Tematica cursului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Aspecte generale privind procesul de comunicare (definitia comunicarii, modele teoretice de interpretare a comunicarii, principiile si functiile comunicarii) Elementele componente ale comunicarii (emitator, receptor, mesaj, canal de transmitere a mesajelor, contextul de comunicare) Tipuri de comunicare (comunicare interpersonala, organizationala, formele comunicarii: verbala, scrisa, non-verbala) Atitudini si comunicare interindividuala (sistemul de personalitate, conceptul de atitudine, influenta atitudinilor in comunicare, importanta non-verbalului pentru identificarea atitudinilor corecte si eficientizarea comunicarii) Comunicarea in grupuri (definirea grupului social si caracteristicile acestuia, aparitia si dizolvarea grupurilor sociale, procese in grup: coeziunea, conformismul) Norme de grup si roluri si statusuri sociale Comunicarea verbala (definitie,caracteristici, modalitati de eficientizare a comunicarii verbale) Comunicarea scrisa (caracteristici si modalitati de eficientizare) Comunicarea non-verbala (definitie, caracteristici, tipuri de non-verbal: gestica, mimica, pozitia corpului, miscarea corpului) Comunicarea si rezolvarea conflictelor (definitie, tipuri de conflicte, caracteristicile comunicarii in situatii conflictuale) Comunicarea si manipularea (forme de manipulare si eficientizarea comunicarii prin manipulare) Comunicarea si influenta sociala ( definitie, tipuri de influente, modalitati de a influenta prin comunicare) Relatiile publice (modalitati de eficientizare a comunicarii in spatiul organizational: comunicarea interna, operatiuni de PR, campanii de promovare a valorii culturilor organizationale) Relatiile publice (forma de comunicare inter-organizationala), campaniile de promovare, campaniile de imagine.

CURS 2 COMUNICAREA CONSIDERATII GENERALE 27.02.2012

1. Caracteristicile comunicarii 2. Definitii ale comunicarii 3. Cai/modalitati de comunicare 1. Procesul de comunicare este o activitate uzuala caracterizata prin repetabilitate si directionata de un interes personal/de grup. In al doilea rand, retinem faptul ca procesul de comunicare este deopotriva o necesitate si o constrangere pentru individ. In al treilea rand, comunicarea nu tine cont de filozofia existentei comune a individului definita prin ordine si armonie. Din aceasta cauza comunicarea este cel mai adesea inteleasa ca o modalitate prin care ne diferentiem de ceilalti. E. Durkheim - Fapt social ceva/cineva, exteriorizarea individului, actiuni asupra individului, constrangere, determinarea unui comportament. 2. In literatura de specialitate sunt peste 200 de definitii ale comunicarii. Comunicarea reprezinta mijlocul de urmarire a scopurilor, astfel, acest proces poate fi interpretat si ca un indicator de masurare a gradului de dezordine sociala. De asemenea, putem interpreta comunicarea ca un mijloc prin care ne afirmam personalitatea. Sub aceasta acceptiune comunicarea este instrumentul prin care indivizii se diferentiaza unii de altii. Comunicarea este o modalitate de exprimare a puterii si un mijloc de influentare sociala. Concluzionand, putem interpreta comunicarea dintr-o perspectiva structuralista si atunci comunicarea reprezinta o modalitate/un proces prin care un emitator transmite catre un receptor un mesaj pe o cale specifica sau putem interpreta comunicarea dintr-o perspectiva sociala drept capacitatea/abilitatea unei persoane de a face schimb de informatii si semnificatii in vederea satisfacerii unui interes. -Comunicarea presupune capabilitate. Ea devine o achizitie in procesul complex de socializare si integrare sociala. -Comunicarea este un schimb. Eficientizarea comunicarii se exprima prin satisfacerea intereselor tuturor celor implicati in comunicare. Eficienta comunicarii nu se raporteaza la obiectivele pe termen scurt.

CURS 3 - MODALITATI DE COMUNICARE 5.03.2012

3.Modalitati de comunicare 1. Comunicare interioara 2. Comunicare interpersonala 3. Comunicare sociala (in masa) 1. Comunicarea interioara reprezinta practica de autointerogare ce are drept scop autodescoperirea ca modalitate de structurare a personalitatii. Prin comunicarea interioara individul identifica si intelege care ii sunt capacitatile de relationare cu ceilalti. Acest mod de comunicare este fundamentul care ii permite individului sa emita judecati de valoare cu privire la ceilalti si la propria persoana. Paradigma structural expresiva demonstreaza faptul ca exprimarile noastre verbale si comportamentale definite ca fenomene de suprafata sunt determinate de resorturile intime ale comportamentului uman care pot fi dezvaluite. Psihoanaliza a explicat aceasta situatie prin folosirea conceptelor de sine, eu si supraeu. Sinele este rezervorul unde sunt inchise instinctele, forta biologica primara, care sub forma dorintelor patrund pe teritoriul eului pentru a se materializa. Odata ajunse la nivelul eului (constiinta, ratiunea) dorintele se lovesc de instanta morala (supraeul) care incearca sa dea acestor pulsiuni o fata sociala astfel incat sa fie acceptate de ceilalti. Daca nu se reuseste acest lucru dorintele sunt reprimate si revin ulterior la nivelul instantei ratiunii pentru a se materializa, astfel personalitatea individului are 2 paliere: -un palier intim (personalitate intima) care traduce ceea ce individul gandeste si simte cu privire la propria persoana. -un palier de relatii prin care se defineste ceea ce individul face prin actiunile sale.

2.Comunicarea interpersonala este considerata a fi comunicarea directa, fata in fata cu o alta persoana. Ea este mai mult decat o comunicare fata in fata, ceea ce presupune prezenta fizica. Poate fi organizationala sau neorganizationala. Indicatorul care sta la baza acestor tipologii este ,,libertatea de miscare (posibilitatea comunicatorului de a parasi procesul comunicarii indiferent ca este emitator/receptor atunci cand nu mai este interesat sa ramana). Cand ne referim la ,,celalalt in comunicare avem persoanele ca re ne sunt apropiate precum parinti, frati, surori, rude (cele care formeaza universul imediat al individului) precum si persoanele cu care relationam emotional si afectiv constant (cele care reflecta universul secundar al individului: prieteni, colegi). In universul imediat noi relationam in general cu 6-8 persoane, iar in universul secundar cu 14-15 persoane. Mai regasim persoanele cu care relationam sporadic, interactiunea este una de suprafata, pana la persoana cu care comunicam in profunzime. Aceasta delimitare este importanta pentru ca individul dezvolta strategii luand in considerare fundamentarea relatiilor.

CURS 4 COMUNICARE SI RETORICA 12.03.2012

Retorica reprezinta ansamblul de tehnici de comunicare care au drept scop persuasiv, arta a vorbirii frumoase. Functii ascunse ale retoricii 1. 2. 3. 4. Retorica da nume. Retorica descatuseaza frustrarile, aroganta. Retorica distrage atentia. Retorica deschide perspective.

CURS 5 COMUNICAREA INTERPERSONALA 19.03.2012

I. 1. TINTE STRATEGICE Tinta informationala este una dintre cele mai importante si in functie de caracteristicile situatiei de comunicare poate fi perceputa ca singura prioritate. Plecand de la importanta informatiei comunicarii capata un singur sens. Acesta este sinonim cu ,,a informa. Tinta de exercitare a rolului social

2.

Rolul social este definit ca fiind un ansamblu de sarcini, formate din drepturi si obligatii. 3. Tinta de influentare

Orice proces de comunicare este un proces de influentare prin faptul ca propunandu-i interlocutorului propriile noastre judecati, valori si puncte de vedere incercam sa il determinam sa isi insuseasca punctul nostru de vedere. Cei mai multi autori definesc influenta ca o actiune exercitata de o persoana orientata spre modificarea optiunilor si comportamentelor altei persoane. Este o activitate asociata cu puterea, prin putere intelegand capacitatea de a-ti impune vointa indifirent de rezistenta intampinata. Ea se deosebeste de constrangere care defineste o impunere fortata. In general vorbim despre 3 moduri de a influenta prin comunicare: 4. 5. Influentarea cu ajutorul modelului (inst. vizuale) Influentarea prin folosirea relatiilor de simpatie sau afectiune (persuasiune/empatie) Influentarea cu ajutorul sfaturilor (ascultarea). Tinta afectiv-emotionala este o relatie de comunicare interpersonala, dar este si o relatie de afectivitate. Din punct de vedere psiho-social, afectivitatea genereaza in comunicare 3 tipuri de relatii sociale: relatii de simpatie, de antipatie, de indiferenta. Tinta reciprocitatii in comunicare.

CURS 6 COMPORTAMENTUL 26.03.2012

Comportamentul reprezinta felul de a fi al unui individ, manifestarea acestuia. Temperamentul reprezinta elementul din structura personalitatii.

CURS 7 TIPURI DE COMUNICARE 2.04.2012

Comunicarea verbala Comunicarea verbala presupune punerea in miscare a limbajului, acesta fiind principalul instrument prin care abordam cea mai mare parte a interactiunilor sociale si fundamentam in acelasi timp comunicarea interioara. Limbajul poate fi definit ca un ritual in sensul in care acesta se petrece atunci cand ne aflam intr-un anumit mediu in care un raspuns conventional este asteptat de la noi. Include relatari, situatii, fapte, sentimente si reactii afective, pareri despre noi/ceilalti, opinii si atitudini care exprima pozitionarea individului in raport cu ceva/cineva. Capacitatea de a construi un mesaj verbal depinde de o multitudine de factori: stapanirea cunostintelor legate de subiectul abordat, exactitatea informatiilor pe baza carora se structureaza mesajul, capacitatea de ordonare logica a ideilor, forta de influentare, capacitatea de a dialoga/asculta. Un mesaj bine structurat trebuie sa fie complet, exact si concis. Sunt 3 intrebari care fundamenteaza gandirea strategica in comunicarea verbala si care confera eficienta relatiilor verbale. 1. 2. Ce dorim sa comunicam? Cum dorim sa comunicam?

3.

Cui dorim sa comunicam?

Calitatile vocale sunt primele sesizabile in comunicare. Definesc mecanismele vorbirii reflectate prin: viteza de vorbire, intensitatea vocii, dictia, timbrul vocii (influenteaza decisiv performantele in comunicare). De asemenea cand evaluam comportamentul in comunicare verbala remarcam impactul pe care il au o serie de alti factori asupra receptorilor/ascultatorilor: inaltimea si intensitatea vocii, accentul, fluenta, volumul vocii, viteza de vorbire, timbrul vocii.

CURS 8 9.04.2012 COMUNICARE VERBALA SI ARGUMENTARE

Rationamentele au minim doi timpi (enunturi): premisa si concluzia. Argumentarea se face cu ajutorul demonstratiei si cu ajutorul explicatiei. In demonstratie cautam sa garantam adevarul concluziei, care decurge cu necesitate din premisa. Deosebiri 1. 2. 3. In demonstratie concluziile sunt certe (A/F), iar in argumentare (poate fi solida sau slaba) concluziile sunt problematice. Intr-o demonstratie premisele sunt adevarate, iar intr-o argumentare premisele sunt problematice. Ex: cu avortul unii pleaca cu premise diferite. Demonstratia cade daca pasii sunt gresiti, iar in argumentare poate sa stie 90% din informatie.

In explicatie concluzia e certa. Premisele sunt cele care necesita o explicatie. Ex: dimineata, pe frunze se formeaza roua. P1: Aerul e saturat de vapori. P2: Temperatura scade. Tehnici de argumentare 1. 2. 3. 4. 5. Argumentarea inductiva plecand de la cazuri individuale tragem o concluzie generala. Ex: Baietii si fetele. Argumentarea deductiva incearca sa sprijine cazuri individuale cu ajutorul unor propozitii generale. Argumentarea pe baza de cazuri paralele este o argumentare de similaritate, se pleaca de la cazuri individuale. Argumentarea ce invoca relatii cauzale un element (A) cu mai multe caracteristici, se incearca corelarea cu alt fenomen (B) pentru a transmite caracteristicile de la (A) la (B). Excluderea alternativei la teza sustinuta ex: PSD-nebuni, PRM-tampiti, PNT-a ramas.

Tehnici de argumentare frauduloase 1. Ignoratio elenchi (evitarea intrebarii) mizeaza pe lipsa de subtilitate a ascultatorului.

Ex: De ce? Si raspunsul la altceva. 2. 3. 4. 5. Tactica omului de paie minimizarea tezei. Intrebarea cu presupozitie falsa Ex: evitarea unui raspuns, cel care pune intrebarea insista. Tactica otravirii fantanii Past hoc ergo propter hoc dupa, adica din cauza. Ex: cand venea pasarea ibis venea primavara (din cauza pasarii).