Referat la Filosofie Juridica

Intocmit de: Neag Bogdan Cristian Specializarea : Drept Anul : IV, rupa !

"

C#$A$#A %&A$'NICA
Doua pasiuni inflacarau sufletul lui %laton inca din anii adolescentei : filosofia si politica ( %olitica era prima si cea mai )ec*e dorinta a sa ( ' spune c*iar el insusi in Scrisoarea a saptea : + $anar inca,planuiam sa ma ocup de tre-urile pu-lice , de indata ce )oi fi dispus de mine + ( Aceasta dorinta nu sa stins niciodata pe tot parcursul )ietii lui( # un fapt caruia ii stau marturie insasi operele si calatoriile lui %laton in Sicilia ( In masura in care este filosof , %laton este politician in sensul cel mai ade)arat si inalt ( Asa ne spune si el su- masca lui Socrate in Gorgias ( + Cred ca ma aflu printre putinii atenieni, ca sa nu spun ca sunt singurul care se ocupa cu ade)arata arta a politicii , ca sunt singurul dintre cei de acum care face politica + ( Dealtfel , era singurul lucru posi-il in epoca lui ( #ducatia , sociala si politica , era singura actiune politica poziti)a posi-ila ( Insasi acti)itatea sa filosofica era politica ( Cred ca e interesant citatul lui .ilamo)itz , care ne spune : + Scoala lui %laton se ocupa desigur cu matematica si dialectica , dar nu ca sa formeze matematicieni sau sofisti , ci -ar-ati ai )ietii de toate zilele , politicieni + , care sa se inspire ca si el din principii politice ade)arate si care sa realizeze poate opera ce lui nu/i fusese dat sa o realizeze ( %laton credea ca ceea ce se desfasura in 0urul lui nu era politica ade)arata , ca )iata politica de atunci a Atenei si a celorlalte cetati grecesti era in intregime o mare gresala ( Credea ca toate tre-uie sa se sc*im-e din temelii ( Scar-it de a-uzul celor nepriceputi si de supunerea celor mai -uni , el condamna cu intransigenta radicala toate )alorile politice consacrate ( Nu scapa criticii lui nici marii -ar-ati ai tarii sale , nici $*emistocle , nici %ericle ( Si acestia se inselasera in principalele actiuni ale )ietii lor politice ( In Gorgias , %laton spune ca si ei impreuna cu atatia altii au contri-uit la distrugerea tarii lor : + Au coplesit imprudent si nedrept cetatea cu porturi , santiere maritime , cu ziduri , impozite si alte nesa-uinte + ( Care este totusi ideea cetatii 1 'ricare ar fi ea , -ineinteles , pana la urma se spri0ina pe sursa prima a )ietii , pe telul tuturor celorlalte teluri , pe principiul unificator uni)ersal , pe -ine ( Binele este telul suprem atat al actiunii cat si al teoriei , al sufletului su- toate aspectele lui ( $otusi , pentru ca sufletul sa se poata apropia de -ine , tre-uie ca el insusi sa se intregeasca ( Si a0unge acolo atunci cand isi e2ercita pe deplin toate puterile ( Fiecare )irtute a lui este o astfel de e2ercitare ( Fiecarei puteri sufletesti ii corespunde o forma distincta de )irtute ( Stim de0a ca puterile sufletului , functiile sufletesti sunt trei : logica , )ointa , dorinta ( Virtutea functiei logice este intelepciunea , a )ointei )ite0ia , a dorintei cumpatarea ( #2ista si puterea care pune toate aceste functii speciale ale )irtutii in locul ce li se potri)este , le pune de acord , le confera unitate , le face )irtutea )irtutiei , -ineinteles intr/un lim-a0 filosofic ( Virtutea dreptatii este primul principiu al eticii platoniciene ( Si nu ar fi putut sa fie decat asa 3 acolo unde ratiunea este in)ocata ca principiu primordial al )ietii tre-uia ca si teoria morala sa porneasca de la aceasta aspiratie ce constituie in sfera actiunii e2presia spiritului clasic grec , adica manifestarea ratiunii ( %entru a intelege mai -ine ideea de dreptate as dori sa ma raportez la 4itul lui 5ges aparut in Repu-lica lui %laton , care dintr/o parere strict personala cred ca reflecta epicentrul realitatii in care noi , oamenii , gra)itam ( Cate)a idei despre acest mit ( Cei care practica dreptatea o fac fara )oie , din pricina neputintei de a face nedreptati , am intelege lesne , daca ne/am gandi in felul urmator : sa dam dreptului si celui nedrept

ingaduinta de a face ceea ce )or si apoi sa/i urmarim pri)ind incotro ii )a duce pofta fiecaruia ( #i -ine , il )om prinde pe omul cel drept in flagrant delict , indreptandu/se spre aceeasi tinta ca omul nedrept datorita poftei de a a)ea mai mult , pe care orice fire o urmareste ca pe un -ine 7 doar legea si forta o conduc spre pretuirea egalitatii ( Asemenea ingaduinta , despre care )or-eam anterior , ar fi ma2ima , daca ei ar a)ea puterea pe care se zice ca a a)ut/o odinioara 5ges , se po)estea , astfel , ca omul acela era pastor in slu0-a regelui de atunci al &5diei ( Intamplandu/se sa )ina o ploaie mare si un cutremur , pamantul s/a crapat si s/a cascat o prapastie su- locul unde el se afla ( Vazand acestea si mirat fiind , pastorul a co-orat in prapastie si a )azut multe lucruri de -asm , printre care si un cal de arama , gol pe dinauntru , cu mici porti ( Varandu/si capul pe acolo a )azut inauntru un mort , de statura mai mare decat firesc pentru un om ( %astorul nu lua nimic altce)a decat un inel de aur pe care mortul , altfel gol , il a)ea la mana si iesi ( &a adunarea o-isnuita a pastorilor , cand i se trimiteau lunar produsele pastoritului , )eni si pastorul a)and inelul ( Asezandu/se laolalta cu ceilalti , i s/a intamplat sa rasuceasca piatra inelului catre sine , spre interiorul mainii si , facand aceasta , de)eni ne)azut pentru cei de fata , care )or-eau despre el ca despre unul plecat ( #l se mira si atingand usor inelul rasuci piatra in afara , rede)enind )izi-il ( andindu/se sa pro-eze daca inelul a)ea intr/ade)ar aceasta putere , i se intampla astfel : cand intorcea piatra inauntru de)enea ne)azut , cand o intorcea in afara 7 )izi-il ( Bagand de seama aceasta , orandui sa fie printre solii trimisi la rege si a0ungand acolo , il insala cu regina ( Apoi , impreuna cu ea , ii pregati regelui uciderea si ii lua astfel domnia ( Asadar , daca ar e2ista doua astfel de inele si daca pe primul l/ar a)ea omul drept si pe celalalt omul nedrept , se poate crede ca nimeni nu s/ar do)edi in asemenea masura stana de piatra , incat sa tina calea dreptatii si sa ai-a taria de a se infrana de la -unul altuia fara sa se atinga de el ( Insa , facand asa ce)a , prin nimic nu s/ar deose-i omul drept de celalalt , ci amandoi s/ar indrepta spre aceleasi fapte ( Asa fiind , aceasta este o -una do)ada si defapt ideea mitului si anume , nimeni nu este drept de -una)oie , ci doar silnic ( Astfel , nee2istand un -ine propriu al dreptatii , oricand si oriunde omul se gandeste ca e in stare sa sa)arseasca nedreptati , le face ( Caci toata lumea crede in sinea ei ca e mult mai profita-ila nedreptatea decat dreptatea si -ine gandeste , dupa cum )a afirma cel ce opiniaza astfel ( %ana in momentul de fata am considerat omul singur ( Ceea ce nu corespunde ade)arului ( 'mul izolat nu este decat o a-stractie a gandirii ( In realitate , omul singur nu e2ista , pentru ca nu apartine suficient siesi ( Indi)idul este trecator 3 este +un crampei de )iata + si se dez)olta complet doar acolo unde e2ista o societate alcatuita din oameni ce compenseaza mutual imperfectiunile e2istentei lor fizice ( Asa cum in cunoastere indi)idul senziorialului se pastreaza prin generalitatea ratiunii , tot asa se pastreaza si indi)idul in mi0locul )ietii , rasei , in comunitatea umana care , in forma ei cea mai inc*egata , de)ine cetate 8 stat 9 ( Dar pentru ca cetatea sa de)ina dreptate realizata , tre-uie ca fiecare institutie si acti)itate a ei sa fie intotdeauna determinate de ratiune si nu de impulsurile intamplatoare ale pasiunilor ( u)ernarea cetatii tre-uie sa fie gu)ernare a gandirii , a intelepciunii , a stiintei ( Conducatorii cetatii platonice tre-uie sa fie detinatori ai ratiunii , filosofii ade)arati , +-ar-ati superiori + ( Nu filosofii a)izi ai cartilor , teoreticienii , care traiesc , straini de )iata , in sc*eme logice si in cercetari straine de lume , ci spiritele comple2e ce o-ser)a in intregime , in mod o-iecti) , dincolo de orice pasiune , miscarea comple2a a spiritului si a istoriei (

In Statul se afla formulata cel mai clar aceasta conceptie a lui %laton in legatura cu constituirea conducerii politice , conceptie ce se regaseste adeseori si in alte opere ale sale ( +Daca in cetati nu domnesc filosofii , sau daca nu gandesc cum tre-uie si ade)arat cei numiti regi si su)erani , daca nu coincide in aceleasi persoane filosofia ca putere politica , daca nu sunt indreptati oamenii de toata mana care acum , dupa cum le e firea , urmeaza fie o cale , fie cealalta , nu se )or sfarsi , prietene laucon , cele rele ale cetatilor, si cred ca nici cele rele ale oamenilor + 8op( cit( , ;;: d 9 ( Realizarea unei astfel de premise politice este sarcina principala a politicii platonice , adica intruc*iparea ratiunii politice , adica a dreptatii ( Dar acesta este si su-iectul intregii istorii , adica modul in care sa reziste cei mai )alorosi , aceia care )or ridica intamplatorul si irationalul fortelor naturale si al conflictelor istorice la o asemenea ordine si intr/un asemenea loc , incat nici imprudenta , nici )iolenta nu )or mai putea actiona , si )a gu)erna regula de aur care ec*ili-reaza si armonizeaza totul ( In aceasta incercare a ei , istoria a cunoscut )icisitudini nenumarate ( Au disparut cetati , s/au transformat organisme sociale 3 in esenta totusi oamenii nu se sc*im-a , de fiecare data ei de)enind detinatorii ratiunii politice si ai puterii politice ( 4ai intai oamenii si apoi sistemele : iata credinta lui %laton atunci cand spri0ina intreaga lui cetate pe -ar-atii filosofi 3 aceasta este si necesitatea cea mai profunda a istoriei ( Cand e2ista conducatori meritori , atunci in mod necesar se )or realiza si organismele politice corecte3 in mod necesar se )a gasi si calea spre dreptate ( %laton sc*iteaza acest tip ideal de conducator mai intai de toate in Statul , conducator ce intruc*ipeaza dreptatea ( +A/si face datoria + este sensul dreptatii ( Dreptatea cere ca fiecare sa se dez)olte si sa/si e2ercite elementul cel mai important al personalitatii , posi-ilitatile cel mai pretioase , caci astfel in intreaga societate sunt folosite cele mai -une puteri de )iata ( In acest scop , tre-uie ca fiecare sa fie asezat pe locul potri)it , cel care i se potri)este , caci pe acest loc )a putea sa/si dez)olte capacitatea cea mai de pret ( # ne)oie totusi ca actiunea de acest fel a fiecaruia sa completeze actiunea celorlalti ( $re-uie gasita o di)iziune a muncii pe care %laton o sustine in mod special ca pe o e2presie a dreptatii , necesara functionarii )ietii in cetate ( Numai un astfel de grup de indi)izi de)ine cetate 3 caci cetatea ade)arata , in conceptia lui %laton , era tocmai organizarea in care fiecare +isi face datoria + ( $elul a-solut , punctul sta-il si indiscuta-il este intotdeauna -inele , inceputul si sfarsitul )ietii si al fiecareia dintre )alorile acesteia ( 4i0locul de atingere a acestui tel este )irtutea cu tripla ei facultate si apoi cu sinteza ei armonioasa in )irtutea uni)ersala a dreptatii ( Acest lucru este )ala-il pentru om 3 el )a tre-ui sa fie )ala-il si pentru cetate ( $elul acesteia este -inele si mi0locul prin care se a0unge la el , )irtutea , care mentine in cetate facultatile cunoscute noua din analiza sufletului indi)idual ( %entru ca o astfel de corespondenta a )irtutilor sa fie posi-ila , a )irtutilor cetatii cu cele ale sufletului , e ne)oie , pentru ca sufletul are trei functii separate si trei puteri , ca cetatea sa ai-a si ea trei functii si trei puteri distincte , ale caror su-iecte )or fi trei clase sociale separate si indi)iduale ( # ne)oie mai intai in cetate de o clasa de oameni care sa intruc*ipeze elementul logic , nous/ul 3 care sa fie pentru )iata politica ceea ce este nous/ul pentru )iata indi)iduala 3 care sa ai-a )irtutea intelepciunii ( $oti cei care apartin acestei prime clase tre-uie sa detina cunoasterea , tre-uie sa stie ce e drept in actiunea politica , sociala , ce este de fiecare data drept ( Asa sunt numiti filosofii , barbatii superiori (

4ai are apoi ne)oie cetatea , in mod corespunzator cu sufletul indi)idual si de un al doilea element , o clasa de oameni care sa intruc*ipeze elementul )oliti) ,daca l/am putea numi asa , al sufletului si care sa realizeze astfel in cetate )irtutea )ite0iei ( Vite0ia in cetate inseamna puterea e2ercitata de tot ceea ce recomanda prima clasa sa fie facut ( Aceasta putere este necesara cetatii , pentru ca se )a opune tendintelor contrare legii si pentru ca )a impune si in e2terior ordinele ratiunii ( Aceasta putere este detinuta de clasa pazitorilor , gardienii cum ii numea %laton ( 'amenii din aceasta clasa se ac*ita de functia lor sociala impunand ordinele date de conducatori ( 4ai are apoi ne)oie cetatea platonica , ca si sufletul , de un element material , un element al functiei )itale , de o clasa de oameni a caror misiune sa fie aceea de a produce -unuri materiale ( ' astfel de clasa este , in cetatea platonica , cea a agricultorilor si a meseriasilor , a di)ersilor artizani , a tuturor celor care fac sa mearga si sustin economia cetatii ( Aceasta clasa nu tre-uie sa ai-a si ea puterea ratiunii atata )reme cat a0unge sa )rea sa fie dominata de ea ( #a nu defineste si nu indruma )iata cetatii 3 nici nu tre-uie sa arate )ite0ia , atata )reme cat nu detine o functie raz-oinica ( Singurul lucru de care are ne)oie este supunerea , ascultarea , docilitatea , cumpatarea ( Nu tre-uie insa sa credem ca )irtutea cumpatarii , singura pe care o cerem de la cea de/a treia clasa ,o cerem doar acestei clase ( Fiecare clasa tre-uie sa )rea sa se supuna limitelor sta-ilite de dreptate , tre-uie sa se disciplineze dupa legea dreptatii , si cei )ite0i tre-uie sa )rea sa se supuna , limiteze la sarcina ce le re)ine , ascultand ordinele -ar-atilor superiori , creandu/se un + cerc )icios + (Acestea sunt cele trei clase ale cetatii platonice si )irtutile lor ( Coe2istenta lor armonioasa si cola-olarea lor realizeaza dreptatea in forma ei concreta si prin ea se desa)arseste ade)arata cetate ( Cand in cetate e2ista astfel de conducatori , legile scrise nu au ratiune de a e2ista ( Dreptul scris , general si rigid , nu poate niciodata sa corespunda realitatii , care e in perpetua miscare si care e alta in orice manifestare a sa , in asa fel incat organizarea ei de catre lege e de fiecare data infaili-ila ( In timp ce legea/)ie , filosoful/ conducator , omniprezent , in mi0locul lucrurilor , poate sa cuprinda cu mintea lui orice circumstanta speciala si sa organizeze in intregime pro-lemele cele mai neasteptate ale )ietii sociale ( Aceasta neputinta a legii , e legata de insasi natura ei ( +Caci legea nu poate niciodata , cuprinzand cu e2actitate ceea ce e -ine si drept pentru toti , sa ordoneze ceea ce e mai -ine pentru fiecare ( Si aceasta pentru ca lipsa de asemanare dintre oameni si dintre actiuni si faptul ca )iata umana , putem spune , nu se linisteste nicicand , nu permit sa defineasca ce)a , c*iar intr/un mod simplu , in nici un caz pentru toate lucrurile si pentru toate epocile + 8 Statul , 6<; a 9 ( Cu aceasta fraza , care constituie crita cea mai )ec*e si mai se)era a dreptului scris , %laton infatiseaza antinomia ascunsa de opera oricarui 0urist( Bazand legile generale pe anume e)enimente concrete , ei pretind sa realizeze dreptatea ( $elul lor este de neatins , tocmai in acest fel , din cauza generalitatii legii car nu poate sa urmeze miscarea )ietii ( Astfel , intreaga opera a 0uristului apare ca zadarnica ( Suprimarea , cel putin relati)a , a acestei antinomii , )a de)eni mai tarziu principala misiune a metodologiei 0uridice ( In istoria aceste metodologii , e2presia platonica pe care am amintit/o inseamna un prim principiu ( &a %laton , -ineinteles , suprimarea antinomiei este a-soluta , caci legea este total indepartata , iar locul ei este luat de legea )ie , legea filosofului conducator , si desigur , daca s/ar putea gasi o asemenea lege , legea scrisa nu si/ar mai gasi locul , ea fiind doar o copie moarta ( Conform acestei opinii , in cetate nu se )or-este de legi ale dreptului pri)at ( %laton pare a accepta doar e2istenta cator)a legi

penale ( Caci , cu toata educatia si stapanirea ratiunii , e2ista si anume de)ieri care pro-a-il sunt franate de impunerea unei anume pedepse clare ( &egislatia cetatii platonice era astfel c*iar constiinta -ar-atilor superiori in care domina ratiunea ( In ea este sc*itata unica lege )ala-ila , legea ratiunii , cu deose-irea ca recunoasterea si aprecierea ei re)in nu artei , ci stiintei ( In cadrul acestei legi foarte generale , si daca lasam de/o parte anumite e)entuale e2ceptii , se alcatuieste un mare drept 7 gol de continut , pe care fiecare 0udecator are misunea de a/l umple calauzit de c*iar legea cea mai generala a ratiunii practice ( Apar insa si foarte putine situatii litigioase , cel putin pentru primele doua clase mai inalte ( Acolo unde lipsesc interesul particular , proprietatea , posi-ilitatea unei sc*im-ari li-ere a pozitiei economice sau politice a fiecaruia , acolo unde toate se sa)arsesc conform ratiunii , conflictele si procesele se )or rari cu siguranta ( Acolo unde educatia este 0usta nici restul )ietii nu poate fi nedrept ( In cetatea platonica , ca si in oricare alta cetate in care educatia e desa)arsita , inc*isorile si tri-unalele sunt aproape inutile ( %laton a acordat un interes aparte prorprietatii in comun si anume , proprietatea si mai cu seama economia particulara indi)iduala , creeaza interese separate 3 creand interese separate , distruge unitatea sociala si contra)ine interesului general ( $re-uie asadar sa nu e2iste o proprietate indi)iduala si odata cu ea economia separata ( Desigur , acest lucru este )ala-il doar pentru cele doua clase superioare , al caror model de )iata este definit cu precadere de %laton ( Clasei inferioare nu i se interzice nici familia separata , nici proprietatea indi)iduala ( Dar aceasta clasa , nu prezinta importanta politica ( Au importanta doar cele doua clase conducatoare in cetatea platonica ( %entru ele proprietatea este inutila ( De necesitatile )itale ale celor doua clase superioare are gri0a insasi cetatea ( %azitorii si conducatorii se *ranesc in locuri comune si se adapostesc in ta-ere comune ( #i nu pot sa traiasca nici mai -ine nici mai rau , nici altfel decat traiesc pentru ca sa/i intereseze -ogatia ( Cat despre *rana si celelalte -unuri materiale necesare )ietii celor doua clase superioare , ele sunt date in mod o-ligatoriu de agricultori si mestesugari ( Desigur , acest lucru nu ramane nerecompensat , caci numai pazitorii apara cea de/a treia clasa de orice atac inamic si de orice dezordine interna ( Celor care apara si conduc cetatea nu le este permis nici sa posede , dar nici sa atinga argint sau aur ( Dealtfel , le/ar poseda in zadar , cata )reme nu ar putea sa sc*im-e si sa/si in-unatateasca intru nimic modul de )iata , se)er instituit in cele mai mici amanunte ( 4ai merita de amintit si pozitia femeii in clasa pazitorilor ( Atata )reme cat in aceasta clasa nu e2ista nici familie , nici maternitate si deci femeia nu/si poate indeplini datoriile o-isnuite de sotie si mama , menirea ei nu e diferita de cea a unui -ar-at ( In cetatea platonica se2ele se asimileaza complet ( Si femeile au aceeasi educatie pu-lica si comuna , se *ranesc si se adapostesc in comun ( Si lor li se interzice ceea ce li se interzice -ar-atiilor ( &e sunt straine orice interes indi)idual si orice initiati)a indi)iduala ( Si ele sunt gardieni ai cetatii , soldati disciplinati dupa canoane spartane ( In optimismul acesta legat de asimilarea femeii cu -ar-atul , %laton este sustinut de teoria lui Socrate , care accepta faptul ca femeia are aceleasi posi-ilitati de )irtute ca si -ar-atul si astfel ea este egala din punct de )edere moral cu -ar-atul ( Deci , daca are aceleiasi posi-ilitati , tre-uie sa ai-a si aceleasi indatoriri ( Daca intre femeie si -ar-at nu e2ista nici o diferenta calitati)a , dupa %laton e2ista o diferenta cantitati)a in pri)inta puterii corporale si a

rezistentei sufletesti ( De aceea , el interzice ca la raz-oi femeile sa se afle in prima linie ( Se teme ca nu cum)a ele sa se sperie si sa raspandeasca panica in intreaga armata ( Aceasta este totusi singura diferenta notata de %laton ( %ro-lema deose-irii dintre di)ersele forme de regimuri l/a preocupat pe %laton inca o data in dialogul Politikos ( In timp ce in Statul sunt mai istorice si se potri)esc )ietii politice a lumii grecesti antice , astfel incat orice aplicare a lor in afara acestei lumi nu s/ar putea face fara adaptari , di)iziunile din Politikos sunt mai teoretice si constituie punctul de plecare al distinctiei aristorelice clasice a regimurilor ( Si in Politikos %laton distinge tipurile corecte de tipurile gresite de cetate ( Se -azeaza pe singura cetate ade)arata a ideii si apoi , a)and/o drept criteriu , studiaza in calitate de imitatii mai -une sau mai rele toate celelalte forme de cetati reale ( %entru a defini cetatea corecta , spune : +Cetatea ade)arata este prin e2celenta si numai aceea in care conducatorii sunt oameni cu ade)arat si nu in aparenta in)atati 3 daca conduc dupa lege sau fara lege , daca sunt ascultati de -una)oie sau nu , daca sunt -ogati sau saraci , nu e2ista nici un moti) pentru care )reunul din aceste lucruri sa fie luat in consideratie 8 %oliti>os , 6<: c 9 ( %entru toate cetatile reale , copii ale celei ade)arate , %laton enunta urmatoarea lege : + $re-uie ca cetatile de acest fel , daca )or sa imite cat se poate mai -ine cetatea cea ade)arata , sa nu faca nimic niciodata 7 odata sta-ilite legile 7 care sa contra)ina literei scrise si o-iceiurilor nationale + ( 8%oliti>os , :?? e , :?" a 9 ( Deci , ceea ce este indiferent pentru cetatea ideala , caci in ea nu e2ista reguli poziti)e , pentru aceste cetati e indispensa-il ( Respectarea legilor este criteriul de -aza in descrierea de calitate si )aloare dintre ele , indiferent de distinctia -azata pe constituirea formala , am putea zice, a puterii( Asadar , cetatile se impart in cetati ale dreptului si in cetati reale ( #2ceptie facand intotdeauna cetatea ideala , dupa deose-irile lor formale , e2istand trei feluri de cetati : monar*ia , in +care domneste unul singru + ,cetatea +unui numar restrans + , adica a celor -ogati si cetatea +celor multi + ( Aceste se )or imparti conform respectarii legilor ( 4ai intai , monar*ia )a fi regala , +daca un singur om conduce conform legilor , imitand + pe conducatorii cetatii corecte 3 )a fi , dimpotri)a , tiranica , si monar*ul )a fi tiran +nu se conduce nici conform legilor , nici o-iceiurilor + ( Apoi cetatea numarului restrans de oameni , in care -ogatii care domnesc imita cetatea corecta , respectand legile , tre-uie sa se numeasca aristocratie 3 + atunci cand nu se respecta + , cetatea tre-uie sa se numeasca oligarhie ( Si , in sfarsit , cetatea celor multi , democratia , tre-uie sa fie de doua feluri , conform respectarii sau nerespectarii legilor , c*iar daca nu se intituleaza diferit ( Cat despre )aloarea unor astfel de cetati , dupa consecintele pe care le are fiecare respectare sau nerespectare a legilor , se poate face urmatoarea distinctie a2iologica : monar*ia , atunci cand functioneaza conform unor legi -une este + cea mai -una dintre ele 3 fara lege insa , este cea mai proasta si mai greu de locuit + 8 %oliti>os , :?6 e 9 ( Cetatea numarului restrans de oameni , datorita faptului ca se afla intre monar*ie si democratie este moderata si in aspecte -une si rele ( Cat despre democratie , iata ce crede %laton : +cetatea celor multi e sla-a in toate , fara )reo putere , intru -ine sau rau in comparatie cu celelalte , si asta pentru ca puterile sunt impartite intre toti 3 de aceea , dintre toate formele de gu)ernamant legale , aceasta este cea mai proasta , dar dintre cele care nu respecta legea , este cea mai -una + 8%oliti>os , :?: a 9 Si in sfera dreptului pri)at , %laton este animat de conceptii care se aproprie foarte mult de cele de astazi ( In afara de principiul ei traditional , conform caruia toate

contractele care nu contra)in ordinii pu-lice o-liga c*iar daca nu au fost formulate , fara a fi scrise , %laton a-ordeaza toate relatiile dreptului pri)at din punct de )edere social ( Ignora indi)idualismul e2trem al secolului AIA ( De aceea , proprietatea e functia sociala( #a e2ista mai intai de toate pentru colecti)itate ( %entru colecti)itate e2ista si mostenirea ( Ceea ce spune %laton e caracteristic : +Asadar , eu , legislatorul , declar ca )oi nu dispuneti aici de )oi insi)a , nici de aceste -unuri : )oi si ele totul apartine ansam-lului natiei ( genos ) )oastre , celei de ieri si celei de maine 3 si mai ales cetatii ii apartin natia si -ogatia )oastra + 8 Legile , <6: - 9 ( Cat de departe ne aflam de indi)idualismul dreptului de mai tarziu si cat de aproape de conceptiile care incep sa domneasca astazi B Iata contri-utia lui %laton si in acest domeniu ( In istoria filosofiei nu gasim nici un punct de comparatie pentru cetatea lui %laton( Se fac desigur adeseori comparatii intre cetatea platonica si o serie de cetati imaginare , utopice , pe care multi au )rut sa le constituie intentionand sa imite cetatea platonica in antic*itate si in epoca moderna ( Nu ni s/a pastrat nicio astfel de cetate din antic*itate ( Cele mai )ec*i cetati din timpurile moderne sunt Cetatea sorelui a lui Campanella , Utopia lui $* ( 4orus , cancelar al lui Cenric al VIII 7 lea si Atlantida lui Bacon ( $otusi, asemanarea dintre cetatea platonica si toate aceste cetati imaginare este doar e2terioara ( Nici una nu se -azeaza , precum cetatea platonica , pe )reun principiu a-solut, nici una nu/si are propriile temelii filosofice ( De aceea , in istoria spiritului cetatea platonica tre-uie sa ramana incompara-ila ( In pri)inta anumitor elemente ea poate fi comparata doar cu teoria cetatii a lui Cegel ( In aceste doua teorii politice e2ista un punct comun : cetatea apare in amandoua ca o dez)oltare a spiritului in istorie , ca tel suprem al acestuia , ca realizare a ideii si intruc*ipare a ratiunii ( De aceea , pentru amandoi filosofii nu indi)idul , ci cetatea constituie daca nu unicul atunci telul final si primordial al istoriei 3 pentru fericirea indi)izilor nu e2ista cetatile , ci indi)izii care singuri nu au independenta , ci traiesc pentru edificare a ceea ce este a-solut )aloros , a cetatii ( Astfel , pentru am-ii filosofi )iata morala nu se desa)arseste in indi)id , morala nu e indi)iduala ( In filosofia dreptului si a cetatii , amandoi includ morala ( 4orala lor este element al )ietii cetatii ( Aceasta legatura dintre %laton si Cegel clarifica intr/un fel disputata pro-lema a legaturii cetatii platonice cu realitatea ( Aceasta legatura a fost inteleasca in mai multe feluri ( Dnii au socotit cetatea platonica o idee , un principiu calauzitor 3 altii au )azut/o mai aproape de istorie fara a inceta )reodata sa fie un ideal , deci irealiza-il 3 altii au considerat/o ca pe ce)a ce se poate realiza , ca pe un ideal ce poate fi )izat de un politician al realitatii , si , in sfarsit , altii au interpretat/o asa cum ne este ea data in ansam-lul ei , )ala-ila secole de/a randul pentru toate popoarele si pentru toate timpurile, iar altii ca pe un ideal )ala-il pentru o singura epoca , realitatea clasica greaca (
BIB&I' RAFI# : $satsos C , Filosofia sociala a )ec*ilor greci , #d( Dni)ers Bucuresti , "<@< &upascu # , Cacman , 4anual de filosofie pentru clasa a AII/a $ip B, #d(Didactica si %edagogica Bucuresti 6??@ %laton , &a repu-liEue , %aris , & F , +&e li)re de poc*e + , "<<= %laton , 'pere , )ol V , #d( Stiintifica , Bucuresti , "<F! Cegel ( .( Fr( , %rincipiile filosofiei dreptului , #d( %olirom Iasi , "<<F

<