Hipnoza

Legata de secole de diverse practici curative, hipnoza a generat o serie de credinte si mituri mai mult decat oricare alte fenomene psihice sau medicale. Putem spune despre hipnoza ca este o stare de transa caracterizata de sugestibilitate inalta, relaxare si imaginatie bogata. Ea nu se poate numi somn, pentru ca persoana hipnotizata este constienta in permanenta. Cel mai frecvent hipnoza este comparata cu visarea cu ochii deschisi, cu sentimentul pe care il avem atunci cand ne concentram asupra unui film si devenim absorbiti de ceea ce se intampla pe ecran ( asa numita reverie diurna . !untem pe deplin constienti, dar ne concentram atentia pe ceva anume si excludem alte ganduri sau alti stimuli din "urul nostru. #ipnoza este un fenomen fiziologic utilizat in psihoterapie impreuna cu alte tehnici ( precum tehnicile legate de autohipnoza, mai exact $ stari de meditatie, sau stari de concentrare intensa pentru a facilita schimbarea, trecerea de la problema la rezolvare si chiar o deplasare spontana a atentiei noastre de la stimulii externi la cei interni sau invers. !ugestia si hipnoza au fost folosite din vremuri indepartate, atat in scopuri magico%religioase, cat si curative. &iverse forme de influentare prin sugestie, ca si tehnicile inducerii starilor hipnotice, au ramas veacuri de%a randul un secret al magicienilor, preotilor sau vracilor. Exista o serie de marturii care se refera la utilizarea in templele Greciei antice, in special in cele ale lui Esculap, a unor procedee sugestive cu caracter ritual si terapeutic. Procedeele fixarii privirii, a atingerii partilor
'

bolnave cu obiecte sau cu mana, a folosirii mi"loacelor persuasive erau bine cunoscute in acea vreme. Egiptenii antici aveau asa numitele (emple ale !omnului, locuri in care pacientilor li se dadeau sugestii curative in timpul unui somn indus. )na din cele mai valoroase utilizari ale hipnozei era pentru anestezie, anestezia medicamentoasa fiind disponibila abia din secolul al *+*% lea. Herodot aminteste ca babilonienii ii aduceau pe bolnavi intr%o stare speciala pentru tratarea unor boli. Ei foloseau, cu bune rezultate, sugestiile persuasive. Preotii budisti din secolul ++%+++ i.#r., recurgeau in mod curent la stimulari senzoriale repetitive adesea asociate cu tehnici de meditatie ,oghine pentru a provoca stari de tip hipnotic. )rmeaza o perioada neagra in domeniul hipnozei, care dureaza pana in secolele *-+%*-++, perioada in care nu gasim dovezi palpabile in dovedirea folosirii acestui procedeu de psihoterapie. +storia moderna a hipnotismului incepe in anul './0, odata cu medicul vienez Franz Anton Mesmer, care, influentat de teoriile si practicile magiei, medicinei, magnetismului si a fluidismului, sustinea ca fluidul hipnotic (un fluid universal prin care corpurile ceresti exercita o influenta asupra corpului uman , poate fi influentat pentru a obtine vindecarea. 1esmer credea ca magnetismul vindeca boala prin producerea in organism a unui fel de flux si reflux artificial care provoaca armonizarea sau rearmonizarea activitatilor nervoase. &upa opinia sa, pacientul inregistra efectul magnetismului numai in zonele in care armonia era tulburata. +n anul 1784, Ludovic al *-+%lea a format o comisie de investigatie, care ii includea pe 2en"amin 3ran4lin, pe atunci ambasador al !tatelor )nite
5

in 3ranta, astronomul 2aill, si chimistul Lavoisier, comisie care a concluzionat ca magnetismul prin imaginatie ar avea un efect asupra sanatatii umane. &ar teoriile magnetismului ale lui 1esmer su fost discreditate, desi 1esmer si%a continuat activitatea. (ot in acelasi an, marc izul de Pu!s"gur dezvaluia publicului cititor observatii cu totul noi cu privire la magnetismul animal. 6bservatiile lui sunt deosebit de importante. Ele se refera la manifestari esentiale ale comportamentului hipnotic, asa cum acesta ne este cunoscut astazi. 7oi, erau mai ales urmatoarele aspecte$ a. apa 8 b. posibiliatea de a influenta prin comenzi verbale comportamentul celor aflati in aceasta stare$ c. amnezia fata de evenimentele petrecute in cursul acestui asa%zis somnambulism provocat. Pu!s"gur a a"uns la concluzia ca forta magnetismului trebuie cautata in vointa celui ce magnetizeaza. 9stfel, marchizul de Pu,s:gur este considerat precursorul de fapt al hipnotismului8 dar nu numai din cauza pasiunii pe care o investea in practicarea magnetismului animal ci si prin pozitia sa sociala, de marchiz, cu ascendenta fata de populatia locala. Printre cei care practicau magnetismul animal, #os" Faria merita amintit pentru originalitatea contributiei sale. 3aria a fost primul dintre practicienii magnetismului animal care a elaborat un punct de vedere psihologic cu privire la acest fenomen. El vorbeste despre o impresionabilitate psihica a subiectilor, un fel de sugestibilitate a acestora.
;

+n anul 18$7, doctorul #o n Eliotson din 9nglia a realizat demonstratii clinice de hipnoza si fenomene hipnotice, respectiv analgezice, halucinatii, pe care le%a atribuit teoriei magnetismului. +n acelasi timp, in +ndia, #ames Esdaile, chirurg scotian, opera cu utilizarea hipnozei ca anestezic. +n plus, dupa operatie, infectia aparea in doar 0 < din cazuri , comarativ cu 0=< care era media acelor timpuri. &ar profesia medicala a respins aceste experimente. 6 contributie esentiala la dezvoltarea hipnotismului a adus%o medicul englez #ames %raid& 2raid a fost cel care a inlocuit denumirea de magnetism cu cea de hipnotism ( de la grecescul hypnos = somn . El credea ca hipnoza i se datora monoideismului, prin care el intelegea dominarea unei idei asupra altor idei. 'euro ipnotismul reprezinta cazul particular al hipnozei, si anume acea stare caracterizata printr%un somn nervos, care se termina, dupa trecerea la starea normala, cu o amnezie pentru evenimentele care s%au petrecut in cursul acestui somn. +n 1884, medicul Ambroise August (eibeault din 3ranta spunea ca poate vindeca prin hipnoza, iar in 188) publica impreuna cu profesorul 2ernheim Sugestia care contrazicea si ea teoria magnetismului. #ean Martin * arcot spunea ca hipnoza este o stare patologica asemanatoare isteriei.Cele trei stadii de hipnoza descrise de Charcot sunt$ a. stadiul cataleptic8 b. stadiul letargic8 c. somnambulismul artificial. +n 1890 doi dintre elevii sai, #ose+ %reuer si ,igmund Freud spuneau ca prin hipnoza pot fi eliminate cauzele aparente ale bolii. %reuer a observat ca in hipnoza pacientii isi amintesc evenimente din trecut si ca discutiile despre ele duc la o descarcare emotionala. El a numit aceasta
>

leacul prin vorbit. Freud a lucrat o vreme cu 2reuer, dar ulterior s inceput sa dezvolte o noua teorie, care va deveni cu timpul psihanaliza. (i"beault si %ern eim au fost cunoscuti prin activitatea dusa sub denumirea ,colii de la 'anc!& +n conceptia acestei scoli, Sugestia reprezenta principiul explicativ al hipnozei si al starilor apropiate ei. 9plicand hipnoza pe un numar imens de cazuri, (i"beault si %ern eim s% au putut convinge ca hipnoza nu reprezinta o stare patologica. 6 cotitura in domeniul hipnozei experimentale este realizata de psihologul american *lar- Hull, care publica in '?;; o carte cuprinzand analiza lucrarilor efectuate de colaboratorii sai in ani indelungati de investigatii experimentale in domeniul hipnozei si sugestibilitatii. &upa Cel de%al doilea @azboi 1ondial, Milton Eric-son, medic !tatele )nite ale 9mericii, a lansat teoria ca hipnoza este o stare in care intram cu totii spontan si frecvent. Plecand de la teoria lui Eric4son, hipnoza a evoluat spre o practica hipnoterapeutica foarte respectata, utilizata de medici si psihologi. #ipnoza este o metoda, si nu un tratament prin sine insusi. Este o metoda utilizata in psihoterapie, folosita in tratamentul unei variate game de probleme, de la managementul stresului, anxietate si anestezie, fobii si tulburari de somn, pana la afectiuni psihosomatice, disfunctii sexuale si in terapia familiala si de grup. +n .omania, hipnoza a beneficiat de spri"inu de autoritate al profesorului G & Marinescu, elev al lui Charcot. 1arinescu a inteles insa limitele pozitiei maestrului sau. Profesorul 1arinescu a studiat, ani intregi, chestiunea hipnotismului in toate fazele sale. +n spri"inul afirmarii in tara noastra a hipnozei stiintifice s%a pronuntat si /itu Maiorescu, tinand o conferinta la 9teneul @oman despre Ipnotism, in anul 'AA5. Putin mai tarziu, un alt elev al lui
0

Charcot, doctorul 0& 1& ,te+anescu, publica prima lucrare ceva mai ampla despre hipnotism si sugestie din tara noastra, in care examineaza, pe baza unei cazuisticii variate, aplicatiile lor in tratamentul diferitelor afectiuni. +n ciuda acestor eforturi, si la noi, hipnoza a cunoscut o evolutie asemanatoare cu cea din alte tari, predominanta fiind daca nu atitudinea de negare totala, aceea de retinere si prudenta excesive. +ntr%o zi, cineva mi%a spus $ #ipnoza este punctul culminant al comunicarii. !i am tot mai mult impresia ca este absolut adevarat...Ce s% ar intampla daca am folosi anumite forme de hipnoza in contactele cu ceilaltiBBB -a puteti imagina ce v%ar aduce acest lucruBBB !igur ca puteti...

2ibliografie $ '. +on &afinoiu, % 2Hipnoza clinica& /e nici de inductie& ,trategii terapeutice % Editura Polirom, Iasi, 2003 5. -ladimir 9risto Cheorghiu, % Hipnoza % Editura Stiintifica si Enciclopedica, ucuresti, !"## ;. >. 0% Drica Cuilane%7anchez E 2/ransa, ipnoza si auto ipnoza % Editura +on &afinoiu, % 2Hipnoza clinica % Editura Erota, Iasi, 2002 +on &afinoiu, % 2,ugestie si ipnoza % Editura Stiintifica si tehnica, Polirom, Iasi, 200$,

Iasi, !""& /. -ladimir 9risto Cheorghiu si +on Ciofu, % ,ugestie si sugestibilitate % Editura 'cademiei (epu)licii Socialiste (omania, ucuresti, !"*2