Interpretarea Gramatical

nainte de toate, aplicarea normei presupune, nelegerea textului legal. Lmurirea nelesului unei norme juridice este un proces de gndire al crui rezultat este stabilirea ipotezei normei, a dispoziiei i sanciunii ei, cu alte cuvinte stabilirea situaiei exacte pe care a avut-o n vedere, a subiectelor asupra crora se extinde aciunea ei, a drepturilor si obligaiilor pe care le consacr, a excepiilor pe care le admite si a efectelor ce decurg din nerespectarea ei. Aplicarea dreptului nu poate fi o activitate mecanic, ea necesit inevitabil o interpretare; aceasta decurge din caracterul general, abstract i impersonal al unei norme, din apartenena normelor la un sistem unitar n care exist diverse relaii, din modul de redactare a actelor normative, limbajul i stilul lor (care poate fi confuz, imprecis, contradictoriu). Dei interpretarea este ntr-un anumit fel o alterare a sensului normelor, uneori violent, aa cum remarca M. Djuvara, ea este necesar tocmai pentru c o norm este un rezumat al unor cazuri individuale preexistente ei, or, cazul nou pentru care se pune problema nu poate fi niciodat identic cu ele. Ea este operaiunea prin care se stabilete o legtur logic ntre dreptul pozitiv i aplicarea lui. Dar, spre deosebire de tiinele exacte care sunt riguroase, n acest domeniu ea nu poate fi dect un demers relativ: se pleac de la premisa c legiuitorul a dorit s respecte principiul echitii, al bunei credine i necesitile practice ale vieii. Interpretarea gramaticala este lmurirea nelesului unei dispoziii legale civile pe baza regulilor gramaticii, adic innd seama de sintaxa si morfologia propoziiei ori a frazei, de semantica termenilor utilizai in textul interpretat, ca si de semnele de punctuaie.(Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Casa de editura si presa, Bucureti, 1995.) Tot pe baza unei interpretri gramaticale se ajunge si la stabilirea sensului real al art. 518 C.Cv: Uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ntocmai ca nsui proprietarul lor, insa cu ndatorirea de a le conserva substan si anume uzufructul este un drept al unui neproprietar de a se folosi si poseda de bunurile mobile si imobile asemeni unui proprietar, cu condiia de a le conserva si ntreine ca un bun proprietar. Definiia legala a uzufructului poate fi criticata, deoarece folosirea verbului a se bucura pentru a exprima posesia si folosina este imprecis si insuficient. Interpretarea gramatical const n lmurirea nelesului unei norme juridice civile cu ajutorul regulilor gramaticale, lundu-se n considerare nelesul cuvintelor folosite i realizndu-se analiza morfologic i sintactic a textului. n ce privete nelesul cuvintelor, se face distincie ntre termenii obinuii din vorbirea curent i termenii din limbajul juridic. Astfel, exist cuvinte doar n limbajul juridic (ex. Codul Civil oferind astfel definiia acestor cuvinte : ipotec, gaj, dol, art.961 C.Civ.: convenia fcuta prin eroare,violeta sau dol,nu este

nula de drept, ci da loc numai aciunii de nulitate sau prin art.1,alin 1 din Decretul nr. 167/1958 prescripia extinctiv este definit ca fiind stingerea dreptului la aciune neexercitata in termenul prevzut de lege ,acestea nu se ntlnesc in limbajul obinuit), cuvinte cu acelai sens n limbajul obinuit i n cel juridic (ex.: prinii sunt tatl i mama minorului) i cuvinte cu sens diferit n drept dect n limbajul obinuit (ex.: termenul solidar nseamn n limbajul obinuit unit, iar n limbaj juridic - calificarea unui raport de obligaie, prin urmare intr-un text juridic cuvntul trebuie neles in acest sens. Folosirea n text a legturilor cu ajutorul conjunciilor sau, respectiv i, duce la sensuri diferite ale textului, deoarece conjuncia sau are un caracter alternativ, fa de conjuncia i, care are un caracter cumulativ. De exemplu: art 902 C.Civ alin.1 prevede: erezii testatorului sau orice alta persoana obligat a plti un legat sunt personal datori a-l achita ,fiecare in proporie cu partea ce ia din succesiune,conjuncia sau schimba nelesul articolului, daca am fi exclus conjuncia nu numai erezii testatorului aveau drepturi; si in cazul conjunciei si se schimba nelesul articolului, ex. art 904,alin 2: nfrumuserile si construciile noi, fcute asupra fondului legat, fac parte dintr-nsul . Un alt exemplu pentru evidenierea rolului conjunciilor poate fi art 916 alin. 1 C.Civ: executorii testamentari vor cere punerea peceilor ,daca sunt si erezi minori, interzii sau abseni. Metoda gramatical presupune interpretarea sensului normei juridice prin analiza gramatical a textului acesteia. Astfel, interpretul va stabili sensul cuvintelor, modul de folosire a acestora n text, dac legiuitorul le folosete n accepiunea lor comun sau ntr-o accepiune specific juridic. Metoda gramatical presupune de cele mai multe ori o analiz a formei juridice din punct de vedere: a) etimologic; b) sintactic; c) morfologic; d) stilistic. n cadrul acestei metode de interpretare trebuie urmrit i modul de mbinare a cuvintelor n propoziii i fraze, precum i sensul unor conjuncii. De exemplu, dac n textul normei juridice se folosete conjuncia i, interpretul va trage o anumit concluzie, iar dac se folosete conjuncia sau, va trage o alt concluzie. De pild, art. 3021 alin. 2 Cod penal prevede c infraciunea de deturnare de fonduri care a produs consecine deosebit de grave se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 15 ani i interzicerea unor drepturi, n timp ce art. 217 alin. 1 Cod penal prevede c infraciunea de distrugere n form simpl se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 ani sau cu amend. n primul exemplu ne aflm n faa unor pedepse cumulative, iar n a doua ipotez n faa unor pedepse alternative.

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU SIBIU

LOGIC JURIDIC TEM REFERAT: INTERPRETAREA GRAMATICAL

Student: Toma Daniela Ioana Specializarea: DREPT, Grupa 1, Anul 1

Bibliografie: Logic juridic, Dr. Gheorghi Mateu , Arthur Mihaila, editura Lumina Lex 1998 Tratat de drept civil vol. I. Partea general, Prof. Dr. Doc. Traian Ionascu, Eugen A. Barasch, Editura Academia Republicii Socialiste Romania 1967 Bazele dreptului civil vol.I. Teoria general Ion Dogaru, Nicolae Popa, Dan Claudiu Dnior, Sevastian Cercel, editura C.H. Beck