Administratie Publica, Anul III, sem.

1, ZI, FR, 2009-2010 Disciplina: Relatii publice, comunicare, secretariat

!"#IP"$ %&'I%$ 1.

Relatiile publice pot fi privite ca:

a . b . c .

practic social proces de comunicare ambele

ANS: C
2.

O firma de relatii publice furnizeaz numai: a organizarea de evenimente publice

. b . c . d .

consultant pentru relatiile cu guvernul si cu alte autoritti publice consiliere n crearea imaginii institutionale a!b!c

ANS: "
#.

Rela$iile publice de corpora$ie utilizeaz numai a un set de practici de comunicare integrate

. b . c .

o important competen$ etic fa$ de publicul intern% e&tern 'i anga(a$i a!b

ANS: C
).

*rintre cele mai importante aplica$ii ale comunicrii n rela$iile publice se afl numai:
a . b .

campania de rela$ii publice campania electoral

c .

a!b

ANS: C
+.

Agentul de rela$ii publice scrie numai pentru:

a . b . c .

a informa publicul a convinge publicul s aib o atitudine favorabil fa$ de firma pe care o reprezint, a informa si a convinge publicul.

ANS: ..

/n perioada actual% rela$iile publice se desf'oar numai prin aplica$ii particulare de:
a . b . c . d .

consilierea de imagine promovarea 'i organizarea evenimentelor str0ngerea de fonduri a!b!c

ANS: "
1.

*rincipalul scop al mi(loacelor de comunicare n mas este s poat informa:

a . b .

un singur individ c0t mai mul$i indivizi n acela'i timp

ANS: 2.

3unc$ia metalingvistic a comunicrii se manifesta c0nd: a atrage aten$ia asupra limba(ului% codului utilizat,
. b . c

urmre'te modul n care func$ioneaz canalul de contact, n centrul aten$iei se afl conte&tual n care se produce mesa(ul.

ANS: A
4.

5/ntr6o ierar7ie% un salariat tinde s urce p0n la nivelul su de incompeten$8. Acest principiu a fost formulat de:
a . b . c .

*eter 9c:regor ;o7ar<

ANS: A
1=.

*ublicul ostil are: a o prere 7otr0t opus celei a emi$torului,

. b . c .

o prere fidel celei a emi$torului, o atitudine neutr>.

ANS: A
11.

:rupurile sau institu$iile cu interese comune poart denumirea de: a publicuri

. b . c .

grupuri $int grup focusat

ANS: A
12.

Calit$ile cerute unui bun practician de rela$ii publice se refer numai la: a capacitatea de a asculta n conversa$ia cu un interlocutor individual . sau n cazul unei discu$ii n grup b puterea de a lucra n ec7ip, pentru a rezolva o problem sau pentru a . alctui un plan de ac$iune c a!b
.

ANS: C
1#.

Rela$iile publice ale institu$iilor publice opereaz numai n domeniul: a educa$iei

. b . c . d . e .

snt$ii protec$iei sociale culturii a!b!c!d

ANS: ?
1).

/n rela$iile publice% tipologia mesa(elor se refer numai la: a mesa(ul politic

. b . c . d .

mesa(ul de prestigiu mesa(ul care urmre'te sc7imbarea de comportament a!b!c

ANS: "
1+.

Comunicatul de pres este o 'tire transmis de o persoan public: a prin intermediul mass6media
. b . c .

redactat de agentul de rela$ii publice a!b

ANS: C
1..

/n perioada actual% rela$iile publice se desf'oar numai prin aplica$ii particulare precum: a campaniile de sensibilizare public
. b . c .

pozi$ionarea informa$iilor n mass6media a!b

ANS: C
11.

Cel mai important mi(loc de comunicare n mas este: a presa scris

. b . c . d . e .

radioul televiziunea internetul toate acestea la un loc

ANS: ?
12.

3unc$ia fatic a comunicrii se manifesta c0nd: a atrage aten$ia asupra limba(ului% codului utilizat
. b . c .

urmre'te modul n care func$ioneaz canalul de contact n centrul aten$iei se afl conte&tual n care se produce mesa(ul

ANS: 14.

Comunicarea intern din cadrul organiza$iei poate fi:

a . b . c .

formal informal de ambele feluri

ANS: C
2=.

@ocul public reprezint numai: a spa$iul fizic% cu identitate teritorial 'i administrativ unde apar . practici publice b conte&te sociale n care apar practici publice
. c .

ambele

ANS: C
21.

Rela$iile publice% ca proces de comunicare% implic numai: a un emitent

. b . c . d .

un receptor un grup de suport a!b!c

ANS: "
22.

Calit$ile cerute unui bun practician de rela$ii publice se refer numai la: a curiozitatea% dorin$a de a culege c0t mai multe informa$ii pentru a . clarifica o problem b discre$ia% capacitatea de a pstra secretul informa$iilor comunicate de . client% p0n la alctuirea programului final c a!b
.

ANS: C
2#.

*lanificarea stabile'te numai: a obiectivele

. b . c .

mi(loacele prin care se desf'oar procesul de rela$ii publice a!b

ANS: C
2).

/n rela$iile publice% tipologia mesa(elor se refer numai la: a mesa(ul comercial

. b . c .

mesa(ul utilitar a!b

ANS: C
2+.

Comunicatul de pres are numai urmtoarea caracteristic de baz:

a . b . c . d .

emi$torul este o organiza$ie sau o persoan public redactorul 'i transmi$torul este specialistul n rela$ii publice destinatarul mesa(ului transmis este publicul 6 $int% prin intermediul presei a!b!c

ANS: "
2..

Serviciile oferite de ma(oritatea agen$ilor de rela$ii publice cuprind numai: a comunicare de marAeting% consiliere de imagine pentru manageri
. b . c . d .

cercetarea 'i evaluarea publicurilor% comunicarea de criz analiza mass6media% rela$ii comunitare a!b!c

ANS: "
21.

Comunicarea direct> este procesul n care emi$torul 'i receptorul se afl>:

a . b . c .

n acela'i timp 'i n acela'i loc n care este transmis mesa(ul, se comunic prin scris% tipar% telegraf% telefon% internet, la distant>.

ANS: A
22.

/n comunicare se porne'te de la premisa c: a polite$ea este norma,

. b . c .

lipsa de polite$e este e&cep$ia negativ, se accept> ambele ipoteze.

ANS: A
24.

Bipuri culturale de comunicatori n organiza$ie sunt numai:

a . b . c . d . e .

5b0rfitorii8 5eminen$ele cenu'ii8 5secretarele 'i portarii8 5preo$ii8 toate aceste categorii

ANS: ?
#=.

*ublicul intern este reprezentat de: a anga(a$i 'i management,

. b . c .

management, grupuri sociale interesate de serviciile organiza$iei.

ANS: A
#1.

Rela$iile publice sunt legate de apari$ia marilor trusturi industriale de la sf0r'itul sec. al CDC6lea n S.E.A.% 9area -ritanie 'i :ermania 'i sunt determinate de: a rolul presei
. b . c .

rolul BF rolul radioului

ANS: A
#2.

Briung7iul ncrederii reprezint:

a . b . c .

rela$ia trilateral ntre grupuri sau institu$ii implicate n activitatea de construire a credibilit$ii a!b

ANS: C

##.

:rupurile ctre care se diri(eaz n mod preferen$ial informa$ia% n scopul de a le ob$ine ncrederea n e&clusivitate sunt denumite: a publicuri
. b . c .

grupuri $int publicuri si grupuri $int

ANS: #).

?valuarea reprezint un numr de metode 'i de te7nici de determinare numai a gradului:

a . b . c .

n care au fost realizate obiectivele planificate s6a probat eficien$a procesului de rela$ii publice a!b

ANS: C
#+.

"osarul de pres este un pac7et de informa$ii: a destinate mass6media

. b . c .

trimise (urnali'tilor prin po't sau nm0nat la nceputul unei conferin$e de pres a!b

ANS: C
#..

Serviciile oferite de ma(oritatea agen$ilor de rela$ii publice cuprind numai:

a . b . c . d .

managementul evenimentelor% rela$ia cu autorit$ile publice comunicarea cu anga(a$ii% identitate de corpora$ie rela$ii financiare a!b!c

ANS: "

#1.

Comunicarea indirecta este procesul n care emi$torul 'i receptorul se afl:

a . b . c .

n acela'i timp 'i n acela'i loc n care este transmis mesa(ul la distan$ 'i se comunic prin scris% tipar% telegraf% telefon% internet la distan$

ANS: #2.

Comunicarea n grup este condi$ionat 'i de mrimea grupului. :rupul restr0ns are:
a . b . c .

cel pu$in + persoane ntre + 'i 2= de persoane ntre 2= 'i .= de persoane

ANS: A
#4.

Rolurile interne n reuniunile organiza$iei sunt numai de:

a . b . c . d .

pre'edinte moderator facilitator toate aceste roluri

ANS: "
)=.

Bransparen$a n comunicarea publica se refer la:

a . b .

garantarea caracterului public al informa$iei refuzul unui grup de a ac7izi$iona produsele 'i serviciile unei companii% dac aceasta a adus ofense sau pre(udicii publice

ANS: A

)1.

*rin programele de rela$ii publice% diverse institu$ii 'i grupuri urmresc a s ob$in consim$m0ntul public
. b . c .

pentru aplicarea programelor lor a!b

ANS: A
)2.

Calit$ile cerute unui bun practician de rela$ii publice se refer numai la:
a . b . c .

polite$ea% aten$ia acordat partenerilor e discu$ie% fr a face comentarii (ignitoare la adresa spuselor acestora umorul n situa$iile dificile sau care iau prin surprindere a!b

ANS: C
)#.

Rela$iile publice din domeniile divertismentului 'i turismului $in seama numai de:
a . b . c .

varietatea mare de public de instabilitatea acestuia fa$ de serviciile oferite a!b

ANS: C
)).

/n rela$iile publice se utilizeaz numai:

a . b . c .

evaluarea organiza$iei n ansamblu evaluarea final a!b

ANS: C

)+.

"osarele de pres pot fi numai: a destinate evenimentelor

. b . c . d .

destinate prezentrii organiza$iei dosarele de pres6suport a!b!c

ANS: "
)..

En program de comunicare pentru contracararea crizei trebuie s con$in ca elemente c7eie numai:
a . b . c . d .

un plan de comunicare o ec7ip de criz un singur purttor de cuv0nt pe perioada crizei a!b!c

ANS: "
)1.

@imba(ul paraverbal reprezint un mod de comunicare realizat numai prin intermediul:

a . b . c . d . e .

tonalit$ii vocii ritmul vorbirii accentelor pauzelor toate acestea la un loc

ANS: ?
)2.

Comunicarea n grup este condi$ionat de mrimea grupului. :rupul mic are:

a . b

cel pu$in + persoane ntre + 'i 2= de persoane

. c .

ntre 2= 'i .= de persoane

ANS: )4.

Agen$iile de presa% aprute nc din 12#+% transmit informa$iile stocate numai:

a . b . c . d .

ziarelor televiziunii radioului tuturor mi(loacelor

ANS: "
+=.

O organiza$ie poate transmite publicului mesa(e% numai de tipul: a reclamelor

. b . c . d .

informativ de aprare din toate tipurile

ANS: "
+1.

Rela$iile publice e&prim:

a . b . c .

efortul pentru ob$inerea unui acord ntre grupuri sau institu$ii care se asociaz pentru a promova interese comune a!b

ANS: C
+2.

/n rela$iile publice trebuie s se $in cont numai de:

a .

calitatea serviciilor pe care le ofer

b . c .

de corecta informare a publicului a!b

ANS: C
+#.

*rocesul de rela$ii publice se desf'oar numai n urmtorii timpi strategici: a cercetare% planificare
. b . c .

comunicare 'i evaluare a!b

ANS: C
+).

/n situa$ii de criz% comunicarea organiza$iei cu publicurile ei va $ine cont numai de:

a . b . c . d .

punerea publicului pe primul plan asumarea responsabilit$ii depline adoptarea unui stil onest a!b!c

ANS: "
++.

En dosar de pres con$ine numai: a o scrisoare acro'ant% programul conferin$ei

. b . c . d .

comunicate de pres% list faptic obiecte 6 cadou a!b!c

ANS: "
+..

En program de comunicare al unei organiza$ii non6profit se caracterizeaz numai prin:

a . b . c .

accesul egal la informa$ii transparen$a mesa(ului a!b

ANS: C
+1.

3unc$ia emotiv a comunicrii se realizeaz c0nd mesa(ul transmis: a eviden$iaz strile 'i emo$iile emi$torului
. b . c .

ncearc manipularea receptorului n centrul aten$iei se afl conte&tual n care se produce mesa(ul

ANS: A
+2.

Statutul individului n grup reprezint:

a . b . c .

pozi$ia pe care o de$ine n mod formal% oficial% pe baza sarcinii pe care o are de realizat pozi$ia asumat n grup% cu privire la regulile 'i comportamentul pe care trebuie s6l respecte pozi$ia pe care o de$ine n mod formal si pozi$ia asumat n grup

ANS: A
+4.

*uterea recompensatoare a mesa(ului consta n capacitatea emi$torului de a:

a . b . c .

atribui receptorului recompense pentru conformarea la cerin$ele sale de a6l sanc$iona pe receptor pentru neconformarea la cerin$ele sale atribui receptorului recompense si de a6l sanctiona pe receptor

ANS: A
.=.

*rintre te7nicile de comunicare cu 'i prin mass6media se afl numai:

a .

comunicatul de pres

b . c . d .

dosarul de pres conferin$a de pres toate acestea

ANS: "
.1.

Rela$iile publice 'i publicitatea sau reclama: a se interfereazG

. b . c .

se confundG se e&cludG

ANS: A
.2.

Rela$iile publice ca practic organiza$ional implic un efort continuu 'i sistematic numai de:
a . b . c . d . e .

analiz planificare implementare evaluare a comunicrii interne 'i e&terne dintr6o organiza$ie a!b!c!d

ANS: ?
.#.

*lanul de ac$iune reprezint un document prin care 'i elaboreaz numai:

a . b . c . d .

obiectivele mi(loacele calendarul de ac$iune pentru o campanie de comunicare public a!b!c

ANS: "
.).

/n situa$ii de criz% comunicarea organiza$iei cu publicurile ei va $ine cont numai de:

a . b . c . d .

luarea de pozi$ie desc7is evitarea situa$iilor de tipul 5fr comentarii8 desemnarea unui purttor de cuv0nt a!b!c

ANS: "
.+.

Conferin$a de pres este o manifestare la care o organiza$ie convoac (urnali'ti de la diferite publica$ii% posturi de radio 'i televiziune% pentru a prezenta numai: a o problem deosebit de important
. b . c .

o problem care a st0rnit interesul publicului a!b

ANS: C
...

Sc7ema restr0ns a comunicrii include numai: a emi$torul

. b . c . d . e .

mesa(ul receptorul codul toate aceste componente

ANS: ?
.1.

3unc$ia conativ% persuasiv sau retoric a comunicrii se realizeaz c0nd mesa(ul transmis:
a .

eviden$iaz strile 'i emo$iile emi$torului

b . c .

ncearc manipularea receptorului n centrul aten$iei se afl conte&tual n care se produce mesa(ul

ANS: .2.

Rolul individului n grup reprezint: a pozi$ia pe care o de$ine n mod formal% oficial% pe baza sarcinii pe care . o are de realizat b pozi$ia asumat n grup% cu privire la regulile 'i comportamentul pe . care trebuie s6l respecte c pozi$ia pe care o de$ine n mod formal si pozi$ia asumat n grup
.

ANS: .4.

3unc$ia adaptativ const n:

a . b .

adaptarea receptorului la cerin$ele emi$torului tendin$a unui individ de a pstra o bun imagine despre sine

ANS: A
1=.

O firma de rela$ii publice furnizeaz numai: a servicii de promovare 'i publicitate

. b . c . d .

consultan$ pentru prezentri 'i discursuri publice organizarea unor investiga$ii de cercetare 'i evaluare a publicului vizat a!b!c

ANS: "
11.

*rintre recomandrile legate de practicile de rela$ii publice se numr numai:

a . b .

utilizarea unor re$ele eficiente de furnizori 'i distribuitori consolidarea culturii de orga

c .

a!b

ANS: C
12.

Cele mai utilizate te7nici de cercetare sunt numai:

a . b . c . d .

cercetarea de ar7iv% documentarea cercetarea on6line% analiza de con$inut interviul% focus6grup a!b!c

ANS: "
1#.

/n situa$ii de criz% comunicarea organiza$iei cu publicurile ei va $ine cont numai de:

a . b . c . d .

organizarea unui centru pentru str0ngerea 'i diseminarea informa$iilor flu& de informa$ii din partea organiza$iei ctre publicuri organiza$ia trebuie s fie accesibil pentru mass6media a!b!c

ANS: "
1).

/n istoria rela$iilor publice au func$ionat numai: a modelul agentului de pres 'i modelul informrii publicului
. b . c .

modelul comunicrii bilaterale asimetrice 'i modelul comunicrii bilaterale simetrice a!b

ANS: C
1+.

*ro&emica stabile'te zonele care departa(eaz interlocutorii. Care distan$a este corectG

a . b . c .

intim 6 =% += m intim 6 1% 2= m intim 6 # m

ANS: A
1..

3unc$ia poetic a comunicrii se realizeaz c0nd:

a . b . c .

mesa(ul transmis este cel vizat n centrul aten$iei se afl conte&tual n care se produce mesa(ul ncearc manipularea receptorului

ANS: A
11.

3ormarea grupului este determinat numai de:

a . b . c .

adoptarea unei $inte comune stabilirea unor rela$ii constante n interiorul grupului ambele

ANS: C
12.

Cea mai cunoscuta te7nica de manipulare este numai: a 5piciorul n u'a8

. b . c . d . e .

5u'a n nas8 5falsa ofert8 programarea neurolinvistic toate acestea

ANS: ?
14.

*rintre te7nicile de comunicare cu 'i prin mass6media se afl numai:

a . b . c . d .

comunicatul de pres dosarul de pres conferin$a de pres toate acestea

ANS: "
2=.

O firma de rela$ii publice furnizeaz numai:

a . b . c . d .

consultan$ pentru comunicarea n situa$ii de criz consultan$ pentru rela$iile cu comunitatea analiza presei a!b!c

ANS: "
21.

*rintre recomandrile legate de practicile de rela$ii publice se numr numai: a dezvoltarea unor rela$ii pozitive 'i durabile cu parteneri de afaceri
. b . c . d .

cunoa'terea nevoilor 'i intereselor clien$ilor investi$ii durabile n formarea profesional a anga(a$ilor a!b!c

ANS: "
22.

En program de comunicare public trebuie s ofere informa$ii numai: a despre cine% ce spune
. b . c . d .

pe ce canal% cui cu ce efect a!b!c

ANS: "

2#.

*rintre te7nicile de comunicare utilizate n mod curent% n rela$iile publice% se afl numai: a comunicatul de pres, bro'ura
. b . c . d .

mapa de pres, buletinul informativ raportul anual, discursul a!b!c

ANS: "
2).

Rela$iile publice contemporane se ncadreaz n:

a . b . c .

paradigma comunicrii bilaterale asimetrice paradigma comunicrii bilaterale simetrice paradigma comunicrii bilaterale asimetrice si simetrice

ANS: 2+.

Hinezica se ocup de: a comunicarea gestual

. b . c .

comunicarea verbal comunicarea nonverbal>

ANS: A
2..

3unc$ia referen$ial sau cognitiv a comunicrii se actualizeaz c0nd: a mesa(ul transmis este cel vizat
. b . c .

n centrul aten$iei se afl conte&tul n care se produce mesa(ul eviden$iaz strile 'i emo$iile emi$torului

ANS: 21.

:0ndirea de grup este un fenomen care apare n cadrul grupurilor:

a . b . c .

cu grad mare de coeziune n care loialitatea fa$ de grup primeaz care ndeplinesc ambele condi$ii

ANS: C
22.

Atitudinea emi$torului 'i a receptorului n comunicarea public% poate fi: a activ

. b . c .

pasiv de ambele feluri sau combinate

ANS: C
24.

Comunicarea intrapersonal> este o form> de comunicare social> n care: a doi participanti si transmit o serie de mesa(e,
. b . c .

emit>torul si receptorul reprezint> aceeasi persoan>, sc7imburile comunicationale se realizeaz> n interiorul organizatiei.

ANS: 4=.

*ro&emica este stiinta care studiaz>: a gesturile ca form> a comunic>rii nonverbale,

. b .

utilizarea spatiului de c>tre indivizi n timpul contactelor interpersonale,

ANS: 41.

Hinezica este stiinta care studiaz>: a gesturile ca form> a comunic>rii nonverbale,

. b .

utilizarea spatiului de c>tre indivizi n timpul contactelor interpersonale.

ANS: A

42.

?mblemele sunt gesturile care: a nsotesc si subliniaz> mesa(ele verbale,

. b .

nlocuiesc cuvintele n pantomim>% n comunicarea surdo6mutilor.

ANS: 4#.

Dlustratorii sunt gesturile care: a nsotesc si subliniaz> mesa(ele verbale,

. b .

nlocuiesc cuvintele n pantomim>% n comunicarea surdo6mutilor.

ANS: A
4).

Biparul a aprut n 1)#2 n: a C7ina

. b . c .

Coreea ?uropa

ANS: C
4+.

Dnventarea telegrafului se datoreaz lui: a Samuel 9orse,

. b . c .

:ra7am -ell, D. @. -aird.

ANS: A
4..

Dnventarea telefonului se datoreaz lui: a Samuel 9orse,

. b . c .

:ra7am -ell, D. @. -aird.

ANS: 41.

Dnventarea televiziunii se datoreaz lui: a Samuel 9orse,

. b . c .

:ra7am -ell, D. @. -aird.

ANS: C
42.

Comunicarea direct este procesul n care: a emi$torul 'i receptorul se afl n acela'i timp 'i n acela'i loc n care . este transmis mesa(ul, b comunicarea are nevoie de intermedierea unor mi(loace artificiale.
.

ANS: A
44.

Comunicarea indirect este procesul n care: a emi$torul 'i receptorul se afl n acela'i timp 'i n acela'i loc n care . este transmis mesa(ul, b comunicarea are nevoie de intermedierea unor mi(loace artificiale.
.

ANS: 1==.

Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversa$ii: a este o interca$iune continu,
. b . c .

este inevitabil, este ireversibil.

ANS: A
1=1.

Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversa$ii: a are aspect redundant,
. b . c .

este inevitabil, este ireversibil.

ANS: A
1=2.

Care dintre urmtoarele caracteristici este specific unei conversa$ii: a actualizeaz frecvent func$ia fatic,
. b . c .

este inevitabil, este ireversibil.

ANS: A
1=#.

Stilul autoritar apar$ine liderului care: a mparte dictatorial sarcinile de lucru% nu discut obiectivele comune 'i . nu $ine cont de opiniile membrilor grupurilor, b discut sarcinile cu membrii grupului% las loc autoadministrrii . sarcinilor individuale, c nu intervine n sarcinile de grup care ac$ioneaz dup bunul plac% fr . a fi supraveg7eat. ANS: A

1=).

Stilul democratic apar$ine liderului care: a mparte dictatorial sarcinile de lucru% nu discut obiectivele comune 'i . nu $ine cont de opiniile membrilor grupurilor, b discut sarcinile cu membrii grupului% las loc autoadministrrii . sarcinilor individuale, c nu intervine n sarcinile de grup care ac$ioneaz dup bunul plac% fr . a fi supraveg7eat. ANS: -

1=+.

Stilul permisiv apar$ine liderului care: a mparte dictatorial sarcinile de lucru% nu discut obiectivele comune 'i . nu $ine cont de opiniile membrilor grupurilor, b discut sarcinile cu membrii grupului% las loc autoadministrrii . sarcinilor individuale, c nu intervine n sarcinile de grup care ac$ioneaz dup bunul plac% fr . a fi supraveg7eat.

ANS: C
1=..

Conducerea autocrat> defineste liderul care: a rezolv> singur sarcinile si decide singur dup> ce solicit> informatii de . la membrii, b ia decizii singur% dup> consultarea membrilor informati sau a tuturor . membriloe ec7iperi, c discut> cu toti membrii grupului% solutia adoptat> fiind cea propus> de . grup. ANS: A

1=1.

Conducerea consultativ> defineste liderul care: a rezolv> singur sarcinile si decide singur dup> ce solicit> informatii de . la membrii, b ia decizii singur% dup> consultarea membrilor informati sau a tuturor . membriloe ec7iperi, c discut> cu toti membrii grupului% solutia adoptat> fiind cea propus> de . grup. ANS: -

1=2.

Conducerea de grup defineste liderul care: a rezolv> singur sarcinile si decide singur dup> ce solicit> informatii de . la membrii, b ia decizii singur% dup> consultarea membrilor informati sau a tuturor . membrilor ec7iperi, c discut> cu toti membrii grupului% solutia adoptat> fiind cea propus> de . grup. ANS: C

1=4.

Organizatia este numai: a un grup institutional formal% cu o structur> bine definit>% stabil>% cu . norme% pozitii si roluri specifice relatiilor dintre membrii s>i, b un grup institutional formal% care are stabilite relatiile de autoritate% . putere% responsabilit>tile% canalele si formele de comunicare, c a!b.
.

ANS: C
11=.

-irocratia este numai un model: a legal,

. b . c .

rational, a!b.

ANS: C
111.

-irocratia nu tolereaz> implicarea personal>% emotionalitatea% pasiunea% entuziasmul numai datorit>: a impersonalit>tii,
. b . c .

impartialit>tii, a!b.

ANS: C
112.

Falorile sociale ale culturii organizationale sunt numai: a distanta fat> de putere, evitarea incertitudinii,
. b . c .

colectivism vs. individualism, feminitate vs. masculinitate, a!b.

ANS: C
11#.

"in cultura de ntreprindere fac parte numai: a valorile si conceptele mentale% ritualurile% miturile,
. b . c .

eroii% ceremonialurile si simbolurile, a!b.

ANS: C
11).

Comunicarea intern> n organizatie este numai:

a . b . c .

formal>, informal>, a!b.

ANS: C
11+.

Bipurile culturale de comunicatori n organizatie sunt numai: a 8b0rfitoriiI% 8eminentele cenusiiI% 8secretarele si portariiI,
. b . c .

8povestitoriiI% 8spioniiI% 8cabalaI, a!b.

ANS: C
11..

/n cadrul reuniunilor% presedintele: a este managerul reuniunii% pe care o desc7ide si o nc7ide% orienteaz> . discutiile, b preg>teste materialul suport pentru declansarea discutiilor% face o . prezentare eficient> si concentreaz> discutiile, c ntocmeste lista nscrierilor la cuv0nt si i invit> n ordinea nscrierii.
.

ANS: A
111.

/n cadrul reuniunilor% moderatorul: a este managerul reuniunii% pe care o desc7ide si o nc7ide% orienteaz> . discutiile, b preg>teste materialul suport pentru declansarea discutiilor% face o . prezentare eficient> si concentreaz> discutiile, c ntocmeste lista nscrierilor la cuv0nt si i invit> n ordinea nscrierii.
.

ANS: 112.

/n cadrul reuniunilor% facilitatorul: a este managerul reuniunii% pe care o desc7ide si o nc7ide% orienteaz> . discutiile, b preg>teste materialul suport pentru declansarea discutiilor% face o
.

c .

prezentare eficient> si concentreaz> discutiile, ntocmeste lista nscrierilor la cuv0nt si i invit> n ordinea nscrierii.

ANS: C
114.

Comunicarea de mas> se caracterizeaz> prin: a e&istenta unui suport te7nic pentru transmiterea mesa(ului de la . emit>tor la receptor, b n rol de emit>tor se afl> o mas> mare de indivizi% neomogen>% cu . preocup>ri diferite, c a!b.
.

ANS: C
12=.

8Comunicarea nu mai este desc7is>I si 8interlocutorul se raporteaz> cum vrea la continutul mesa(ului primitI sunt caracteristici ale comunic>rii: a interpersonale,
. b . c .

n organizatie, de mas>.

ANS: C
121.

8Beoria glontului magicI sustine numai faptul c>: a fiecare destinatar din r0ndul publicului recepteaz> mesa(ul n mod . uniform, b reactiile sale sunt imediate si directe,
. c .

a!b.

ANS: C
122.

3unctia presei de construire a semnificatiei se refer> la faptul c>: a mass6media% prin procedee te7nice% inoculeaz> publicului o anumit> . idee despre ceea ce recepteaz>, b prin 8cultivareaI mediatic> a convingerilor receptorilor% nu mai pot . reflecta starea real> a situatiei, c stabileste ordinea de zi% prin selectarea si ordonarea anumitor

informatii.

ANS: A
12#.

3unctia 8cultiv>riiI mediatice se refer> la faptul c>: a mass6media% prin procedee te7nice% inoculeaz> publicului o anumit> . idee despre ceea ce recepteaz>, b prin 8cultivareaI mediatic> a convingerilor receptorilor% nu mai pot . reflecta starea real> a situatiei, c stabileste ordinea de zi% prin selectarea si ordonarea anumitor . informatii. ANS: -

12).

3unctia presei de stabilire a ordinii de zi se refer> la faptul c>: a mass6media% prin procedee te7nice% inoculeaz> publicului o anumit> . idee despre ceea ce recepteaz>, b prin 8cultivareaI mediatic> a convingerilor receptorilor% nu mai pot . reflecta starea real> a situatiei, c stabileste ordinea de zi% prin selectarea si ordonarea anumitor . informatii. ANS: C

12+.

9anipularea prin comunicare presupune: a informarea receptorului,

. b .

influentarea receptorului.

ANS: 12..

*uterea recompensatoare% e&ercitat> n actul manipul>rii% const> n: a capacitatea emit>torului de a atribui receptorului recompense pentru . conformarea la cerintele sale, b capacitatea emit>torului de a6l sanctiona pe receptor pentru . neconformarea la cerintele sale, c identificarea receptorului cu emit>torul% pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit>torul.

ANS: A
121.

*uterea coercitiv>% e&ercitat> n actul manipul>rii const> n: a capacitatea emit>torului de a atribui receptorului recompense pentru . conformarea la cerintele sale, b capacitatea emit>torului de a6l sanctiona pe receptor pentru . neconformarea la cerintele sale, c identificarea receptorului cu emit>torul% pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit>torul. ANS: -

122.

*uterea referential>% e&ercitat> n actul manipul>rii% const> n: a capacitatea emit>torului de a atribui receptorului recompense pentru . conformarea la cerintele sale, b capacitatea emit>torului de a6l sanctiona pe receptor pentru . neconformarea la cerintele sale, c identificarea receptorului cu emit>torul% pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit>torul. ANS: C

124.

*uterea legitim>% e&ercitat> n actul manipul>rii% const> n: a acceptarea de c>tre receptor c> emit>torul are dreptul s>6i pretind> s> . asculte, b acceptarea de c>tre receptor a influentei emit>torului% care detine . informatii necunoscute si necesare receptorului, c identificarea receptorului cu emit>torul% pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit>torul. ANS: A

1#=.

*uterea e&pertului% e&ercitat> n actul manipul>rii% const> n: a acceptarea de c>tre receptor c> emit>torul are dreptul s>6i pretind> s> . asculte, b acceptarea de c>tre receptor a influentei emit>torului% care detine . informatii necunoscute si necesare receptorului, c identificarea receptorului cu emit>torul% pe baza dorintei receptorului . de a deveni una cu emit>torul.

ANS: 1#1.

Atitudinea receptorului de adoptare sau de respingere a mesa(ului manipulator este numai: a emotiv>,
. b . c . d .

cognitiv>, intentionat>, a!b!c.

ANS: "
1#2.

9anipul>rile mici constau n: a folosirea unor tactici benigne% cu scopul de a convinge un individ sau . un grup s> se supun> vointei manipulatorului, b modific>ri severe ale situatiilor sociale% care pot ntrece si astept>rile . manipulatorilor, c presiunea pe care o e&ercit> ntreaga cultur> n interiorul c>reia . tr>ieste un individ. ANS: A

1##.

9anipularea medie const> n: a folosirea unor tactici benigne% cu scopul de a convinge un individ sau . un grup s> se supun> vointei manipulatorului, b modific>ri severe ale situatiilor sociale% care pot ntrece si astept>rile . manipulatorilor, c presiunea pe care o e&ercit> ntreaga cultur> n interiorul c>reia . tr>ieste un individ. ANS: -

1#).

9anipul>rile mari constau n: a folosirea unor tactici benigne% cu scopul de a convinge un individ sau . un grup s> se supun> vointei manipulatorului, b modific>ri severe ale situatiilor sociale% care pot ntrece si astept>rile . manipulatorilor, c presiunea pe care o e&ercit> ntreaga cultur> n interiorul c>reia . tr>ieste un individ.

ANS: C
1#+.

Comunicarea politic> este: a o varietate a comunic>rii publice,

. b . c .

comunicare de mas>, comunicare interpersonal>.

ANS: A
1#..

Auditoriul este sinonim cu: a publicul receptor,

. b .

audienta,

ANS: A
1#1.

Audienta nseamn>: a publicul receptor,

. b .

totalitatea receptorilor unui mesa( transmis prin intermediul unui mi(loc de comunicare n mas>.

ANS: 1#2.

*ublicul ostil este: a 7ot>r0t opus celei a emit>torului n problema pe care acesta o . prezint>, b neinteresat de spusele vorbitorului,
. c .

d .

interesat de discurs% dar nu este sigur dac> este binevoitor sau dezaprobator fat> de problema e&pus>, c0stigat definitiv de partea emit>torului% transform0ndu6se n sutin>tor fidel al acestuia.

ANS: A
1#4.

*ublicul neutru este:

a . b . c . d .

7ot>r0t opus celei a emit>torului n problema pe care acesta o prezint>, neinteresat de spusele vorbitorului, interesat de discurs% dar nu este sigur dac> este binevoitor sau dezaprobator fat> de problema e&pus>, c0stigat definitiv de partea emit>torului% transform0ndu6se n sutin>tor fidel al acestuia.

ANS: 1)=.

*ublicul indecis este: a 7ot>r0t opus celei a emit>torului n problema pe care acesta o . prezint>, b neinteresat de spusele vorbitorului,
. c .

d .

interesat de discurs% dar nu este sigur dac> este binevoitor sau dezaprobator fat> de problema e&pus>, c0stigat definitiv de partea emit>torului% transform0ndu6se n sutin>tor fidel al acestuia.

ANS: C
1)1.

*ublicul sustin>tor este: a 7ot>r0t opus celei a emit>torului n problema pe care acesta o . prezint>, b neinteresat de spusele vorbitorului,
. c .

d .

interesat de discurs% dar nu este sigur dac> este binevoitor sau dezaprobator fat> de problema e&pus>, c0stigat definitiv de partea emit>torului% transform0ndu6se n sutin>tor fidel al acestuia.

ANS: "
1)2.

Be7nica impromptu6ului de e&punere a discursului nseamn>: a memorarea discursului,

. b . c .

aparenta improvizatie, o real> improvizatie% un discurs nepreg>tit.

ANS: C
1)#.

?&ordiul% ca parte a discursului: a este introducerea% prin care se urm>reste captarea bun>vointei . auditoriului, b prezint> tema discursului si opinia oratorului despre problema . prezentat>, c prezint>% ntr6o form> concis>% subiectul comunic>rii.
.

ANS: A
1)).

*ropunerea% ca parte a discursului: a este introducerea% prin care se urm>reste captarea bun>vointei . auditoriului, b prezint> tema discursului si opinia oratorului despre problema . prezentat>, c prezint>% ntr6o form> concis>% subiectul comunic>rii.
.

ANS: 1)+.

Naratiunea% ca parte a discursului: a este introducerea% prin care se urm>reste captarea bun>vointei . auditoriului, b prezint> tema discursului si opinia oratorului despre problema . prezentat>, c prezint>% ntr6o form> concis>% subiectul comunic>rii.
.

ANS: C
1)..

Confirmarea% ca parte a discursului: a realizeaza argumentarea problematicii,

. b . c . d .

cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile, cuprinde vorbe de du7% glume scurte% fara a se abuza de acestea, cuprinde finalul discursului% concluziile in consens cu e&ordiul si propunerea.

ANS: A
1)1.

Refutatia% ca parte a discursului: a realizeaza argumentarea problematicii,

. b . c . d .

cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile, cuprinde vorbe de du7% glume scurte% fara a se abuza de acestea, cuprinde finalul discursului% concluziile in consens cu e&ordiul si propunerea.

ANS: 1)2.

"igresiunea% ca parte a discursului: a realizeaza argumentarea problematicii,

. b . c . d .

cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile, cuprinde vorbe de du7% glume scurte% fara a se abuza de acestea, cuprinde finalul discursului% concluziile in consens cu e&ordiul si propunerea.

ANS: C
1)4.

*eroratia% ca parte a discursului: a realizeaza argumentarea problematicii,

. b . c . d .

cuprinde discutarea si respingerea contraargumentelor aduse sau posibile, cuprinde vorbe de du7% glume scurte% fara a se abuza de acestea, cuprinde finalul discursului% concluziile in consens cu e&ordiul si propunerea.

ANS: "
1+=.

@ogoreea% ca greseala de structura a discursului% inseamna: a vorbarie inutila,

. b .

e&primare bombastica,

c . d .

originalitatea cu orice pret, greseli de logica.

ANS: A
1+1.

:randilocventa% ca greseala de structura a discursului% inseamna: a vorbarie inutila,

. b . c . d .

e&primare bombastica, originalitatea cu orice pret, greseli de logica.

ANS: 1+2.

3antezia% ca greseala de structura a discursului% inseamna: a vorbarie inutila,

. b . c . d .

e&primare bombastica, originalitatea cu orice pret, greseli de logica.

ANS: C
1+#.

Dncoerenta% ca greseala de structura a discursului% inseamna: a vorbarie inutila,

. b . c . d .

e&primare bombastica, originalitatea cu orice pret, greseli de logica.

ANS: "
1+).

C0nd a cptat termenul de IbiroticI o accep$iune uzualG a anii +=,

.

b . c .

a doua (umtate a anilor 1=, prima (umtate a anilor 4=.

ANS: 1++.

Cum este perceput conceptul de birotic% n prezentG a ansamblu de te7nici pentru gestionarea informa$iilor 'i comunica$iilor . ntre organiza$ii, b ansamblu de te7nici 'i mi(loace care au ca obiectiv automatizarea . activit$ilor de birou 'i n principal prelucrarea 'i comunicarea cuvintelor% te&telor 'i imaginilor, c una din pr$ile vizibile ale informaticii fr a se substitui ns acesteia . sau telecomunica$iilor. ANS: C

1+..

Care este obiectul principal al biroticiiG a informa$ia,

. b . c .

comunicarea, biroul.

ANS: A
1+1.

Cum se realizeaz comunicarea informa$iilorG a prin procedee orale,

. b . c .

prin procedee scrise, prin procedee orale 'i scrise.

ANS: C
1+2.

@a ce se refer conceptul de sistem informa$ionalG a ansamblul sistemelor de circula$ie a informa$iilor materializate sau . nematerializate% precum 'i la prelucrarea informa$iilor necesare structurii de conducere a unit$ii, b ansamblu de te7nici pentru gestionarea informa$iilor 'i comunica$iilor
.

c .

ntre organiza$ii, ambele variante sunt corecte.

ANS: A
1+4.

Ce este secretariatulG a un sistem au&iliar indispensabil al structurilor de conducere% un . nucleu func$ional% un grup de oameni specializa$i reuni$i sub o autoritate ierar7ic subordonat la r0ndul ei conducerii unit$ii 'i care are prevzute atribu$ii cu caracter permanent pentru efectuarea lucrrilor specifice muncii de secretariat, b un sistem au&iliar indispensabil al structurilor de conducere% un . nucleu func$ional% un grup de oameni nespecializa$i% nesubordona$i vreunei autorit$i ierar7ice, c nici una dintre variante nu este corect.
.

ANS: A
1.=.

Care este obiectivul biroticiiG a cre'terea calit$ii% productivit$ii 'i fle&ibilit$ii muncii de birou prin . informatizarea activit$ilor, b coordonarea personalului,
. c .

repartizarea sarcinilor la nivelul compartimentelor.

ANS: A
1.1.

C0te principii cunoa'te biroticaG a #,

. b . c .

+, ).

ANS: 1.2.

Care sunt elementele procesului de comunicareG a emi$torul 'i mesa(ul,

.

b . c .

canalul 'i receptorul, emi$torul% mesa(ul% canalul 'i receptorul.

ANS: C
1.#.

Ce trebuie avut n vedere n privin$a caracteristicilor flu&ului de informa$iiG a con$inut% frecven$ 'i lungime,
. b . c .

vitez% fiabilitate 'i cost, con$inut% sens% frecven$% lungime% vitez% fiabilitate 'i cost.

ANS: C
1.).

Care sunt func$iile sistemului informa$ionalG a de documentare,

. b . c .

opera$ional, decizional% opera$ional 'i de documentareJinstruire.

ANS: C
1.+.

Care sunt deficien$ele sistemului informa$ionalG a distorsiunea 'i redundan$a,

. b . c .

filtra(ul 'i supra ncrcarea canalelor, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
1...

"e c0te tipuri sunt procesrile informa$ionaleG a de 2 tipuri,

. b . c .

de ) tipuri, nu sunt mai multe tipuri de procesri informa$ionale.

ANS: 1.1.

Care este structura sistemului biroticG a ec7ipament% programe 'i informa$ii,

. b . c .

grafice% sc7i$e 'i desene te7nice, calcule% situa$ii 'i rapoarte.

ANS: A
1.2.

Cum se clasific comunica$iile n func$ie de modul de transmitereG a verbale 'i non6verbale,

. b . c .

formale 'i informale, operatorii 'i informa$ionale.

ANS: A
1.4.

@a ce se refer cele mai semnificative bariere comunica$ionaleG a e&primare 'i recep$ie 'i bariere mi&te,
. b . c .

conte&t, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
11=.

C0te modalit$i de amplificare a eficacit$ii comunicrii e&istG a 2,

. b . c .

., nici una.

ANS: 111.

Care sunt tipurile de oboseala% ca disfunctionalitate ce apare in munca de birouG a neurosenzoriala,

.

b . c .

musculara, psi7ica% musculara si neurosenzoriala.

ANS: C
112.

Care sunt limitele ma&ime admisibile pentru zgomotG a 1= db in secretariate si centre de calcul si +=6.= db in servicii . financiar6contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare, b += db in secretariate si centre de calcul si 2=6#= db in servicii . financiar6contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare, c 1== db in secretariate si centre de calcul si 2= db in servicii financiar6 . contabile si alte birouri cu lucrari ce necesita o anumita concentrare. ANS: A

11#.

Ce intensitate situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabileG a 1#= db,

. b . c .

11= db, 12= db.

ANS: 11).

Ce este organizatiaG a este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul . economic, b este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in domeniul . politic, c este o forma concreta de desfasurare a activitatii umane in diferite . domenii: economic% social% cultural% politic etc. ANS: C

11+.

Cum se numeste reprezentarea grafica a structurii unei organizatiiG a organigrama,

.

b . c .

grafic, ambele variante sunt acceptate.

ANS: A
11..

Ce reprezinta documentul constitutivG a regulamentul de organizare si functionare,

. b . c .

un act normativ care reglementeaza functionarea compartimentelor si este adoptat de conducerea organizatiei respective la nivelul superior al competentelor, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
111.

Ce atributii au secretariateleG a e&ecutarea lucrarilor de registratura generala unde nu e&ista un . compartiment specializat de registratura, b intocmirea contabilitatii firmei,
. c .

preluarea sarcinilor managerului.

ANS: A
112.

Cum poate fi organizata activitatea de secretariatG a partial descentralizata si partial centralizata,

. b . c .

centralizata si descentralizata, centralizata% partial centralizata si partial descentralizata.

ANS: C
114.

Care este rolul secretariatului in sistemul informational al organizatieiG a canal informational,

. b . c .

emitator de informatii, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
12=.

Cum este definita functia de secretarG a in fisa postului,

. b . c .

prin lege% printr6o definitie universal valabila, ambele variante sunt corecte.

ANS: A
121.

Care este pozitia asistentului manager in structurile ierar7iceG a subaltern,

. b . c .

colaborator apropiat al directorului, secretarJa.

ANS: 122.

Ce avanta( are asistentul manager% printre altele% din activitatea saG a contacte variate,
. b . c .

obligatii sociale sau mondene, deplasari frecvente dictate de un e&ercitiu e&ecutiv al functiei.

ANS: A
12#.

Ce constrangere are asistentul manager% printre altele% din activitatea saG a necesitatea adaptarii la un program fle&ibil,
. b . c .

responsabilitati ce confera un statut profesional ridicat, putere de influenta sporita si un anume grad de e&ercitare a deciziei in cadrul firmei.

ANS: A
12).

Care sunt criteriile de care se tine cont in selectarea personalului de secretariatG

a . b . c .

pregatirea profesionala, calitati si aptitudini personale, pregatirea profesionala% cunostinte de cultura generala% dar si anumite calitati si aptitudini individuale.

ANS: C
12+.

Dn ce consta abilitatea secretarilor in relatiile interpersonaleG a stabilirea si mentinerea relatiilor de lucru,

. b . c .

spri(inirea si supervizarea personalului din subordine, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
12..

Care sunt obligatiile personalului de secretariat% printre altele% prin natura functiei privind relatiile interpersonaleG a cunoasterea unor reguli de protocol,
. b . c .

comportament si conduita uzuala, cunoasterea si respectarea unor reguli de protocol la care se adauga cele de comportament si conduita uzuala.

ANS: C
121.

Care este sfera corespondentei oficialeG a probleme cu continut economic,

. b . c .

probleme cu continut administrativ, probleme cu continut economic% (uridic% administrativ% diplomatic etc.

ANS: C
122.

Care sunt criteriile de clasificare a corespondentei oficialeG a domeniul de activitate,

. b .

criteriul accesibilitatii,

c .

ambele variante sunt corecte.

ANS: C
124.

Ce principii stau la baza corespondentei si trebuie respectateG a nivelul ierar7ic,

. b . c .

efectul psi7ologic, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
14=.

Ce este indicat% daca destinatarul se face vinovat de cevaG a sa se formuleze admonestari,

. b . c .

sa fie invocate o serie de posibile masuri coercitive, este neindicat sa se formuleze admonestari sau sa fie invocate posibile masuri coercitive.

ANS: C
141.

Ce caracteristici prezinta stilul corespondentei oficialeG a caracteristicile stilului oficial6administrativ,

. b . c .

caracteristicile stilului oficial6(uridic, ambele variante sunt corecte.

ANS: A
142.

Care sunt particularitatile stilului corespondentei oficialeG a le&icale si stilistice,

. b . c .

gramaticale si stilistice, le&icale% gramaticale% sintactice si stilistice.

ANS: C

14#.

Ce este determinant pentru succesul unei scrisoriG a canalele de transmitere,

. b . c .

stilul si forma, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
14).

Cate forme de aran(are a te&tului in pagina e&ista in uzanta internationalaG a 2 forme,

. b . c .

) forme, # forme.

ANS: C
14+.

Ce tip de coli se folosesc pentru scrisorile oficialeG a cu dimensiuni standardizate A),

. b . c .

cu dimensiuni A#, cu dimensiuni A+.

ANS: A
14..

Care sunt mentiunile ce se fac pe plicG a indicatii speciale de atentionare,

. b . c .

indicatii pentru posta, adresa destinatarului% a e&peditorului% indicatii speciale de atentionare si pentru posta.

ANS: C
141.

Care este structura scrisorii oficiale% dupa uzantele internationaleG a antet% referintele% continut% inc7eiere,
. b

formula de salut% continut% semnatura,

. c .

antet% numarul si data% referintele% adresa destinatarului% formula de salut% formula de adresare% obiectul scrisorii% continutul% formula de inc7eiere% formula de salut% semnatura% referiri% ane&e.

ANS: C
142.

Ce functii revin secretariatuluiG a de tratare a informatiilor,

. b . c .

reprezentare, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
144.

Care este acceptiunea notiunii de informatie% in activitatile administrativeG a este ec7ivalenta cu notiunea de informatie stiintifica,
. b . c .

constituie punctul de plecare al unei cercetari, orice anga(at care vorbeste% efectueaza o semnalizare% scrie o cerere% un raport% elibereaza o c7itanta% o sc7ita etc.% emite informatii.

ANS: C
2==.

Ce presupune tratarea informatiei scriseG a aplicarea intregii game de te7nici specifice de secretariat,
. b . c .

aplicarea anumitor te7nici specifice de secretariat, neaplicarea vreunei te7nici specifice de secretariat.

ANS: A
2=1.

Dn ce consta valoarea informatiei documentareG a in dimensiune,

. b . c .

in perenitate, in sursa.

ANS: 2=2.

Cui trebuie sa furnizeze secretariatul orice document sau informatie detinuta de acestaG a la solicitarea managerului,
. b . c .

colaboratorilor e&terni, la solicitarea managerului% a personalului sau colaboratorilor e&terni.

ANS: C
2=#.

Cu ce trebuie sa fie dotat biroul secretariatuluiG a o serie de publicatii cu rol informativ% din domeniul telecomunicatiilor . sau transporturilor, b publicatii de genul revistelor de scandal,
. c .

ambele variante sunt corecte.

ANS: A
2=).

Cum poate interveni secretariatul in degrevarea timpului manageruluiG a in legatura cu comunicarile telefonice,
. b . c .

in legatura cu contactele directe, in ambele cazuri.

ANS: C
2=+.

"e ce depinde rezolvarea pozitiva a situatiilor% cu privire la functia secretarului de filtrare a convorbirilor telefonice si a solicitarilor de contacte directeG a de imputernicirea pe care conducatorul o acorda secretariatului,
. b . c .

de abilitatea secretariatului, ambele situatii.

ANS: C

2=..

Dn ce consta functia de asistare directa a manageruluiG a participarea secretarului la o serie de intalniri oficiale ale . managerului, b programarea actiunilor managerului,
. c .

ambele variante sunt corecte.

ANS: C
2=1.

Cine participa la sedintaG a managerul si secretarul,

. b . c .

cativa colaboratori ai managementului pana la un numar destul de numeros al anga(atilor in functie de scopul urmarit, secretarul si cativa anga(ati.

ANS: 2=2.

Care este scopul sedintelor% consfatuirilor si intalnirilor de lucruG a sc7imbul de pareri si analiza situatiei periodice,
. b . c .

prezentarea de oportunitati si oferte promotionale, ambele cazuri

ANS: C
2=4.

Ce avanta( prezinta conferintele desfasurate prin intermediul ec7ipamentelor de comunicareG a spri(inirea proceselor de decizie in grup,
. b . c .

posibilitati limitate de valorificare a ideilor, perceperii mesa(ului nonverbal sau posibilitatea unor negocieri prin comunicarile neoficiale realizate pe timpul pauzelor.

ANS: A
21=.

Care sunt situatiile oficiale specifice in care secretariatul isi e&ercita functia de reprezentareG a negocierile,

. b . c .

relatiile cu reprezentantii presei, ambele cazuri.

ANS: C
211.

Dn ceea ce priveste functia de reprezentare a secretariatului% cum poate aceasta influenta organizatiaG a pozitiv,
. b . c .

negativ, ambele variante sunt posibile.

ANS: C
212.

Ce este protocolulG a regulile care guverneaza ceremonialul,

. b . c .

ofera fiecarui participant prerogativele% privilegiile si imunitatile la care are dreptul, ambele variante sunt corecte.

ANS: C
21#.

Dn ceea ce priveste salutul% care este regula de bazaG a barbatii saluta primii femeile,
. b . c .

subalternii saluta pe superiorii in grad, ambele sunt reguli de baza privind salutul.

ANS: C
21).

Cum poate fi insusita arta conversatieiG a nu poate fi insusita dupa anumite formule,
. b . c

poate fi insusita dupa anumite formule, nu se cere vreo pregatire in mod special.

ANS: A
21+.

Care este rolul tinutei vestimentare in activitatea de relatii cu publiculG a nu are vreo importanta,
. b . c .

are o deosebita importanta, e&ista uniforma general valabila.

ANS: 21..

Care este rolul organizarii si participarii la meseG a realizarea unor contacte mai stranse intre participanti,
. b . c .

discutarea sau c7iar rezolvarea unor probleme de munca, ambele constituie un rol al unor astfel de intalniri.

ANS: C
211.

Cand se organizeaza bufetulG a cand se invita un numar mic de persoane,

. b . c .

cand e&ista interesul de a se invita un numar mai mare de persoane, cand e&ista un buget restrans.

ANS: 212.

Care este motivul pentru respectarea punctualitatii in sosirea la masaG a se pot servi unele mancaruri fi&e care se pregatesc 5la minutI,
. b . c .

pentru a evita ca ceilalti invitati sa astepte pe cel intarziat, in ambele situatii.

ANS: C

214.

Cand au loc cocAtail6urileG a dupa6amiaza% la orele 11.== sau 12.==,

. b . c .

la pranz% la orele 12.== sau 1#.==, seara% in (urul orelor 14.== sau 2=.==.

ANS: A
22=.

Cand se organizeaza receptiileG a seara% in (urul orelor 14.== sau 2=.==,

. b . c .

dupa6amiaza% la orele 11.== sau 12.==, la pranz% la orele 12.== sau 1#.==.

ANS: A
221.

Care sunt impre(urarile pentru care se organizeaza cocAtail6urileG a ziua nationala,

. b . c .

prezenta in tara a unei delegatii straine, ambele ocazii.

ANS: C
222.

Care sunt impre(urarile pentru care se organizeaza receptiileG a prezenta in tara a unei delegatii straine,
. b . c .

in cinstea unei delegatii de inalt nivel, ziua nationala.

ANS: 22#.

Cand se organizeaza ceaiurileG a dimineata intre orele 1=.#=611.#=,

. b . c

dupa6amiaza% incepand cu orele 1..== pana la orele 12.==, ambele variante sunt posibile.

ANS: C