Cuprins Capitolul I. Rolul FMI n economia mondial...........................................................................3 1.1. Conjunctura economic mondial n care a aprut FMI i fondatorii acesteia..................

3 1.2. Statutul i obiectivele FMI prevzute la Bretton Woods...................................................3 1.3. Organizarea i funciile F.M.I............................................................................................5 1.3.1. Structura organizatoric a FMI................................................................................5 1.3.2. Funciile FMI...........................................................................................................6 1.3.3. Drepturile speciale de tragere DST..........................................................................7 1.4. Rolul FMI n economia mondial.......................................................................................7 1.4.1. mprumuturi i faciliti acordate membrilor...........................................................7 1.4.2. Principalele caracteristici ale mprumuturilor..........................................................8 1.4.3. Asistena tehnica......................................................................................................8 1.4.4. Activiti legate de criza din Asia............................................................................9 Capitolul II. Rolul FMI n Republica Moldova........................................................................10 2.1 Privire general................................................................................................................10 2.2 Asistena financiar..........................................................................................................10 2.3 Asistena tehnic...............................................................................................................11 Concluzii.......................................................................................................................................11 Bibliografie...................................................................................................................................11

Capitolul I. Rolul FMI n economia mondial 1.1Conjunctura economic mondial n care a aprut FMI i fondatorii acesteia FMI a fost constituit printr-un acord intervenit ntre statele membre, nelegndu-se c fiecare stat membru, va avea relaii cu Fondul prin intermediul ministerului finanelor (Tezaurului), bncii centrale, Fondului de egalizare a schimbului i a altor organe similare, iar Fondul nsui nu va avea relaii cu membrii si dect tot prin intermediul acestor organe. Avem deci de-a face cu un organism interstatal. rile care ader la FMI i asum anumite obligaii generale i anume: - Renunarea la restricii asupra efecturii de pli i transferuri pentru tranzaciile internaionale; - Convertibilitatea la cerere a sumelor n moned proprie deinute de alte state, cu condiia ca aceste sume s fi fost ncasate de curnd ca rezultat al unor tranzacii curente sau convertirea s fie necesar pentru efectuarea de pli pentru tranzacii curente; - Renunarea la practicile monetare discriminatorii sau la practicile monetare multiple; - Furnizarea de date economice i financiare necesare pentru operaiile Fondului. Crearea Fondului Monetar Internaional rspundea voinei comune a statelor aliate n p erioada celui de al doilea rzboi mondial, n special a SUA i Marii Britanii , de a se instaura, dup rzboi o ordine monetar care s faciliteze reconstrucia postbelic i s permit evitarea crizelor economice i sociale din anii treizeci. S-a urmrit deci crearea unei instituii internaionale care, acordnd asisten financiar rilor cu probleme n domeniul balanelor de pli, s permit evitarea recurgerii, de ctre acestea, la protecionism sau devalorizri competitive, ca metode de redresare a balanelor lor de pli. Fondul Monetar Internaional a luat fiin n urma lucrrilor Conferinei monetare i financiare a Naiunilor Unite inut, n iulie 1944, la Bretton Woods, n statul american New Hampshire. Conferina de la Bretton Woods, la lucrrile creia au participat 49 de state, a a elaborat Acordurile de constituire a FMI i Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD), cunoscut i sub denumirea de Banca Mondial, pe care statele participante le-au semnat, la 22 iulie 1944. Aceste acorduri au intrat n vigoare la 27 decembrie 1945. Acestea sunt instituii interstatale de sprijin reciproc, cu statut de organism special al Organizaiei Naiunilor Unite. FMI i-a nceput activitatea operaional n mai 1946 avnd sediul la Washington D.C., capitala SUA. n baza acordului ncheiat cu ONU n noiembrie 1947, FMI are statut de instituie specializat a Naiunilor Unite. 1.2 Statutul i obiectivele FMI prevzute la Bretton Woods Statutul FMI cuprinde 31 de articole care definesc regulile si obiectivele sale de functionare. Principalele articole sunt cele care stabilesc rolul FMI, regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor, convertibilitatea monedelor si facilitile de credit. Art.1. - Stabileste rolul Fondului Monetar International. Conform acestui articol, Fondul Monetar International este nfiintat ca o institutie permanent nsarcinata sa mentina buna functionare a Sistemului Monetar International. Pentru acesta, el trebuie sa favorizeze schimburile de informatii ntre tarile membre, sa ncurajeze o apropiere ntre responsabilii monetari si sa puna n functiune mecanisme de cooperare internationala pentru a mpiedica actiuni unilaterale. Art.4. - Regimul schimburilor fixe si stabilitatea schimburilor. Acest articol stipuleaza ca toate tarile membre trebuie sa declare oficial Fondului o paritate centrala a monedelor lor. Aceste paritati trebuie exprimate n aur, nsa practic ele sunt exprimate n dolari. Astfel dolarul devine etalonul sistemului deoarece e unica moneda convertibila n aur la un curs fix. Odata declarate aceste paritati, statele membre trebuie sa mentina acest curs la un nivel limitat de fluctuatii de 1%.
3

Art.8. - Convertibilitatea monedelor. Statutul FMI obliga statele membre sa faca n asa fel nct monedele lor sa fie convertibile n vederea operatiunilor curente. n acest sens, tarile se angajeaza sa elimine restrictiile la cumpararea de devize de catre rezidenti si pentru operatiunile curente. Este prevazuta si o clauza de protectie care sa permita statelor membre cu dificultati ale balantelor de plati sa mentina un control al schimburilor pe o perioada de cinci ani de la crearea Fondului, daca pot justifica aceasta necesitate. Art.5. - Facilitatile de credit. Statutul Fondului Monetar International prevede pentru tarile membre posibilitatea de a face apel la resursele sale financiare. Acordarea de credite urmareste sa usureze adoptarea de politici de deschidere si de liberalizare, si asigura autoritatile ca o finantare va fi posibila pentru a compensa eventualul impact al acestor politici asupra balantelor de plati. Prin acordarea acestor credite, Fondul Monetar International ncurajeaza politicile privind realizarea liberalizarii monedei, liberalizarea schimburilor si facilitarea miscarilor de capital la nivel international. Aceste credite ncurajeaza tarile care se confrunta cu deficit al balantei de plati sa nu aplice politici nefaste pentru comertul International, cum ar fi devalorizarea competitiva sau blocarea schimburilor externe. Statutul precizeaza ca aceste resurse au caracter temporar, deoarece acordarea de credite pe termene nelimitate ar putea ncuraja mentinerea de politici nefaste. Obiectivele FMI Potrivit articolului I al actului su constitutiv n politicile i deciziile sale, FMI trebuie s aib n vedere realizarea urmtoarelor obiective: 1) Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o institutie care asigura baza mecanismului pentru consultatie si colaborare in priviinta problemelor monetare internationale. 2) Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a comertului international,si contributia la mentinerea unui nivel cat mai scazut al ratei somajului, cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor productive ca obiectiv principal al politicii economice aplicate in tarile membre. 3) Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea depreciarii monedelor datorata schimbului de natura concurentiala. 4) Asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plata,care ar elimina anumite restrictii care incetinesc intensificarea comertului international. 5) De a da incredere tarilor membre prin accesul temporar la resursele proprii, deci asigurandu-le sansa de a corecta neajunsurile existente in balanta de plati, fara ca fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri disructive fata de proprietatea nationala si internationala. 6) In concordanta cu cele mentionate mai sus sa micsoreze durata si gradul de dezechilibru in balanta de plati a statelor member Pentru realizarea acestor obiective FMI: - Monitorizeaza schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei 50 de ani de experienta. Spre exemplu: n analiza anuala a economiei japoneze pentru anul 2000,FMI sfatuieste guvernul japonez sa sa stimuleze cresterea economica prin pastrarea nivelului saczut al ratei dobanzii, incurajand restructurarea corporatiilor si bancilor si promovand concurenta. - Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor existente. Spre exemplu: n timpul crizei financiare din Asia(1997-1998) FMI actioneaza rapid pentru a ajuta Koreea sa-si reformeze economia printr-un imprumut de 21 miliarde $. - Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza. Spre exemplu: dupa colapsul Uniunii Sovietice,FMI ajuta bancile centrale ale statelor baltice, Rusia si ale altor foste state sovietice sasi stabileasca un nou sistem de tezaurizare in trecerea la economia de piata.
4

1.3 Organizarea i funciile F.M.I. 1.3.1 Structura organizatoric a FMI Structura de conducere a FMI cuprinde organisme care oglindesc similitudinile cu o societate pe aciuni: exist un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu executiv (de administraie), un director executiv i dou comitete ale Consiliului guvernatorilor. Consiliul guvernatorilor reunete reprezentanii fiecrei ri membre, mai exact guvernatorii cu drept de vot i cte un membru supleant pentru fiecare guvernator, cu drept de vot doar n cazul absenei guvernatorului. Consiliul guvernatorilor este organul suprem de conducere al FMI i se reunete n edine plenare, cel puin o dat pe an. Reuniunea sa plenar reprezint de fapt Adunarea General a FMI, care are loc de obicei n luna octombrie sau noiembrie a fiecrui an. ntre prerogativele Consiliului se numr primirea de noi membri, retragerea calitii de membru, schimbarea Statutului, cooperarea cu alte organizaii internaionale, tranformri ale cotelor de participare ale rilor membre. Urmtorul organ, n ordine ierarhic descresctoare, este Consiliul executiv (Consiliul de administraie), alctuit din 24 de administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt reprezentani direci ai unor state membre ale FMI (SUA, Japonia, Frana, Germania i Marea Britanie). Federaia Rus, China i Arabia Saudit au obinut i ele, ulterior membrilor citai anterior dreptul de a avea propriul reprezentant.14 Restul de 16 administratori reprezint ri grupate n circumscripii, care i aleg un singur reprezentant. Deciziile Consiliului executiv se iau cu majoritate calificat, fiecare director executiv dispunnd de un numr de voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare ar membr a grupului care l-a ales. Consiliul este rspunztor de administrarea activitilor curente ale FMI. El asigur coordonarea operaiunilor i respectarea principiilor n relaiile financiare, valutare i de creditare internaional. Consiliul decide aprobarea acordurilor negociate de reprezentanii statelor i experii FMI i, prin aceasta, acordarea de credite. Urmtoarea poziie de autoritate n cadrul Fondului este reprezentat de funcia directorului general (managing director). Directorul general este ales de Consiliul de administraie. El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi (membri ai Consiliului de administraie). Printre atribuiile sale se numr prezidarea ntlnirilor Consiliului de admnistraie, exprimarea votului n caz de balotaj, participarea la reuniunile Consiliului guvernatorilor. Directorul FMI reprezint organizaia n mod curent, n relaiile cu teri i asigur gestionarea permanent a Fondului, sub supravegherea Consiliului executiv. Decizia statelor, devenit cutum, a stabilit c directorul executiv al FMI va fi ntotdeauna un european, iar preedintele Bncii Mondiale (Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare) va fi ntotdeauna un american. Consiliul guvernatorilor i Consiliul de administraie beneficiaz, n activitatea lor, de sprijinul a dou organe suplimentare: Comitetul Interimar i Comitetul Dezvoltrii. Comitetul Interimar a fost nfiinat n 1974 i are un rol consultativ. El este alctuit din 24 de membri, minitri de finane sau guvernatori ai bncilor centrale ale statelor membre, desemnai de o manier similar cu membrii Consiliului de administraie. Cea mai important menire a sa este formularea de opinii i rapoarte referitoare la problemele gestionrii i transformrii sistemului monetar internaional, inclusiv n ceea ce privete posibilele schimbri de profunzime n cadrul FMI sau n modalitile sale de interaciune cu mediul extern. Comitetul Interimar se reunete de dou ori pe an, n aprilie sau mai, respectiv odat cu Adunarea general. Scopul su const n avansarea unor propuneri referitoare la orientrile generale ale FMI n perioada urmtoare, n contextul analizei sistemului financiar internaional i a evoluiilor mediului internaional n general. Dimensiunea sa redus, comparativ cu membrii Consiliului guvernatorilor (24, prin contrast cu 184 de membri, n 2005) l consacr ca un forum mult mai propice discuiilor despre starea i perspectivele sistemului financiar internaional i rolul FMI.
5

n ultimii ani, au existat voci care au artat c rolul de sftuitor al acestui Comitet i de consilier al marilor decizii ale Fondului a fost subminat continuu de puterea G7 de a lua decizii referitoare la viitorul sistemului financiar internaional i al economiei globale. ntre organele de conducere ale FMI se numr i Comitetul dezvoltrii, nfiinat n 1972, ca urmare a ncredinrii unui mandat de ctre G77 preedintelui grupului, pentru nfiinarea unui comitet care s reprezinte rile membre, avnd ca arie de specializare chestiunile monetare. Comitetul dezvoltrii este un organism de nivel ministerial care are ca scop promovarea intereselor rilor n curs de dezvoltare i a participrii lor la dezbaterea chestiunilor monetare, financiare i referitoare la dezvoltare, n cadrul instituiilor Bretton Woods. Comitetul asist Consiliul guvernatorilor, prin activiti de analiz i consultan n domeniul sprijinirii dezvoltrii i al transferului real de resurse ctre rile n curs de dezvoltare. Comitetul are 24 de membri, nou de pe continentul african, opt de pe continentul latino-american i apte ri asiatice, care se ntlnesc de dou ori pe an, de obicei simultan cu reuniunile Comitetului interimar [4]. Structura operaional a Fondului cuprinde, n afara acestor organe de conducere i consiliere la nivelul conducerii, departamente geografice, departamente funcionale i servicii speciale, departamente care au atribuii n domeniul informaiilor i legturilor i serviciile de susinere. Departamentele geografice sunt organizate n prezent pe urmtoarele regiuni: Europa I, Europa II, Asia i Pacific, Africa, Orientul Mijociu i Emisfera Occidental. Negocierea acordurilor privind utilizarea resurselor financiare ale FMI de ctre statele membre i monitorizarea ndeplinirii angajamentelor revine n sarcina departamentului de care aparine fiecare stat care solicit asisten. Tot din aceste departamente provin i repezentanii rezideni ai FMI, care sunt funcionari detaai n unele din rile membre pentru a facilita comunicarea dintre FMI i guverne i pentru a constitui un factor suplimentar de monitorizare i presiune n vederea respectrii angajamentelor asumate de ara respectiv n raport cu Fondul [1, p.38]. 1.3.2 Funciile FMI Conform statutului F.M.I., rile membre pot utiliza resursele sale numai pentru acoperirea unui deficit al balanei conturilor curente, specificndu-se expres, n articolul VI, c nici un membru nu va putea utiliza resursele Fondului pentru ieirile importante sau prelungite de capitaluri. Corespunztor acestor principii i precizri, principalele funcii ale F.M.I. sunt: supravegherea politicilor financiar valutare - funcia iniial a F.M.I., care presupune consultri periodice ntre rile membre i specialitii Fondului cu privire la situaia balanei de pli, a sistemului monetar, preuri, omaj, strategii de dezvoltare, reform, curs de schimb etc. Fondul este obligat s supravegheze att sistemul monetar internaional n vederea asigurrii funcionarii efective i operativitii acestuia, ct i respectarea de ctre fiecare membru a obligaiilor ce i revin din trei din principiile adoptate de ctre F.M.I., respectiv: obligaia membrilor de a se abine de la manipularea ratelor de schimb, intervenia pe propriile piee de schimb pentru a contracara dezordinea monetar i respectarea interesului celorlalte ri, ale cror monede pot fi afectate. asistena financiar - const n acordarea dreptului unei ri de a cumpra moneda proprie a altei ri, cu obligaia de a-i rscumpra moneda naional ntr-un anumit interval de timp. Dac iniial au beneficiat de asisten financiar rile vest europene distruse de cel de-al doilea rzboi mondial, n prezent, cererile de asisten financiar vin n cvasi-majoritatea lor de la rile n dezvoltare. Creditele acordate de ctre F.M.I. sunt pe termen mediu (2-5 ani) sau lung (4-10 ani) i se solicit garanii specifice pentru rambursare. Garaniile constau n obligaia guvernului rii receptoare de a respecta anumii indicatori de stabilitate macroeconomic, definii n cadrul strategiei proprii de relansare economic sau n cooperare cu specialitii Fondului. Indicatorii respectivi vizeaz politica monetar, fiscal, bugetar, politicile structurale prin prisma dezechilibrelor care afecteaz balana de pli. Accesul la resursele financiare ale F.M.I. depinde att de condiiile impuse de funcionarea Fondului, ct i de adoptarea unor msuri de ajustare care s asigure soluionarea dezechilibrelor existente.
6

 asistena tehnic se realizeaz prin: - trimiterea gratuit de specialiti n domeniile specifice de expertiz ale F.M.I. - pregtirea i formarea funcionarilor publici; n acest scop funcioneaz n cadrul Fondului dou instituii specializate, cu sediul la Washington i la Viena, care ofer gratuit cursuri de specializare n domenii cum ar fi finanele publice, ajustarea balanei de pli, programe financiare etc. - consultan pe probleme monetare i financiare [3, cap. V]. 1.3.3 Drepturile speciale de tragere DST DST, instrumentul international de rezerva creat de FMI in 1969, este alocat tarilor membre, in completarea activelor de rezerva existente.Incepand cu anul 1970, FMI a atribuit, in total, 21,4 miliarde DST, in 6 alocari, sumele detinute de statele membre reprezentand 2,6% din rezervele lor oficiale, cu exceptia aurului, la data de 30 aprilie 1995. Toate tarile membre pot beneficia de alocari de DST si utiliza acestea in cadrul tranzactiilor sau operatiunilor cu alte state membre si cu institutia insasi. DST este, totodata, o unitate de cont (calcul) a FMI dar si a altor organizatii internationale si regionale. in 1995, 3 tari membre isi determinau moneda prin referinta la DST. Asa cum am vazut in modulul precedent, valoarea DST se calculeaza zilnic pe baza cosului compus din 5 monede: USD, DEM, FF, JPY si GBP, fiind, in general, mai sila decat cea a monedelor luate in calcul. Coul se revizuiete la interval de 5 ani, ultima revizuire a avut loc in 1995, pe baza criteriului ponderii tarii respective in exportul global de bunuri si servicii. Cosul reflecta, deci, importanta relativa a acestor monede in cadrul comertului si rezervelor internationale. Rata dobanzii pentru DST se calculeaza saptamanal, ca medie ponderata a unor instrumente monetare interne pe termen scurt, prezente in tarile emitente ale monedelor ce compun cosul. Lista acestor instrumente a fost, la randul sau, revizuita in 1995, criteriul fiind importanta acestora pe pietele nationale alese drept referinta. Aceste instrumente sunt caracteristice pietei titlurilor cu scadenta 3 luni: bonurile de tezaur americane, depozitele interbancare germane, bonurile de tezaur franceze, certificatele de depozit japoneze si bonurile de tezaur britanice. Daca FMI constata necesitatea cresterii rezervelor globale pe termen lung, poate face aceasta procedand la o alocare de DST. Astfel, FMI are puterea de a crea lichiditati internationale, neconditionat, alocand DST tuturor statelor membre, proportional cu cota-parte. DST pot fi utilizate de orice stat membru pentru a obtine devize de la un alt stat membru, desemnat de FMI, respectiv o moneda liber utilizabila. FMI alege statele care pot furniza unitati monetare in functie de soliditatea balantei de plati si situatia rezervelor. Statele membre pot utiliza DST pentru diferite transferuri, indeosebi tranzactii in cadrul acordului, schimband, la vedere, DST contra alte active monetare. DST mai pot fi utilizate si in cadrul operatiunilor specifice aferente facilitatilor de ajustare structurala, in baza unor dispozitii speciale. 1.4 Rolul FMI n economia mondial 1.4.1 mprumuturi i faciliti acordate membrilor mprumuturi acordate de FMI permit rilor beneficiare s: - Reconstituie rezervele lor internaionale; - Stabilizeze moneda; - Echilibreze balana comercial etc. Volumul mprumuturilor acordate de FMI a fluctuat considerabil de-a lungul anilor. ocul petrolier din anii 70 i criza datoriei externe din anii 80 au determinat o crestere important a mprumuturilor acordate de FMI, care s-au consolidat n anii 90, o dat cu nceperea procesului de tranziie la economia de pia a rilor din Europa Central i de Est. Suma pe care o ar o poate mprumuta de la FMI se numete limit de acces; aceasta variaz n funcie de tipul de mprumut accesat, dar n general, este un multiplu al cotei-parte.
7

mprumutul acordat de FMI nu acoper dect o parte limit din nevoile de finanare extern a rii. Dar, n msura n care aprobarea unui mprumut semnaleaz c politica rii beneficiare este bine orientat, ea asigur investitorii i locatarii de fonduri oficiale i faciliteaz mobilizarea resurselor adiionale. Prin urmare, finanrile FMI pot avea un efect de prghie, atrgnd alte fonduri. Tipuri de mprumut: - mprumuturi pentru reducerea srciei i reluare creterii economice sunt acele mprumuturi cu dobnd redus i perioada de rambursare cuprins ntre 5-10 ani. - Acorduri de confirmare reprezint cel mai utilizat tip de mprumut, rambursabil 2-4 ani, avnd ca obiectiv surmontarea dificultilor temporare de pli; - Mecanismul lrgit al creditului, facilitate creat n 1974, destinat rilor cu dificulti prelungite ale balanelor de pli care necesit reforme economice fundamentale. Aceste mprumuturi sunt rambursabile ntr-o perioad de 2-7 ani. - Facilitile de rezerv suplimentar, facilitate instituit n 1997 pentru a rspunde noveilor de finanare pe termen foarte scurt. Aceast facilitate a aprut ca rezultat al pierderii n pieile emergente n anii 90, care a determinat ieiri masive de capital i necesiti de finanare de amploare deosebit; - Faciliti de finanare compensatorii, aprute n 1963, ca rspuns la nevoile rilor confruntate cu o reducere brusc a veniturilor din exporturi, respectiv creterea important a costurilor aferente importurilor de cereale ca rezultat al fluctuaiei preurilor mondiale ale produselorde baz; - Ajutorul de urgen care se adreseaz n special rilor care au suferit pierderi materiale i financiare n urma unei catastrofe naturale sau a unui conflict armat; - Finanarea stocurilor tampon se acord rilor n curs de dezvoltare care stocheaz produse primare (n general petrolul) n scopul reducerii ofertei pe pieile internauionale; - Fondul financiar a fost creat n scopul furnizrii unui ajutor suplimentar rilor n curs de dezvoltare care depun eforturi pentru redresarea balanei de pli. Resursele din care este alimentat acest fond se constituie din vnzarea aurului remis la preul oficial, de rile membre, cu titlu de vrsminte ale cotelor pri; - Finanarea extins se acord rilor care nregisteaz dezechilibre grave ale balanelor de pli ca urmare a unei structuri defectuoase a produciei, comerului sau preurilor, precum i rilor a cror economie se dezvolt lent sau care au dificulti n dezvoltarea economic; - Finanarea suplimentar este creat n scopul ajutorului rilor membre care se ateapt s nregistreze un deficit important al balanei de plai sau pentru o perioad mai lunga dect cea pentru care pot targe trane normale de credit. Resursele puse la dispoziia acestei faciliti provin din mprumuturi cu dobnd acordate de rile dezvoltate [2, p. 430]. 1.4.2 Principalele caracteristici ale mprumuturilor FMI nu are caracterul unei instituii de ajutor i nici nu este o banc de dezvoltare. El mprumut statele pentru a le ajuta si depeasc probleme financiare i s restabileasc condiiile unei creteri durabile. FMI nu fineaz proiecte sau acticviti specifice. mprumuturile FMI sunt nsoite de condiii privind aplicarea politicilor economice stabilite; statul mprumutat trebuie s adopte msurile pe care s-a angajat s le ia pentru a regla problemele balanei de pli. Aceast condiionalitate asociat mprumuturilor FMI este destinat s asigure comunitatea internaional c ara respectiv este interesat s-i ntreasc politia economic i s ramburseze mprumuturile respective. 1.4.3 Asistena tehnica Asistenta tehnica oferita de FMI imbraca urmatoarele 5 forme principale: - definirea si executia politicilor bugetare si monetare; - organizarea institutiilor aferente - banca centrala si ministerul finantelor; - colectarea si elaborarea datelor statistice;
8

- pregatirea functionarilor; - revizuirea textelor legislative si, uneori, acordarea sprijinului necesar in redactarea lor. Asistenta tehnica se acorda prin intermediul departamentelor de specialitate. Departamentul monetar se ocupa de problemele bancilor centrale si regimurilor de schimb, de conceperea si imbunatatirea instrumentelor de politica monetara. Departamentul de finante publice este insarcinat cu sprijinirea reformelor fiscale, la care se adauga problemele legate de cheltuielile publice si sistemele de protectie sociala. Se acorda consultanta acelor tari care doresc sa modernizeze sistemul de impozitare si cel vamal, sa imbunatateasca procedura de elaborare a bugetului, precum si administrarea finantelor publice. Departamentul de statistici vine in sprijinul tarilor membre pentru elaborarea datelor statistice, in conformitate cu normeleInternationale, datele statistice fiabile fiind indispensabile aplicarii masurilor care se impun. Institutul FMI pentru Finante Internationale ofera functionarilor de rang inalt sau intermediar cursuri de pregatire, ateliere de seminarii pe probleme macroeconomice diverse. Departamentul juridic acorda consultanta in redactarea noilor texte de lege sau remanierea cadrului juridic in conformitate cu cerintele economiei de piata. Departamentul pentru elaborarea si examinarea politicilor economice acorda consultanta in domeniu, dar si in probleme de administrare a datoriei publice, de definire si aplicare a reformelor de politica comerciala. Biroul de servicii informatizate acorda consultanta asupra tehnicilor specifice. 1.4.4 Activiti legate de criza din Asia Criza financiar din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. Cel mai mult afectate au fost Indonesia, Coreea si Tailanda. Printre cauzele principale pentru aceast criz putem s considerm imprumuturile externe fcute de aceste ri in exces, cu scdente scurte. Pe de alt parte regurile bancare inadecvate i intervenia sa nereuita n -au putut s contribuie la stabilizarea situaiei economice. Intrzierea semnificativ in adaptrii msurilor corespunztoare in rezolvarea acestor dificulti a aprofundat criza financiar i a afectat i alte ri din aceast regiune. FMI a ajutat cele trei ri cel mai mult afectate - Indonesia, Coreea si Tailanda - aranjnd programe pentru reforme economice, care ar treebui s ajute refacerii situaiei financiare. Coreea a beneficiat de ajutor financiar la valoare total de $ 11,2 billion i Tailanda $ 4,0 billion. Au fost intensificate consultaiile cu celelalte ri membre pentru a fi luate msuri, care s nu mai permit in viitor afectarea altor ri din aceast regiune. Au fost aplicate proceduri accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanare. Astfel FMI a elaborat programe, care au fost adugate la programele deja existente i care au avut drept scop s adapteze FMI ctre cerinele acestei perioade. De asemenea a fost creat facilitatea de Rezerve suplimentare pentru a ajuta rile afectate prin acordarea imprumuturilor pe termen scurt, necesare pentru recuperarea increderii pierdute a investitorilor. FMI a colaborat cu alte instituii internaionale financiare, de exemplu cu Banca Mondial i Banca da Dezvoltare din Asia pentru a mri suportul financiar pentru programele de reforme economice.

Capitolul II. Rolul FMI n Republica Moldova 2.1 Privire general Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992. Cota Republicii Moldova la FMI constituie 123,2 milioane de Dreptul Speciale de Tragere (DST) (circa 189 milioane dolari S.U.A.), sum echivalent cu 0,05 procente din suma total a cotelor. Puterea de vot a Republicii Moldova n cadrul FMI este de 1973 voturi, ceea ce constituie 0,08 procente din numrul total de voturi. Moldova a acceptat asumarea obligaiilor n baza prevederilor articolului al VIII-ea al Statutului FMI la 30 iunie 1995. Moneda naional a Republicii Moldova este leul moldovenesc; rata de schimb fa de valuta strin este determinat de pia. Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drguanu, Guvernatorul Bncii Naionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl Marin Moloag, Prim Viceguvernatorul Bncii Naionale a Moldovei. Dl Menno Snel este Directorul Executiv pentru Moldova n cadrul FMI; dumnealui reprezint, de asemenea, grupul de ri Armenia, Bosnia i Herzegovina, Bulgaria, Croaia, Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republic Iugoslav Macedonia, Muntenegru, Romnia i Ucraina. Dl Max Alier este eful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova. D-na Armine Khachatryan este reprezentantul permanent al FMI n Moldova [5]. 2.2 Asistena financiar ncepnd cu anul 1993, Moldova a beneficiat de urmtoarele acorduri cu FMI pentru susinerea programelor de ajustare economic ale autoritilor: Mecanismul de finanare compensatorie i excepional (CCFF), Mecanismul finanrii reformelor structurale (STF), acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanare lrgit (EFF) i Mecanismele de reducere a srciei i cretere economic (PRGF) - din 2009 numite Mecanisme de creditare lrgit (ECF). In 2009 Moldova a beneficiat, de asemenea, de o alocare unica de DST in suma de 117.71 milioane DST. Suma total a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 388,3 milioane DST (cca 596 milioane dolari SUA) la finele anului lunii septembrie 2013. Tabelul 1. Creditele acordate R. Moldova n perioada 1993-2010 Tipul acordului/ resurselor Data aprobrii Data Suma expirrii aprobat sau anulrii (milioane DST) 19-Dec-94 25,70 15-Sep, 1994 45,00 16-Mar 1995 51,75 21-Mar, 1996 58,50 19-May, 2000 135,00 20-Dec, 2003 110,88 4-May, 2009 110,88 28-Jan, 2013 184,80 28-Jan, 2013 184,80 Suma transferat (milioane DST) 25,70 45,00 51,75 32,40 87,50 27,72 88,00 149,12 170,88

CCFF STF* Stand-by Stand-by EFF PRGF PRGF** EFF ECF

15-Jan-93 16,-Sep 1993 17-Dec, 1993 22-Mar, 1995 20-May, 1996 21-Dec, 2000 5-May, 2006 29-Jan, 2010 29-Jan, 2010

10

* STF a fost o facilitate de finanare temporar introdus de FMI pentru a acorda asisten statelor-membre care se confruntau cu dificulti ale balanei de pli, din cauza problemelor serioase survenite dup ntreruperea unor acorduri de comer i de plat, cauzate de tranziia de la comerul n baza preurilor fixe la comerul multilateral n baza principiilor de pia. ** PRGF a fost nlocuit de ECF n 2009 [5]. 2.3 Asistena tehnic FMI a acordat Republicii Moldova asisten tehnic ntr-un ir de sectoare, inclusiv n cel al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor i taxelor vamale, al sistemului contabilitii monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizrii bncii centrale, precum i n diverse domenii ale statisticii. Institutul FMI a oferit instruire funcionarilor din Moldova n astfel de domenii cum ar fi: politici financiare i elaborarea programelor financiare, politici externe, operaiuni monetare i valutare, balana de pli i statistica financiar public; de asemenea, funcionarii din Moldova au participat la cursurile i seminarele oferite de Joint Vienna Institute, n astfel de domenii cum ar fi: contabilitatea bncii centrale, analize i politici macroeconomice, cheltuieli publice, administrarea i reforma politicilor fiscale, supravegherea bancar i diverse domenii ale statisticii [5].
Potrivit ziarului Economist, Moldova i FMI aa i nu au mai ajuns la o nelegere n ce privete continuarea colaborrii cu Fondul. Motivul ar fi faptul c autoritile Republicii Moldova nu au aceptat condiiile impuse de grupul de lucru care a venit pe dou sptmni n ara noastr, n frunte cu Max Alier. Doua subiecte au strnit neinelegeri. Unul este faptul ca guvernul insist pe impozitul n agricultura de 8 procente i nu de 20 la suta. Iar a doua chestiune ine de tariful la caldura, considerat de cei de la FMI prea mic. Motivele oficialilor Fondului erau viitoarele datorii pe care le-ar putea avea ara noastr fa de furnizorul de gaze, Gazprom. Colaborarea rii noastre cu Fondul s-a ncheiat nainte de termen, n aprilie 2013. Mai mult, ultima tran din cei 600 milioane de dolari promii de fond, adic 76 milioane de dolari, aa i nu a mai fost acordat rii noastre. (30 ianuarie 2014)

Concluzii FMI organizaia cea mai valoroas a acordului Bretton Woods din 1944, reprezinta unul dintre cei mai importani juctori n Sistemul Financiar Internaional curent. Cu 185 de ri membre n prezent, a fost nfiinat pentru a promova cooperarea monetar internaional, stabilitatea valutar i acorduri valutare sistematice, pentru a stimula creterea economic la niveluri nalte, de folosire a forei de munc i pentru a acorda asisten financiar temporar rilor, n condiii adecvate de siguran, pentru a ajuta la ajustarea balanei de pli. Rolul pe care-l joac FMI n susinerea procesului dezvoltrii deriv din funciile pe care acesta le are. Aceast instituie este principalul for pentru coordonarea i supravegherea politicilor monetare i fiscale internaionale. Totodat, FMI s-a implicat activ i in procesele de reform din rile aflate n tranziie, aceast instituie avand un rol determinant n asigurarea unui dialog fructuos n vederea analizrii problemelor cu care se confrunt aceste ri i stabilirii celei mai adecvate strategii pentru soluionarea acestor probleme. Scopul sau esenial este expansiunea i dezvoltarea armonioasa a comerului internaional, a pieelor globale de capital, din ce n ce mai liberalizate, n condiiile unui sistem monetar liber-convertibil. Bibliografie 1. Drgoescu Elena, Fondul Monetar Internaional, Editura: Dimitrie Cantemir, Tg. Mure, 2000. 2. Floricel Constantin, Relaii valutare financiare internaionale, Ediia a IV -a, Editura: Naional, Bucureti, 2000, p. 430 3. Rodica Milena Zaharia, Economie mondial, Curs n format digital. 4. http://bogdanmandru.wordpress.com/fondul-monetar-international-istoric-structura-si-functii/ 5. www.imf.md
11