SUBIECTUL NR 2. Deschiderea mostenirii Data deschiderii mostenirii A. Stabilirea momentului deschiderii mostenirii.

Momentul deschiderii mostenirii coincide cu momentul mortii ersoanei care lasa mostenirea !art. "#$ alin. % C. ci&.'. (ersoana care retinde mostenirea sau anumite dre turi asu ra acesteia !succesibilul' trebuie sa do&edeasca moartea) recum si data !uneori chiar ora si minutul' mortii celui e care &rea sa *l mosteneasca. +iind o chestiune de ,a t) do&ada mortii se oate ,ace rin orice mi-loc de roba. De re.ula) do&ada mortii) inclusi& data ei) se ,ace cu certi,icatul de deces eliberat ca urmare a mortii ,i/ic constatate de or.anele abilitate de le.e. 0n ca/ul *n care decesul nu oate ,i constatat *n mod direct) rin e1aminarea cada&rului uman) certi,icatul de deces se com letea/a e ba/a hotar2rii -udecatoresti declarati&e de moarte) ramasa de,initi&a) care cu rinde si data stabilita de instanta ca ,iind aceea a mortii !art. $" alin. % C. ci&.'. Ast,el) ersoana dis aruta) des re care 3e1ista indicii ca a *ncetat din &iata) oate ,i declarata moarta rin hotar2re S re deosebire de le.islatia rom2neasca actuala) *n dre tul &echi au e1istat situatii *n care deschiderea mostenirii inter&enea si *n tim ul &ietii titularului. De e1em lu) *n ,eudalism) c2nd o ersoana se calu.area) atrimoniul sau urma doua destinatii4 daca &iitorul monah lasase testament) entru artea dis usa rin le.at) mostenirea se deschidea la data intrarii *n calu.arie !iar entru artea entru care nu s5a dis us rin testament) daca era ca/ul) mostenirea se deschidea la moartea acestuia si re&enea manastirii'6 -udecatoreasca) daca au trecut cel utin 2 ani de la data rimirii ultimelor in,ormatii sau indicii din care re/ulta ca era *n &iata7 Ca e1ce tie) de la termenul de mai sus) otri&it art. #8 C. ci&.) dis arutul 3*n *m re-urari deosebite) cum sunt inundatiile) cutremurul) catastro,a de cale ,erata ori aeriana) nau,ra.iul) *n cursul unor ,a te de ra/boi sau *ntr5o alta *m re-urare asemanatoare) ce *ndre tateste a se resu une decesul) oate ,i declarat mort) daca au trecut cel utin 9 luni de la data *m re-urarii *n care a a&ut loc dis aritia7 !art. #8 C. ci&.'. De asemenea) atunci c2nd este si.ur ca decesul s5a rodus) desi cada&rul nu oate ,i .asit sau identi,icat) 3moartea oate ,i declarata rin hotar2re -udecatoreasca) ,ara a se aste ta *m linirea &reunui termen de la dis aritie7 !art. #8 alin. : C. ci&.'. Cel declarat mort este socotit ca a *ncetat din &iata la data e care hotar2rea ramasa de,initi&a a stabilit5o ca ,iind aceea a mortii.2 Daca hotar2rea nu arata si ora mortii) se socoteste ca cel declarat mort a *ncetat din &iata *n ultima ora a /ilei stabilite ca ,iind aceea a mortii !art. #2 alin. % C. ci&.'. Data decesului ast,el stabilit nu trebuie con,undata cu data ram2nerii de,initi&e a hotar2rii -udecatoresti !care) cel utin ractic) este osterioara':. Moartea ,iind un ,a t material) *n ambele ca/uri) do&ada contrara se &a utea ,ace rin orice mi-loace de roba admise de le.e.

(ersoanele interesate ot roba nu numai /iua mortii) ci) daca este ca/ul) chiar 3cli a mortii7 !ora sau minutul) care au im ortanta ractica numai *n ca/ul *n care doua sau mai multe ersoane) cu &ocatie succesorala reci roca) au decedat la aceeasi data'. De e1em lu) Daca data rimirii ultimelor in,ormatii sau indicii des re cel dis arut nu se oate stabili cu e1actitate) termenul de doi ani 3se socoteste de la s,2rsitul lunii *n care s5au rimit ultimele in,ormatii sau indicii) iar *n ca/ul *n care nu se oate stabili nici luna) de la s,2rsitul anului calendaristic7 !art. $" alin. 2 C. ci&.'. 0n ractica s5a a reciat ca termenul de acce tare a succesiunii urmea/a a ,i calculat de la data ram2nerii de,initi&e a hotar2rii declarati&e de moarte) iar nu de la data stabilita *n hotar2re) ca ,iind aceea a decesului6 a ca/ul *n care mai multe ersoane decedea/a *n 3aceeasi *m re-urare74 accident auto) a&iatic) ,ero&iar etc.) ,ara a se utea stabili cli a mortii ,iecaruia) situatie *n care se instituie re/umtia ca au murit *n aceeasi cli a. 0n ca/ul *n care) du a declararea -udecatoreasca a mortii) se desco era certi,icatul de deces al celui declarat mort) orice ersoana interesata oate cere anularea hotar2rii !art. ## C. ci&.'. Deschiderea mostenirii !momentul ei' nu trebuie con,undata cu deschiderea rocedurii succesorale notariale re.lementate rin Le.ea nr. :9;%""#. . Im ortanta datei deschiderii mostenirii. Stabilirea momentului e1act al deschiderii mostenirii re/inta im ortanta -uridica deosebita) ast,el4 a' *n ,unctie de acest moment se determina s,era ersoanelor chemate la mostenire) ,ie *n temeiul le.ii) ,ie *n ba/a unui testament) ca acitatea lor succesorala si dre turile ce li se cu&in asu ra mostenirii6 b' acest moment este cel 2na la care retroacti&ea/a acce tarea sau renuntarea la mostenire ! rin cur.erea termenului de un an de rescri tie a dre tului de o tiune succesorala < art. %%8: alin. % C. ci&.'6 c' *n ca/ul *n care sunt mai multi mostenitori) acest moment marchea/a *nce erea starii de indi&i/iune *ntre ei si acela 2na la care retroacti&ea/a e,ectul declarati& al *m artelii mostenirii6 d' din acest moment) actele ! actele' asu ra mostenirii de&in &alabile !stiut ,iind ca) *n rinci iu) actele asu ra unei mosteniri nedeschise sunt nule absolut < "#9 C. ci&.'%6 e' este momentul com unerii si al stabilirii &alorii masei succesorale6 Inclusi& arta-ul &oluntar) care nu oate ,i ,acut *nainte de deschiderea succesiunii6 ,' a&2nd *n &edere rinci iul neretroacti&itatii le.ii) este momentul *n care se &a stabili le.ea care &a c2rmui de&olutiunea mostenirii) *n ca/ul con,lictului *n tim al unor le.i succesorale succesi&e%. De reci/at ca actele -uridice *ntocmite ulterior deschiderii mostenirii sunt .u&ernate de le.ea *n &i.oare la data *ntocmirii lor) *n &irtutea rinci iului a licarii imediate a le.ii noi !de e1em lu) acce tarea sau renuntarea la mostenire ori arta-ul *ntre mostenitori etc.'. .SUBIECTUL NR : Ca acitatea de a mosteni (otri&it art. "#= C. ci&.) 3o ersoana oate mosteni daca e1ista la momentul deschiderii mostenirii7. Ast,el) orice ersoana care

e1ista la deschiderea mostenirii are ca acitate succesorala. Ca acitatea succesorala re re/inta a titudinea unei ersoane de a ,i subiect de dre turi si obli.atii e care le resu une calitatea de mostenitor. Ca acitatea succesorala nu trebuie con,undata cu ca acitatea de ,olosinta si nici cu ca acitatea de e1ercitiu) ea de,inindu5se se arat de acestea. Do&ada 3e1istentei7 *n momentul deschiderii mostenirii incumba aceluia care retinde dre turi asu ra mostenirii !si care oate sa ,ie mostenitorul *n cau/a sau succesorii sai *n dre turi'. Mostenitorul oate ,ace do&ada *n mod direct sau rin succesorii sai *n dre turi >*n aceasta din urma i ote/a) dob2ndirea mostenirii are loc rin 3retransmitere7 !mosteniri succesi&e') care nu trebuie sa ,ie con,undata cu mostenirea *n 3nume ro riu7 sau rin 3re re/entare7? . Mentionam ca do&ada &i/ea/a at2t 3e1istenta7 ersoanei *n momentul deschiderii mostenirii) c2t si 3corelatia7 ei cu momentul mortii celui care lasa mostenirea. 0n ca/ul mostenirii rin re re/entare) mostenitorul sau mostenitorii cu &ocatie succesorala le.ala retind dre turile succesorale ale ascendentului decedat la data deschiderii mostenirii) urc2nd *n locul acestuia !art. "9# si urm. C. ci&.'. A. (ersoane care au ca acitate succesorala. a'. (ersoanele ,i/ice *n &iata la data deschiderii succesiunii. Acestea au ca acitate succesorala ,ara deosebire de rasa) de nationalitate) de ori.ine etnica) de limba) de reli.ie) de se1) de o inie) de a artenenta olitica) de a&ere sau de ori.ine sociala !art. $ din Constitutie'. Do&ada se ,ace cu actele de stare ci&ila) iar) *n ca/ de deces al mostenitorului care a ,ost *n &iata la data deschiderii mostenirii) cu certi,icatul de deces sau hotar2rea -udecatoreasca de,initi&a declarati&a de moarte) din care re/ulta ca moartea mostenitorului a inter&enit du a deschiderea succesiunii) ersoanele interesate ut2nd do&edi contrariul rin orice mi-loace de do&ada admise de le.e. Daca mostenitorul moare imediat du a deschiderea succesiunii) dre turile sale succesorale !inclusi& dre tul de o tiune succesorala' &or trece la ro rii sai mostenitori) ca arte com onenta a atrimoniului succesoral lasat de el. de reci/at ca le.ea nu conditionea/a ca acitatea succesorala de durata &ietii mostenitorului du a data deschiderii mostenirii. b'. (ersoanele conce ute) dar nenascute la data deschiderii succesiunii. Con,orm art. :9 C. ci&.) e1istenta ersoanei ,i/ice *nce e *n /iua nasterii) iar co ilul conce ut se considera ca e1ista) cu sin.ura conditie de a se naste &iu. De reci/at ca este su,icient ca acel co il conce ut sa se nasca &iu !si nu nea arat &iabil'. +iind o chestiune de ,a t) cel care retinde mostenirea *n numele co ilului trebuie sa do&edeasca) cu orice mi-loace de roba admise de le.e) data conce tiei co ilului) situarea acestei date *nainte de momentul deschiderii succesiunii si ca el s5a nascut &iu.

0ntruc2t stabilirea cu e1actitate a momentului conce tiei nu este osibila) art. $%2 alin. % C. ci&. re&ede o re/umtie le.ala cu ri&ire la erioada conce tiei. Tim ul le.al al conce tiunii re re/inta inter&alul de tim 3cu rins *ntre a trei suta si a o suta o t/ecea /i dinaintea nasterii co ilului7%. De e1em lu) daca se &a ,ace do&ada ca un co il s5a nascut &iu *nainte de a ,i trecut trei sute una /ile din momentul mortii lui de cuius) rin a licarea re/umtiei tim ului le.al al conce tiunii) acesta dob2ndeste ca acitate succesorala !chiar daca) la momentul deschiderii succesiunii) *nca nu se nascuse'. De reci/at ca re/umtia tim ului le.al al conce tiei are caracter relati&) *n sensul ca se oate do&edi *n -ustitie) rin mi-loace de roba stiinti,ice) ,a tul conce tiei co ilului chiar *n a,ara acestui inter&al sau *ntr5o anumita erioada din inter&al. c'. (ersoanele dis arute. (otri&it art. #: C. ci&.) 3cel dis arut este socotit a ,i *n &iata) daca nu a inter&enit o hotar2re declarati&a de moarte ramasa de,initi&a7. Re/ulta ca ersoanele dis arute at2t cele ast,el declarate -udecatoreste) c2t si cele nedeclarate) dar considerate a ,i dis arute au ca acitate succesorala) ,iind re/umate de le.e a ,i *n &iata:. ca acitatea succesorala a dis arutului este *nsa numai 3 ro&i/orie7) a&2nd dre t ,inali/are ,ie rea aritia ersoanei) ,ie constatarea ,i/ica a mortii sau declararea rin hotar2re -udecatoreasca de,initi&a a mortii acesteia. 0n schimb) ca acitatea succesorala ! ro&i/orie' a dis arutului se des,iintea/a cu e,ect retroacti& daca se constata) ,i/ic sau rin hotar2re -udecatoreasca de,initi&a declarati&a de moarte) ca acesta ! ersoana dis arutului' nu mai e1ista la data mortii celui care lasa mostenirea) ,iind) *n aceasta situatie) redecedat lui de cuius. in i ote/a de mai sus) se a recia/a ca ersoana dis aruta nu a a&ut ca acitate succesorala si deci bunurile ce s5au rimit dre t % (re/umtia le.ala 3are o a licare .enerala si) deci) se im une a ,i luata *n considerare si *n ri&inta stabilirii ca acitatii succesorale76 d'. (ersoanele -uridice. (ersoanele -uridice au ca acitatea de a dob2ndi mostenirea daca sunt *n ,iinta la data deschiderii acesteia) a&2nd ca acitate succesorala de la data *nre.istrarii !daca sunt su use *nre.istrarii' sau de la data actului de *n,iintare ori de la data autori/arii constituirii lor !art. 28# alin. % si 2 C. ci&.'. 0n ca/ul ,undatiilor testamentare) ca acitatea succesorala se dob2ndeste din momentul deschiderii mostenirii testatorului) chiar si *n ca/ul *n care liberalitatile nu sunt necesare entru ca ersoana -uridica sa ia ,iinta *n mod le.al !art. 28@ C. ci&.'. Caracteristic ersoanelor -uridice este ,a tul ca ot dob2ndi mostenirea *nsa) e1clusi& rin le.at cu rins *n testament !deci e1clusi& rin mostenire testamentara'. Ca si *n ca/ul ersoanelor ,i/ice) le.ea recunoaste si ersoanelor -uridice o ca acitate de ,olosinta antici ata !care include incontestabil si ca acitatea succesorala') de la data actului de *n,iintare) *n masura *n care bunurile succesorale sunt necesare entru ca ersoana -uridica sa ia ,iinta *n mod &alabil !art. 28#

alin. : C. ci&.'. Ca o conditie ad &aliditatem) dre tul care ,ormea/a obiectul liberalitatii !le.atului' trebuie sa cores unda sco ului entru care a ,ost creata ersoana -uridica) deci trebuie res ectat rinci iul s ecialitatii ca acitatii de ,olosinta !art. 289 alin. % C. ci&.'. Le.atul care nu cores unde sco ului &a ,i nul sau caduc) du a cum inca acitatea a e1istat *n momentul *ntocmirii testamentului sau a sur&enit ulterior) dar *nainte de deschiderea mostenirii. SUBIECTUL NR $. (ersoane care nu au ca acitate succesorala. a'. (redecedatii si ersoanele -uridice care au *ncetat sa mai aiba ,iinta. (otri&it art. "#= alin. % C. ci&.) numai ersoanele care 3e1ista7 la data deschiderii succesiunii au ca acitate succesorala. (er a contrario) re/ulta ca nu au ca acitate succesorala ersoanele ,i/ice care nu mai sunt *n &iata ! redecedate') recum si ersoanele -uridice care au *ncetat sa mai aiba ,iinta *n momentul deschiderii mostenirii. Desi redecedatul este e1clus de la mostenire *n cadrul mostenirii le.ale) descendentii sai &or utea &eni la succesiune *n conditiile re&a/ute de le.e entru re re/entarea succesorala. De e1em lu) co iii unui redecedat) la momentul mortii bunicului lor !tatal redecedatului') &or utea totusi &eni la noua mostenire deschisa) urc2nd *n locul ascendentului lor. Daca descendentii nu *nde linesc conditiile im use de le.e entru re re/entarea succesorala) ei nu &or a&ea dre turi asu ra artii din mostenirea lui de cuius !ce s5ar ,i cu&enit ersoanei redecedate) daca ea ar ,i e1istat la data deschiderii mostenirii') iar atrimoniul succesoral &a ,i cules de mostenitorii *n &iata. Co ilul conce ut *naintea deschiderii mostenirii) dar nascut mort du a aceasta) se considera ca nu a e1istat !si nu mai re/inta interes *n materie'. b'. Comorientii si codecedatii. (otri&it art. "#= alin. 2 C. ci&.) daca 3*n ca/ul mortii mai multor ersoane) nu se oate stabili ca una a su ra&ietuit alteia) acestea nu au ca acitatea de a se mosteni una e alta7. Aceste ersoane sunt cunoscute *n doctrina sub numele de 3comorienti7 si 3codecedati7. Comorientii sunt ersoane decedate *n aceeasi *m re-urare si *n conditii de natura a nu se utea stabili daca una a su ra&ietuit alteia. Codecedatii sunt ersoane decedate *n *m re-urari di,erite) de natura a nu se utea stabili care a su ra&ietuit celeilalte. Ast,el) s,era mai lar.a a codecedatilor cu rinde si cate.oria !mai restr2nsa' a comorientilor. Din cele de mai sus re/ulta ca deosebirea dintre comorienti si codecedati este dictata de *m re-urarile !locul' decesului) care ot ,i asemanatoare sau di,erite. Asemanarea dintre codecedati sau comorienti consta *n im osibilitatea determinarii ordinii *n care s5au rodus decesele ersoanelor res ecti&e si) deci) a determinarii &ocatiei succesorale. De retinut ca roblema codecedatilor !sau a comorientilor' re/inta im ortanta teoretica si ractica numai *n masura *n care e1ista &ocatie !chemare' succesorala reci roca% . (reci/am ca *n dre tul roman) roblema comorientilor era re/ol&ata di,erit. Ast,el) se re/uma ca ersoanele socotite mai uternice

du a se1 si &2rsta au su ra&ietuit si) deci) ,iind *n &iata la data deschiderii mostenirii) a&eau ca acitate succesorala. Ca e1ce tie) daca *ntre comorienti nu e1ista le.atura de s2n.e !de rudenie') se considera ca ei au murit deodata. Solutia ado tata de dre tul nostru) care a consacrat re/umtia mortii concomitente) este indiscutabil mai -usta) re/umtia su ra&ietuirii *n ,unctie de &2rsta si se1 ,iind criticata chiar si *n literatura -uridica a tarilor unde le.islatia *nca o mai re&ede. Concret) s5a ar.umentat ca) daca moartea se roduce cu oca/ia unei catastro,e aeriene sau ,ero&iare ori cu oca/ia rabusirii unei constructii din cau/a cutremurului de am2nt etc.) ce im ortanta mai re/inta re/istenta ,i/ica !*n ,unctie de &2rsta sau se1' a ersoanelor *n cau/a2A Re/ulta ca ersoanele care au decedat dar 3nu se oate stabili ca una a su ra&ietuit alteia7 !indi,erent ca sunt 3codecedati7 sau 3comorientii7' nu se &or utea mosteni deoarece) nesu ra&ietuind una alteia) niciuna nu dob2ndeste ca acitate succesorala !chiar daca au &ocatie succesorala reci roca':. Solutia de mai sus a ,ost cons,intita rin dis o/itiile art. "#= alin. 2 C. ci&.) care nu ,ace distinctie) sub acest as ect) *ntre comorienti si codecedati. 0n conclu/ie) codecedatii !comorientii' sunt4 < doua sau mai multe ersoane cu &ocatie succesorala reci roca4 2 (re/umtia mortii concomitente) *n acest ca/) este) de cele mai multe ori) cea mai echitabila6 : Calitatea de comorient se constata de instanta) e ba/a robelor administrate6 < decedate *n *m re-urari asemanatoare !comorienti' sau di,erite !codecedati'6 < *n im osibilitate de a se stabili ordinea deceselor. SUBIECTUL NR #. Bocatia !chemarea' la mostenire Dre tul la mostenire nu se anali/ea/a *n sensul unei a titudini .enerale a ersoanei) ci *n sensul dre tului concret asu ra unei mosteniri deschise. (e l2n.a ca acitatea succesorala) &ocatia !chemarea' la mostenire este cea de5a doua conditie o/iti&a e care trebuie sa o *nde lineasca o ersoana ,i/ica sau -uridica ori statul entru a cule.e mostenirea lasata de de,unct%. Cel care retinde mostenirea oate dob2ndi &ocatie succesorala ,ie *n &irtutea le.ii !daca nu a ,ost lasat testament ori daca a ,ost ,acut un testament) *nsa este ine,icace') ,ie *n &irtutea testamentului lasat de de,unct !art. "92 C. ci&.'. Le.ea con,era &ocatie la mostenire rudelor de,unctului) sotului su ra&ietuitor al de,unctului si statului2. Bocatia succesorala testamentara oate sa a artina) *n rinci iu) oricarei ersoane cu ca acitate succesorala) testamentul lasat de de,unct ,iind recunoscut de le.e) cu anumite limitari) ca temei al &ocatiei la mostenire. Bocatia la mostenire are un *nteles dublu4

< *n sens .eneral) desemnea/a &ocatia otentiala !e&entuala' a unor ersoane de a cule.e mostenirea lasata de o alta ersoana !*n acest sens) se &orbeste) de e1em lu) des re &ocatia succesorala le.ala a rudelor *n linie directa) ,ara limita *n .rad'% A nu se con,unda &ocatia !chemarea' la mostenire cu de&olutiunea mostenirii. De&olutiunea succesorala este determinarea ersoanelor chemate sa mosteneasca atrimoniul unei ersoane ,i/ice decedate. 2 Do&ada statutului ci&il al unei ersoane se ,ace) de re.ula) cu certi,icatul de stare ci&ila. Cu toate acestea) instanta oate *ncu&iinta si alte robe entru stabilirea ra ortului de rudenie) cu conditia ca aceste robe sa nu ,ie contrarii certi,icatului de stare ci&ila re/entat6 < *n sens concret !&ocatie concreta) utila') desemnea/a rin de&olutiunea succesorala < ca mi-loc de selectie < acele ersoane care &or cule.e e,ecti& mostenirea lasata de de,unct. E1istenta &ocatiei succesorale concrete resu une doua conditii4 < una o/iti&a4 &ocatia succesorala .enerala si < una ne.ati&a4 ersoana *n cau/a sa nu ,ie *nlaturata de la mostenire de un alt succesibil. De mentionat ca nici &ocatia succesorala .enerala si nici cea concreta nu se con,unda cu a titudinea .eneral abstracta a unei ersoane de a se bucura) *n continutul ca acitatii sale de ,olosinta) de dre tul de mostenire .arantat rin art. $9 din Constitutie. Dre tul de mostenire) ca o a titudine abstracta) 3de&ine otential rin intermediul &ocatiei succesorale .enerale si e,ecti& rin &ocatia concreta la mostenire7 !s.n.'%. SUBIECTUL NR 9 Nedemnitatea succesorala A. De,inire) caractere) natura -uridica. (entru ca o ersoana sa oata &eni la mostenire ! e l2n.a conditia &ocatiei succesorale') ea trebuie sa *nde lineasca si o conditie ne.ati&a) si anume sa nu ,ie nedemna de a mosteni !art. "#@5"9% C. ci&.'. Nedemnitatea !ne&rednicia' succesorala re re/inta decaderea mostenitorului) care s5a ,acut &ino&at de o ,a ta .ra&a ,ata de de,unct sau ,ata de memoria acestuia) din dre tul de a5l mosteni2. Literatura -uridica ,ace distinctie *ntre nedemnitatea si inca acitatea succesorala !*ntre cele doua institutii ale dre tului de mostenire e1ist2nd) e&ident) asemanari) care *nsa nu le ,ac identice':. (rinci alele deosebiri dintre nedemnitate si inca acitate succesorala se re,era la s,era de a licare) caracterul e,ectelor si sarcina robei6a se &edea Nedemnitatea succesorala este sanctiunea ci&ila% care se a lica nedemnului &ino&at de sa&2rsirea unei ,a te ,ata de cel care lasa mostenirea sau ,ata de memoria acestuia.

Sanctionarea nedemnului cu e1cluderea de la mostenire este o era le.ii sau a instantei de -udecata !si nu a &ointei celui care lasa mostenirea'. 0n conclu/ie) nedemnitatea succesorala se caracteri/ea/a rin urmatoarele4 a'. Nedemnitatea ri&este at2t mostenirea le.ala) c2t si le.atele cu care nedemnul a ,ost .rati,icat rin testament. b'. Nedemnitatea o erea/a de dre t sau oate ,i -udiciara !declarata de instanta -udecatoreasca'. c'. E,ectele nedemnitatii de dre t sau -udiciare ot ,i *nlaturate e1 res rin testament sau rin act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea. d'. Nedemnitatea se a lica si roduce e,ecte numai *n ri&inta autorului ,a tei) nu si ,ata de alte ersoane chemate la mostenirea de,unctului *n nume ro riu sau rin re re/entare. e'. Domeniul de a licare a sanctiunii nu oate ,i e1tins la alte mosteniri) nedemnul ,iind *nlaturat numai de la mostenirea ersoanei ,ata de care a sa&2rsit ,a tele !sub acest as ect nedemnitatea roduc2nd e,ecte relati&e'. ,'. Sanctiunea nedemnitatii este re&a/uta numai entru ,a te sa&2rsite cu &ino&atie) ast,el ca mostenitorul trebuie sa ,i actionat cu discernam2nt. +elurile nedemnitatii succesorale. Du a sursa sa) distin.em *ntre4 nedemnitatea de dre t si nedemnitatea -udiciara. a'. Nedemnitatea de dre t. (otri&it art. "#@ alin. % C. ci&.) este de dre t nedemna de a mosteni4 % 0n doctrina) nedemnitatea a ,ost cali,icata si ca edea sa ci&ila Ne raliem doctrinei ma-oritare otri&it careia nedemnitatea este o sanctiune ci&ila. 2 +iind &orba des re sa&2rsirea unei ,a te !si nu acte -uridice') se &or a lica re.ulile de la an.a-area ras underii ci&ile delictuale ! ri&ind discernam2ntul'. < ersoana condamnata enal entru sa&2rsirea unei in,ractiuni cu intentia de a5l ucide e cel care lasa mostenirea6 < ersoana condamnata enal entru sa&2rsirea) *nainte de deschiderea mostenirii) a unei in,ractiuni cu intentia de a5l ucide e un alt succesibil care) daca mostenirea ar ,i ,ost deschisa la data sa&2rsirii ,a tei) ar ,i *nlaturat sau ar ,i restr2ns &ocatia la mostenire a ,a tuitorului. 0n ca/ul *n care condamnarea entru ,a tele de mai sus este *m iedicata rin decesul autorului ,a tei) rin amnistie sau rin rescri tia ras underii enale) nedemnitatea o erea/a daca acele ,a te au ,ost constatate rintr5o hotar2re -udecatoreasca ci&ila

de,initi&a !art. "#@ alin. 2 C. ci&.'. Nedemnitatea de dre t oate ,i constatata oric2nd) la cererea oricarei ersoane interesate sau din o,iciu de catre instanta de -udecata ori de catre notarul ublic) e ba/a hotar2rii -udecatoresti din care re/ulta nedemnitatea. b'. Nedemnitatea -udiciara. (otri&it art. "#" alin. % C. ci&.) 3 oate ,i declarata nedemna de a mosteni74 < ersoana condamnata enal entru sa&2rsirea) cu intentie) *m otri&a celui care lasa mostenirea a unor ,a te .ra&e de &iolenta) ,i/ica sau morala) ori) du a ca/) a unor ,a te care au a&ut ca urmare moartea &ictimei6 < ersoana care) cu rea5credinta) a ascuns) a alterat) a distrus sau a ,alsi,icat testamentul de,unctului6 < ersoana care) rin dol sau &iolenta) l5a *m iedicat e cel care lasa mostenirea sa *ntocmeasca) sa modi,ice sau sa re&oce testamentul. Sub sanctiunea decaderii) orice succesibil oate cere instantei -udecatoresti sa declare nedemnitatea *n termen de un an de la data deschiderii mostenirii%. Daca hotar2rea de condamnare entru ,a tele re&a/ute la alin. % lit. a' se ronunta ulterior datei deschiderii mostenirii) terme % De reci/at ca introducerea actiunii constituie un act de acce tare tacita a mostenirii de catre succesibilul reclamant. Ea se oate ,ace si de comuna) orasul sau) du a ca/) munici iul *n a carui ra/a teritoriala se a,lau bunurile la data deschiderii mostenirii !art. "#" alin. 2 si 9 C. ci&.'. TERMEnul de un an se calculea/a de la data ram2nerii de,initi&e a hotar2rii de condamnare. Atunci c2nd condamnarea entru ,a tele .ra&e de &iolenta !ce au rodus moartea &ictimei' este *m iedicata rin decesul autorului ,a tei) rin amnistie sau rin rescri tia ras underii enale) nedemnitatea se oate declara daca acele ,a te au ,ost constatate rintr5o hotar2re -udecatoreasca ci&ila de,initi&a. 0n acest ca/) termenul de un an cur.e de la a aritia cau/ei de *m iedicare a condamnarii) daca aceasta a inter&enit du a deschiderea mostenirii. 0n celelalte ca/uri) termenul de un an cur.e de la data c2nd succesibilul a cunoscut moti&ul de nedemnitate) daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii !art. "#" alin. # C. ci&.'%. SUBIECTUL NR = E,ectele nedemnitatii. (rinci alul e,ect al nedemnitatii consta *n ,a tul ca) *n uterea le.ii) titlul de mostenitor al nedemnului este des,iintat retroacti&. Se considera ca) de dre t) nedemnul nu a a&ut niciodata dre tul la mostenirea de,unctului. 0n ,a t) nedemnul 3este *nlaturat at2t

de la mostenirea le.ala) c2t si de la cea testamentara7 !art. "98 alin. % C. ci&.'. E,ectele nedemnitatii re/inta articularitati) du a cum se roduc ,ata de nedemn) ,ata de urmasii sai sau ,ata de terti. a'. E,ectele nedemnitatii ,ata de nedemn. Nedemnul nu &a utea reclama artea sa de mostenire !nici macar re/er&a') *ntruc2t titlul sau de mostenitor este des,iintat de la data deschiderii succesiunii. (artea de mostenire la care ar ,i a&ut dre tul nedemnul se &a cu&eni) *n temeiul le.ii) celor cu care ar ,i &enit *m reuna sau e care re/enta sa i5ar ,i *nlaturat de la mostenire. Re/ulta ca *nlaturarea de la mostenire a nedemnului &a ,i ro,itabila entru comostenitorii le.ali sau entru mostenitorii le.ali subsec&enti. De aceasta situatie ot ro,ita si le.atarii sau donatarii) % (otri&it art. ": din Le.ea nr. =%;28%%) dis o/itiile re,eritoare la nedemnitatea de dre t sau -udiciara se a lica numai ,a telor sa&2rsite du a intrarea *n &i.oare a noului Cod ci&il. *n ca/ul *n care nedemnul era un mostenitor re/er&atar !a carui re/er&a utea determina reductiunea unor liberalitati e1cesi&e'. Daca nedemnul a intrat *n osesia bunurilor mostenirii *nainte de constatarea nedemnitatii) &a ,i obli.at sa le restituie ersoanelor *ndre tatite. Restituirea se ,ace) *n rinci iu) *n natura !iar daca aceasta nu mai este osibila) *ntruc2t bunul a ierit < din di,erite moti&e <) nedemnul &a ,i obli.at sa lateasca des a.ubiri'. (osesia e1ercitata de nedemn asu ra bunurilor mostenirii este considerata osesie de rea5credinta. Ast,el) nedemnul &a ,i obli.at sa restituie si ,ructele naturale) industriale sau ci&ile !iar daca restituirea *n natura nu este osibila) &a restitui &aloarea lor'. Nedemnul are dre tul sa i se *na oie/e sumele latite entru achitarea datoriilor mostenirii) recum si cheltuielile necesare si utile. Dre turile si obli.atiile nedemnului ,ata de mostenire) care se stinsesera rin con,u/iune) &or renaste *n urma e1cluderii nedemnului de la succesiune. b'. E,ectele nedemnitatii ,ata de descendentii nedemnului. Descendentii nedemnului ot &eni la mostenire *n nume ro riu) dar si entru a cule.e artea din mostenire ce i s5ar ,i cu&enit acestuia !ascendentului lor) s.n.') rin re re/entarea succesorala. In conditiile noului Cod ci&il) 3nedemnul) chiar a,lat *n &iata la data deschiderii mostenirii7 oate ,i re re/entat !art. "9= alin. % C. ci&.'2.

Cu alte cu&inte) ,iii si ,iicele nedemnului ot &eni la mostenirea de,unctului si rin re re/entarea tatalui lor nedemn. Ast,el) sanctiunea nedemnitatii nu roduce e,ecte si ,ata de ei !ne,iind &ino&ati de ,a ta arintelui lor'. De e1em lu) daca unicul ,iu al de,unctului este nedemn) co ilul sau &a utea cule.e *n nume ro riu mostenirea lasata de bunic) *ntruc2t) *n li sa de mostenitori de un .rad mai a ro iat) el este che De remarcat ca noul Cod ci&il a renuntat la conditia ca 3locul re re/entat sa ,ie util7) *n sensul ca cel re re/entat trebuia sa aiba chemare la mostenire) adica sa nu ,i ,ost *nlaturat ca nedemn) daca era *n &iata la data deschiderii succesiunii. CCEmat la mostenire ,ara a-utorul re re/entarii si cu *nlaturarea de la mostenire a altor rude ale de,unctului !din clase de mostenitori in,erioare'. Ast,el) *n .eneral) nedemnitatea tatalui nu roduce e,ecte asu ra co iilor lui. Daca de,unctul a a&ut doi co ii) dintre care numai unul este nedemn) co iii nedemnului &or utea mosteni de asemenea du a bunicul lor rin re re/entare !indi,erent daca tatal lor nedemn mai este sau nu *n &iata) la data deschiderii mostenirii') deoarece re re/entarea o erea/a chiar daca re re/entantul este nedemn ,ata de re re/entat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a ,ost de/mostenit de el !art. "9= alin. : C. ci&.'. Solutiile de mai sus) re,eritoare la e,ectele nedemnitatii ,ata de descendentii nedemnului) sunt &alabile si *n ri&inta co iilor ,ratilor sau ai surorilor de,unctului. De reci/at ca dis o/itiile art. "9# C. ci&.) *n materia re re/entarii succesorale) &i/ea/a toti re re/entantii 5mostenitorii le.ali 3de un .rad mai *nde artat7) nu numai descendentii nedemnului. Ast,el) sunt inclusi *n aceasta cate.orie si 3descendentii subsec&enti ai nedemnului7 ! e linie colaterala'. De e1em lu) strane otul de ,rate al nedemnului. c'. E,ectele nedemnitatii ,ata de terti. Este osibil ca nedemnul sa ,i *ncheiat acte -uridice cu terte ersoane re,eritoare la bunurile mostenirii !de e1em lu) a &2ndut un bun) a constituit o i oteca asu ra unui imobil etc.') *n erioada dintre deschiderea succesiunii si constatarea nedemnitatii sale. 0ntrebarea care se une este4 care &a ,i soarta acestor acteA 0ntruc2t nedemnitatea des,iintea/a titlul de mostenitor al nedemnului cu e,ect retroacti&) de la data deschiderii mostenirii) *n

rinci iu si actele subsec&ente *ncheiate de nedemn &or ,i des,iintate cu e,ect retroacti& !nemo dat Duod non habet si resoluto iure dantis) resol&itur ius acci ientis'. 0nseamna ca) *n rinci iu) nedemnitatea roduce e,ecte si ,ata de terti) solutie care se -usti,ica *n ca/ul tertilor de rea5 credinta) dar nu si *n ca/ul tertilor de buna5credinta) care au cre/ut *n &alabilitatea titlului de mostenitor al nedemnului. Ca e1ce tie) otri&it art. "98 alin. : C. ci&.) 3sunt &alabile7 si 3se mentin74 < actele de conser&are) recum si actele de administrare) *n masura *n care ro,ita mostenitorilor) *ncheiate *ntre nedemn si terti< actele de dis o/itie cu titlu oneros *ncheiate *ntre nedemn si tertii dob2nditori de buna5credinta. 0n ca/ul *n care actul -uridic este mentinut) nedemnul &a ,i obli.at sa lateasca des a.ubiri mostenitorilor ade&arati) ca osesor de rea5credinta) iar daca actul &a ,i des,iintat cu e,ect retroacti&) nedemnul &a utea ,i actionat de catre tert entru e&ictiune !art. %8%@) art. %=$@ C. ci&.) art. %9"# si urm. C. ci&.'. d'. 0nlaturarea e,ectelor nedemnitatii. E,ectele nedemnitatii de dre t sau -udiciare 3 ot ,i *nlaturate e1 res rin testament sau rintr5un act autentic notarial7 !se arat') de catre cel care lasa mostenirea. 0nlaturarea e,ectelor nedemnitatii se ,ace numai rin declaratie e1 resa. Li sa acesteia 3nu constituie *nlaturare a e,ectelor nedemnitatii le.atul lasat nedemnului du a sa&2rsirea ,a tei care atra.e nedemnitatea7 !art. "9% alin. % C. ci&.'. De reci/at ca e,ectele nedemnitatii 3nu ot ,i *nlaturate rin reabilitarea nedemnului) amnistie inter&enita du a condamnare) .ratiere sau rin rescri tia e1ecutarii ede sei enale7 !art. "9% alin. 2 C. ci&.'. D. In&ocarea nedemnitatii succesorale. Nedemnitatea succesorala oate ,i in&ocata de orice ersoana interesata) cum sunt4 comostenitorii le.ali) mostenitorii le.ali subsec&enti) le.atarii sau donatarii etc. Nedemnitatea oate ,i in&ocata si de creditorii acestor ersoane) e calea actiunii oblice) dre tul de a in&oca ne,iind e1clusi& ersonal !art. %#98 C. ci&.'. 0n doctrina si *n ractica -udecatoreasca s5a us roblema daca nedemnul oate in&oca ro ria sa nedemnitateA Ma-oritatea autorilor au o inat ca este admisibila in&ocarea nedemnitatii de catre nedemn) deoarece aceasta o erea/a de dre t) nedemnul re,erindu5se doar la ,a tul consumat al *nde artarii sale de la mostenire rin e,ectul le.ii%.

Nedemnitatea oate ,i in&ocata si constatata de instanta de -udecata numai du a deschiderea mostenirii si numai daca &ocatia succesorala le.ala a nedemnului este concreta) ne,iind *nlaturat de la mostenire rin re/enta unor mostenitori *n ran. re,erabil. Nedemnitatea oate ,i in&ocata *m otri&a nedemnului c2t tim acesta este *n &iata) iar daca < du a deschiderea succesiunii < a intrat *n sta 2nirea bunurilor succesiunii si a decedat *nainte de constatarea nedemnitatii) *m otri&a mostenitorilor sai le.ali sau testamentari care sta 2nesc aceste bunuri. Daca decesul nedemnului a a&ut loc *nainte de deschiderea mostenirii) nedemnitatea oate ,i in&ocata *m otri&a co iilor nedemnului) entru a5i *m iedica sa &ina la mostenire rin re re/entare.

SUBIECTUL NR @ (rinci iile .enerale ale de&olutiunii le.ale 0n temeiul le.ii) sunt chemati la mostenire4 rudele de,unctului) sotul su ra&ietuitor si) *n li sa acestora) comuna !orasul sau munici iul'. Cu a-utorul unor mi-loace tehnice !clasa de mostenitori si .radul de rudenie') s5au ,ormulat trei rinci ii *n ba/a carora se determina ersoanele cu &ocatie succesorala concreta. E eratiunea -uridica rin care se determina ersoanele care &or mosteni e,ecti& atrimoniul succesoral) recum si cotele din masa succesorala dob2ndite) oarta numele de de&olutiunea le.ala a mostenirii. A. (rinci iul chemarii la mostenire a rudelor *n ordinea claselor de mostenitori le.ali. Clasa de mostenitori este cate.oria de rude care) *n mod colecti&) e1clude de la mostenire o alta cate.orie de rude !sau este e1clusa de cea din urma'. Codul ci&il stabileste atru clase de mostenitori le.ali !art. "9$ alin. % C. ci&.'. < clasa I) clasa descendentilor *n linie directa) alcatuita din ,iii) ne otii) strane otii etc. ai de,unctului !,ara limita de .rad'< clasa a II5a !mi1ta') clasa ascendentilor ri&ile.iati ! arintii de,unctului' si a colateralilor ri&ile.iati !,ratii si surorile de,unctului si descendentii lor 2na la .radul al IB5lea inclusi&'6 < clasa a III5a) clasa ascendentilor ordinari !bunicii) strabunicii etc. ai de,unctului) ,ara limita de .rad'< clasa a IB5a) clasa colateralilor ordinari !unchii si matusile) &erii rimari si ,ratii;surorile bunicilor de,unctului'. Rudele sunt chemate la mostenire *n ordinea claselor. Ast,el4 < rudele din clasa I !chiar si o sin.ura ersoana' *nlatura de la mostenire rudele din clasele subsec&ente6

< rudele din clasa a II5a sunt chemate la mostenire numai daca nu e1ista rude din clasa I sau cele e1istente nu ot !din cau/a nedemnitatii' sau nu &or !*ntruc2t sunt renuntatori' sa &ina la mostenire6 < rudele din clasa a III5a sunt chemate la mostenire numai daca nu e1ista mostenitori din rimele doua clase sau cei e1istenti nu ot sau nu &or sa &ina< rudele din clasa a IB5a mostenesc numai *n absenta mostenitorilor din rimele trei clase%. De re.ula) o ruda ,ace arte dintr5o sin.ura clasa. Ca e1ce tie) este osibil ca o ersoana sa ,aca arte si din doua clase. De e1em lu) co ilul nascut din casatoria *ncheiata *ntre ne otul de,unctului si ne otul de ,rate al de,unctului !acesta ,ac2nd arte din rima clasa) ca strane ot al de,unctului) dar si din clasa a II5a) *n calitate de strane ot de ,rate') ca/ *n care mostenitorul oate o ta *n ,a&oarea uneia dintre cele doua calitati e care le are concomitent2. (otri&it art. "9$ alin. 2 C. ci&.) daca *n urma de/mostenirii rudele de,unctului din clasa cea mai a ro iata nu ot cule.e *ntrea.a mostenire) atunci artea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsec&enta care *nde linesc conditiile entru a mosteni. Sotul su ra&ietuitor al de,unctului) ne,iind ruda cu acesta) nu ,ace arte din nicio clasa) dar &ine *n concurs cu oricare dintre aces5 tea chemate la succesiune. Deci) sotul su ra&ietuitor nu *nlatura nicio clasa de mostenitori) dar nici nu este *nlaturat de la mostenire !indi,erent de clasa cu care &ine *n concurs'. B. (rinci iul ro1imitatii .radului de rudenie *ntre mostenitorii din aceeasi clasa. (otri&it art. "9$ alin. : C. ci&.) *n cadrul aceleiasi clase) de re.ula) rudele de .rad mai a ro iat *nlatura de la mostenire e cele mai *nde artate *n .rad ! ro1imior e1cludit remotiorem'. De e1em lu) % Benirea la mostenire concomitenta a rudelor din doua clase deosebite este osibila numai *n ca/ de e1heredare rin testament a mostenitorilor dintr5o clasa) care sunt si re/er&atari !de e1em lu) descendentii sau arintii de,unctului'6 2 0n aceeasi situatie este si sotul su ra&ietuitor dintr5o casatorie *ncheiata *ntre &eri rimari. co iii de,unctului e1clud de la mostenire e ne otii) strane otii acestuia) tot asa) ,ratii si surorile de,unctului e ne otii si strane otii de ,rate sau sora etc. Re/ulta ca) *n cadrul aceleiasi clase) &ocatia concreta la mostenire

de inde de .radul de rudenie. (rinci iul ro1imitatii .radului de rudenie are doua e1ce tii4 < *n cadrul clasei a II5a) arintii de,unctului !desi sunt rude de .radul I cu de,unctul' nu *nlatura de la mostenire e ,ratii si surorile de,unctului !rude de .radul II') ci &in *m reuna la succesiune< *n ca/ul re re/entarii succesorale%. C. (rinci iul e.alitatii *ntre rudele din aceeasi clasa si de acelasi .rad chemate la mostenire. Daca mostenitorii de,unctului ,ac arte din aceeasi clasa si au acelasi .rad de rudenie) ei &or *m arti mostenirea *n arti e.ale !art. "9$ alin. $ C. ci&.'. De e1em lu) daca la mostenire &in doi co ii ai de,unctului) ,iecare &a rimi o -umatate6 la ,el si daca &or ,i chemati doi ,rati etc. De la rinci iul e.alitatii) le.ea re&ede doua e1ce tii4 < *m arteala mostenirii e tul ini) *n ca/ul &enirii la mostenire rin re re/entare succesorala6 < *m arteala mostenirii e linii) *n ca/ul *n care sunt chemati doi sau mai multi colaterali ri&ile.iati4 ,rati ori surori ro&eniti din arinti di,eriti !adica ,rati buni) ,rati consan.&ini sau ,rati uterini cu de,unctul' sau descendentii ,ratilor ori surorilor de cate.orii di,erite !indi,erent daca &in la mostenire *n nume ro riu sau rin re re/entare'. 0n ra orturile dintre arinti) e de o arte) si ,rati;surori sau descendentii lor) e de alta arte) nu se a lica rinci iul e.alitatii) arintii cule.2nd o cota ,i1a indi,erent de numarul colateralilor ri&ile.iati cu care &in *n concurs.

SUBIECTUL NR " Re re/entarea succesorala (rin re re/entarea succesorala) un mostenitor le.al de un .rad mai *nde artat) numit re re/entant) urca *n &irtutea le.ii *n locul si .radul ascendentului sau numit re re/entat) entru a cule.e artea din mostenire ce i s5ar ,i cu&enit acestuia daca nu ar ,i ,ost nedemn ,ata de de,unct sau decedat la data deschiderii mostenirii !art. "9# C. ci&.'%. (rin e,ectele e care le roduce) re re/entarea *nlatura unele consecinte in-uste ale rinci iului ro1imitatii .radului de rudenie si ale rinci iului e.alitatii *ntre rudele de acelasi .rad. De e1em lu) la moartea lui A ram2n ca mostenitori ,iul sau B si doi ne oti D si E !care sunt co iii unui alt ,iu al de,unctului < C

<) redecedat'. 0n li sa acestei institutii) s5ar a lica rinci iul ro1imitatii *n .radul de rudenie) urm2nd ca mostenirea lasata de A sa ,ie culeasa numai de ,iul sau B !care) ,iind descendent de .radul I) *i *nlatura de la mostenire e D si E) descendenti de .radul al II5lea'. 0ntruc2t le.iuitorul a a reciat ca ast,el de e1cludere ar ,i nedrea ta) rin dero.are de la rinci iul ro1imitatii *n .rad si al e.alitatii *ntre rudele de acelasi .rad) s5a ermis ne otilor D si E sa urce *n locul si .radul arintelui lor redecedat !C') &enind ast,el la mostenire) *n concurs cu unchiul lor B. Ca noutate) Codul ci&il 28%% da osibilitatea re re/entarii ascendentului decedat) dar si a ascendentului nedemn ,ata de de,unct) decedat sau *n &iata !art. "9# C. ci&.'. De mentionat *nsa ca) *n ca/ de re re/entare) mostenirea nu se &a *m arti *n mod e.al *ntre succesori ! e ca ete') ci du a numarul descendentilor de .radul I ! e tul ini'6*n ca/ul concret de mai sus) ne otii de,unctului &or rimi arti e.ale din -umatatea mostenirii cu&enite tatalui lor. % Din aceasta de,initie re/ulta ca re re/entarea succesorala este deosebita de re re/entarea din dre tul comun !ce resu une re re/entarea &ointei altuia la *ncheierea de acte -uridice'. Desi Codul ci&il de la %@9$ a cali,icat institutia dre t 3o ,ictiune a le.ii7%) literatura -uridica contem orana a a reciat ca re re/entarea succesorala este 3un bene,iciu al le.ii7 de care se bucura anumite cate.orii de mostenitori le.ali2. Re re/entarea succesorala este admisa *n ri&inta descendentilor co iilor de,unctului si *n ri&inta descendentilor din ,rati si surori !art. "99 alin. % C. ci&.'. De mentionat ca re re/entarea constituie o e1ce tie de la rinci iile de&olutiunii le.ale si deci dis o/itiile care o re&ad sunt de stricta inter retare. 0n consecinta) nicio alta ersoana *n a,ara celor e1 res re&a/ute de le.e nu oate bene,icia de e,ectele re re/entarii succesorale !de e1em lu) arintii de,unctului sau sotul su ra&ietuitor'. Conditiile re re/entarii succesorale Descendentii co iilor de,unctului si descendentii din ,rati si surori ot bene,icia de re re/entarea succesorala numai daca sunt *nde linite doua conditii4 a'. Cel re re/entat sa ,ie nedemn sau decedat) la data deschiderii mostenirii. (otri&it art. "9# C. ci&.) re re/entarea o erea/a *n ca/ul re re/entatului 3nedemn ,ata de de,unct sau decedat la data deschiderii mostenirii7. Celor doua situatii de mai sus le sunt asimilate alte doua ca/uri. Ast,el) re re/entarea o erea/a chiar daca re re/entantul este nedemn

,ata de re re/entat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a ,ost de/mostenit de el !art. "9= alin. : C. ci&.'. (otri&it art. "9= alin. % C. ci&.) 3 oate ,i re re/entata ersoana li sita de ca acitatea de a mosteni) recum si nedemnul) chiar a,lat *n &iata la data deschiderii mostenirii7. % Re re/entarea 3,ictiune a le.ii7 a ,ost mult criticata *n doctrina) e considerentul ca le.iuitorul nu are ne&oie sa a ele/e la 3,ictiuni7 entru a crea dre turi *n ,a&oarea unor mostenitori. 3 Din dis o/itiile discutabile ale te1tului de mai sus) *ntele.em ca oate ,i re re/entata at2t o ersoana decedata) c2t si o ersoana *n &iata 3li sita de ca acitatea de a mosteni7 !nedemnul) renuntatorul sau de/mostenitul'. Conditia este *nde linita si daca cel care este re re/entat a decedat *n aceeasi *m re-urare cu cel care lasa mostenirea) deoarece sunt re/umati ca au murit *n acelasi moment !art. "#= alin. 2 C. ci&.'. 0n acest conte1t admitem ca si ersoana dis aruta oate ,i re re/entata) deoarece 2na la ronuntarea unei hotar2ri -udecatoresti declarati&e de moarte ramase de,initi&a este re/umata a ,i *n &iata !si oate a&ea calitatea de nedemn) renuntator sau de/mostenit'. (reci/am) de asemenea) ca re re/entarea nu oate o era er saltum si omisso medio) ast,el ca re re/entantul nu oate sa sara este un ascendent care este *n &iata entru a a-un.e la alt ascendent e care sa *l re re/inte) ci el trebuie sa urce din .rad *n .rad &acant 2na la .radul cel mai a ro iat de de,unct. b'. Re re/entantul sa *nde lineasca conditiile .enerale entru a mosteni. 0n temeiul art. "9= alin. 2 C. ci&.) deoarece re re/entantul urmea/a sa *l mosteneasca e de,unct) el trebuie sa *nde lineasca toate conditiile de a &eni la mostenirea le.ala a acestuia re&a/ute de art. "#= si urm. C. ci&.) re/entate *n continuare. < sa aiba ca acitate succesorala6 ast,el) re re/entantul trebuie sa e1iste *n momentul deschiderii mostenirii !s re deosebire de re re/entat) el nu oate sa ,ie comorient sau ersoana decedata *n acelasi tim cu de,unctul'6 < sa aiba &ocatie succesorala .enerala ro rie la mostenirea lasata de de,unct) ,iindca o ersoana care nu ar utea mosteni *n nume ro riu nu ar utea cule.e mostenirea nici rin re re/entare6 ast,el) descendentii din ,rati sau surori ot &eni la mostenire rin re re/entare numai 2na la .radul al IB5lea inclusi& !strane ot de ,rate < .radul al IB5lea'. 0n ca/ul ado tiei cu e,ecte de line) ado tatul si descendentii sai de&in ruda cu ado tatorul sau) dar si cu rudele acestuia) ast,el ca ot bene,icia de re re/entare ca si co iii din ,iliatia ,ireasca%. 0n schimb) *n ca/ul ado tiei cu e,ecte restr2nse) *ntruc2t ado tatul si descendentii sai de&in rude numai cu ado tatorul !nu si cu

rudele acestuia') *n rinci iu) ado tatul si descendentii sai nu ot bene,icia de re re/entare. Ca e1ce tie) *n situatia de mai sus) descendentii ado tatului ot &eni la mostenire rin re re/entare numai daca ado tatorul a ,ost de,unctul%. < sa nu ,ie nedemn ,ata de de,unct) sa nu ,i renuntat la mostenirea acestuia si sa nu ,i ,ost e1heredat !*n ca/ul mostenitorilor nere/er&atari'2. De reci/at ca re re/entantul trebuie sa *nde lineasca conditiile necesare entru a5l mosteni e1clusi& e de,unct !si nu e re re/entat'. De e1em lu) re re/entantul oate ,i nedemn ,ata de re re/entat) *ntruc2t nedemnitatea roduce e,ecte numai *n ra ort cu ersoana ,ata de care s5a sa&2rsit ,a ta !de asemenea) el oate sa renunte la mostenirea acestuia sau sa ,ie e1heredat'. Modul *n care o erea/a re re/entarea Daca sunt *nde linite conditiile de mai sus) re re/entarea este admisa4 *n toate ca/urile) la in,init) o er2nd de dre t. Re re/entarea o erea/a 3*n toate ca/urile7$. Ast,el) *n clasa I !a descendentilor') ne otii !rude cu de,unctul de .radul al II5lea' &or &eni la mostenire rin re re/entare at2t *n ca/ul *n care ar e1ista si ,ii ai de,unctului !descendenti de .radul I') c2t si *n ca/ul *n care ar &eni la mostenire numai ne oti ai de,unctului. Tot ast,el) *n clasa a II5a !a ascendentilor si colateralilor ri&ile.iati' ne otii de ,rate si sora !rude cu de,unctul) de .radul III' &or &eni la mostenire rin re re/entare) at2t *n ca/ul *n care ar &eni si ,ratii sau surorile de,unctului) c2t si *n ca/ul *n care la mostenire ar &eni numai ne oti de ,rate sau sora. Daca rudele sunt de .rad e.al) *m artirea mostenirii se &a ,ace e tul ini) 3cu res ectarea rinci iului e.alitatii *ntre mostenitorii de .rad cel mai a ro iat cu de,unctul7%) iar nu e ca ete) *n arti e.ale) *n ra ort cu numarul descendentilor care &in e,ecti& la mostenire. De e1em lu) daca cei doi co ii ai de,unctului sunt decedati la data deschiderii mostenirii si unul a lasat un co il) iar al doilea trei co ii) mostenirea se &a *m arti *ntre ne otii de,unctului nu *n arti e.ale) ci *n doua arti) rima -umatate re&enind unui ne ot) iar cealalta -umatate ,iind *m artita *ntre ceilalti trei ne oti. Re re/entarea este admisa la in,init !nemar.init') *n sensul ca de ea &or bene,icia nu numai descendentii de .radul al doilea s re a re re/enta e descendentii de .radul I) ci si descendentii de .radul

al III5lea s re a re re/enta e descendentii de .radul al II5lea) recum si cei de .radul al IB5lea e cei de .radul al III5lea etc. Ca e1ce tie) *n ca/ul descendentilor din ,rati sau surori) re re/entarea nu oate o era nemar.init) ci numai 2na la .radul al IB5lea !*ntruc2t mostenirea *n linie colaterala este admisa numai 2na la .radul al IB5lea'. Re re/entarea o erea/a de dre t ! entru ca *m arteala sa se ,aca e tul ini') &ointa descendentilor ut2nd in,luenta ast,el re.ulile re re/entarii numai rin renuntare la mostenire) nu si rin acce tarea ei cu e,ecte artiale sau sub conditie !de e1em lu) *m arteala sa se ,aca *n alte cote dec2t cele stabilite de le.e'. 0n consecinta) re.ulile re re/entarii succesorale nu ot ,i modi,icate rin &ointa de,unctului2. E,ectele re re/entarii succesorale Ca e,ect rinci al al re re/entarii succesorale) descendentul < re re/entant urca 3*n dre turile ascendentului sau7 < re re/entat) 0n literatura de s ecialitate s5a sustinut ca de,unctul ar utea) 3*n limitele cotitatii dis onibile si ,ara a aduce atin.ere re/er&ei) sa *nlature re re/entarea le.ala sau sa o admita *n alte ca/uri dec2t cele re&a/ute de le.e76 cule.2nd mostenirea ce i s5ar ,i cu&enit acestuia) daca 3nu ar ,i ,ost nedemn ,ata de de,unct sau decedat7 !art. "9# C. ci&.'. (otri&it noului Cod ci&il) re re/entarea succesorala roduce e,ecte .enerale si articulare. A. E,ectul .eneral. Con,orm art. "9@ alin. % C. ci&.) 3*n ca/urile *n care o erea/a re re/entarea succesorala) mostenirea se *m arte e tul ina7. Ast,el) re re/entantii) indi,erent de numarul lor) &or lua artea din mostenire ce s5ar ,i cu&enit ascendentului re re/entat daca ar ,i ,ost *n &iata la deschiderea mostenirii%. De e1em lu) daca de,unctul a a&ut doi co ii redecedati) dintre care unul a lasat un co il) iar celalalt doi co ii) acesti ne oti ai de,unctului &or mosteni nu *n arti e.ale) ci rimul &a lua %;2 din mostenire) iar ceilalti doi c2te %;$ ,iecare. 0n consecinta) *n ca/ul re re/entarii a doua sau mai multor ersoane decedate sau nedemne) la data deschiderii mostenirii) re re/entantii lor &or *m arti mostenirea e tul ini !si nu e 3ca ete7'. (otri&it art. "9@ alin. 2 C. ci&.) rin tul ina se *ntele.e4 *nauntrul clasei *nt2i) descendentul de .radul *nt2i care cule.e mostenirea sau este re re/entat la mostenire6 < *nauntrul clasei a doua) colateralul ri&ile.iat de .radul al

doilea care cule.e mostenirea sau este re re/entat la mostenire. Daca aceeasi tul ina a 3 rodus mai multe ramuri) *n cadrul ,ie5 carei ramuri subdi&i/area se ,ace tot e tul ina) artea cu&enita descendentilor de acelasi .rad din aceeasi ramura *m artindu5se *ntre ei *n mod e.al7 !art. "9@ alin. : C. ci&.'. De e1em lu) daca *n ca/ul de mai sus unul dintre ne oti ar ,i decedat si el la data deschiderii mostenirii) las2nd doi co ii !strane oti ai de,unctului') acestia &or &eni la mostenire tot e tul ini !subtul ini') adica ar rimi artea cu&enita ascendentului lor. Mentionam ca) odata cu dre turile e care le dob2ndesc rin re re/entare) mostenitorii ras und si de asi&ul succesiunii !a&2nd) *n consecinta) si obli.atii *n ,unctie de &ocatia succesorala a ,iecaruia'. % Re re/entantii nu ot retinde mai mult) dar nici sa ,ie obli.ati sa ia mai utin !cu e1ce tia dis o/itiilor testamentare contrare'. B. E,ectul articular al re re/entarii succesorale. (otri&it art. "9" alin. % C. ci&.) co iii nedemnului conce uti *nainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a ,ost e1clus sunt obli.ati sa ra orte/e) la mostenirea lasata de nedemn) bunurile e care le5au mostenit rin re re/entarea nedemnului) daca &in la mostenirea lui *n concurs cu alti co ii ai sai) conce uti du a deschiderea mostenirii de la care a ,ost *nlaturat nedemnul. De reci/at ca ra ortul bunurilor mostenite rin re re/entarea nedemnului se ,ace numai *n ca/ul si *n masura *n care &aloarea acestora a de asit &aloarea asi&ului succesoral e care re re/entantul a trebuit sa *l su orte ca urmare a re re/entarii !art. "9" alin. 2 C. ci&.'. Ra ortul bunurilor mostenite rin re re/entarea nedemnului este su us re.lementarilor cu rinse *n sectiunea dedicata 3ra ortului donatiilor7 !art. %%$95%%#$ C. ci&.'. C. (articularitati ale mostenirii imobilelor rin re re/entare *n conditiile Le.ii nr. %@;%""% si Le.ii nr. %8;288%. (otri&it art. @ alin. 2 din Le.ea nr. %@;%""%) re ublicata) daca ro rietarul terenului reconstituit nu mai este *n &iata) 3de re&ederile le.ii bene,icia/a !F' mostenitorii acestora7. (otri&it art. %: alin. % din C.G. nr. @"8;288# entru a robarea Re.ulamentului ri&ind rocedura de constituire) atributiile si ,unctionarea comisiilor entru stabilirea dre tului de ro rietate ri&ata asu ra terenurilor) a modelului si modului de atribuire a titlurilor de ro rietate) recum si unerea *n osesie a ro rietarilor) 3stabilirea dre tului de ro rietate !F' entru coo eratorii decedati se ,ace e numele mostenitorilor7) iar art. %: alin. 2 lit. a' si b'

re&ede ca descendentii co iilor ,ostului ro rietar decedat) recum si cei din ,rati si surori ot &eni la mostenire *n locul arintilor lor decedati anterior autorului succesiunii) deci rin re re/entare. Din te1tul de le.e mentionat re/ulta ca re re/entarea nu este admisa *n ca/ul *n care re re/entantul a decedat 3nu anterior) ci ulterior ,ostului ro rietar al terenului) *nsa decesul a a&ut loc *naintea a aritiei Le.ii nr. %@;%""%7%. Re re/entarea se admite *nsa nu numai *n ca/ul redecesului celui re re/entat) dar si *n ca/ul *n care re re/entatul este comorient sau decedat *n acelasi tim cu autorul succesiunii. Daca *nsa moartea co ilului sau) du a ca/) a ,ratelui;surorii ,ostului ro rietar a inter&enit ulterior decesului autorului !nu 3anterior7') acesta &a mosteni) deoarece a ,ost *n &iata la data deschiderii succesiunii !urm2nd ca) a oi) cota mostenita sa ,ie transmisa ro riilor sai mostenitori. SUBIECTUL %8Re.uli a licabile claselor de mostenitori le.ali Rudele de,unctului cu &ocatie le.ala .enerala !*n linie drea ta la in,init si colaterale 2na la .radul al IB5lea inclusi&' sunt or.ani/ate e atru clase de mostenitori le.ali distincte) nu numai rin a ro ierea ,ata de de,unct) dar si rin articularitatile lor. Clasa I de mostenitori le.ali !descendentii de,unctului' (rin descendenti se *ntele. 3co iii de,unctului si urmasii lor *n linie drea ta la nes,2rsit7) ,ara deosebire de se1 si indi,erent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii di,erite !art. "=# alin. % C. ci&.'. Co iii de,unctului si urmasii acestora din a,ara casatoriei ,ac de asemenea arte din clasa I de mostenitori le.ali) cu conditia ca ,iliatia sa ,ie stabilita otri&it le.ii2. Din clasa I mai ,ac arte si co iii ado tati. (rin ado tie) ado tatul si descendentii sai dob2ndesc aceleasi dre turi e care le are % Este ca/ul unei mosteniri rin retransmitere) solutionata 3*n conditiile le.ii ci&ile76A co ilul din casatorie. Du a e,ectele roduse) ado tia oate ,i4 cu e,ecte de line sau cu e,ecte restr2nse. (otri&it art. $#% si urm. C. ci&.) ado tia este asimilata *n totalitate rudeniei ,iresti si deci) *n actuala re.lementare) ado tia nu mai oate ,i dec2t cu e,ecte de line. Ado tia cu e,ecte restr2nse ram2ne *nsa *n actualitate !cel utin *n materia dre tului de mostenire') *ntruc2t

actele -uridice *ncheiate *n re.imul -uridic anterior ram2n &alabile !tem us re.it actum'%. 0n ,unctie de ,elul ado tiei !cu e,ecte de line sau restr2nse') &or ,i di,erentiate si dre turile la mostenire. a' Daca mostenirea este lasata de ado tator) ado tatul si descendentii sai ot &eni la mostenire) indi,erent de ,elul ado tiei. Daca cel care lasa mostenirea nu este ado tatorul) ci o alta ruda a acestuia) ado tatul &a a&ea &ocatie succesorala la mostenirea res ecti&a numai daca ado tia a ,ost ,acuta cu e,ecte de line !deoarece numai *n aceasta situatie ado tatul de&ine ruda at2t cu ado tatorul sau) c2t si cu rudele acestuia din urma < art. $#% C. ci&.'. b' Daca ersoana care lasa mostenirea a ,ost o ruda ,ireasca a ado tatului) acesta din urma4 nu oate &eni la mostenire) daca ado tia sa a ,ost *ncheiata cu e,ecte de line !deoarece le.aturile ado tatului cu rudele ,iresti *ncetea/a *n acest ca/'< oate &eni la mostenire *n ca/ul ado tiei cu e,ecte restr2nse) *ntruc2t ado tatul astrea/a le.aturile de rudenie cu ,amilia ,ireasca) ast,el ca el si descendentii lui &or a&ea &ocatie succesorala ,ata de ascendentii lor ,iresti. De mentionat ca) *n toate ca/urile) ado tia este &alabila si &a roduce e,ecte -uridice numai daca a ,ost ,acuta *n sco ul si cu ,inalitatea re&a/uta de le.e2. Daca ado tia s5a ,acut cu sco ul e1clusi& de a crea ado tatului &ocatie succesorala la mostenirea ado tatorului) ado tia este lo&ita de nulitate6 A. Dre tul la mostenire al descendentilor. (otri&it art. "=# alin. 2 C. ci&.) 3descendentii de,unctului *nlatura mostenitorii din celelalte clase7. Daca &in sin.uri la succesiune) descendentii au dre tul la *ntrea.a mostenire. 0n acest ca/) daca sunt chemati doi sau mai multi descendenti de .radul I !co iii de,unctului sau alti descendenti de .rade e.ale') ,iecare &a mosteni *n mod e.al) *n ,unctie de numarul lor ! e ca ete'. Daca descendentii de .radul al II5lea si urmatoarele &in la mostenire rin re re/entare) *m arteala se &a ,ace e tul ini si subtul ini) rinci iul e.alitatii a lic2ndu5se numai *ntre ramurile din aceeasi tul ina !art. "=# alin. $ C. ci&.'. 0n ca/ul *n care la mostenire &ine si sotul su ra&ietuitor al de,unctului) descendentii) indi,erent de numarul lor) &or cule.e :;$ din mostenire) restul de %;$ cu&enindu5se sotului su ra&ietuitor !art. "=# alin. : C. ci&.'. B. Caracterele -uridice ale dre turilor descendentilor.

Din dis o/itiile Codului ci&il re/ulta ca dre turile succesorale ale descendentilor au urmatoarele caractere -uridice4 < descendentii ot &eni la mostenire *n nume ro riu sau rin re re/entare !art. "9# C. ci&.'6 < descendentii sunt mostenitori re/er&atari) adica ei bene,icia/a) *n uterea le.ii) de o arte din mostenire) denumita re/er&a) cu ri&ire la care) sub sanctiunea reductiunii) autorul nu oate dis une rin liberalitati inter &i&os sau mortis causa !art. %8@= C. ci&.'6 < descendentii sunt mostenitori se/inari6ei au 3sta 2nirea de ,a t asu ra atrimoniului succesoral7) chiar *nainte de eliberarea certi,icatului de mostenitor si ,ara &reo ,ormalitate6 e l2n.a sta 2nirea de ,a t a atrimoniului succesoral) se/ina con,era mostenitorilor sesi/ari si dre tul de a administra atrimoniul succesoral si de a e1ercita dre turile si actiunile de,unctului !art. %%2#5%%29 C. ci&.'%6 % (otri&it art. %%2= C. ci&.) mostenitorii le.ali nesesi/ari dob2ndesc se/ina numai rin eliberarea certi,icatului de mostenitor) dar cu e,ect retroacti& din /iua < descendentii sunt obli.ati sa ra orte/e donatiile) adica sunt tinuti sa readuca la masa succesorala bunurile e care le5au rimit cu titlu de donatie% de la cel care lasa mostenirea !art. %%$9 alin. % C. ci&.'. H 2. Clasa a II5a de mostenitori le.ali !ascendentii ri&ile.iati si colateralii ri&ile.iati' Daca de,unctul nu are descendenti sau cei e1istenti 3nu *nde linesc conditiile necesare entru a mosteni7 sau nu &or sa &ina la mostenire) le.ea cheama la succesiune rudele care ,ac arte din clasa a II5a de mostenitori le.ali !art. "=9 alin. % C. ci&.'. Clasa a II5a de mostenitori le.ali este clasa mi1ta) a ascendentilor ri&ile.iati sia colateralilor ri&ile.iati !ei se numesc ri&ile.iati deoarece *nlatura de la mostenire e ceilalti ascendenti si colaterali) denumiti ordinari) care ,ac arte din clase de mostenitori subsec&ente'. Clasa a II5a este mi1ta) *ntruc2t cu rinde doua cate.orii de rude) ceea ce determina ca studierea roblemelor le.ate de ascendentii ri&ile.iati sa se ,aca se arat de cele ri&ind colateralii ri&ile.iati. A. Ascendentii ri&ile.iati.

Ascendentii ri&ile.iati sunt arintii de,unctului !tatal si mama' din casatorie) din a,ara casatoriei si din ado tie. Dre turile succesorale ale arintilor din casatorie si din a,ara casatoriei sunt re&a/ute e1 res de art. "=9 si urm. C. ci&. a'. +iliatia ,ata de mama si ,ata de tata. (otri&it art. $8@ C. ci&.) ,iliatia ,ata de mama re/ulta din ,a tul nasterii. Ea se oate stabili si rin recunoastere sau rin hotar2re -udecatoreasca.

+iliatia ,ata de tatal din casatorie se stabileste rin e,ectul re/umtiei de aternitate. +iliatia ,ata de tatal din a,ara casatoriei se stabileste rin recunoastere sau rin hotar2re -udecatoreasca !art. $8@ alin. : C. ci&.'. (aternitatea se re/uma daca se do&edeste ca retinsul tata a con deschiderii mostenirii. (2na la intrarea *n sta 2nirea de ,a t a mostenirii) mostenitorul le.al nese/inar nu oate ,i urmarit *n calitate de mostenitor. 0n doctrina s5a a reciat ca) daca stabilirea ,iliatiei ! rin recunoastere' din a,ara casatoriei s5a ,acut *n sco ul e1clusi& !si do&edit' de a crea tatalui din a,ara casatoriei &ocatie succesorala la mostenirea co ilului) recunoasterea este lo&ita de nulitate2. b'. Bocatia succesorala a arintilor ,iresti *n ca/ul ado tiei. 0n ca/ul ado tiei cu e,ecte de line) arintii ,iresti ai celui ado tat ierd orice &ocatie succesorala la mostenirea co ilului ado tat) *ntruc2t ra orturile de rudenie dintre ei *ncetea/a. 0n ca/ul *n care unul dintre soti ado ta cu e,ecte de line co ilul ,iresc al celuilalt sot) le.aturile de rudenie dintre co il si arintele sau ,iresc !care este sotul ado tatorului cu e,ecte de line' se mentin si) *n consecinta) acesta din urma astrea/a &ocatia succesorala la mostenirea co ilului. Daca *nsa ado tia este cu e,ecte restr2nse) &ocatia succesorala a ambilor arinti ,iresti se mentine) indi,erent daca ado tatorul este sau nu sotul unuia dintre arintii ,iresti. c'. Bocatia succesorala a ado tatorului. 0n ca/ul ado tiei cu e,ecte de line) situatie *n care ado tatul de&ine ruda cu ado tatorul si rudele acestuia) &ocatia succesorala a celui din urma nu este usa la *ndoiala:. 0n ceea ce ri&este ado tia cu e,ecte restr2nse) s5ar utea une *ntrebarea4 are ado tatorul &ocatie succesorala la mostenirea lasata de ado tat ! e moti& ca ra orturile ado tatului cu ,amilia ,ireasca nu *ncetea/a) iar ado tia consimtita de ado tator se ,ace e1clusi& *n interesul celui ado tat) si nu in&ers'A A reciem ca ado tatorul are &ocatie succesorala la mostenirea lasata de ado tat si *n ca/ul ado tiei cu e,ecte restr2nse) deoarece *n (re/umtia de aternitate este *nlaturata daca retinsul tata do&edeste ca este e1clus ca el sa *l ,i conce ut e co il !art. $29 alin. 2 C. ci&.'. : Daca ado tia a ,ost ,acuta numai de unul dintre soti) celalalt sot nu &a a&ea

calitatea de ado tator) indi,erent de ,elul ado tiei. IN ri&inta ra orturilor de rudenie dintre ado tator si ado tat nu e1ista deosebire *ntre ,elurile ado tiei. d'. Caracterele -uridice ale dre tului la mostenire al ascendentilor ri&ile.iati. Din dis o/itiile Codului ci&il re/ulta urmatoarele caractere -uridice4 < ascendentii ri&ile.iati ot &eni la mostenire numai *n nume ro riu) nu si rin re re/entare6 < ascendentii ri&ile.iati sunt mostenitori re/er&atari6 < ascendentii ri&ile.iati sunt mostenitori se/inari. e'. 0m arteala mostenirii *ntre ascendentii ri&ile.iati !si *ntre acestia si colateralii ri&ile.iati'. 0ntinderea dre turilor succesorale ale ascendentilor ri&ile.iati di,era du a cum ascendentii ri&ile.iati &in sin.uri la mostenire sau *n concurs cu colateralii ri&ile.iati. Daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii ri&ile.iati ai de,unctului !tatal si mama acestuia') mostenirea se *m arte *ntotdeauna *n mod e.al) *n ,unctie de numarul acestora !art. "@8 C. ci&.'. (reci/am ca) *n ca/ul ado tiei cu e,ecte restr2nse) ado tatorul &ine la mostenire alaturi de arintii ,iresti !care sunt *n &iata la data deschiderii mostenirii'. Deci mostenirea se &a *m arti *n doua) trei sau atru arti. (otri&it art. "=@ C. ci&.) daca ascendentii ri&ile.iati &in la mostenire *n concurs cu colateralii ri&ile.iati) *ntinderea dre turilor ascendentilor se stabileste ast,el4 < c2nd e1ista un sin.ur arinte) el &a rimi %;$ din mostenire) restul de :;$ re&enind colateralilor ri&ile.iati< c2nd traiesc ambii arinti) &or cule.e %;2 din mostenire !c2te %;$ ,iecare') cealalta -umatate re&enind colateralilor ri&ile.iati !art. "=@ lit. a C. ci&.'6 < c2nd la mostenire &in arintii ,iresti alaturi de ado tator !*n ca/ul ado tiei cu e,ecte restr2nse') ei *m reuna &or cule.e tot %;2 din mostenire) e care o &or *m arti *n mod e.al) iar restul de %;2 &a ,i culeasa de colateralii ri&ile.iati. Daca alaturi de clasa a II5a de mostenitori este chemat si sotul su ra&ietuitor al de,unctului) cota ce i se cu&ine acestuia este de %;: sau %;2 !du a ca/'. B. Colateralii ri&ile.iati. Colateralii ri&ile.iati sunt ,ratii si surorile de,unctului si descendentii acestora 2na la .radul al IB5lea inclusi& !ne oti si strane oti de ,rate;sora'. +ratii si surorile de,unctului si descendentii acestora ot ,i din casatorie !aceeasi casatorie sau casatorii di,erite') din a,ara casatoriei sau din ado tia cu e,ecte de line.

De reci/at ca) *n ca/ul ado tiei cu e,ecte restr2nse) ado tatul si descendentii lui nu de&in ruda cu rudele ado tatorului si) rin urmare) nici cu descendentii sai. De e1em lu) daca sotii au doi co ii si ado ta cu e,ecte restr2nse un al treilea co il) acesta din urma nu de&ine ,rate cu co iii din ,iliatia ,ireasca) ast,el ca) *n ca/ul *n care unul dintre co iii ,iresti moare) mostenirea &a ,i culeasa numai de ,ratele sau din ,iliatia ,ireasca%. Daca ado tatul ar muri mai *nt2i) niciunul dintre co iii din ,iliatia ,ireasca a ado tatorilor nu &a a&ea &ocatie *n calitate de ,rate;sora la mostenirea ado tatului. a'. 0m arteala mostenirii *ntre colateralii ri&ile.iati. 0n acest ca/) situatia este di,erita du a cum rudele colaterale din clasa a II5a &in la mostenire 3sin.ure7 sau *n concurs cu ascendentii ri&ile.iati. Ast,el4 < c2nd &in sin.uri) colateralii ri&ile.iati cule. *ntrea.a mostenire6 < daca &in *n concurs cu ascendentii ri&ile.iati) colateralii ri&ile.iati &or rimi :;$ din mostenire *n concurs cu un sin.ur arinte sau %;2 *n concurs cu doi !sau mai multi' arinti ai de,unctului6 < c2nd la mostenire &ine si sotul su ra&ietuitor al de,unctului) cota5 arte cu&enita acestuia &a ,i de,alcata mai *nt2i. Mostenirea ce se cu&ine colateralilor ri&ile.iati se *m arte 3*n mod e.al7 *ntre ,ratii si surorile de,unctului !3 e ca ete7 < art. "@% alin. % C. ci&.'. Asemanator se *m arte mostenirea si *ntre descendentii din ,rati si surori) c2nd &in la mostenire *n nume ro riu. Daca *nsa descendentii din ,rati si surori &in la mostenire rin re re/entare) chiar daca sunt de .rad e.al) *m arteala se ,ace e tul ini si subtul ini b'. 0m arteala e linii. 0n ca/ul *n care 3colateralii ri&ile.iati sunt rude cu de,unctul e linii colaterale di,erite) mostenirea sau artea din mostenire ce li se cu&ine se *m arte) *n mod e.al) *ntre linia materna si cea aterna7 !art. "@% alin. : C. ci&.'. Din dis o/itiile de mai sus) re/ulta ca *n ca/ul *n care ,ratii si surorile de,unctului nu sunt din aceiasi arinti !ci din arinti di,eriti') *m arteala mostenirii se ,ace e linii) cotele ,ratilor si surorilor ,iind di,erite. 0m arteala e linii constituie o e1ce tie de la rinci iul otri&it caruia) *n cadrul aceleiasi clase) rudele de .rad e.al mostenesc *n arti e.ale. (reci/am ca) atunci c2nd ,ratii si surorile de,unctului sunt din arinti di,eriti) ei se *m art *n trei cate.orii4

< ,rati buni ! rimari') adica ,rati cu de,unctul si du a tata si du a mama) indi,erent daca sunt din casatorie sau din a,ara casatoriei% sau din ado tia cu e,ecte de line ,acuta de ambii soti< ,rati consan.&ini !cons2n.eni') adica ,rati cu de,unctul numai du a tata) indi,erent daca sunt din casatorii deosebite) din a,ara casatoriei sau din ado tia cu e,ecte de line ,acuta numai de tata< ,rati uterini) adica ,rati cu de,unctul numai du a mama) indi,erent daca ro&in din casatorii di,erite) din a,ara casatoriei sau din ado tia cu e,ecte de line !,acuta numai de mama'. Ca re.ula) atunci c2nd la mostenire &in ,rati sau surori ce ,ac arte dintr5o sin.ura cate.orie !sau din aceeasi casatorie') dre turile lor succesorale &or ,i e.ale. Daca la mostenirea de,unctului &in ,rati din casatorii di,erite) mostenirea se &a *m arti e linii si) dre t consecinta) ,ratii buni &or lua o arte mai mare dec2t ,ratii consan.&ini sau uterini !art. "@% alin. $ C. ci&.'. % 0n ca/ul *n care arintii unui co il din a,ara casatoriei se casatoresc) iar din casatorie re/ulta alti doi co ii) toti trei co iii sunt ,rati buni) ast,el ca) daca unul moare) *m arteala mostenirii se &a ,ace *n mod e.al6a se &edea +r. DeaI) o . cit.) (otri&it art. "@% C. ci&.) *m arteala e linii se ,ace *n ,elul urmator4 mostenirea lasata de ,ratele decedat se *m arte *n doua linii) linia aterna si linia materna. +ratii buni &in la mostenire *n ambele linii) cei consan.&ini numai *n linia aterna) iar cei uterini numai *n linia materna%. De reci/at ca art. "@% alin. : C. ci&. &i/ea/a) at2t i ote/a *n care colateralii ri&ile.iati &in *n concurs cu ascendentii ri&ile.iati) dar si e aceea c2nd mostenirea se *m arte numai *ntre colaterali ri&ile.iati !si acestia sunt 3 e linii colaterale di,erite7'. Re.ula *m artelii e linii se a lica si *n situatia *n care descendentii din ,rati si surori &in la mostenire rin re re/entare sau rin &alori,icarea unui dre t succesoral ro riu2. c'. Caracterele -uridice ale dre tului la mostenire al colateralilor ri&ile.iati. Din dis o/itiile Codului ci&il re/ulta urmatoarele caractere -uridice4 < colateralii ri&ile.iati ot &eni la mostenire numai *n nume ro riu6 *n schimb) descendentii lor ot &eni la mostenire si rin re re/entare6 < colateralii ri&ile.iati nu sunt mostenitori re/er&atari6 < colateralii ri&ile.iati nu sunt se/inari6 < colateralii ri&ile.iati nu sunt obli.ati la ra ortul donatiilor. Clasa a III5a de mostenitori le.ali !ascendentii ordinari' 0n situatia *n care de,unctul nu are mostenitori din rimele doua clase sau cei e1istenti nu ot !din cau/a nedemnitatii sau din cau/a e1heredarii' sau nu &or sa &ina la mostenire !renunt2nd la

ea') le.ea cheama la mostenire ascendentii ordinari) adica 3rudele *n linie drea ta ascendenta ale de,unctului7 de .radul doi) trei s.a. !altii dec2t arintii < art. "@2 alin. % C. ci&.'. Ascendentii ordinari sunt bunicii) strabunicii etc. !,ara limita *n .rad'. Ascendentii ordinari ot ,i din casatorie sau) *n ca/ul ado tiei cu e,ecte de line) din rudenia ci&ila re/ultat al ado tiei. Daca *nsa cel care lasa mostenirea a ,ost ado tat cu e,ecte restr2nse) ascendentii ordinari se &or recruta dintre rudele sale ,iresti. a'. 0m arteala mostenirii *ntre ascendentii ordinari. (otri&it art. "@2 alin. : C. ci&.) bunicii) strabunicii etc. sunt chemati la mostenire *n ordinea .radelor de rudenie !*n ba/a rinci iului ro1imitatii .radului de rudenie') ast,el ca bunicii !rude de .radul al II5lea' *nlatura de la mostenire e strabunici !rude de .radul al III5lea' etc. 0ntre ascendentii ordinari de .rad e.al chemati la mostenire se a lica rinci iul e.alitatii !art. "@2 alin. # C. ci&.'. Daca) alaturi de ascendentii ordinari) la mostenire este chemat si sotul su ra&ietuitor al de,unctului cota ce i se cu&ine acestuia este de :;$ din mostenire !iar ascendentilor ordinari le re&ine %;$ din mostenire < art. "=2 alin. % lit. d C. ci&.'. b'. Caracterele -uridice ale dre tului la mostenire al ascendentilor ordinari. Din dis o/itiile Codului ci&il re/ulta urmatoarele caractere -uridice4 < ascendentii ordinari ot &eni la mostenire numai *n nume ro riu !nu si rin re re/entare'6 < ascendentii ordinari nu sunt mostenitori re/er&atari6 < ascendentii ordinari sunt mostenitori se/inari !,iind rude *n linie directa'. H $. Clasa a IB5a de mostenitori le.ali !colateralii ordinari' Colateralii ordinari sunt4 unchii si matusile) &erii rimari si ,ratii sau surorile bunicilor de,unctului !unchiul mare'. Daca de,unctul nu are mostenitori din rimele trei clase sau cei e1istenti nu ot sau nu &or sa &ina la mostenire) le.ea cheama la mostenire e colateralii ordinari) adica 3rudele colaterale ale de,unctului 2na la .radul al atrulea inclusi&7 care nu sunt ,rati sau surori ori descendenti ai acestora !art. "@: alin. % C. ci&.'. Colateralii ordinari ot ,i din casatorie) din a,ara casatoriei sau) *n ca/ul ado tiei cu e,ecte de line) din rudenia ci&ila re/ultat al ado tiei. a'. 0m arteala mostenirii *ntre colateralii ordinari. (otri&it art. "@: alin. : C. ci&.) colateralii ordinari sunt chemati la mostenire *n ordinea .radelor de rudenie) ast,el4 unchii si matusile !rude de .radul al III5lea' *nlatura de la mostenire e &erii rimari si ,ratele sau

sora bunicilor de,unctului !rude de .radul al IB5lea'. 0ntre colateralii ordinari de .rad e.al chemati la mostenire se a lica rinci iul e.alitatii !art. "@: alin. # C. ci&.'. Ast,el) daca nu e1ista unchi sau matusi) &erii rimari si unchiul mare *m art mostenirea *n mod e.al. Daca la mostenire) alaturi de colateralii ordinari) este chemat si sotul su ra&ietuitor al de,unctului) cota ce i se cu&ine acestuia este de :;$ din mostenire !iar restul de %;$ se *m arte *ntre colateralii ordinari) otri&it celor doua rinci ii aratate mai sus'. b'. Caracterele -uridice ale dre tului la mostenire al colateralilor ordinari. Din dis o/itiile le.ale re/ulta urmatoarele caractere -uridice4 < colateralii ordinari ot &eni la mostenire numai *n nume ro riu !nu si rin re re/entare'6 < colateralii ordinari nu sunt mostenitori re/er&atari6 < colateralii ordinari nu sunt mostenitori se/inari6 < colateralii ordinari nu sunt obli.ati la ra ortul donatiilor. SUBIECTUL NR %% Dre turile succesorale ale sotului su ra5 &ietuitoR Noul cod ci&il !art. "=85"=$' recunoaste sotului su ra&ietuitor trei cate.orii de dre turi4 < un dre t de mostenire *n concurs cu clasele de mostenitori le.ali sau *n li sa rudelor din cele atru clase6 < un dre t de mostenire s ecial cu rin/2nd 3mobilierul si obiectele de u/ casnic7 recum si) < un dre t tem orar de abitatie asu ra locuintei. Dre turile sotului su ra&ietuitor *n concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori le.ali a'. Cota succesorala la care are dre tul sotul su ra&ietuitor. Sotul su ra&ietuitor nu ,ace arte din nicio clasa de mostenitori le.ali) dar &ine *n concurs cu oricare clasa chemata la mostenire. El nu este *nlaturat de la mostenire) dar nici nu *nlatura rudele de,unctului !indi,erent de clasa din care ,ac arte'. Sotul su ra&ietuitor are dre tul la o arte din mostenire a carei *ntindere &aria/a *n ,unctie de clasa de mostenitori le.ali cu care &ine *n concurs4 < *n concurs cu descendentii de,unctului !clasa I de mostenitori le.ali') indi,erent de numarul lor) sotul su ra&ietuitor are dre tul la %;$ din mostenire6 < *n concurs cu ascendentii ri&ile.iati) indi,erent de numarul lor) care &in la mostenire *m reuna cu colateralii ri&ile.iati !clasa a II5a') de asemenea indi,erent de numarul lor) sotul su ra&ietuitor are dre tul la %;: din mostenire6

< daca sotul su ra&ietuitor &ine *n concurs numai cu ascendentii ri&ile.iati sau numai cu colateralii ri&ile.iati) *n ambele ca/uri indi,erent de numarul lor) el cule.e %;2 din mostenire6 *n concurs cu ascendentii ordinari !clasa a III5a' sau cu colateralii ordinari !clasa a IB5a') indi,erent de numarul lor) *n ambele ca/uri) sotul su ra&ietuitor are dre tul la :;$ din mostenire. 0n doctrina) s5a a reciat si *n sensul ca artea ce se cu&ine sotului su ra&ietuitor duce la micsorarea artilor ce se cu&in celorlalti mostenitori le.ali. Cu alte cu&inte) artea sotului su ra&ietuitor s5ar im uta asu ra artilor mostenitorilor cu care acesta &ine *n concurs. 0n ca/ul *n care nu e1ista mostenitori le.ali ori acestia e1ista) dar sunt nedemni sau renuntatori) sotul su ra&ietuitor &a cule.e *ntrea.a mostenire a sotului decedat. b'. (robleme s eciale. 0n le.atura cu dre turile sotului su ra5 &ietuitor *n concurs cu di,erite clase de mostenitori le.ali se un doua robleme s eciale. 0n rimul r2nd) i ote/a e1istentei a doua sau mai multor ersoane care retind dre turi succesorale *n calitate de soti su ra&ietuitori !bi.amie) oli.amie'. 0n situatia de mai sus) mostenirea lasata de de,unctul bi.am sau cota5 arte din aceasta mostenire) re&a/uta de le.e *n ,a&oarea sotului su ra&ietuitor *n concurs cu di,eritele clase de mostenitori le.ali) se *m arte *n mod e.al *ntre sotul din casatoria &alabila si sotul inocent din casatoria nula) ei ,iind deo otri&a de buna5credinta !art. "=2 alin. : C. ci&.'. 0n al doilea r2nd) i ote/a *n care sotul su ra&ietuitor concurea/a cu doua clase !subclase' de mostenitori le.ali. Aceasta roblema se une numai *n ca/ de e1heredare a unor mostenitori le.ali re/er&atari%. De e1em lu) daca au ,ost e1heredati arintii de,unctului) ei cule. totusi re/er&a *n calitate de mostenitori le.ali re/er&atari. Re/ulta ca) *n aceasta situatie) daca e1ista mostenitori din subclasa colateralilor ri&ile.iati) sotul su ra&ietuitor &a rimi numai %;: din mostenire !desi ascendentii ri&ile.iati au ,ost e1heredati si) con,orm re.ulilor .enerale) ar ,i trebuit sa rimeasca %;2'. 0n mod deosebit se une roblema daca nu e1ista colaterali ri&ile.iati si) *n li sa lor si a arintilor e1heredati din cotitatea dis onibila) sotul su ra&ietuitor concurea/a cu mostenitorii din clasa a III5a sau a IB5a sau) *n ca/ de e1heredare a mostenitorilor din rima clasa si care cule. totusi re/er&a) sotul su ra&ietuitor concurea/a si cu

mostenitorii din clasa urmatoare chemata la mostenire !de e1em lu) arintii de,unctului'. % 0n ca/ de e1heredare a mostenitorilor le.ali nere/er&atari) roblema nu se une) entru ca ei nu &in la succesiune !de e1em lu) ,ratii de,unctului'. 0n s eta de mai sus) doctrina ma-oritara si ractica -udiciara au a reciat ca solutia stabilirii cotei cu&enite sotului su ra&ietuitor *n ra ort cu mostenitorii din clasa cea mai a ro iata cu care concurea/a este re,erabila mediei aritmetice%. Solutia de mai sus a ,ost reluata si de art. "=2 alin. 2 C. ci&.) otri&it caruia4 3cota sotului su ra&ietuitor *n concurs cu mostenitori le.ali a artin2nd unor clase di,erite se stabileste ca si c2nd acesta ar ,i &enit *n concurs numai cu cea mai a ro iata dintre ele7. c'. Caracterele -uridice ale dre tului la mostenire al sotului su ra&ietuitor. Din dis o/itiile Codului ci&il re/ulta urmatoarele caractere -uridice4 < sotul su ra&ietuitor &ine la mostenire *n nume ro riu) nu si rin re re/entare6 < sotul su ra&ietuitor este mostenitor re/er&atar6 < sotul su ra&ietuitor este obli.at) atunci c2nd &ine *n concurs cu descendentii) sa ra orte/e la masa succesorala donatiile rimite de la sotul decedat6 < sotul su ra&ietuitor nu este mostenitor se/inar) *n consecinta) el trebuie sa ceara unerea *n osesie. H :. Dre tul s ecial al sotului su ra&ietuitor asu ra mobilierului si obiectelor de u/ casnic (e l2n.a artea succesorala e care o cule.e *n concurs cu di,eritele clase de mostenitori le.ali) sotul su ra&ietuitor mai are dre tul sa rimeasca din mostenire 3mobilierul si obiectele de u/ casnic care au ,ost a,ectate ,olosintei comune a sotilor7 !art. "=$ C. ci&.'. De mentionat ca sotul su ra&ietuitor bene,icia/a de acest dre t numai daca &ine *n concurs cu alti mostenitori dec2t descendentii de,unctului. Re/ulta ca) atunci c2nd sotul su ra&ietuitor &ine *n concurs cu descendentii de,unctului) mobilierul si obiectele de u/ casnic &or intra *n masa succesorala. 0n acest ca/) sotul su ra&ietuitor ar utea rimi aceste bunuri) dar nu *n temeiul dre tului sau s ecial re&a/ut de art. "=$ C. ci&.) ci numai) *n cadrul cotei succesorale la care are dre tul. a'. Mobilierul si obiectele de u/ casnic < De,inire. (rin mobile si obiecte a artin2nd .os odariei casnice se *ntele. bunurile care ser&eau la mobilarea locuintei sotilor si obiectele care) rin natura si a,ectatiunea lor) sunt destinate sa ser&easca *n cadrul .os odariei

casnice si sunt ,olosite *n comun%) cores un/ator ni&elului obisnuit de trai al sotilor. Intra *n aceasta cate.orie de bunuri4 mobilierul) tele&i/orul) obiectele de mena-) ara.a/ul) ,ri.iderul) as iratorul etc.2 (ot ,ace arte din aceasta cate.orie si bunurile mobile necor orale !de e1em lu) creanta *n des a.ubire entru stricaciuni cau/ate acestor bunuri'. Nu intra *n aceasta cate.orie4 < bunurile care nu sunt ,olosite *n .os odaria casnica ro riu5 /isa4 autoturismul) ianul) bunurile cu care se e1ercita ro,esiunea unuia dintre soti etc.6 < bunurile care) desi otri&it naturii lor ar utea ,i ,olosite *n .os odaria casnica) totusi) nu li s5a dat aceasta a,ectatiune) ,iind ro5 curate *n alt sco !de e1em lu) bunuri dob2ndite entru a ,ace o in&estitie':6 < bunurile a artin2nd .os odariei taranesti) recum animale de munca) unelte s eci,ice .os odariei taranesti etc.$ Ratiunea dre tului s ecial al sotului su ra&ietuitor asu ra acestor cate.orii de bunuri este aceea de a nu5l ri&a de bunurile e care le5a ,olosit *m reuna cu sotul decedat. 0n ca/ contrar) conditiile de &iata ale sotului su ra&ietuitor ar utea ,i modi,icate ,ara o -usti,icare temeinica6 a: E&ident ca dre tul de mostenire al sotului su ra&ietuitor asu ra mobilelor si obiectelor .os odariei casnice ri&este numai artea cu&enita sotului decedat *n urma *m artelii bunurilor comune) recum si bunurile ro rii ale de,unctului din aceasta cate.orie. Restul bunurilor .os odariei casnice se cu&in sotului su ra&ietuitor *n calitate de code&almas !si nu *n calitate de mostenitor'. (rin urmare) trebuie a&uta *n &edere reali/area a doua conditii4 natura intrinseca a bunurilor si a,ectatiunea lor concreta6 Bunurile ro rii !din cate.oria bunurilor a artin2nd .os odariei casnice' ale sotului decedat ,ac obiectul acestui dre t s ecial de mostenire numai daca au ,ost aduse *n .os odaria comuna si au ,ost ,olosite de soti. b'. Conditii s eciale. (entru ca sotul su ra&ietuitor sa culea.a aceste bunuri) trebuie sa ,ie *nde linite doua conditii s eciale4 < sotul su ra&ietuitor sa nu &ina la mostenire *n concurs cu descendentii de,unctului !clasa I de mostenitori le.ali') deci trebuie sa &ina la mostenire numai *n concurs cu ascendentii si rudele colaterale ale de,unctului !mostenitori le.ali din clasele a II5a) a III5a si a IB5a'6 < sotul decedat sa nu ,i dis us de artea sa din aceste bunuri rin liberalitati inter &i&os !donatii' sau mortis causa !le.ate ,acute

rin testament'6 ast,el) este osibil ca de,unctul sa ,i dis us de artea sa din aceste bunuri rin acte liberale ,acute *n ,a&oarea unor terte ersoane ori *n ,a&oarea tuturor mostenitorilor sai6 *n aceste situatii) bunurile *n cau/a nu mai ot ,i dob2ndite *n e1clusi&itate de sotul su ra&ietuitor *n &irtutea dre tului sau s ecial. De mentionat ca actele liberale ale de,unctului sunt &alabile) sotul su ra&ietuitor ne,iind re/er&atar *n ri&inta acestor bunuri !el ,iind re/er&atar numai *n ri&inta dre tului de mostenire ordinar'. 0n consecinta) daca de,unctul a dis us rin liberalitati de toata artea sa din mobile si bunurile a artin2nd .os odariei casnice) sotul su ra&ietuitor &a ,i li sit de aceasta cate.orie de bunuri%. 0n ca/ul casatoriei utati&e !din cau/a de bi.amie') stabilirea dre turilor sotilor su ra&ietuitori asu ra mobilelor si obiectelor a artin2nd .os odariei casnice se ,ace *n ,unctie de a,ectatiunea lor concreta *n .os odaria casnica. Ast,el) sotul su ra&ietuitor din casatoria &alabila cu de,unctul &a cule.e bunurile e care le5a ,olosit *n cadrul .os odariei comune cu de,unctul) iar sotul su ra&ietuitor de buna5credinta din casatoria nula !dar utati&a' &a cule.e si el e cele din .os odaria comuna cu de,unctul.

SUBIECTUL NR %2 Dre tul de abitatie al sotului su ra&ietuitor 0n tim ul con&ietuirii) sotul care locuieste *n locuinta ro rietate e1clusi&a a celuilalt se bucura de un dre t de ,olosinta asu ra acesteia. Du a moartea unuia dintre soti) sotul su ra&ietuitor 3care nu este titular al niciunui dre t real de a ,olosi o alta locuinta cores un/atoare ne&oilor sale bene,icia/a de un dre t de abitatie asu ra casei *n care a locuit 2na la data deschiderii mostenirii) daca aceasta casa ,ace arte din bunurile mostenirii7 !art. "=: alin. % C. ci&.'. Dre tul de abitatie este un dre t real care are ca obiect o casa de locuit si care ermite titularului sau sa osede si sa ,oloseasca locuinta res ecti&a) ro rietatea altei ersoane) *n sco ul satis,acerii ne&oilor de locuit2. De mentionat ca dre tul de abitatie al sotului su ra&ietuitor o erea/a indi,erent de mostenitorii cu care acesta &ine *n concurs la mostenire. a'. Conditiile dre tului de abitatie. Sotul su ra&ietuitor are dre t de abitatie daca sunt *ntrunite cumulati& urmatoarele

conditii4 (er a contrario) admit2nd teoria le.atului re/umat) ar trebui sa admitem ca sotul su ra&ietuitor ar utea ,i considerat mostenitor le.al cu ri&ire la unele bunuri si mostenitor testamentar cu ri&ire la altele) ceea ce ar ,i *m otri&a intereselor acestuia !stiind ca le.iuitorul ri&este mai ,a&orabil dob2ndirea rin mostenirea le.ala dec2t rin cea testamentara'6 < sa ,i locuit la data deschiderii mostenirii *n casa !a artamentul' care ,ormea/a obiectul dre tului de abitatie%6 < sa nu aiba alta locuinta ro rie6 < sa nu de&ina rin mostenire ro rietarul e1clusi& al locuintei6 ast,el) *n ca/ul *n care sotul su ra&ietuitor este unicul mostenitor al de,unctului) *n calitate de ro rietar nu oate a&ea) *n lus) si un de/membram2nt al aceluiasi dre t de ro rietate !neminem res sua ser&it'6 < locuinta asu ra careia se constituie dre tul de abitatie sa ,aca arte din masa succesorala) adica sa ,i a artinut sotului decedat e1clusi& sau *n ro rietate comuna cu alte ersoane2. Daca sotul su ra&ietuitor mosteneste locuinta *m reuna cu alte ersoane !este comostenitor') dre tul de abitatie *i &a ermite sa o ,oloseasca otri&it necesitatilor) si nu *n ra ort cu cota5 arte dob2ndita din mostenire. De reci/at *nsa ca) oricare dintre mostenitori oate cere4 ,ie restr2n.erea dre tului de abitatie) daca locuinta nu este necesara *n *ntre.ime sotului su ra&ietuitor) ,ie schimbarea obiectului abitatiei) daca une la dis o/itia sotului su ra&ietuitor o alta locuinta cores un/atoare !art. "=: alin. : C. ci&.'. b'. Caractere -uridice. Dre tul de abitatie al sotului su ra&ietuitor are urmatoarele caractere4 < este un dre t real !ce are ca obiect casa de locuit'6 < este un dre t tem orar care durea/a 2na la iesirea din indi&i/iune !dar cel utin un an de la deschiderea mostenirii' sau 2na la recasatorirea sotului su ra&ietuitor< este un dre t strict ersonal) inalienabil si insesi/abil) ne ut2nd ,i cedat sau .re&at *n ,a&oarea altei ersoane:6 % De re.ula) conditia este *nde linita c2nd sotul su ra&ietuitor a a&ut domiciliul *n locuinta res ecti&a. (reci/am ca nu este necesar ca *n momentul deschiderii mostenirii sotul su ra&ietuitor sa ,i con&ietuit cu de,unctul *n locuinta res ecti&a6 a se &edea M. Eliescu) o . cit.) . %$2.

Locuinta oate ,i si ro rietate comuna !*n de&almasie' a sotilor) situatie *n care sotul su ra&ietuitor oate a&ea) de asemenea) un dre t de abitatie) care *nsa &i/ea/a numai artea din ro rietate care a a artinut de,unctului. Sotul su ra&ietuitor nu oate nici *nchiria artea sa din locuinta care *i e1cede !chiar ,ara o o/itia mostenitorilor'6 < este un dre t cu titlu .ratuit) *n sensul ca) e tim ul c2t se bucura de acest dre t) sotul su ra&ietuitor nu este obli.at sa lateasca chirie mostenitorului care este ro rietarul locuintei. c'. 0ncetarea dre tului de abitatie. Dre tul de abitatie al sotului su ra&ietuitor 3se stin.e rin arta-7 sau 3chiar *nainte de *m linirea termenului de un an) *n ca/ de recasatorire7 a acestuia !art. "=: alin. $ C. ci&.'. Daca sotul su ra&ietuitor &a continua sa ,oloseasca locuinta si du a *ncetarea dre tului de abitatie !daca locuinta nu a ca/ut *n lotul sau rin *m arteala sau daca nu s5a ,acut *m arteala) dar s5a recasatorit') acesta &a ,i obli.at la lata chiriei daca ,oloseste mai mult dec2t cota sa arte din dre tul de ro rietate asu ra locuintei. 0n ca/ul *n care sotul su ra&ietuitor nu a obtinut o arte din locuinta du a *m arteala !aceasta ,iind dob2ndita e1clusi& de comostenitori') el &a utea ,i e&acuat *n conditiile contractului de *nchiriere a locuintei. (otri&it art. "=: alin. # C. ci&.) toate liti.iile cu ri&ire la dre tul de abitatie re.lementat rin re/entul articol se solutionea/a de catre instanta com etenta sa -udece arta-ul mostenirii !care &a hotar* de ur.enta) *n camera de consiliu'.

SUBIECTUL NR %: (otri&it art. %8:$ C. ci&.) 3Testamentul este actul unilateral) ersonal si re&ocabil rin care o ersoana) numita testator) dis une) *n una dintre ,ormele cerute de le.e) entru tim ul c2nd nu &a mai ,i *n &iata7. La de,initia data de Codul ci&il 28%% adau.am ca dis o/itia testatorului ri&este) *n rimul r2nd) atrimoniul lasat la *ncetarea din &iata !dre turi si obli.atii') dar si mani,estari de &ointa !accesorii'. Notiunea de testament a ,ost cunoscuta si *n dre tul roman2. De,initia e care dre tul roman o dadea testamentului era *nsa mai lar.a. Ea nu se multumea sa cu rinda numai dis o/itiile re,eritoare la bunuri) ci a&ea ca obiect dis o/itii de ultima &ointa de orice ,el !chiar daca nu a&eau caracter atrimonial'. 0n situatia con,lictului de le.i) reci/am ca *n materia &aliditatii testamentului este a licabila le.ea *n &i.oare la momentul *ncheierii actului -uridic mortis causa) chiar daca decesul a inter&enit du a data de % octombrie 28%% !art. 9 alin. : C. ci&.'%. B. Caracterele testamentului. Testamentul este un act -uridic s ecial. (otri&it dis o/itiilor art. %8:$ C. ci&.) testamentul are urmatoarele caractere -uridice4 < este un act -uridic6 *n consecinta) trebuie sa *nde lineasca conditiile de &aliditate re&a/ute entru orice act -uridic ci&il. +iind *n acelasi tim si o liberalitate) testamentul trebuie sa *nde lineasca si conditiile re&a/ute de le.e entru liberalitati !art. "@$ alin. 2 C. ci&.'. < este un act -uridic unilateral) deci e1 rima &ointa unei sin.ure ersoane !a testatorului' si roduce) de re.ula) e,ectele -uridice urmarite de aceasta. Balabilitatea si e,ectele testamentului nu de ind *nsa de acce tarea sau neacce tarea ulterioara a acestuia de catre le.atari. < este un act -uridic ersonal) care) s re deosebire de alte acte -uridice care ot ,i *ncheiate si rin re re/entare sau cu asistarea ocrotitorului le.al !de e1em lu) a tutorelui') nu oate ,i *ncheiat dec2t ersonal. Re/ulta ca) daca o ersoana nu are dre tul sa ,aca un testament) nicio alta ersoana nu &a utea *ncheia acest act -uridic *n locul sau. < este un act -uridic solemn) ast,el ca &ointa testatorului trebuie sa ,ie mani,estata *n ,ormele anume re&a/ute de le.e !sub sanctiunea nulitatii absolute'2. Nu este *nsa obli.atoriu ca testamentul sa ,ie reali/at *n ,orma autentica ! oate ,i si olo.ra,'. % Mentionam *nsa ca e,ectele dis o/itiilor testamentare sunt .u&ernate de

le.ea *n &i.oare la momentul deschiderii succesiunii !art. "% din Le.ea nr. =%;28%%'. < este un act -uridic entru cau/a de moarte !mortis causa'. Desi este &alabil *ncheiat *nca din momentul redactarii sale) el &a roduce e,ecte -uridice numai du a moartea testatorului. < este un act -uridic re&ocabil. C2t tim se a,la *n &iata) testatorul oate re&eni asu ra mani,estarii sale de &ointa mortis causa) modi,ic2nd sau anul2nd dis o/itiile unui testament anterior *ncheiat. Re&ocabilitatea este de esenta testamentului) *n sensul ca testatorul nu oate renunta la acest dre t) orice clau/a de renuntare la dre tul de re&ocare ,iind nula. Dre tul testatorului de a re&oca liberalitatea sa mortis causa este discretionar si nesusce tibil de abu/) *ntruc2t *i da libertatea absoluta de a re&eni oric2nd si oric2t doreste asu ra testamentului%. Ca o caracteristica .enerala) testamentul este un act -uridic e1ce tional !o ,orma -uridica') ce se deosebeste de toate celelalte acte -uridice ci&ile2. SUBIECTUL NR %$ Cu rinsul testamentului. (otri&it art. %8:# C. ci&.) cu rinsul rinci al al testamentului *l constituie actele de dis o/itie cu titlu .ratuit ri&itoare la bunurile e care testatorul le &a lasa la moartea sa) adica le.atele. Le.atele ot a&ea ca obiect tot atrimoniul de,unctului) o ,ractiune din acesta sau bunuri indi&iduali/ate. Testamentul oate cu rinde *nsa si alte dis o/itii de ultima &ointa4 < sarcini im use le.atarului) res ecti& obli.atii re&a/ute *n sarcina le.atarului ce micsorea/a emolumentul liberalitatii testamentare6 < e1heredari !de/mosteniri') adica *nlaturarea de la mostenire. Le.ea limitea/a osibilitatea e1heredarii) *n sensul ca mostenitorii re/er&atari nu ot ,i *nlaturati cu desa&2rsire de la mostenire6 < desemnarea unor e1ecutori testamentari) adica a unor ersoane care sa &e.he/e la e1ecutarea dis o/itiilor testamentare< re&ocarea dis o/itiilor unui testament anterior< un arta- de ascendent6 < recunoasterea unui co il din a,ara casatoriei< dis o/itii cu ri&ire la ,uneralii si *nmorm2ntare. Lista dis o/itiilor de ultima &ointa a testatorului nu se *ncheie aici) *ntruc2t mai ot ,i incluse si altele !de e1em lu) retractarea re&ocarii dis o/itiilor unui testament anterior'%. le.iuitorului de a .aranta caracterul unilateral si ersonal al testamentului) dar mai ales caracterul rin esenta re&ocabil al acestuia. +ara aceasta interdictie) ,iecare testator nu ar utea re&oca ro riile sale dis o/itii ,ara consimtam2ntul celorlalti.

SUBIECTUL NR %# Testamentul olo.ra,. (otri&it art. %8$% C. ci&.) testamentul olo.ra, trebuie sa ,ie *n *ntre.ime scris) datat si semnat de m2na testatorului !art. %8$% C. ci&.'%. Testamentul olo.ra, re/inta urmatoarele a&anta-e4 < este su us ,ormalitatilor celor mai sim le% Denumirea sa ro&ine din cu&intele .recesti holos < *ntre. si .ra hein < < oate ,i ,acut oriunde) oric2nd si ,ara a-utorul nimanui< ermite astrarea secretului asu ra dis o/itiilor de ultima &ointa. (e de alta arte) acest ti de testament re/inta si nea-unsuri) recum4 < &ointa testatorului oate ,i usor in,luentata ! rin su.estie sau ca tatie'< oate ,i usor ,alsi,icat din ricina sim litatii ,ormelor sale< *ntocmirea lui ,ara asistenta -uridica oate a&ea ca e,ect o redactare de,ectuoasa si) ulterior) .reutati de inter retare< oate ,i usor dosit sau distrus. 0n ractica) testamentul olo.ra, este cel mai des *nt2lnit. Aceasta se datorea/a sim litatii ,ormelor re&a/ute de le.e entru &aliditatea lui. a'. Scrierea testamentului olo.ra, se ,ace *n *ntre.ime si *n orice limba stiuta de testator%. Testamentul olo.ra, oate ,i scris e orice su ort) de e1em lu) e h2rtie cu stiloul sau creionul) e erete cu ensula sau carbunele) e .eam sau o.linda cu un diamant si) *n .eneral) e orice su ort si cu orice instrument scri tural) cu conditia ca scrisul sa ,ie de m2na !adica sa re roduca acele caracteristici .ra,ice indi&iduale ale ,iecarei ersoane *n arte'. Acest testament nu oate ,i *nsa dactilo.ra,iat sau ti arit !e1ecutat rin metode mecanice de scris'. +iind un *nscris sub semnatura ri&ata) daca scrierea sau semnatura nu este recunoscuta de catre mostenitori) se &a recur.e la &eri,icare de scri te !se oate dis une o e1 erti/a .ra,osco ica2'. 0n ca/ul dactilo.ra,ierii sau al ti aririi testamentului e ba/a scrisului e1ecutat de masina) e1 ertul .ra,osco nu &a utea identi,ica autorul scrierii. (rin urmare) testamentul dactilo.ra,iat sau ti arit este nula. Se considera ca numai actul scris *n *ntre.ime de testator este e1 resia libera si constienta a &ointei acestuia6 Erice ,el de scriere este ermisa) chiar si stenodactilo.ra,ia sau al,abetul s ecial entru orbi. Testamentul olo.ra, oate ,i *ntocmit dintr5o sin.ura data sau e eta e) oate sa oarte titulatura de testament sau nu) dar este necesar sa re/ulte din continut ca este un act ,inal !si nu un roiect'.

Du a cum am &a/ut) le.ea im une ca testamentul olo.ra, sa ,ie *n *ntre.ime scris chiar de m2na testatorului. a' Scrierea straina nu are nicio le.atura cu dis o/itiile de ultima &ointa ale testatorului. 0n acest ca/) testamentul este &alabil) *ntruc2t &ointa testatorului nu a ,ost a,ectata cu nimic. b' Scrierea straina ri&este dis o/itiile testamentare) de e1em lu) este &orba des re o stersatura) o modi,icare sau o adau.ire cu rinsa *n testament. 0n acest ca/) testamentul &a ,i nul daca inter&entia straina s5a ,acut cu stirea testatorului si &a ,i) dim otri&a) &alabil asa cum a ,ost conce ut de catre testator) daca acesta nu a a&ut cunostinta de inter&entie%. Testatorul oate e,ectua modi,icari ulterioare ale actului sau de ultima &ointa) *nsa acestea trebuie datate si semnate. Uneori) testamentul cu rinde adau.iri) stersaturi sau modi,icari e1ecutate chiar de m2na testatorului. Acestea trebuie datate si semnate numai *n masura *n care roduc modi,icari de esenta ale dis o/itiilor testamentare cu rinse *n continutul testamentului. 0n ceea ce ri&este libertatea de redactare) testatorul oate ,i asistat de o alta ersoana) care sa *l a-ute la materiali/area &ointei sale) *nsa 3asistenta materiala7 care &icia/a libertatea de ultima &ointa a autorului atra.e du a sine nulitatea actului. Testamentul este &alabil si daca a ,ost *ntocmit du a un model ce i5a ,ost us la dis o/itie testatorului de o alta ersoana) cu conditia ca redactarea acestuia sa ,ie la ni&elul re.atirii intelectuale a autorului. b'. Data testamentului olo.ra, trebuie sa ,ie com leta sau) cel utin) de natura a se utea identi,ica momentul *ncheierii actului. Data testamentului este im ortanta) *ntruc2t *n ra ort de ea se oate stabili ca acitatea testatorului ori &aliditatea testamentului !*n ca/ul *n care testatorul a lasat mai multe testamente) ultimul re&oc2nd dis o/itiile contrare sau incom atibile cu rinse *ntr5un testament anterior'. Data cu rinde) de re.ula) anul) luna si /iua c2nd s5a redactat testamentul. Ea oate ,i e1 resa) dar oate ,i si im licita) de ilda 3S,. Marie 28%%7. Era redactarii nu este) de re.ula) necesara. Daca situatia re/inta interes) de e1em lu) doua testamente au aceeasi data) dar dis o/itii contradictorii) ora se oate stabili rin orice mi-loc de roba !,iind o chestiune de ,a t'. Data oate ,i o/itionata oriunde *n cu rinsul testamentului) iar c2nd testamentul a ,ost redactat e mai multe coli !su orturi') se &a data o sin.ura a.ina) re/ult2nd *nsa ca este &alabila entru *ntre. actul. Testamentul redactat la di,erite inter&ale de tim se &a data *n

,inal. Li sa datei atra.e nulitatea testamentului. C2nd data e1ista) dar este ine1acta) deosebim doua situatii. < Data este ,alsa) adica a ,ost alterata cu buna stiinta de testator !ca/ *n care testamentul &a ,i nul'. (roba ,alsitatii se oate ,ace rin orice mi-loc de roba) daca ,alsi,icarea datei a a&ut dre t sco ,rauda) si numai rin elementele intrinseci ale testamentului) daca nu s5a urmarit ,rauda le.ii. < Data este incom leta sau eronata) ,iind rodul unei .reseli in&oluntare. Ea se datorea/a unei sim le .reseli a testatorului. 0n acest ca/) instantele -udecatoresti o &or utea *ntre.i sau recti,ica. +iind un element esential al testamentului) data &a utea ,i recti,icata numai cu a-utorul elementelor materiale sau intelectuale re/ultate din cu rinsul actului de ultima &ointa !caci numai ast,el se considera ca ,i.urea/a *n testament'. (roba &a ,i deci intrinseca. 0n doctrina se admite si &alabilitatea datei care este *n arte ti arita si *n arte scrisa de testator6 Do&ada &a utea ,i ,acuta si rin elemente e1trinseci) cum ar ,i moartea testatorului sau data c2nd a ,ost usa *n &2n/are o anumita calitate de h2rtie sau c2nd osta a stam ilat *nscrisul) *nsa numai daca elementele e1trinseci *si .asesc rinci iul si radacina *n elementele intrinseci si contribuie la *ntarirea indicatiilor ce decur. din continutul *nscrisului de ultima &ointa !si nu la contra/icerea acestora'. Ine1actitatea datei este aco erita daca a ,ost recti,icata ulterior de testator rintr5un su liment la testament !codicil'. Data oate ,i incerta daca testamentul cu rinde mai multe date di,erite) daca este incom leta sau daca scrierea de,ectuoasa a testamentului nu ermite desci,rarea ei) ca/uri *n care se a lica aceleasi re.uli ca cele ri&itoare la data eronata. c'. Semnatura testatorului ,inali/ea/a si *ntareste dis o/itiile cu rinse *n actul -uridic de ultima &ointa. Actul nesemnat oate ,i inter retat ca un sim lu roiect ce nu e1 rima &ointa autorului de a roduce e,ecte -uridice%. Semnatura nu trebuie sa cu rinda obli.atoriu numele din actul de stare ci&ila al testatorului) ci oate ,i chiar un seudonim ,olosit de obicei. Esential este ca semnatura sa ermita identi,icarea testatorului. Ea trebuie) de asemenea) sa ,ie e1ecutata de m2na testatorului. (unerea de de.et a nestiutorului de carte nu constituie o semnatura si atra.e nulitatea testamentului. De obicei) semnatura se e1ecuta la s,2rsitul testamentului6 ase/area acesteia *nsa la *nce utul actului sau la s,2rsitul acestuia) de natura sa se *ntelea.a ca autorul acesteia si5a *nsusit ast,el cu rinsul si data) nu determina anularea lui. C2nd testamentul este *ntocmit e

mai multe ,oi) nu este obli.atoriu semnarea e ,iecare *n arte. Scrierea) data si semnatura sunt ,ormalitati esentiale entru testamentul olo.ra,. Li sa oricareia dintre ele atra.e nulitatea absoluta a testamentului !art. %8$% C. ci&.'. d'. (re/entarea testamentului olo.ra, se &a ,ace) de catre orice ersoana care l5a .asit) *n ,ata 3unui notar ublic entru a ,i &i/at s re neschimbare7 !art. %8$2 alin. 2 C. ci&.'. 0n cadrul rocedurii succesorale) notarul ublic rocedea/a) *n conditiile le.ii s eciale) la deschiderea si &alidarea testamentului olo.ra, si *l de une *n dosarul succesoral. Deschiderea testamentului si starea *n care se .aseste se constata rin roces5&erbal !art. %8$2 alin. 2 C. ci&.'. Du a ,inali/area rocedurii succesorale) ori.inalul testamentului se reda le.atarilor) otri&it *ntele.erii dintre ei) iar *n li sa acesteia) ersoanei desemnate rin hotar2re -udecatoreasca%. +ormalitatea re/entarii testamentului olo.ra, se deosebeste de celelalte rin ,a tul ca este ulterioara *ntocmirii testamentului. Li sa ,ormalitatii de re/entare nu este sanctionata) ast,el ca testamentul olo.ra, *si roduce e,ectele si *n ca/ul *n care nu a ,ost *n,atisat notarului. e'. (uterea do&editoare. Testamentul olo.ra,) desi este un act -uridic solemn) este constatat rintr5un *nscris sub semnatura ri&ata. Cei carora li se o une acest testament !mostenitorii le.ali' ot sa conteste scrierea) datarea si semnarea acestuia de catre testator. Data indicata *n testament este o o/abila *nsa tertilor numai 2na la roba contrara. Tertii !mostenitorii le.ali' o ot combate numai cu elemente intrinseci testamentului !se ot ,olosi *nsa) ca e1ce tie) orice mi-loace de roba) dar numai *n ca/ de ,rauda sau de inca acitate a testatorului'2. SUBIECTUL NR %9 Testamentul autentic. (otri&it art. %8$: alin. % C. ci&.) testamentul 3este autentic daca a ,ost autenti,icat de un notar ublic sau de o alta ersoana *n&estita cu autoritate ublica de catre stat) otri&it le.ii7. A&anta-ele testamentului autentic sunt urmatoarele4 < oate ,i ,olosit de cei care nu ot sau nu stiu sa citeasca si sa scrie6 < ,olosirea mi-loacelor dolosi&e este mai di,icila) *ntruc2t notarul asi.ura reali/area &ointei testatorului *n cadrul dis o/itiilor testa% Cei interesati ot rimi) du a &i/area s re neschimbare) e cheltuiala lor) co ii le.ali/ate ale testamentului olo.ra, !art. %8$2 alin. : C. ci&.'. < conser&area *nscrisului testamentar este bine asi.urata)

*ntruc2t un e1em lar este astrat la notarul ublic !ne,iind osibila dosirea sau sustra.erea acestuia'. De/a&anta-ele testamentului autentic sunt4 < necesita un tim mai *ndelun.at) recum si cheltuieli materiale s orite) *n com aratie cu testamentul olo.ra,< nu asi.ura astrarea de lina a secretului dis o/itiilor de ultima &ointa. a'. +ormalitatile autenti,icarii testamentului *nce ) rin re/entarea unui roiect de testament !care este) de re.ula) si redactorul actului') *n ,ata notarului ublic. (roiectul oate ,i redactat si de o alta ersoana !de e1em lu) un a&ocat' care) *n aceasta situatie) trebuie sa se re/inte si el la biroul notarial entru atestarea *nscrisului. Testatorul nu este *nsa) obli.at sa re/inte notarului un roiect de testament. Testamentul oate ,i *ntocmit) la cererea testatorului) si de catre notarul ublic. 0n aceasta situatie) testatorul *si dictea/a dis o/itiile *n ,ata notarului) care se *n.ri-este de scrierea actului si a oi i5l citeste sau) du a ca/) i5l da sa *l citeasca) mention2ndu5 se e1 res *nde linirea acestor ,ormalitati !art. %8$$ alin. % C. ci&.'. 0ntruc2t testamentul este un act -uridic strict ersonal) nu este ermisa re re/entarea testatorului. Testamentul autentic se oate *ncheia si *n alte locuri dec2t la sediul notarului ublic !de e1em lu) la locuinta testatorului' *n situatii bine -usti,icate) recum ar ,i4 &2rsta *naintata) boala testatorului etc. 0m re-urarile *n care se &a *ncheia testamentul *n alte locuri ram2n la libera a reciere a notarului ublic. 0n toate ca/urile) notarul &eri,ica identitatea testatorului) e&entual e a redactorului si a martorilor. A oi) se da citire *nscrisului) cu&2nt cu cu&2nt) *n au/ul testatorului) iar 3dis unatorul trebuie sa declare ca actul e1 rima ultima sa &ointa7 !art. %8$$ alin. 2 C. ci&.'%. Mai recis) testatorul trebuie sa declare ca actul citit de notar e1 rima &ointa sa libera si ne&iciata !si nu nea arat 3ultima sa &ointa7'. Cu oca/ia autenti,icarii) testatorul oate ,i asistat de unul sau de 2 martori. 0n ,inal) testamentul este semnat de catre testator !si e&entual de martori') iar *ncheierea de autenti,icare de catre notar. 0n ca/ul acelora care) din ricina in,irmitatii) a bolii sau din orice alte cau/e) nu ot semna) notarul ublic) *nde linind actul) &a

,ace mentiune des re aceasta *m re-urare *n *ncheierea e care o *ntocmeste) mentiunea ast,el ,acuta tin2nd loc de semnatura. Mentiunea &a ,i citita testatorului de catre notar) *n re/enta obli.atorie a 2 martori) 3aceasta ,ormalitate su linind absenta semnaturii testatorului7 !art. %8$# alin. % C. ci&.'. Declaratia de &ointa a surdului) mutului sau surdomutului) stiutori de carte) se &a da *n scris *n ,ata notarului ublic) rin *nscrierea de catre arte) *naintea semnaturii) a mentiunii 3consimt la re/entul act) e care l5am citit7(entru a lua consimtam2ntul unui ne&a/ator) notarul ublic &a *ntreba daca a au/it bine c2nd i s5a citit cu rinsul testamentului) consemn2nd aceasta *n *ncheierea de autenti,icare !art. %8$# alin. $ C. ci&.'. Du a luarea consimtam2ntului) *nscrisul se semnea/a *n ,ata notarului de catre testator si de e&entualul redactor. Daca testamentul este *ntocmit con,orm dis o/itiilor le.ale) notarul &a *ncu&iinta autenti,icarea acestuia rintr5o re/olutie usa e cererea testatorului. +a tul *nde linirii autenti,icarii testamentului se constata rintr5o *ncheiere *ntocmita de notarul ublic. (entru in,ormarea ersoanelor care -usti,ica e1istenta unui interes le.itim) notarul care autenti,ica testamentul are obli.atia sa *l *nscrie) de *ndata) *n Re.istrul national notarial tinut *n ,ormat electronic) otri&it le.ii. De reci/at ca in,ormatiile cu ri&ire la e1istenta unui testament se ot da numai du a decesul testatorului !art. %8$9 C. ci&.'. % Daca surdul) mutul sau surdomutul este) din orice moti&) *n im osibilitate de a scrie) declaratia de &ointa se &a lua rin inter ret !art. %8$# alin. : C. ci&.'. (otri&it art. "# din Le.ea nr. =%;28%%) *nlaturarea e,ectelor nedemnitatii rin testament autentic sau rintr5un act autentic este su usa *nscrierii *n Re.istrul national. b'. (uterea do&editoare a testamentului autentic este ! 2na la *nscrierea *n ,als' aceea a oricarui *nscris autentic. +orta robanta a *nscrisului autentic se re,era si la mentiunile rocesului5&erbal de autenti,icare) *ntemeiate e constatarile ,acute *n limitele atributiilor sale de notar) rin ro riile sale simturi !e1 ro riis sensibus') cum ar ,i4 constatarea re/entarii *n ersoana a testatorului si a redactorului testamentului sau a martorilor6 constatarea re/entarii testamentului *n doua e1em lare6 constatarea citirii *nscrisului testamentar *n au/ul testatorului6 consemnarea declaratiilor acestuia) a redactorului si a martorilor6 mentiunea re,eritoare

la locul autenti,icarii. Re/ulta ca e1istenta declaratiilor ,acute *n ,ata notarului ublic care autenti,ica si care au ,ost consemnate de el *n *ncheierea de autenti,icare nu oate ,i combatuta dec2t rin *nscrierea *n ,als) *n schimb) sinceritatea acestor declaratii oate ,i combatuta rin orice mi-loc de roba.Sanctiunea entru neres ectarea ,ormalitatilor esentiale re&a/ute de le.e este nulitatea absoluta. De mentionat ca nu se cere o simetrie a ,ormelor testamentare) dis o/itia de ultima &ointa ,acuta *n ,orma s eciala &a utea ,i re&ocata rintr5un testament ordinar sau ri&ile.iat sau in&ers4 o dis o/itie cu rinsa *ntr5un testament ordinar sau ri&ile.iat &a utea ,i re&ocata rin ,orma s eciala a clau/ei testamentare%.

SUBIECTUL NR %= Le.atul este actul -uridic cu rins *ntr5un testament rin care testatorul desemnea/a una sau mai multe ersoane care) la decesul sau) &or rimi *ntre. atrimoniul) o ,ractiune din el sau bunuri determinate din atrimoniul testatorului2. Din de,initia data le.atului se retin trei conditii. a'. Desemnarea le.atarului trebuie ,acuta rin testament) ast,el ca acesta trebuie sa reci/e/e ersoana le.atarului !sau cel utin sa re&ada elementele necesare cu a-utorul carora ersoana le.atarului sa oata ,i identi,icata'. Nu este osibil ca testatorul sa comunice &erbal unei ersoane numele si renumele le.atarului) chiar daca rin testament arata ersoana careia i5a comunicat numele le.atarului. b'. Desemnarea trebuie ,acuta *n asa ,el *nc2t determinarea le.atarului sa ,ie osibila la data c2nd se e1ecuta testamentul. De e1em lu4 este osibil sa se ,aca un le.at *n ,a&oarea &iitorului sot alE ,iicei6 esential este *nsa ca) *n momentul e1ecutarii testamentului) sa se oata determina le.atarul. c'. Desemnarea nu oate ,i lasata la ale.erea unei terte ersoane) ci aceasta ale.ere trebuie sa re/ulte din cu rinsul testamentului !deci) desemnarea le.atarului trebuie sa ,ie ,acuta ersonal de catre testator'. De e1em lu4 ,iica testatorului se casatoreste6 ea *si ale.e un sot !nu un le.atar') deci desemnarea acestuia s5a ,acut de catre testator) si nu de catre ,iica sa. Le.atul rin care testatorul a dis us ca ersoana le.atarului sa ,ie aleasa de o terta ersoana !le.atul cu ,acultatea de ale.ere' &a ,i

nul. (entru desemnarea ersoanei le.atarului) le.ea nu cere anumite ,orme sacramentale) din testament trebuind sa re/ulte numai intentia testatorului de a ,ace o liberalitate *n ,a&oarea acestuia. Desemnarea le.atarului oate ,i directa) rin indicarea numelui si renumelui acestuia) sau indirecta) rin indicarea unor elemente cu a-utorul carora &a utea ,i identi,icat. Clasi,icarea le.atelor Le.atele ot ,i de mai multe ,eluri. De re.ula) ele sunt *m artite ,ie du a modalitatea ce a,ectea/a &ointa testatorului) ,ie du a obiectul lor. Du a modalitatile care a,ectea/a &ointa testatorului) le.atele ot ,i4 ure si sim le) cu termen) sub conditie si cu sarcina !art. %8#$ alin. 2 C. ci&.'. A. Clasi,icarea le.atelor du a modalitatile care a,ectea/a &ointa testatorului. a'. Le.atul ur si sim lu este cel care *si roduce e,ectele la data mortii testatorului !data la care le.atarul dob2ndeste si *nce e sa *si e1ercite dre turile') ne,iind a,ectat de nicio modalitate. b'. Le.atul cu termen este cel a carui e1ecutare sau stin.ere de inde de *m linirea unui termen !*ntotdeauna un e&eniment &iitor si si.ur'. Termenul oate ,i sus ensi& sau e1tincti&. Termenul sus ensi& sus enda e1ecutarea dre tului6 le.atarul oate cere redarea bunului le.at la data *m linirii termenului. Termenul e1tincti& stin.e) la *m linirea lui) dre tul care a luat nastere si s5a e1ecutat din momentul deschiderii succesiunii. 0n ca/ul termenului e1tincti&) le.atul roduce e,ecte de la deschiderea succesiunii ! recum un le.at ur si sim lu') *nsa la *m linirea termenului dre tul le.atarului se &a stin.e entru &iitor%. c'. Le.atul sub conditie este cel a carui nastere sau stin.ere de inde de un e&eniment &iitor si nesi.ur ca se &a *nde lini. Conditia oate ,i sus ensi&a sau re/olutorie. Conditia sus ensi&a sus enda) 2na la *nde linirea ei) nasterea dre tului la le.at6 odata *nde linita *nsa) dre tul le.atarului ia nastere retroacti& de la data deschiderii succesiunii. Conditia re/olutorie) la *m linirea ei) des,iintea/a retroacti& !din momentul deschiderii succesiunii' dre tul la le.at. C2nd conditia re/olutorie nu se reali/ea/a sau este si.ur ca nu se &a reali/a) le.atul de&ine de,initi&) ur si sim lu. d'. Le.atul cu sarcina !sub modo' este cel care re&ede o obli.atie !sarcina' de a da) a ,ace sau a nu ,ace) im usa de testator le.atarului. Sarcina este s eci,ica liberalitatilor si oate ,i re&a/uta *n interesul4 < unei terte ersoane6de e1em lu4 testatorul lasa rintr5un le.at a&erea sa le.atarului) cu sarcina de a *ntretine o ersoana inca abila

de munca< testatorului6 de e1em lu) testatorul lasa o casa le.atarului) cu sarcina de a5i lati anumite datorii< le.atarului6 de e1em lu) testatorul lasa le.atarului o suma de bani entru a continua o lucrare de care el !le.atarul' este interesat2. % (rin dero.are de la dre tul comun) *n materie de le.ate se admite ca 3termenul incert !sus ensi&' &alorea/a conditie76 B. Clasi,icarea le.atelor du a obiectul lor. Du a obiectul lor) le.atele ot ,i4 uni&ersale) cu titlu uni&ersal sau cu titlu articular !art. %8#$ alin. % C. ci&.'. a'. Le.atul uni&ersal este cel rin care testatorul lasa uneia sau mai multor ersoane *ntrea.a masa succesorala. (reci/am ca ceea ce caracteri/ea/a le.atul uni&ersal nu este numai cantitatea bunurilor culese !emolumentul') ci si &ocatia la *ntrea.a uni&ersalitate e care o o,era le.atarului. Ast,el) se e1 lica ,a tul ca testatorul oate sa lase mai multi le.atari uni&ersali% . 0n conditiile de mai sus) le.atul uni&ersal e1ista si *n ca/ul *n care) datorita dre turilor con,erite altora de catre testator) emolumentul mostenirii este redus considerabil. De e1em lu) daca testatorul a lasat mai multi le.atari uni&ersali si toti acce ta mostenirea) desi au &ocatie la *ntrea.a mostenire) ,iecare &a cule.e e,ecti& numai o arte din succesiune6 daca un sin.ur le.atar acce ta) el &a cule.e *ntrea.a mostenire *n &irtutea &ocatiei sale uni&ersale. 0n ca/ul *n care le.atarul uni&ersal nu cule.e ,oloase e,ecti&e) deoarece *ntre. emolumentul le.atului uni&ersal este absorbit de alte le.ate articulare sau de sarcini) *n doctrina s5a us *ntrebarea4 ne a,lam *n ,ata unui le.atar uni&ersal) a unui e1ecutor testamentar sau a unei sim le ersoane inter useA Solutia cea mai realista este cea care lasa la a recierea instantei de -udecata inter retarea &ointei testatorului si) *n ,unctie de circumstantele cau/ei) &a stabili daca testatorul a dorit sa lase un le.at uni&ersal) sa instituie un e1ecutor testamentar sau retinsul le.atar este numai o ersoana inter usa. Testatorul oate cali,ica e1 res le.atul sau ca ,iind uni&ersal sau se ot ,olosi si alte cu&inte din care sa re/ulte ca s5a con,erit &ocatie asu ra *ntre.ii mosteniri. (otri&it art. %8#9 alin. % C. ci&.) 3Le.atul uni&ersal este dis o/itia testamentara care con,era uneia sau mai multor ersoane &ocatie la *ntrea.a mostenire7. A reciem ca de,initia data de noul Cod ci&il este de,icitara) deoarece are *n &edere e1clusi& &ocatia !chemarea' la mostenire) si nu obiectul le.atului

!*n ,unctie de care le.atele se clasi,ica *n uni&ersale) cu titlu uni&ersal sau cu titlu articular'. (roblema le.atarilor uni&ersali se une numai *n materia mostenirii testamentare) deoarece mostenitorii le.ali sunt dob2nditori uni&ersali !oricare dintre ei a&2nd &ocatia de a cule.e *ntrea.a mostenire'. b'. Le.atul cu titlu uni&ersal este dis o/itia testamentara care con,era uneia sau mai multor ersoane &ocatie succesorala numai la o ,ractiune din mostenirea lasata de de,unct !art. %8#9 alin. % C. ci&.'. Asemanarea dintre le.atul uni&ersal si le.atul cu titlu uni&ersal consta *n aceea ca sunt caracteri/ate de *ntinderea emolumentului) dar si a &ocatiei succesorale. Deosebirea dintre ele este ca le.atul uni&ersal con,era &ocatie la *ntrea.a mostenire) e c2nd le.atul cu titlu uni&ersal numai la o ,ractiune din mostenire !chiar daca un alt le.atar cu titlu uni&ersal nu ar utea sa mosteneasca sau ar renunta la mostenire'. (otri&it art. %8#9 alin. 2 C. ci&.) rin ,ractiune a mostenirii se *ntele.e4 ,ie ro rietatea unei cote5 arti din aceasta6 ,ie un de/membram2nt al ro rietatii asu ra totalitatii sau a unei cote5 arti din mostenire6 ,ie ro rietatea sau un de/membram2nt asu ra totalitatii ori asu ra unei cote5 arti din uni&ersalitatea bunurilor determinate du a natura sau ro&enienta lor. Le.atul cu titlu uni&ersal se situea/a *ntre le.atul uni&ersal si le.atul cu titlu articular. c'. Le.atul cu titlu articular are) de re.ula) ca obiect unul sau mai multe bunuri indi&idual determinate. Noul Cod ci&il de,ineste le.atul cu titlu articular rin e1cludere) re&a/2nd ca este sin.ular orice le.at 3care nu este uni&ersal sau cu titlu uni&ersal7 !art. %8#= C. ci&.'. Re/ulta ca obiectul le.atului cu titlu articular e1cede bunurilor indi&idual determinate. Ast,el) obiectul acestuia oate ,i orice bun a,lat *n circuitul ci&il cert si indi&idual determinat dar si bunurile determinate .eneric !care sunt recis determinate cantitati&'. Ebiectul le.atului cu titlu articular oate ,i si un lucru incor oral6 de e1em lu) testatorul lasa *n ,a&oarea le.atarului o creanta e care o a&ea contra unui tert. Caracteristica le.atului cu titlu articular consta *n ,a tul ca el con,era un dre t asu ra unor bunuri sin.ulare) si nu asu ra unei uni&ersalitati ! atrimoniu' sau unei ,ractiuni din uni&ersalitate. C. +orme ale le.atului cu titlu articular. 0n ractica) cele mai cunoscute le.ate cu titlu articular sunt4 le.atul u/u,ructului) le.atul bunului altuia si le.atului bunului indi&i/. a'. Le.atul u/u,ructului este asimilat situatiei *n care) testatorul transmite nuda ro rietate unui le.atar si dre tul de u/u,ruct asu ra unui bun !sau atrimoniu' altui le.atar. De re.ula) le.atul u/u,ructului este lasat *n ,a&oarea sotului de,unctului si are caracter &ia.er) iar nuda ro rietate este lasata

*n ,a&oarea unei rude a ro iate a de,unctului !urm2nd ca la moartea sotului dre tul de ro rietate transmis sa se *ntre.easca rin cu rinderea tuturor rero.ati&elor sale'. 0n ceea ce ri&este natura -uridica a le.atului u/u,ructului) trebuie sa ,acem distinctie *ntre situatiile urmatoare. 0n ca/ul *n care nuda ro rietate are ca obiect *ntre.ul atrimoniu) o ,ractiune din acesta sau bunuri sin.ulare) le.atul &a ,i uni&ersal) cu titlu uni&ersal sau cu titlu articular. C2nd u/u,ructul oarta asu ra unor bunuri determinate) le.atul u/u,ructului &a ,i cu titlu articular. C2nd *nsa u/u,ructul oarta asu ra *ntre.ului atrimoniu succesoral sau a unei ,ractiuni din acesta solutiile doctrinare sunt di,erite !contur2ndu5se doua o inii'4 le.atul u/u,ructului este cu titlu uni&ersal !art. %8#9 alin. 2 ct. b din Noul cod ci&il'%6 < le.atul u/u,ructului este un le.at cu titlu articular !desi are ca obiect o uni&ersalitate sau o arte din aceasta') deoarece le.atul u/u,ructului nu oate con,eri &ocatie succesorala la *ntre. atrimoniul de,unctului (reci/am ca le.atele nudei ro rietati si al u/u,ructului nu constituie substitutii ,ideicomisare) deoarece cele doua liberalitati au obiecte di,erite si care nu se transmit succesi&. b'. Le.atul bunului altuia are *n &edere situatia *n care 3bunul indi&idual determinat care a ,acut obiectul unui le.at cu titlu articular a artine unei alte ersoane dec2t testatorul si nu este cu rins *n atrimoniul acestuia la data deschiderii mostenirii7 !art. %89$ alin. % C. ci&.'. (roblema le.atului bunului altuia se une numai daca sunt *ntrunite cumulati& doua conditii4 < de,unctul nu a&ea niciun dre t actual sau &iitor !la momentul deschiderii mostenirii' asu ra bunului obiect al le.atului6 < obiectul le.atului este un bun indi&idual determinat. Soarta le.atului &a ,i a reciata du a cum testatorul a dis us (rin testament cunosc2nd sau nu situatia reala a bunului. Ast,el4 < daca testatorul a lasat bunul altuia cre/2nd ca este al lui) le.atul este anulabil !art. %89$ alin. 2 C. ci&.'6 < daca testatorul a dis us de bunul altuia stiind ca nu este al sau) cel *nsarcinat cu e1ecutarea le.atului &a a&ea o obli.atie alternati&a4 ,ie de a rocura bunul de la ro rietarul acestuia) ,ie de a lati &aloarea bunului !din momentul deschiderii mostenirii' si a5l transmite le.atarului !art. %89$ alin. : C. ci&.'2. Sarcina robei &a re&eni le.atarului) *ntruc2t el este acela care emite o retentie !le.atarul &a trebui) deci) sa robe/e ca testatorul stia) la *ncheierea testamentului) ca dis une de un lucru strain'.

(roba &a utea ,i at2t intrinseca) c2t si e1trinseca:. % 0n acelasi mod de inter retare si 3le.atul altor de/membraminte ale ro rietatii !de e1em lu) u/ul sau abitatia' constituie le.ate cu titlul articular7 2 3Un ast,el de le.at este inter retat ca o sarcina *n ,a&oarea bene,iciarului testamentului instituita de testator *n contul celui tinut la e1ecutarea le.atului76 c'. Le.atul bunului indi&i/ este asimilat situatiei *n care bunul !obiect al le.atului cu titlu articular' se a,la *n indi&i/iune la data deschiderii mostenirii. 0n acest ca/) soarta -uridica a le.atului &a ,i di,erita) du a cum urmea/a4 < daca testatorul a lasat le.atarului o cota5 arte ideala ce *i a artine din bunul determinat a,lat *n indi&i/iune) le.atul este &alabil !deoarece de,unctul) coindi&i/ar) este *n dre t sa *si transmita cota sa rin acte -uridice mortis causa'6 < atunci c2nd testatorul a lasat nu cota sa ideala) ci o arte determinata din bunul a,lat *n indi&i/iune !deci ne arta-at') le.atul &a ,i solutionat asemanator re.ulilor stabilite mai sus &alabile entru le.atul bunului altuia. Ast,el) le.atul &a ,i ,ie &alabil) ,ie nul) du a cum testatorul a dis us *n cunostinta de cau/a sau cu credinta .resita ca bunul *i a artine. a reda bunuri de calitate medie !art. %8#" alin. 2 C. ci&.'. SUBIECTUL %@ a'. Re&ocarea &oluntara.a le.atelor. (2na *n ultima cli a a &ietii sale) testatorul are dre tul sa re&ina asu ra dis o/itiilor testamentare rintr5o mani,estare de &ointa ulterioara care sa aiba ca e,ect re&ocarea totala sau artiala a dis o/itiilor ,acute anterior. Acest dre t decur.e din caracterul esential re&ocabil al le.atului. (otri&it art. %89@ alin. % C. ci&.) 3Le.atele sunt su use dis o/itiilor ri&ind re&ocarea &oluntara a testamentului7. Re/ulta ca) *n conce tia noului Cod ci&il) re&ocarea &oluntara a le.atului are loc *n aceleasi conditii ca si re&ocarea &oluntara a testamentului. Du a modul de mani,estare a &ointei testatorului) re&ocarea &oluntara a le.atului oate ,i4 e1 resa sau tacita. Re&ocarea &oluntara e1 resa este re&ocarea ce re/ulta dintr5o declaratie a testatorului cu rinsa *ntr5un *nscris *ntocmit *n ,orma testamentara sau autentica. Inseamna ca testatorul care a ,acut un testament oate ulterior sa ,aca un alt testament rin care *l re&oca e rimul sau) ,ara sa

,aca un nou testament) rintr5un act autentic re&oca testamentul anterior !art. %8#% alin. % C. ci&.'. Neres ectarea acestor ,orme atra.e nulitatea absoluta a re&ocarii. (otri&it art. %8#% alin. 2 C. ci&.) nu se cere ca testamentul ce contine re&ocarea sa aiba aceeasi ,orma cu cel e care *l re&oca !de e1em lu) testamentul autentic oate ,i re&ocat rintr5un testament olo.ra,'. Ast,el) *n rinci iu) re&ocarea &oluntara e1 resa nu trebuie ,acuta *n termeni sacramentali%. De reci/at *nsa ca) numai re&ocarea e1 resa a testamentului ,acuta rintr5un act autentic notarial sau rintr5un testament autentic 0n ractica se considera &alabila re&ocarea unui testament rin scrierea cu&2ntului 3anulat7) a datei si a semnaturii testatorului ori se ,ace mentiunea 3nu mai este &alabil7 tra.2nd e o a.ina si doua linii *n dia.onala se &a *nscrie de *ndata de catre notar *n re.istrul national notarial !art. %8#% alin. : C. ci&.'. C2nd re&ocarea se ,ace rintr5un testament ulterior) aceasta roduce e,ecte) chiar daca celelalte dis o/itii din noul testament ar ,i nule) indi,erent din ce cau/a. Re&ocarea &oluntara tacita este mani,estarea care) ,ara a ,i ,ost e1 res declarata) re/ulta ne*ndoielnic din anumite acte sau ,a te sa&2rsite ulterior de testator. Testatorul oate re&oca tacit testamentul olo.ra, si rin distru.erea) ru erea sau ster.erea sa !art. %8#2 alin. % C. ci&.'%. (otri&it art. %8#2 alin. 2 C. ci&.) 3Distru.erea) ru erea sau ster.erea testamentului olo.ra,) cunoscuta de testator) atra.e de asemenea re&ocarea) cu conditia ca acesta sa ,i ,ost *n masura sa *l re,aca7. 0n consecinta) distru.erea testamentului de catre testator !*n cunostinta de cau/a' re/uma intentia acestuia de re&ocare a actului -uridic mortis causa !art. %89@ alin. $ C. ci&.'. De reci/at ca distru.erea in&oluntara !de catre testator' sau distru.erea de catre altii !,ara stirea testatorului' a bunului nu roduce re&ocarea) ci caducitatea le.atului. Testamentul *ncheiat ulterior *l re&oca tacit e cel anterior) daca contine dis o/itii contrare sau incom atibile !art. %8#2 alin. : C. ci&.'. Incom atibilitatea inter&ine *n ca/ul *n care testatorul a ,acut doua sau mai multe testamente care contin dis o/itii incom atibile *ntre ele !im osibilitatea materiala sau -uridica de a ,i e1ecutate ambele'. De e1em lu) testatorul) *n rimul testament) lasa o creanta ! e care el o are *m otri&a unei terte ersoane' *n ,a&oarea le.atarului. Ulterior) testatorul) rintr5un alt testament) re&ede o iertare de datorie *n ,a&oarea debitorului !terta ersoana' din creanta res ecti&a. 0n situatia de mai sus) roduce e,ecte ultimul testament !debitorul

&a ,i iertat de datorie'. Contrarietatea *ntre cele doua dis o/itii testamentare inter&ine *n ca/ul *n care) din unct de &edere -uridic) nu ar e1ista incom atibilI tate) dar) din conte1tul dat) re/ulta ca al doilea testament a re re/entat o re&ocare a rimului !im osibilitate re/ultata din intentia testatorului'. De e1em lu) *n rimul testament) testatorul lasa un bun unei ersoane6 ulterior) rintr5un alt testament) lasa acelasi bun altei ersoane. Din unct de &edere -uridic) ar ,i osibil ca doua ersoane sa aiba un dre t asu ra aceluiasi bun *n calitate de le.atari !dar *n acelasi testament'. +iind &orba de doua testamente succesi&e) re/ulta ca al doilea testament re re/inta o re&ocare a rimului. De reci/at ca) at2t *n ca/ul incom atibilitatii) c2t si al contrarietatii) re&ocarea se roduce numai *n le.atura cu dis o/itiile care sunt incom atibile sau contrare) celelalte ram2n2nd &alabile !daca testatorul nu a dis us alt,el'. (otri&it art. %89@ alin. 2 C. ci&.) 3Erice *nstrainare a bunului ce constituie obiectul unui le.at cu titlu articular) consimtita de catre testator) chiar daca este a,ectata de modalitati) re&oca im licit le.atul entru tot ceea ce s5a *nstrainat7 !s.n.'. Re/ulta ca *nstrainarea &oluntara a bunului care ,ace obiectul le.atului denota &ointa testatorului de a re&oca le.atul ,acut rin testament. Nu are im ortanta ,elul cum s5a *ncheiat contractul de &2n/are5cum arare !sub termen sau conditie') el oate ,i chiar nul. Esential este ca mani,estarea de &ointa a testatorului din care re/ulta intentia de a *nstraina sa *nsemne ca a dorit re&ocarea le.atului cu titlu articular%. (entru ca *nstrainarea sa ro&oace re&ocarea) ea &a trebui sa ,ie si reala) adica sa ,ie *n,a tuita) nu o sim la intentie de a *nstraina. De mentionat ca ine,icacitatea *nstrainarii nu a,ectea/a re&ocarea dec2t daca este determinata de inca acitatea sau &icierea &ointei testatorului ori *nstrainarea re re/inta o donatie *n ,a&oarea bene,iciarului le.atului si 3nu s5a ,acut sub conditii sau cu sarcini substantial di,erite de acelea care a,ectea/a le.atul7 !art. %89@ alin. : C. ci&.'. 0nstrainarea nu atra.e re&ocarea dec2t *n ca/ul le.atelor cu titlu articular. Ea nu ri&este le.atele uni&ersale sau cu titlu uni&ersal A reciem ca cele trei ca/uri de re&ocare &oluntara ! re&a/ute de Codul ci&il' nu re re/inta ca/uri limitati&e) ci sunt numai enuntiati&e.

Re/ulta ca) ori de c2te ori din acte sau ,a te sa&2rsite de testator se oate roba intentia de re&ocare) le.atele nu mai ot roduce e,ecte. Retractarea re&ocarii este admisa) re&ocarea ,iind !ca si le.atul' un act de ultima &ointa esentialmente re&ocabil%. Retractarea re&ocarii se ,ace *n aceleasi conditii ca si re&ocarea ! rin act notarial sau rin testament'2. Retractarea 3unei dis o/itii re&ocatorii *nlatura e,ectele re&ocarii) cu e1ce tia ca/ului *n care testatorul si5a mani,estat &ointa *n sens contrar sau daca aceasta intentie a testatorului re/ulta din *m re-urarile concrete7 !art. %8#: alin. 2 C. ci&.'. Retractarea re&ocarii are deci) ca e,ect) re*n&ierea dis o/itiilor testamentare re&ocate. 0n ca/ul testamentului distrus) retractarea re&ocarii se &a ,ace rin *ntocmirea unui alt testament. SUBIECTUL NR %". Caducitatea le.atelor. Desi se *ntocmeste !*ncheie' *n tim ul &ietii) testamentul roduce e,ecte numai la moartea testatorului. 0ntruc2t *ntre momentul *ncheierii testamentului si momentul *n care urmea/a sa *si roduca e,ectele se scur.e) de re.ula) o erioada de tim ) este osibil ca) *n interiorul acesteia) sa inter&ina anumite *m re-urari care sa *m iedice e1ecutarea le.atelor. Daca *m re-urarile care *m iedica e1ecutarea le.atului sunt Straine de &ointa testatorului sau de &reo cul a a le.atarului) le.atul de&ine caduc. Le.atul caduc se des,iintea/a cu e,ect retroacti&. (otri&it art. %8=% C. ci&.) caducitatea le.atului inter&ine *n sase ca/uri. a'. Le.atul este caduc daca le.atarul nu mai este *n &iata la data deschiderii mostenirii. Se re/uma ca le.atul este o liberalitate care a ,ost ,acuta numai *n considerarea ersoanei le.atarului) intuitu ersonae. Ast,el) le.atul nu *si *ntinde) *n rinci iu) e,ectele si asu ra mostenitorilor le.atarului. b'. Le.atul este caduc daca le.atarul este 3inca abil de a rimi le.atul la data deschiderii mostenirii7. Daca le.atarul era de-a inca abil *n momentul *ntocmirii testamentului) le.atul nu este caduc) ci nul. % In-uria trebuie sa ,ie .ra&a entru a le.itima re&ocarea. De e1em lu) in,idelitatea sotului constituie o in-urie .ra&a. 2 (otri&it art. %8=: C. ci&.) caducitatea sau re&ocarea -udecatoreasca a unui le.at .re&at cu un le.at5sarcina *n ,a&oarea unui tert nu atra.e ine,icacitatea acestui din urma le.at. Mostenitorii care bene,icia/a de ine,icacitatea le.atului sunt obli.ati

sa e1ecute le.atul5sarcina. De e1em lu) *n ca/ul ersoanelor -uridice care au *ncetat sa mai e1iste du a moartea testatorului sau) datorita modi,icarii ca acitatii de ,olosinta) si5au schimbat obiectul de acti&itate. c'. Le.atul este caduc daca le.atarul este nedemn !indi,erent daca nedemnitatea este de dre t sau -udiciara sau mostenirea este le.ala ori testamentara'. Reamintim ca e,ectele nedemnitatii de dre t sau -udiciare ot ,i *nlaturate e1 res rin testament sau rin act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea. (reci/am ca) du a sa&2rsirea ,a tei care atra.e nedemnitatea) e,ectele nedemnitatii ot ,i *nlaturate de testator numai rin 3o declaratie e1 resa7 notariala !art. "9% alin. % C. ci&.'. d'. Le.atul este caduc daca le.atarul renunta la le.at. Conditia este ca renuntarea le.atarului sa inter&ina numai du a deschiderea succesiunii !alt,el ar ,i nula) deoarece ar alcatui un act asu ra unei mosteniri &iitoare'. 0n conditiile art. %%28 C. ci&.) renuntarea la mostenire) *n rinci iu) 3nu se resu une7. Declaratia de renuntare se ,ace *n ,orma autentica la orice notar ublic sau la misiunile di lomatice si o,iciile consulare. (entru in,ormarea tertilor) declaratia de renuntare se *nscrie *n re.istrul national) tinut *n ,ormat electronic. Renuntarea &a ,i &alabila daca le.atul este sub conditie sus ensi&a) iar le.atarul renunta du a deschiderea mostenirii) dar *nainte de *m linirea conditiei. e'. Le.atul este caduc daca le.atarul decedea/a *naintea *m linirii conditiei sus ensi&e si daca acesta a&ea caracter ur ersonal. (reci/am ca) atunci c2nd le.atul este ,acut sub conditie sus ensi&a si aceasta este si.ur ca nu se &a reali/a) le.atul este caduc. 0n ca/ul *n care conditia este re/olutorie) dre tul le.atarului se &a naste ca si c2nd ar ,i ur si sim lu) adica de la deschiderea mostenirii) dar se &a des,iinta retroacti& daca se *nde lineste conditia. ,'. Le.atul este caduc c2nd bunul a ierit *n totalitate din moti&e care nu tin de &ointa testatorului) *n tim ul &ietii testatorului sau *naintea *m linirii conditiei sus ensi&e ce a,ectea/a le.atul. Din unct de &edere -uridic) are im ortanta daca obiectul le.atului a ierit *n *ntre.ime *nainte de deschiderea succesiunii sau du a aceasta data. C2nd bunul a ierit *nainte de deschiderea succesiunii) le.atul este caduc ca ,iind li sit de obiect%. Cau/a ieirii lucrului oate ,i4 cul a le.atarului sau a testatorului) ,a ta unui tert) un ca/ ,ortuit sau de ,orta ma-ora. Acest ca/ de caducitate nu oate inter&eni dec2t daca le.atul este cu titlu articular) caci) daca este uni&ersal sau cu titlu uni&ersal) ieirea bunului nu oate a&ea ca e,ect dec2t acela

de a reduce emolumentul le.atului2. 0n ca/ul *n care bunul a ierit numai *n arte) caducitatea le.atului &a ,i numai artiala. (ieirea bunului du a deschiderea succesiunii nu atra.e caducitatea le.atului. 0n aceasta situatie) dre turile le.atarului se deosebesc *n ,unctie de *m re-urarea *n care a ierit bunul4 daca bunul a ierit din cul a debitorului le.atului sau a unui tert) le.atarul are dre tul la des a.ubire) iar daca ieirea s5a datorat ca/ului ,ortuit sau ,ortei ma-ore) le.atarul su orta riscul ieirii. Din momentul deschiderii succesiunii) le.atarul dob2ndeste ro rietatea bunului. SUBIECTUL NR 28 E1heredarea !de/mostenirea' E alta dis o/itie testamentara rinci ala ce oate ,i cu rinsa *n cadrul testamentului este e1heredarea !de/mostenirea'. E1heredarea este acea dis o/itie testamentara rin care testatorul *nlatura de la mostenire unul sau mai multi mostenitori le.ali !art. %8=$ alin. % C. ci&.'. Ast,el) orice ersoana are osibilitatea ca) rin dero.are de la re.ulile de&olutiunii le.ale a mostenirii) sa *nlature de la mostenire ersoana sau ersoanele nea.reate !indi,erent de moti&e'. E1heredarea este o rero.ati&a ce a artine testatorului) dar care nu se oate e1ercita nelimitat. Ast,el) mostenitorii re/er&atari nu &or utea ,i *nlaturati *n totalitate de la mostenire) ne ut2nd ,i ast,el li siti de re/er&a succesorala !care li se cu&ine *n temeiul le.ii) chiar *m otri&a &ointei testatorului'%. 0n consecinta) testatorul oate de/mosteni numai artial mostenitorii re/er&atari !c2t ri&este cotitatea dis onibila'. Ceilalti mostenitori) nere/er&atari) ot ,i de/mosteniti ,ara nicio limita. A. +elurile e1heredarii. Du a modul de mani,estare) &ointa de a de/mosteni oate ,i directa sau indirecta !art. %8=$ alin. 2 C. ci&.'. a'. E1heredarea directa este acea dis o/itie rin care testatorul declara) *n mod e1 res) rin testament) &ointa sa de a *nlatura de la mostenire anumiti mostenitori. E1heredarea directa oate ,i artiala sau totala. E1heredarea directa este artiala c2nd testatorul *nlatura de la mostenire anumiti mostenitori le.ali. 0n acest ca/) &ointa testatorului se *ntre.este cu cea a le.iuitorului) *n sensul ca succesiunea se &a

cu&eni mostenitorilor le.ali du a *nlaturarea celor de/mosteniti. (rin de/mostenirea unuia sau mai multor mostenitori !dar nu a tuturor') testatorul a acce tat indirect s orirea artilor celorlalti mostenitori le.ali. Institutia re/er&ei succesorale &a ,i anali/ata *n cadrul ca itolului re/er&at limitelor dre tului de a dis une rin act -uridic de bunurile succesiunii. Deci) e1heredarea directa artiala oate ,i inter retata si ca o instituire indirecta de le.atari%. E1heredarea directa este totala *n ca/ul *n care testatorul *i de/mosteneste e toti mostenitorii le.ali !rude cu &ocatie succesorala le.ala si sotul su ra&ietuitor'. 0n ca/ul e1heredarii totale) bunurile ce alcatuiesc mostenirea ram2n bunuri &acante si cu acest titlu re&in comunei) orasului sau munici iului *n a carui ra/a teritoriala se a,lau bunurile la data deschiderii mostenirii !sin.urul mostenitor le.al ce nu oate ,i e1heredat') *n temeiul art. %%:@ C. ci&. b'. E1heredarea indirecta se reali/ea/a rin instituirea unor le.ate care e ui/ea/a *ntrea.a mostenire. 0n ,elul acesta) *n limitele cotitatii dis onibile) mostenitorii le.ali sunt *nlaturati de la succesiune) *ntruc2t a institui le.atari *nseamna) *n aceeasi masura) a e1hereda mostenitorii le.ali. E situatie s eciala inter&ine *n ca/ul *n care testatorul a lasat un le.at uni&ersal *n ,a&oarea unui tert) de/mostenind ast,el e toti mostenitorii le.ali) iar le.atul este caduc. 0ntrebarea care se une) *n acest ca/) este cui i se &or cu&eni bunurile mostenirii4 mostenitorilor le.ali sau unitatii administrati&5teritoriale locale A A reciem ca re/ol&area roblemei de mai sus de inde de inter retarea &ointei testatorului. Ast,el) daca testatorul a dorit sa *nde arte/e neconditionat mostenitorii le.ali de la succesiune) bunurile de&in &acante6 daca testatorul s5a multumit sa re,ere ersoana instituita le.atar uni&ersal altor mostenitori) bunurile &or re&eni acestora din urma. <SUBIECTUL NR 2% Re/er&a succesorala este o arte a mostenirii e care le.ea o atribuie unor ersoane a ro iate de,unctului !mostenitorii re/er&atari') chiar *m otri&a &ointei dis unatorului 3mani,estata rin liberalitati ori de/mosteniri7 !art. %8@9 C. ci&.'. Ast,el) *n re/enta re/er&atarilor) o ersoana nu oate dis une rin liberalitati dec2t de o arte din mostenirea sa) numita cotitate dis onibila. Cotitatea dis onibila este artea din mostenire asu ra careia

de,unctul oate dis une liber) at2t rin liberalitati) c2t si rin acte cu titlu oneros2. Cotitatea dis onibila se obtine rin scaderea din masa succesorala a re/er&ei. 0n li sa mostenitorilor le.ali nere/er&atari) testatorul oate dis une de bunurile mostenirii du a cum doreste) ,ara limite) at2t rin acte cu titlu oneros) c2t si .ratuit. 0n consecinta) c2nd e1ista mostenitori re/er&atari) iar de,unctul a dis us de bunurile sale rin donatii si;sau testament) masa succesorala se *m arte *n doua arti4 re/er&a succesorala si cotitatea dis onibila. A. Caracterele -uridice ale re/er&ei succesorale. Re/er&a succesorala se articulari/ea/a rin cele doua caractere -uridice4 este o arte a mostenirii si este lo&ita de indis onibilitate. % +acem reci/area ca le.ea *n.radeste numai dre tul de dis o/itie al titularului dre tului de ro rietate asu ra liberalitatilor) si nu dre tul de dis o/itie asu ra actelor cu titlu oneros. 2 (otri&it art. %8@" C. ci&.) 3cotitatea dis onibila este artea din bunurile mostenirii care nu este re/er&ata rin le.e si de care de,unctul utea dis une *n mod ne*n.radit rin liberalitati7. a'. Re/er&a este o arte a mostenirii si anume) aceea e care le.ea o de,era) *n mod im erati&) mostenitorilor re/er&atari) *m otri&a &ointei de,unctului. Dre tul la re/er&a este un dre t ro riu) nascut la data deschiderii mostenirii) si nu un dre t dob2ndit de la de,unct e cale succesorala%. Alt,el) toate actele de,unctului ar ,i o o/abile mostenitorului re/er&atar) inclusi& cele rin care se aduce atin.ere re/er&ei) si deci ocrotirea le.ala a re/er&atarilor nu ar mai utea ,i e,icienta. Re/er&a nu este o arte din mostenirea e care de,unctul o lasa e,ecti&) ci o ortiune din mostenirea e care acesta ar ,i lasat5o daca nu ar ,i ,acut donatii2. Din caracteristica re/er&ei de arte a mostenirii re/ulta urmatoarele consecinte -uridice4 re/er&a oate ,i retinsa numai de catre mostenitorii care au &ocatie si care &in e,ecti& la mostenire. Ast,el) &in e,ecti& la mostenire numai ersoanele care ,ac arte din clasa de mostenitori sau .ru ul de rudenie cu &ocatie succesorala utila !concreta') au ca acitate succesorala) nu sunt nedemne si nici nu au renuntat la mostenire:6 < acce tarea sau renuntarea la re/er&a a e&entualilor mostenitori

re/er&atari) ,acuta *nainte de deschiderea mostenirii) este nula absolut !acte asu ra unei succesiuni &iitoare'6 < c2nd e1ista o luralitate de mostenitori re/er&atari) re/er&a succesorala este colecti&a) .lobala !si nu indi&iduala'. E1ce tie ,ace re/er&a sotului su ra&ietuitor) care se atribuie *n mod indi&idual) chiar daca &ine la mostenire *n concurs si *m reuna cu alti mostenitori re/er&atari. De mentionat ca re/er&a se calculea/a *n ra ort de numarul mostenitorilor re/er&atari care &in e,ecti& la mostenire6 < mostenitorii re/er&atari au dre tul la re/er&a le.ala *n natura !nu sub ,orma unui echi&alent *n bani'. Daca rin actele liberale ale titularului s5a *ncalcat re/er&a) aceasta &a ,i re*ntre.ita) de asemenea) *n natura) si nu rin echi&alent. 0n ca/uri de e1ce tie si numai *n conditiile e1 res re&a/ute de le.e) re/er&a &a utea ,i atribuita sub ,orma unui echi&alent *n bani. De e1em lu) daca bunul donat a ,ost *nstrainat de donatar *nainte de deschiderea mostenirii. b'. Re/er&a succesorala este indis onibila *n sensul ca artea din mostenire care constituie re/er&a succesorala 3nu oate ,i stirbita rin donatii sau le.ate7%. Indis onibilitatea re/er&ei succesorale este relati&a si artiala. Indis onibilitatea este relati&a) deoarece dre tul de a dis une al celui ce lasa mostenirea este limitat numai *n re/enta mostenitorilor re/er&atari si numai *n ,olosul lor. Numai mostenitorii re/er&atari ot in&oca atin.erea adusa re/er&ei si numai ei ot retinde re*ntre.irea acesteia. Indis onibilitatea este artiala sub dublu as ect4 < ea lo&este numai o ,ractiune a mostenirii !re/er&a succesorala') nu si cotitatea dis onibila< actele cu titlu oneros sa&2rsite de titular sunt &alabile si o o/abile mostenitorilor re/er&atari !deoarece nu intra *n masa succesorala'6 ast,el) nu toate actele de,unctului &or ,i ra ortate la cotitatea dis onibila) ci numai donatiile si le.atele. (reci/am ca roblema caracterelor re/er&ei succesorale este una dis utata *n doctrina de s ecialitate. 0n acest conte1t) se a recia/a ca la cele de mai sus se ot adau.a si alte caractere recum4 caracterul im erati&) caracterul colecti&) caracterul de ordine ublica etc. SUBIECTUL 22 Reductiunea liberalitatilor e1cesi&e 0n ca/ul *n care de,unctul a dis us rin testament este limita cotitatii dis onibile) dre tul mostenitorilor re/er&atari este

a,ectat. Sanctiunea care se a lica) *n ca/ul *n care liberalitatile ,acute de cel care lasa mostenirea aduc atin.ere dre turilor mostenitorilor re/er&atari) este reductiunea. (otri&it art. %8"2 C. ci&.) 3liberalitatile care *ncalca re/er&a succesorala sunt su use reductiunii) la cerere7. Actiunea rin care mostenitorii re/er&atari &or utea solicita reducerea liberalitatilor este actiunea *n reductiune. Dre tul de a retinde reductiunea ia nastere odata cu re/er&a !deci la data deschiderii succesiunii' si este un dre t ro riu) ersonal al mostenitorului re/er&atar !si nu dob2ndit e cale succesorala de la de,unct') *m re-urare ce ,ace ca liberalitatile consimtite de catre de,unct) rin care se *ncalca re/er&a) sa nu ,ie o o/abile re/er&atarului. Reductiunea liberalitatilor e1cesi&e oate ,i ceruta numai de catre mostenitorii re/er&atari) de succesorii lor) recum si de catre creditorii chiro.ra,ari ai mostenitorilor re/er&atari !art. %8": C. ci&.'. 0n ca/ul luralitatii de mostenitori re/er&atari) reductiunea o erea/a numai *n limita cotei de re/er&a cu&enite celui care a cerut5o si ro,ita numai acestuia !art. %8"$ alin. : C. ci&.'. De mentionat ca donatarii si le.atarii de,unctului nu ot bene,icia de reductiune !reductiunea o er2nd *m otri&a acestora'. A. Caile rocedurale de e1ercitare a dre tului la reductiune.

Dre tul la reductiune se oate reali/a e doua cai4 amiabil ! rin buna5*n&oiala' sau e cale -udecatoreasca. (otri&it art. %8"$ C. ci&.) reductiunea liberalitatilor e1cesi&e se oate reali/a rin buna *n&oiala a celor interesati sau oate ,i in&ocata *n ,ata instantei de -udecata e cale de e1ce tie sau e cale de actiune. 0n con,ormitate cu dis o/itiile de mai sus) titularii dre tului la re/er&a au la dis o/itie doua cai rocedurale) du a cum obiectul liberalitatii e1cesi&e se a,la *n osesia .rati,icatului sau *n osesia mostenitorilor re/er&atari !res ecti& actiunea *n reductiune si e1ce tia *n reductiune'. a'. Actiunea *n reductiune &a ,i ,olosita de mostenitorii re/er&atari *n ca/ul *n care bunurile ce ,ac obiectul liberalitatii se a,la *n osesia celui .rati,icat !de e1em lu) *n ca/ul unei donatii'. Actiunea *n reductiune nu o erea/a de dre t) urm2nd a ,i obli.atoriu in&ocata. Ea este o actiune ersonala atrimoniala%) ,iind su usa rescri tiei de : ani) iar termenul de rescri tie *nce e sa

cur.a de la data deschiderii succesiunii. Ca e1ce tie de la re.ula de mai sus !a momentului *nce erii termenului') termenul de rescri tie cur.e 3de la data la care mostenitorii re/er&atari au ierdut osesia bunurilor care ,ormea/a obiectul liberalitatilor7 !art. %8"# alin. % C. ci&.'. 0n ca/ul liberalitatilor e1cesi&e a caror e1istenta nu a ,ost cunoscuta de mostenitorii re/er&atari) termenul de rescri tie *nce e sa cur.a de la data c2nd au cunoscut e1istenta acestora si caracterul lor e1cesi& !art. %8"# alin. 2 C. ci&.'. Mentionam ca actiunea *n reductiune este di&i/ibila) ceea ce *nseamna ca de ea urmea/a sa bene,icie/e doar mostenitorul re/er&atar care a in&ocat5o) e cale de e1ce tie sau e cale de actiune%. b'. E1ce tia *n reductiune oate ,i in&ocata de catre mostenitorii re/er&atari numai *n ca/ul *n care bunul se a,la *n osesia mostenitorului re/er&atar !desi bene,iciarul liberalitatii are un dre t asu ra lui'. 0n acest ca/) daca re/er&a succesorala a ,ost *ncalcata rin e,ectuarea de liberalitati e1cesi&e) mostenitorii re/er&atari se &or utea a ara in&oc2nd e1ce tia *n reductiune. E1ce tia *n reductiune este im rescri tibila e1tincti& !art. %8"# alin. : C. ci&.'. 0n toate ca/urile) do&ada de asirii cotitatii dis onibile re&ine mostenitorilor re/er&atari. Ei ot ,olosi orice mi-loc de roba admis de le.e. B.SUBIECTUL NR 2: Erdinea reductiunii liberalitatilor e1cesi&e. Daca titularul succesiunii a ,acut mai multe liberalitati) donatii sau le.ate) care de asesc cotitatea dis onibila) ele &or ,i su use reductiunii du a o anumita ordine !,iind ,ara rele&anta daca de acestea au bene,iciat una sau mai multe ersoane'. Erdinea reductiunii este data de re.ulile consacrate de Codul ci&il. a'. (otri&it art. %8"9 alin. % C. ci&.) le.atele se reduc *naintea donatiilor. Re.ula se -usti,ica rin aceea ca le.atele sunt ultimele liberalitati ,acute de de,unct si) deci) ele sunt cele care au de asit cotitatea dis onibila) *ncalc2nd re/er&a !liberalitatile anterioare re/um2ndu5se ca s5au ,acut *n limitele cotitatii dis onibile'. Daca donatiile s5ar reduce *naintea le.atelor sau odata cu ele) ar *nsemna ca testatorul a luat *na oi ceea ce donase) entru a re,ace cotitatea dis onibila) urm2nd ca ulterior sa dis una de aceleasI bunuri e cale de le.at. E asemenea solutie ar *ncalca rinci iul ire&ocabilitatii donatiilor. Re.ula de mai sus are caracter im erati& si deci orice clau/a contrara este nula.

b'. (otri&it art. %8"9 alin. 2 C. ci&.) le.atele se reduc toate deodata si ro ortional) *ntruc2t toate liberalitatile mortis causa *si roduc e,ectele numai du a deschiderea mostenirii. Re.ula de mai sus are numai un caracter dis o/iti& !nu im erati&') *ntemeindu5se e re/umtia ca de,unctul nu a dorit sa stabileasca o anumita ordine *n reductiunea le.atelor. Erdinea oate ,i sti ulata *n mod e1 res sau oate ,i im licita. '. (otri&it art. %8"9 alin. : C. ci&.) donatiile se reduc succesi&) *n ordinea in&ersa a datei lor) *nce 2nd cu cea mai noua. Se re/uma ca ultima sau ultimele donatii au de asit aceasta cotitate) *ncalc2nd re/er&a !cele mai &echi ,ac2ndu5se din cotitatea dis onibila'. Daca donatiile au aceeasi data) ele se reduc ro ortional. Dis o/itiile de mai sus au caracter im erati&) ceea ce *nseamna ca de,unctul nu oate restabili o alta ordine a reductiunii. (otri&it art. %8"9 alin. $ C. ci&.) donatiile concomitente se reduc toate deodata si ro ortional) a,ara daca donatorul a dis us ca anumite donatii &or a&ea re,erinta) ca/ *n care &or ,i reduse mai *nt2i celelalte donatii2.

SUBIECTUL NR 2$ Dre tul de o tiune succesorala La moartea unei ersoane) atrimoniul sau se transmite mostenitorilor le.ali sau testamentari. Transmiterea atrimoniului celui care decedea/a se reali/ea/a ,ara mani,estarea de &ointa a mostenitorilor !adica o erea/a de dre t din cli a mortii ersoanei care lasa succesiunea' si indi,erent daca mostenirea este le.ala sau testamentara. +a tul ca de la data deschiderii succesiunii si 2na la e1ercitarea dre tului de o tiune succesorala trece un tim !mai *ndelun.at sau mai scurt' nu roduce consecinte im ortante asu ra transmiterii atrimoniului succesoral. (otri&it art. %%88 alin. % C. ci&.) 3cel chemat la mostenire *n temeiul le.ii sau al &ointei de,unctului oate acce ta mostenirea sau oate renunta la ea7. 0n conditiile dis o/itiilor de mai sus) ersoanele cu &ocatie .enerala la dob2ndirea atrimoniului succesoral !succesibilii' *si ot e1ercita dre tul de o tiune succesorala) ale.2nd *ntre doua osibilitati4 < sa acce te mostenirea6 < sa renunte la mostenire. 0n consecinta) dre tul de o tiune succesorala este un dre t subiecti& al mostenitorilor cu &ocatie succesorala) din momentul deschiderii succesiunii. (otri&it art. %%89 C. ci&.) 3Nimeni nu oate ,i obli.at sa acce te o mostenire ce i se cu&ine7%. Ast,el) dintre osibilitatile ersoanei cu

&ocatie succesorala de a o ta la mostenirea de,unctului) cea mai im ortanta o re re/inta osibilitatea de a nu acce ta mostenirea !deci) de a renunta la mostenire'2. (rinci alele robleme *n materie ri&esc subiectele) rescri tia) ine,icacitatea si ,ormele actului de o tiune succesorala. . Subiectele dre tului de o tiune succesorala 0n rinci iu) dre tul de o tiune succesorala a artine tuturor mostenitorilor cu &ocatie .enerala la mostenire !indi,erent daca) *n concret) ersoana are sau nu &ocatie'. A. Succesibilii le.ali si testamentari. La data deschiderii succesiunii) atrimoniul succesoral se transmite mostenitorilor de,unctului) entru ,iecare dintre acestia nasc2ndu5se un dre t subiecti& de o tiune succesorala. Dre tul de o tiune succesorala oate ,i e1ercitat) *n termenul de rescri tie re&a/ut de le.e) de toti succesibilii. A nu se *ntele.e *nsa ca toti mostenitorii care si5au e1ercitat acest dre t !indi,erent de clasa din care ,ac arte' &or rimi si bunurile mostenirii. Ast,el) mostenirea &a ,i culeasa *n ordinea stabilita de le.e !sau de de,unct'. De e1em lu) daca e1ista mostenitori acce tanti at2t din clasa I) c2t si din clasa a II5a de mostenitori) mostenirea se &a de,eri numai celor din clasa I. 0n ca/ul mostenirilor succesi&e) c2nd titularul dre tului de o tiune succesorala decedea/a *nainte de a5l ,i e1ercitat) dre tul sau de o tiune se transmite mostenitorilor sai. Ast,el) mostenitorii celui care a decedat ,ara a ,i e1ercitat dre tul de o tiune succesorala *l e1ercita se arat) ,iecare entru artea sa) *n termenul a licabil dre tului de o tiune ri&ind mostenirea autorului lor !art. %%8# alin. % C. ci&.'. Daca succesorii titularului nu se *ntele. *ntre ei asu ra modului de e1ercitare a dre tului de o tiune succesorala !unii dorind sa acce te mostenirea) altii renunt2nd la ea') atunci) de artea succesibilului care renunta) &or ro,ita ceilalti mostenitori ai autorului sau !art. %%8# alin. 2 C. ci&.'. daca mai multe ersoane &in la mostenire rin re re/entare succesorala) ,iecare are dre tul sa se ronunte asu ra acce tarii sau renuntarii la mostenire) *ntruc2t re re/entantii mostenesc ersonal. B. Creditorii ersonali ai succesibilului. (otri&it art. %%8= C. ci&.) dre tul de o tiune succesorala !acce tarea mostenirii' oate ,i e1ercitat si de catre creditorii ersonali ai succesibilului) e calea actiunii oblice%. (reci/am ca dre tul de o tiune al creditorilor ersonali ai succesibilului !instituit de le.e' este cel utin discutabil. De e1em lu)

s5ar utea inter reta ca el contra&ine rinci iului libertatii acce tarii mostenirii) otri&it caruia 3Nimeni nu oate ,i obli.at sa acce te o mostenire ce i se cu&ine7 !art. %%89 C. ci&.'. De remarcat ca osibilitatea le.ala este data e1clusi& creditorilor ersonali ai succesibilului) nu si creditorilor mostenirii !care nu ot o ta e cale oblica *n locul si *n numele succesibililor) moti&ul ,iind acela ca) at2ta tim c2t nu au o tat) acestia din urma sunt straini de mostenire7'2. SUBIECTUL NR 2# Caractere -uridice.ale actului de o tiune succesorala Actul -uridic de o tiune succesorala se indi&iduali/ea/a rin caracteristicile sale -uridice. a' Este un act -uridic unilateral) *ntruc2t re re/inta &ointa unei sin.ure ersoane !a succesibilului'6 act *ncheiat ersonal sau rin mandatar cu rocura s eciala. b' Este un act -uridic indi&i/ibil !unitar') deoarece succesibilul are dre tul sa o te/e *ntre a renunta sau a acce ta mostenirea !*n *ntre.ul ei) nimeni nea&2nd osibilitatea de a acce ta o anumita arte din mostenire si de a renunta la alta arte'. Ast,el succesibilul) mostenitor le.al sau testamentar) trebuie sa acce te *n *ntre.ime mostenirea sau 3trebuie sa ram2na e de5a dre tul strain de ele7) rin e,ectul renuntarii%. Ca e1ce tie) c2nd mostenitorul *ntruneste at2t calitatea de mostenitor le.al) c2t si e aceea de bene,iciar al unui testament) el oate o ta di,erit *n ri&inta mostenirii le.ale ,ata de mostenirea testamentara. Ast,el) 3mostenitorul care) *n ba/a le.ii sau a testamentului) cumulea/a mai multe &ocatii la mostenire are) entru ,iecare dintre ele) un dre t de o tiune distinct7 !s.n.'. 0n conte1tul de mai sus) le.atarul chemat la mostenire si ca mostenitor le.al *si &a utea e1ercita o tiunea *n oricare dintre aceste calitati. Daca) desi nu a ,ost *ncalcata re/er&a) din testament re/ulta ca de,unctul a dorit sa diminue/e cota ce i s5ar ,i cu&enit le.atarului ca mostenitor le.al) acesta din urma oate o ta doar ca le.atar !art. %%82 C. ci&.'. ' Este un act -uridic ur si sim lu) ne ut2nd ,i a,ectat de modalitati !termen sau conditie'. Ast,el) o tiunea subiectului *nseamna e1clusi& ronuntarea entru una dintre cele doua osibilitati !art. %%8% C. ci&.'. Sanctiunea actului *ncheiat cu neres ectarea dis o/itiilor de mai sus este nulitatea absoluta. d' Este un act -uridic) *n rinci iu) ire&ocabil) rin aceasta *ntele.2ndu5 se ca) odata ce s5a e1ercitat dre tul de o tiune succesorala)

nu se mai oate re&eni asu ra o tiunii ,acute. Ca e1ce tie) *n ca/ul renuntarii la mostenire) se oate re&eni asu ra acesteia. e' Este un act -uridic declarati&) adica e,ectele o tiunii o erea/a retroacti&) de la data deschiderii succesiunii.

SUBIECTUL NR 29 TERMENELE de o tiune succesorala 3Dre tul de o tiune succesorala se e1ercita *n termen de un an de la data deschiderii mostenirii7 !art. %%8: alin. % C. ci&.'. 0n consecinta) le.ea re&ede un termen de rescri tie de un an) termen *n care succesibilul trebuie sa se ronunte cu ri&ire la dre tul sau de o tiune succesorala%. 0n ca/ul *n care succesibilul a cerut *ntocmirea in&entarului anterior e1ercitarii dre tului de o tiune succesorala) termenul de o tiune nu se &a *m lini mai de&reme de doua luni de la data la care i se comunica rocesul5&erbal de in&entariere !art. %%8$ alin. % C. ci&.'2. Deoarece Codul ci&il ,ace trimiteri e1clusi& la 3mostenire7) *n sensul unei uni&ersalitati !a unui atrimoniu') re/ulta ca termenul de un an &i/ea/a numai transmisiunile succesorale uni&ersale sau cu titlu uni&ersal. (er a contrario) le.atarilor cu titlu articular le &or ,i a licabile dis o/itiile dre tului comun *n materie) ast,el ca dre tul de o tiune succesorala cu ri&ire la aceste le.ate se e1ercita *n cadrul termenului .eneral de rescri tie de : ani !art. 2#%= C. ci&.'.: Termenul !s ecial' de rescri tie de un an se e1 lica rin necesitatea lichidarii *ntr5un termen scurt a cau/elor succesorale) entru stabilirea dre turilor cu&enite mostenitorilor si eliberarea certi,icatelor de mostenitor !sau declararea succesiunilor &acante) *n ca/urile c2nd nu e1ista mostenitori ori c2nd mostenitorii e1istenti au renuntat la dre turile lor'$. De reci/at ca) e durata e,ectuarii in&entarului) succesibilul nu oate ,i considerat mostenitor) cu e1ce tia ca/ului *n care a acce tat mostenirea !art. %%8$ alin. 2 C. ci&.'. Reducerea termenului de o tiune. (otri&it art. %%%: alin. % C. ci&.) entru moti&e temeinice) la cererea oricarei ersoane interesate) un succesibil oate ,i obli.at) cu a licarea rocedurii re&a/ute de le.e entru ordonanta resedintiala) sa *si e1ercite dre tul de o tiune succesorala *nauntrul unui termen stabilit de instanta -udecatoreasca7

!mai scurt dec2t cel de un an'. A. 0nce utul rescri tiei dre tului de o tiune succesorala. De re.ula) termenul de o tiune de un an *nce e sa cur.a de la data deschiderii mostenirii !art. %%8: alin. % C. ci&.'. De mentionat ca nu are rele&anta daca mostenitorul a cunoscut sau nu des re moartea celui care lasa mostenirea) termenul calcul2ndu5se de la data deschiderii succesiunii. In ca/ul mostenirii rin retransmitere) termenul se calculea/a tot de la data deschiderii succesiunii) ast,el ca succesibilii care mostenesc rin retransmitere au la dis o/itie entru e1ercitarea dre tului de o tiune succesorala termenul ramas de la data mortii succesibilului si 2na la e1 irarea termenului le.al !un an sau : ani'. Ca e1ce tie) otri&it dis o/itiilor art. %%8: alin. 2 C. ci&.) termenul de o tiune de un an *nce e sa cur.a4 a' de la data nasterii celui chemat la mostenire) daca nasterea s5a rodus du a deschiderea mostenirii6 b' de la data *nre.istrarii mortii *n re.istrul de stare ci&ila) daca *nre.istrarea se ,ace *n temeiul unei hotar2ri -udecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea) a,ara numai daca succesibilul a cunoscut ,a tul mortii sau hotar2rea de declarare a mortii la o data anterioara) ca/ *n care termenul cur.e de la aceasta din urma data26 ' de la data la care le.atarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca le.atul sau) daca testamentul cu rin/2nd acest le.at este desco erit du a deschiderea mostenirii6 d' de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca le.atura de rudenie e care se *ntemeia/a &ocatia sa la mostenire !daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii'. B. Sus endarea si re unerea *n termenul de rescri tie. a'. Sus endarea rescri tiei. (otri&it art. 2#:2 C. ci&.) 3(rescri tia nu *nce e sa cur.a) iar) daca a *nce ut sa cur.a) ea se sus enda7) *n ca/urile re&a/ute de le.e. De e1em lu) cursul rescri tiei se sus enda *n ca/ul *n care titularul dre tului sau cel care l5a *ncalcat ,ace arte din ,ortele armate ale Rom2niei) c2t tim acestea se a,la *n stare de mobili/are sau de ra/boi !art. 2#:2 ct. @ C. ci&.'. Cursul rescri tiei se sus enda si *n ca/ul *n care cel *m otri&a caruia cur.e sau ar urma sa cur.a rescri tia este *m iedicat de un ca/ de ,orta ma-ora sa ,aca acte de *ntreru ere) c2t tim nu a *ncetat aceasta *m iedicare. Ca e1ce tie) 3,orta ma-ora) c2nd este tem orara) nu constituie o cau/a de sus endare a rescri tiei dec2t daca sur&ine *n ultimele 9 luni *nainte de e1 irarea termenului de rescri tie7 !art. 2#:2 ct. " C. ci&.'.

0n materie succesorala) sus endarea rescri tiei re/inta unele articularitati !art. 2#:: C. ci&.'. Ast,el) rescri tia nu cur.e contra creditorilor de,unctului *n ri&inta creantelor e care acestia le au asu ra mostenirii c2t tim aceasta nu a ,ost acce tata de catre succesibili ori) *n li sa acce tarii) c2t tim nu a ,ost numit un curator care sa *i re re/inte. (rescri tia nu cur.e nici contra mostenitorilor de,unctului c2t tim acestia nu au acce tat mostenirea ori nu a ,ost numit un curator care sa *i re re/inte. (rescri tia nu cur.e) de asemenea) contra mostenitorilor) *n ri&inta creantelor e care acestia le au asu ra mostenirii !de la data acce tarii mostenirii si 2na la data lichidarii ei'%. (otri&it dre tului comun *n materie) 3c2nd cau/a de sus endare a *ncetat) rescri tia *si reia cursul) socotindu5se entru *m linirea termenului si tim ul scurs *nainte de sus endare7. Totusi) rescri tia nu se &a *m lini mai *nainte de e1 irarea unui termen de 9 luni de la data c2nd sus endarea a *ncetat !cu e1ce tia rescri tiilor de 9 luni sau mai scurte) care nu se &or *m lini dec2t du a e1 irarea unui termen de o luna de la *ncetarea sus endarii < art. 2#:$ alin. % C. ci&.'. Mai reci/am ca sus endarea rescri tiei oate ,i in&ocata numai de catre artea care a ,ost *m iedicata sa ,aca acte de *ntreru ere) a,ara de ca/ul *n care rin le.e se dis une alt,el !art. 2#:# C. ci&.'. b'. Re unerea *n termenul de rescri tie. (otri&it art. %%8: alin. :) termenului de o tiune succesorala i se a lica re&ederile Codului ci&il 3re,eritoare la sus endarea si re unerea *n termenul de rescri tie e1tincti&a7. (otri&it dis o/itiilor art. 2#22 C. ci&.) 3Cel care) din moti&e temeinice) nu si5a e1ercitat *n termen dre tul la actiune su us rescri tiei oate cere or.anului de -urisdictie com etent re unerea *n termen si -udecarea cau/ei7 !s.n.'. Din te1tul de le.e de mai sus se conturea/a doua situatii ce ri&esc e1ercitarea dre tul de o tiune succesorala4 < c2nd) datorita ca/ului 3de ,orta ma-ora7) succesibilul a ,ost *m iedicat sa *si e1ercite dre tul de o tiune succesorala< c2nd 3din moti&e temeinice7 a ,ost *m iedicat sa *si e1ercite acest dre t%. 0n rima i ote/a) daca succesibilul a ,ost *m iedicat din cau/a de ,orta ma-ora sa *si e1ercite dre tul de o tiune succesorala) atunci se a lica re.ulile cunoscute de la rescri tia e1tincti&a) otri&it carora

,orta ma-ora sus enda de dre t cur.erea termenului de rescri tie !*n erioada c2t actionea/a cau/a de ,orta ma-ora'. Ast,el) *n ca/ de ,orta ma-ora) inter&ine sus endarea de dre t a termenului de rescri tie2. C2nd *m iedicarea nu s5a datorat unei cau/e de ,orta ma-ora) ci din moti&e temeinice) instanta de -udecata &a utea dis une re unerea *n termenul de o tiune succesorala !*n conditiile art. 2#22 alin. 2 C. ci&.'. % 0ntre ca/ul de ,orta ma-ora si 3moti&e temeinice7 e1ista o deosebire esentiala6 ,orta ma-ora roduce de dre t sus endarea termenului de rescri tie) e c2nd) *n ca/ul moti&elor temeinice) instanta de -udecata admite sau res in.e cererea de re unere *n termen6 a se &edea B. Stoica) o . cit. !288:' . 2#85 2#%. SUBIECTUL NR 2= Acce tarea mostenirii Acce tarea mostenirii este un act unilateral de &ointa rin care succesibilul *si *nsuseste calitatea de mostenitor al de,unctului !*n limitele acti&ului succesoral'%. Acce tarea mostenirii oate ,i ,acuta si de creditorii succesibilului) e cale oblica !*n limitele *ndestularii creantei lor < art. %%8= C. ci&.'. A. Acce tarea &oluntara si acce tarea ,ortata. Du a ra ortul *n care se a,la &ointa subiectului si dis o/itiile le.ale *n materie) acce tarea oate *mbraca doua ,orme4 acce tarea &oluntara si acce tarea ,ortata. SUBIECTUL 2= Acce tarea &oluntara a mostenirii consta *n actul sau ,a tul unilateral si neconditionat al succesibilului de a astra mostenirea. SUBIECTUL 2@ Acce tarea ,ortata este im usa de le.e) *n anumite ca/uri strict re.lementate. Ast,el) succesibilul care) cu rea5credinta) a sustras ori a ascuns bunuri din atrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie su usa ra ortului ori reductiunii este considerat ca a acce tat mostenirea) chiar daca anterior renuntase la ea !art. %%%" alin. % C. ci&.'. 0n consecinta) acce tarea ,ortata inter&ine c2nd succesibilul a dat la o arte sau a ascuns lucruri din succesiune) ,iind o sanctiune rin care mostenitorii ierd dre tul de o tiune. (entru ca acce tarea ,ortata sa o ere/e) este necesara *nde linirea urmatoarelor conditii4 < sa e1iste o intentie ,rauduloasa sau rea5credinta din artea mostenitorului6 < sustra.erea ,rauduloasa sa ,ie im utabila mostenitorului6 < sa e1iste o dosire sau dare la o arte a unor bunuri ce a artin

succesiunii) ca urmare a unei sustra.eri sau tainuiri2 si se reali/ea/a o 0n ractica -udiciara) ascunderea sau dosirea bunurilor mostenirii este inter retata *n sens lar. !de e1em lu) nedeclararea unor datorii ale succesibilului) ascunderea rimirii unor donatii su use reductiunii etc *m osedare ascunsa% a unui comostenitor) *n dauna celorlalti comostenitori !ascunderea de lucruri din succesiune oate re/ulta din orice ,rauda sau mi-loace dolosi&e comise de mostenitor'6 bunurile sau lucrurile dosite sa ,aca arte din masa succesorala. Dis o/itiile art. %%%" C. ci&. sunt a licabile at2t *n ca/ul mostenirii le.ale) c2t si *n ca/ul mostenirii testamentare. SUBIECTUL NR 2" E,ectele .enerale ale acce tarii mostenirii sunt4 < succesibilul acce tant *si 3consolidea/a7 titlul de mostenitor$6 . Se im une sa ,acem distinctie *ntre bunurile succesiunii ri&ite ut sin.uli si actele -uridice care ri&esc mostenirea ca uni&ersalitate. Ast,el) bunurile succesorale sin.ulare ot ,ace obiectul unor acte de conser&are) de administrare si acte de dis o/itie. A nu se *ntele.e ca e1ercitarea actului de o tiune rin acce tarea mostenirii si deci) 3consolidarea7 titlului de mostenitor ar *nsemna si momentul dob2ndirii calitatii de mostenitor ! robata cu certi,icatul de mostenitor'. bunurile ce au a artinut de,unctului intra *n atrimoniul mostenitorului6 < mostenitorii le.ali si le.atarii uni&ersali sau cu titlu uni&ersal ras und entru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din atrimoniul succesoral) ro ortional cu cota ,iecaruia < le.atarul cu titlu articular) *n rinci iu) nu este obli.at sa su orte datoriile si sarcinile mostenirii. Ca e1ce tie) otri&it art. %%%$ alin. : C. ci&.) le.atarul cu titlu articular ras unde entru asi&ul mostenirii) *nsa numai cu bunul sau bunurile ce ,ormea/a obiectul le.atului) daca4 < testatorul a dis us *n mod e1 res *n acest sens6 < dre tul lasat rin le.at are ca obiect o uni&ersalitate) cum ar ,i o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata *nca6 *n acest ca/) le.atarul ras unde entru asi&ul acelei uni&ersalitati%6 < celelalte bunuri ale mostenirii sunt insu,iciente entru lata datoriilor si sarcinilor mostenirii. 0n ca/ul *nstrainarii bunurilor mostenirii du a deschiderea acesteia) bunurile intrate *n atrimoniul succesoral rin e,ectul subro.atiei ot ,i a,ectate stin.erii datoriilor si sarcinilor mostenirii !art. %%%$ alin. $ C. ci&.'. Ca e,ect !.eneral' al acce tarii mostenirii se roduce con,u/iunea dintre atrimoniul succesoral si atrimoniul succesibilului.

Situatia este aceeasi si *n ca/ul *n care succesibilii) creditorii ori alte ersoane interesate au cerut e,ectuarea in&entarului bunurilor succesiunii !art. %%%# alin. % C. ci&.'. 0n conclu/ie a reciem ca) *n conditiile noului Cod ci&il) e,ectuarea in&entarului nu este de natura sa determine se aratia de atrimonii. 0n s ri-inul o iniei de mai sus) a se retine si ca) otri&it art. %%#9 alin. # C. ci&.) din bunurile mostenirii) 3creditorii mostenirii &or ,i latiti cu re,erinta ,ata de creditorii ersonali ai mostenitorului7 !s.n.'. Ast,el) *n ca/ul insol&abilitatii mostenitorului) creditorii sai ersonali &or utea urmari bunurile mostenirii atribuite la arta- *nsa) numai du a *ndestularea creditorilor mostenirii. Reamintim ca) otri&it art. %8#= din noul Cod ci&il) 3orice le.at care nu este uni&ersal sau cu titlu uni&ersal este un le.at cu titlu articular7. b'. E,ectele s eciale ale acce tarii !s eci,ice acce tarii ,ortate' sunt4 < mostenitorul care a acce tat ,ortat succesiunea) 3nu &a a&ea *nsa niciun dre t cu ri&ire la bunurile sustrase sau ascunse si) du a ca/) &a ,i obli.at sa ra orte/e ori sa reduca donatia ascunsa ,ara a artici a la distribuirea bunului donat7 !art. %%%" alin. % C. ci&.'< mostenitorul a,lat *n situatia de mai sus 3este tinut sa lateasca datoriile si sarcinile mostenirii ro ortional cu cota sa din mostenire) inclusi& cu ro riile sale bunuri7) deci succesibilul &a ras unde ,ata de creditori) ro ortional cu artea sa succesorala de care ar ,i bene,iciat daca nu ar ,i ,ost sanctionat !art. %%%" alin. 2 C. ci&.'%6 < *ntruc2t acce tarea ura si sim la ,ortata constituie o edea sa ci&ila) ea &a ,i su ortata de catre toti mostenitorii ce se ,ac &ino&ati de comiterea ,a telor de sustra.ere si &a ,i a licata at2t succesibililor cu ca acitate de e1ercitiu) c2t si celor li siti de o asemenea ca acitate sau cu ca acitate de e1ercitiu restr2nsa) *n masura *n care acestia au a&ut ca acitate delictuala la momentul dosirii sau darii la o arte a bunurilor din succesiune2. SUBIECTUL NR :8. Renuntarea la mostenire Renuntarea la mostenire este un act unilateral) e1 res si solemn rin care succesibilul declara ca nu doreste !renunta la' calitatea de mostenitor. Ca urmare a renuntarii) &ocatia succesorala a succesibilului este des,iintata retroacti&) iar el de&ine strain de mostenire. Dre tul de a renunta la mostenire *l au toti mostenitorii) indi,erent daca sunt le.ali sau testamentari) re/er&atari ori nere/er&atari) uni&ersali) cu titlu uni&ersal sau cu titlu articular.

Moti&ele entru care succesibilul ar utea renunta la mostenire sunt di&erse si ,rec&ent *nt2lnite *n ractica. Re/ulta ca renuntarea la mostenire este o mani,estare de &ointa a mostenitorului rin care acesta declara ca *ntele.e a nu se ,olosi de dre turile succesorale e care &ocatia sa i le o,era. 0n ca/ul *n care sunt mai multi mostenitori care au ascuns *n com licitate lucruri succesorale) ei &or ,i obli.ati la restituire *n mod solidar. A. Conditii de ,ond si de ,orma cerute entru renuntare. Ca orice act -uridic) entru a ,i &alabil *ncheiata !si deci) a roduce e,ecte') renuntarea la succesiune trebuie sa *nde lineasca unele conditii. (otri&it art. %%28 C. ci&.) renuntarea la mostenire trebuie sa ,ie solemna si e1 resa !s re deosebire de acce tarea succesiunii) care oate ,i tacita'. Declaratia de renuntare se ,ace *n ,orma autentica la orice notar ublic sau) du a ca/) la misiunile di lomatice si o,iciile consulare ale Rom2niei) *n conditiile si limitele re&a/ute de le.e. (entru in,ormarea tertilor) declaratia de renuntare se &a *nscrie) e cheltuiala renuntatorului) *n re.istrul national notarial) tinut *n ,ormat electronic) otri&it le.ii !art. %%28 alin. : C. ci&.'%. 0n consecinta) ca re.ula) 3Renuntarea la mostenire nu se resu une7 !art. %%28 alin. % C. ci&.'. Ca e1ce tie de la re.ula de mai sus) este re/umat ca a renuntat la mostenire4 succesibilul care) desi cunostea deschiderea mostenirii si calitatea lui de succesibil) ca urmare a citarii sale *n conditiile le.ii) nu acce ta mostenirea *n termenul le.al de un an2 !*n acest ca/) re/umtia de renuntare o erea/a numai daca citatia i5a ,ost comunicata succesibilului cu cel utin :8 de /ile *nainte de e1 irarea termenului de o tiune succesorala'< succesibilul care nu o tea/a *n termenul !de o tiune redus' stabilit de instanta -udecatoreasca este considerat ca a renuntat la mostenire !art. %%%2 si art. %%%: alin. 2 C. ci&.'. Neres ectarea ,ormei solemne re&a/ute de le.e atra.e nulitatea absoluta a actului de renuntare) ,a t care determina) *n cadrul Declaratiile de acce tare sau renuntare la succesiune se ,ac *n ,orma autentica si se *nscriu entru o o/abilitate *n Re.istrul national de e&identa a o tiunilor succesorale. Citatia trebuie sa cu rinda) sub sanctiunea nulitatii acesteia) e l2n.a elementele re&a/ute de Codul de rocedura ci&ila) si reci/area ca) daca succesibilul nu *si e1ercita dre tul de a acce ta mostenirea *n termenul le.al) &a

,i re/umat ca renunta la mostenire !art. %%%2 alin. % C. ci&.'. termenului de un an) osibilitatea acce tarii succesiunii de catre succesibilul *n cau/a) alaturi de alti mostenitori !daca este ca/ul'%. Renuntarea este &alabila numai daca) anterior) succesibilul nu si5a e1ercitat dre tul sau de o tiune succesorala rin acce tare. Cel care a acce tat o mostenire nu mai oate re&eni asu ra sa) ,iind considerat ca a acce tat5o entru totdeauna) con,orm rinci iului semel heres sem er heres.2 Ca si acce tarea mostenirii) renuntarea este un act -uridic indi&i/ibil) *n sensul ca succesibilul nu oate acce ta o arte a mostenirii si renunta la restul. Ea trebuie sa ,ie im ersonala si cu titlu .ratuit ! ur abdicati&a') ne ut2nd ,i ,acuta *n ,a&oarea altor mostenitori !renuntare in ,a&orem':. B. E,ectele renuntarii la mostenire. Ca urmare a renuntarii *n conditiile le.ii) succesibilul care renunta la mostenire este considerat ca nu a ,ost niciodata mostenitor !art. %%2% alin. % C. ci&.'. Ast,el) mostenitorul renuntator este li sit de toate a&anta-ele care ar ,i decurs din mostenire dar) *n acelasi tim ) este descarcat si de orice obli.atie otri&it calitatii sale de mostenitor$. 0n consecinta) renuntatorul este considerat o ersoana straina de mostenire. Din cele de mai sus) se des rind urmatoarele consecinte4 < renuntatorul nu bene,icia/a de niciun dre t al mostenirii6 el nu oate ,i nici re re/entat !descendentii sai ut2nd cule.e mostenirea numai *n nume ro riu'6 < dre turile si obli.atiile succesibilului renuntator ,ata de de,unct) stinse rin con,u/iune) &or renaste6 2 0n consecinta) declaratia de renuntare la mostenire du a acce tarea ei este li sita de orice e,ecte -uridice6 < artea renuntatorului 3 ro,ita mostenitorilor e care i5ar ,i *nlaturat de la mostenire sau celor a caror arte ar ,i diminuat5o daca ar ,i acce tat mostenirea7 !art. %%2% alin. 2 C. ci&.'< renuntatorul nu are obli.atia de lata a ta1elor succesorale< mostenitorul renuntator nu mai oate ,i obli.at la ra ortarea liberalitatilor rimite de la de,unct !*n ca/ de renuntare la mostenirea le.ala) descendentul sau sotul su ra&ietuitor nu mai are obli.atia de ra ort) ut2nd astra liberalitatea rimita *n limitele cotitatii dis onibile < art. %%$= alin. % C. ci&.'%. C. Re&ocarea !retractarea' renuntarii de catre succesibili.

(otri&it art. %%2: alin. % C. ci&.) 3*n tot cursul termenului de o tiune) renuntatorul oate re&oca renuntarea) daca mostenirea nu a ,ost de-a acce tata de alti succesibili care au &ocatie la artea care i5ar re&eni7. Re&ocarea renuntarii la mostenire este su usa acelorasi ,ormalitati ca si renuntarea la mostenire !declaratia de re&ocare *n ,orma autentica) in,ormarea tertilor si *nscrierea *n re.istrul national notarial'. 0n conditiile de mai sus) re&ocarea renuntarii la mostenire) trebuie sa *nde lineasca doua conditii de ,ond4 < sa nu ,i e1 irat termenul de un an entru e1ercitarea dre tului de o tiune succesorala< mostenirea sa nu ,i ,ost acce tata) *ntre tim ) de alti succesori ai de,unctului. Ca e,ect rinci al al re&ocarii renuntarii) mostenitorul *n cau/a este considerat ca a acce tat mostenirea de la data deschiderii succesiunii !3re&ocarea renuntarii &alorea/a acce tare7 < art. %%2: alin. 2 C. ci&.'. Ca e1ce tie) rin sti ulatie e1 resa *n contractul de donatie) donatarul oate ,i obli.at la ra ortul donatiei si *n ca/ul renuntarii la mostenire !art. %%$= alin. 2 C. ci&.'. S re deosebire de mostenitorul care a acce tat mostenirea si care nu mai oate re&eni asu ra acce tarii) aceasta a&2nd un caracter ire&ocabil6 De mentionat ca) desi retractarea renuntarii o erea/a retroacti&) bunurile mostenirii sunt 3 reluate *n starea *n care se .asesc7) iar dre turile e care tertii de buna5credinta le5au dob2ndit asu ra bunurilor mostenirii anterior retractarii ram2n &alabile !art. %%2: alin. 2 C. ci&.'. D. Re&ocarea renuntarii de catre creditorii succesibililor. (otri&it art. %%22 alin. % C. ci&.) re&ocarea renuntarii oate ,i si -udiciara. 0n conditiile le.ii) creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire *n ,rauda lor ot cere instantei re&ocarea renuntarii *n ceea ce *i ri&este. 0n acest ca/) dre tul la actiune se rescrie *n termen de : luni de la data la care creditorul a cunoscut actul succesibilului de renuntare la mostenire. De reci/at *nsa ca admiterea 3actiunii *n re&ocare7 *n acest ca/ roduce e,ectele acce tarii mostenirii de catre succesibilul debitor numai *n ri&inta creditorului reclamant si *n limita creantei acestuia !art. %%22 alin. 2 C. ci&.'%. SUBIECT NR :% SEJINA. (otri&it art. %%2# C. ci&.) se/ina con,era unor mostenitori le.ali) e l2n.a sta 2nirea de ,a t e1ercitata asu ra atrimoniului succesoral2)

3si dre tul de a administra acest atrimoniu si de a e1ercita dre turile si actiunile de,unctului7:. (reci/am ca notiunea de se/ina) re.lementata de noul Cod ci&il) constituie osesiunea de dre t a mostenirii) termenul de ose siune a&2nd) *n acest te1t) un *nteles s ecial) di,erit de cel din art. "%9 C. ci&.$ (osesiunea bunurilor succesorale trece deci) de la de,unct la mostenitorii cu se/ina !de la data deschiderii succesiunii') ,ara nicio mani,estare de &ointa din artea lor !,ara &reo &eri,icare realabila si chiar daca nu au dre tul la acestea'. Enumerarea cu rinsa *n art. %%29 C. ci&. este limitati&a si im erati&a) acordarea sau retra.erea se/inei ne ut2ndu5se ,ace rin testament. Reamintim ca) otri&it art. "%9 alin. % C. ci&.) 3(osesia este e1ercitarea *n ,a t a rero.ati&elor dre tului de ro rietate asu ra unui bun de catre ersoana care *l sta 2neste si care se com orta ca un ro rietar7 !s.n.'. : Se/ina re re/inta 3un bene,iciu al le.ii *n &irtutea caruia anumiti mostenitori au osesiunea de dre t a bunurilor succesorale de la data deschiderii mostenirii si se bucura ,ara nicio ,ormalitate de e1ercitiul dre turilor si actiunilor de,unctului76 $ Se/ina ,iind inde endenta de osesiunea de ,a t a bunurilor succesorale) este osibil ca mostenitorul se/inar sa nu aiba aceasta osesiune) iar bunurile sa ,ie osedate de ersoane ce nu au aceasta calitate !si nici macar nu sunt succesori'6 Calitatea de mostenitor se/inar nu con,era *nsa celui *n cau/a dre tul de a reclama osesiunea de ,a t asu ra unui bun succesoral osedat de alte ersoane cu care se .aseste *n indi&i/iune si care) ca atare) oseda *n conditiile le.ii. B. Mostenitorii se/inari. (otri&it dis o/itiilor art. %%29 C. ci&.) mostenitorii se/inari sunt4 sotul su ra&ietuitor) descendentii si ascendentii ri&ile.iati ai de,unctului. Ast,el) toti mostenitorii de mai sus se bucura de se/ina !dar nu E au toti) deodata) *n mod colecti&) ci e r2nd) *n ordinea *n care au &ocatie la succesiune'. Asadar) otri&it noului Cod ci&il) mostenitorii se/inari sunt mostenitorii le.ali4 < sotul su ra&ietuitor6 < descendentii din casatorie) din a,ara casatoriei si din ado tie !rude *n linie drea ta descendenta cu de,unctul6 intra *n aceasta

cate.orie nu numai rudele de .radul *nt2i) ci si rudele de .rad mai *nde artat) indi,erent de clasa din care ,ac arte'< ascendentii ri&ile.iati !rude *n linie drea ta ascendenta cu de,unctul' deci) arintii de,unctului6 C. E,ectele se/inei. (rinci alul e,ect al se/inei consta *n ,a tul ca mostenitorii se/inari au dre tul de a administra atrimoniul succesoral si de a e1ercita toate actiunile atrimoniale ale de,unctului) ,ara a ,i ne&oie de *nde linirea &reunei ,ormalitati. Dre tul de administrare a atrimoniului succesoral include si dre tul asu ra ,ructelor bunurilor succesiunii !din momentul deschiderii mostenirii si *n limitele dre turilor mostenitorului se/inar'. Dre tul se/inarului de a e1ercita) *n mod acti& si asi&) toate dre turile de,unctului se re/uma la4 < dre tul de a5i urmari e toti debitorii succesiunii si detinatorii bunurilor succesorale6 < dre tul de a e1ercita actiunile osesorii cu ri&ire la bunurile succesorale !chiar daca nu le5a osedat *n ,a t' si orice alte actiuni cu caracter atrimonial care a artineau celui care lasa mostenirea6 < dre tul de a se a ara) ca 2r2t) ,ata de tertii reclamanti) cu retentii re,eritoare la mostenire.