COMPETENTA TRIB INTERNAT Notiunea de competentei jurisdictionale Domeniul competentei- ansamblul tipurilor de litigii pe care jurisdictiile au aptitudinea de a le cunoaste.

Conditiile de timp, spatiu si persoana sunt conditii de identificare a diferendelor ce pot intra in examinarea jurisdictiilor. In acelasi timp aceste elemente constituie conditii de competent, elemente de identificare a diferendelor pe care jurisdictiile le pot examina. In process de contencios fiecare conditie de competent, exceptie conditia teritoriala, dekimiteaza cumulative competent organului. Daca o conditie nu e indeplinita, diferendul nu tine de competent sa. Uneori prin prisma angajamentului jurisdictional se admite o alta tehnica daca competent materilala sic ea temporal comporta o functie de delimitare alte defines alternative competent organului. Competent e legata de diferend si e perceputa ca o competent pentru litigiul adus in fata jurisdictiei .!competent in fond! . Competent de a decide asupra propriei competente " competent competentei. Competenta jurisdictiei e conceputa ca competenta principal, competent pentru diferendul supus, indifferent de prezenta altor chestiuni. Unele litigii a caror solutie e necesara pentru solutionarea diferendului principal, astfel deosebim competenta principal si accesorie. #urisprudenta recunoaste existent unei puteri inerente jurisdictiilor international judiciare sau arbitrale de a solution litigii privind propria competenta art.$% &tautul CI#. Competenta jurisdictiei de a decide supra propriei competente se decide in momentul admisibilitatii cererii introductive, baza angajamentului jurisdictional. Competent pricipala " domeniul principal. Teoria competentei competentei " disociere intre factorul distinctiv de a decide asupra propriei competente si factorul de a ecide fondul " definit de categoria de diferend pe care jurisdictia poate sa-l examineze. Daca decid asupra competentei " din incident de procedura, exceptie preliminara de competent " competent competentei are punct de legatura " cererea preliminara " competent principal. Competent accesorie poate surveni legate de fond ex. Chestiuni prejudiciale. Competent inst. jud. se intinde asupra tuturor chestiunilor supuse examinarii. 'ceasta competent e utilizata de #. in ( ipoteze) *+ Cind jurisd. , competent sa aplice unor sfere de reguli international si ea poate examina, aplica tuturor acestor norne juridice pentru solutionarea diferendului (+ #urisd. -oate examna toate chestiunile de drept national de care depinde aplicarea dreptului international. ,x.- cind un tribunal e competent in general pt interpretarea unui tratat " el va fi competent pt alt tratat a (-a intrepretare se considera ca incidenta Daca un tribunal e competent pt apl unei reguli international care face trimitere la dreptul national " trib va fi competent sa solutioneze conflictele aparute la aplicarea dreptului national. Competent incidenta .pt exam incidentelor de procedura+ tine de imputerniciri " capacitatea tribunalului sa solutioneze prin apl DCI incidentele de procedura Competent " diferendele ce pot fi solutionate. 'dmisibilitatea " posibilitatea de a sti exercitarea imputernicirilor asupra diferendului.

Daca jurisd. e incompetent " actiunea e inadmisibila si jurisd nu poate exercita imputerniciri in afara sferei de competent. /rdinea) competent " adimisibilitate 'rt.$% " criteria de admisibilitate ce pot fid et doar examinind in fond diferendul " curtea exam diferendul ca sa declare cererea ca fiind inadmisibila. Litispendenta " cumulul proceduriloe international0 elimina concursul de instante / jurisd poate retine o exceptie de admisibilitate sis a respinga cererea fara a decide in prealabil asupra prpriei competente. / cerere nu va fi declarata ca admisa daca jurisd nu-I competent pt a o examina. Competenta e o limita a admisibilitatii Incompatibilitate ratione materiae daca incalcarea nu este o incalcare a dispozitiilor conventiei. ratione personae justitiabili pot fi) statele1particularii. Unit adm-terit nu pot fi justitiabili. ratione loci ratione temporis momentul stabilirii competentei " o exigenta de admisibilitate, e nevioe pentru a identifica atributiile jurisdictiei 23 devine conditie de competenta si conditie de admisibilitate.4ermenii de angajament1exigenta sunt conditii de admisibilitate Identificarea cond-lor de admisibilitate presupune det-rea cond-lor de competenta, de ex.) conditia de cetatenie in actiunile de protectie diplomatica aprilie *5%%. Competenta contencioasa Curtea isi exe competenta materiala personala temporala teritoriala consultative " nu presupune un diferend si justitiabili .darea avizelor conbsultative pe anumite probleme supuse spre examinare, ex art 6%) Curtea poate da un aviz consultativ asupra oricarei chestiuni juridice, la cererea oricarei institutii autorizate prin Carta 7atiunilor Unite sau 8n conformitate cu dispozitiile Cartei sa faca o asemenea cerere. Chestiunile asupra carora se solicita avizul consultativ al Curtii vor fi expuse 8ntr-o cerere scrisa cuprinz9nd o formulare precisa a chestiunii asupra careia se cere avizul, 8nsatita de toate documentele care ar putea sluji la elucidarea chestiunii., 6: &t CI#, ;n exercitarea functiilor sale consultative, Curtea se va calauzi si de dispozitiile &tatutului care se aplica 8n materie contencioasa, 8n masura 8n care le va considera aplicabile+ 'spectul material al contenciosului. #urisdictia permanenta " competenta materiala *+ generala si (+ in actul consultative #urisdictia ad-hoc " in actul de formare a angajamentului international .compromis+ Competenta Materiala CIJ ( enerala! art $6) toate diferendele de ordin juridic av9nd ca obiect) interpretarea unui tratat0 orice problema de drept international0 existenta oricarui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui 8ncalcarea unei obligatii internationale0 natura sau 8ntinderea reparatiei datorate pentru 8ncalcarea unei obligatii internationale

*. a. b. c. d.

TIM (speciala! art (* anexa <I &ect () tote diferendele si cererile ce-I sunt supuse in cf cu Conventia, si alte prev-te special ce-I confera competenta. CE"O (speciala! examinarea pretinselor incalcari a d l f o prev-te de Conv C,Do si de prot *,=,6,>,*(,*$ CIP (speciala! Competenta personala capacitatea i.j de a da in fata sa anumiti justitiabili. CIJ art. $% Curtea va fi deschisa statelor parti la Statut, Conoditiile n care Curtea va fi deschisa altor state vor fi
stabilite de Consiliul de Securitate, Cnd un stat care nu e Membru al Natiunilor Unite este parte ntr-o cauza, Curtea va fixa contributia la cheltuielile Curtii pe care acea parte trebuie sa o suporte. ceasta dispozitie nu se va aplica daca statul participa la cheltuielile Curtii.

CE"O pf1pj .ca reclamant+ si statele TIM art. (? statele parti la Conv @ontego-AaB C:(. ,ntitatile altele dec8t st-le p-ti pot fi in fata 4I@ in toate cazurile prev-te in mod expres in p-tea DI .poluare de nave sau alte instalatii, evacuare deseurilor, mai ales a celor nedegradabile+ sau pt orice diferend supus tribunalului si daca e acceptat de partile la diferend. CIP p.f ca inculpate1acuzat vinovat de cele = categorii de infractiuni .agresiune, genocide, crime contra pacii, crime contra umanitatii+ Ar#itraj International orice parte, chiar si o /I., anexa <II .arbitraj+si <III .arbitraj special! Competenta ratione temporis in competenta speciala momentul ratione temporis e momentul intrarii in vigoare a conventiei pentru statele-p-ti .C,D/, 4I@+ art. (: din conv C65 dr tratatelor referitor la neretroactivitatea lor. In competenta generala a CI# art. $6 " -ct * ;n competenta Curtii intra toate cauzele pe care i le supun partile, precum si toate chestiunile prevazute 8n mod special 8n Carta 7atiunilor Unite sau 8n tratatele si conventiile 8n vigoare. -ct $ &tatele parti la prezentul &tatut vor putea oric9nd sa declare ca recunosc ca obligatorie ipso facto si fara o conventie speciala, 8n raport cu orice alt stat care accepta aceeasi obligatie, jurisdictia Curtii pentru toate diferendele de ordin juridic av9nd ca obiect) a. interpretarea unui tratat0 b. orice problema de drept international0 c. existenta oricarui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui 8ncalcarea unei obligatii internationale0 natura sau 8ntinderea reparatiei datorate pentru 8ncalcarea unei obligatii internationale -ct. % Declaratiile facute potrivit 'rticolului $6 al &tatutului Curtii -ermanente de #ustitie Internationala si care sunt 8nca 8n vigoare vor fi considerate, 8n raporturile dintre partile la prezentul &tatut, drept acceptari ale jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de #ustitie pentru perioada ramasa p9na la expirare si conform conditiilor prevazute de ele.

Competenta ratione loci CE"O Incalcarea sa fie prods ape teritoriului statului-parte la conv1tratat CIJ in declaratiile unilterale pot fi omise teritoriile asupra carora curtea nu va fi competrenta.