceasta ocazie se veri/ica 6 - =surinta pornirii8 - )unctionarea stabila la relanti8 - )unctionarea pompei de acceleratie8 - +uratia minima stabila la mers incet2 care se recomanda sa /ie de 5$$...&$$rot?min. Repararea pompei de benzina cuprinde urmatoarele operatii 6 - .e demonteaza complet. - .e spala corpul2 capacul2 /iltrul si pa'arul decantor si se su/la cu aer comprimat toate ori/iciile. .e veri/ica apoi daca acestea prezinta /isuri sau crapaturi2 caz in care se vor inlocui. - .e controleaza starea locasurilor supapelor2 a garniturilor de etansare si elasticitatea resoartelor membranei.

2$

e/ectiuna cea mai /recventa a pompei de benzina este /isurarea membranelor. Corpul pompei este prevazut cu un ori/iciu care permite evacuarea benzinei spre e0terior si de a nu permite ca aceasta sa a3unga in carterul in/erior. ,n aceasta situatie membranele se inlocuiesc. .upapele2 scaunele si arcurile acestora se inlocuiesc cu altele noi8 de regula se inlocuieste capacul pompei cu totul. Parg'iile uzate sau /isurate si garniturile se inlocuiesc2 sau se reconditioneaza cu sudura electrica si re/acerea pro/ilului prin /rezare dupa o parg'ie etalon. upa repararea pompei de alimentare se veri/ica /unctionarea acesteia prin masurarea debitului re/ulat in /unctie de turatia motorului. <bservatie 6 la remontare atat la carburator cat si la pompa de benzina se vor e/ectua operatiile in ordine inversa demontarii. Pompa electrica de combustibil nu se reconditioneaza8 daca se constata ne/unctionalitatea ei !debit redus sau ine0istent"2 se inlocuieste.

21

7. 1ibliogra/ie

1.

*'. )ratila2 -.;.Popa2 Automobile sofer mecanic auto % 9ditura idactica si Pedagogica2 1ucuresti2 1##2.

2.

*'. )ratila2 Cunoasterea, intretinerea si repararea autovehiculelor % 9ditura idactica si Pedagogica2 1ucuresti2 1#8$.

3.

1. *runEald2 Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru autovehicule rutiere2 9ditura idactica si Pedagogica2 1ucuresti2 1#8$.

4.

ocumente internet

22