Curs 1 Capitolul I I. Introducere in studiul dreptului 1. 2. 3. 4. 5. Sensurile ( acceptiunile ) notiunii de drept Norma juridica. Institutia juridica. Ramura de drept.

Sistemul dreptului Raportul juridic.Notiune. Mari sisteme ( familii ) de drept in lumea contemporana Po itia dreptului afacerilor in sistemul romanesc de drept

II. Norma juridica 1. !lasificarea normelor juridice 2. "plicarea normelor juridice in timp# in spatiu si asupra persoanelor III. Izvoarele dreptului afacerilor 1. Acceptiunile notiunii de drept Notiunea de drept se foloseste# in principal# in 2 sensuri$ % prima acceptiune o repre inta dreptul in sens o&iecti' sau po iti'# iar o a doua acceptiune este cea a dreptului in sens su&iecti'. (reptul o&iecti' sau po iti' repre inta totalitatea re)lementarilor juridice e*istente la un anumit moment dat intr+un anumit stat. (reptul in sens su&iecti'# repre inta o prero)ati'a# o posi&ilitate a indi'idului de a a'ea o anumita conduita sau de a pretinde altora o anumita conduita# iar in ca ul nerespectarii dreptului titularul acestuia 'a putea apela la forta de constran)ere a statului. ,*emplu$ dreptul de proprietate# dreptul la sanatate# dreptul la 'iata# dreptul de creanta etc ( e*$ dreptul celui care a imprumutat o suma de &ani de a o restitui ). ,*ista totusi si o a treia acceptiune a dreptului# aceea in care poate fi 'a ut ca o stiinta.

2. Norma juridica Repre inta o re)ula de conduita )enerala# impersonala si o&li)atorie emisa de stat prin intermediul puterii pu&lice competente ( de o&icei Parlament - puterea le)iuitoare ) care 'a fi respectata de &una'oie de su&iectii carora li se adresea a# iar in ca ul in care nu 'a fi respectata ea 'a fi adusa la indeplinire prin intermediul fortei de constran)ere a statului.

,*emplu$ in anumite circumstante ( de loc# de persoane ) daca procedea a intr+un anumit fel # se intampla o anumita c.estiune# uciderea unei persoane se pedepseste cu inc.isoarea de la 1 la 1/ ani. Institutia juridica Repre inta o )rupare de norme juridice unite pe criteriul unui o&iect comun de re)lementare. ,*emplu$ institutia contractului # institutia dreptului de proprietate # institutia impo itului# institutia li&ertatilor fundamentale etc. Ramura de drept Repre inta o )rupare de institutii juridice unite pe criteriul unui o&iect comun de re)lementare si a unei metode comune. ,*emplu$ drept ci'il# drept penal# drept fiscal# drept international etc. Sistemul dreptului !unoaste mai multe di'i iuni$ + intern + international$ a) pu&lic &) pri'at +dreptul 0niunii ,uropene 1.(reptul intern are doua su&di'i iuni$ + drept pu&lic + drept pri'at Ramurile dreptului pu&lic se caracteri ea a prin faptul ca re)lementea a raporturi juridice de putere# la randul sau caracteri ate prin su&ordonarea unei parti fata de o alta parte. 2.(reptul international pu&lic re)lementea a raporturile intre state# sau intre acestea si or)ani atii internationale# sau intre or)ani atii internationale si ele. (reptul international pri'at# re)lementea a raporturi de drept pri'at in )eneral care contin un element de e*traneitate ( un element strain ). 3.(reptul 0niunii ,uropene Principalele acte normati'e europene sunt$ + directi'a1 + re)ulamentul.

(reptul constitutional# dreptul administrati'e# dreptul financiar si fiscal# dreptul penal# dreptul procesual ( re)lementea a modul de desfasurare a judecatii1 procesual penal si ci'il ) sunt ramuri ale dreptului pu&lic. (reptul pri'at se caracteri ea a prin raporturi )u'ernate de principiul e)alitatii juridice a partilor. "sta i (reptul pri'at se confunda cu (reptul ci'il. 3. Raportul juridic Raportul juridic este intotdeauna o relatie sociala# adica o relatie intre oameni# re)lementata de normele juridice. 4. Mari sisteme de drept in lumea contemporana ,*ista trei mari sisteme de drept$ 1. Marele sistem de drept romano+ )ermanic ( marele sistem de drept continental ) este aplica&il in toata ,uropa continentala# dar si in "merica de Sud# in tari din %rientul "propiat# in S0" doar in 2ousiana# in !anada in pro'incia 3ue&ec. "cest mare sistem de drept are la &a a dreptul roman si s+a de 'oltat pe doi piloni$ dreptul france si dreptul )erman ( mai ales dreptul ci'il ). Principalul i 'or de drept este le)ea. 2. Marele sistem de drept an)lo sa*on ( common la4 ) a aparut pe &a a de cutume sau de o&iceiuri in "n)lia# iar ulterior s+a de 'oltat un alt i 'or de drept# care este precedent judiciarului ( jurisprudenta sau practica judiciara ).

. !ozitia dreptului afacerilor in sistemul de drept (reptul afacerilor este o materie interdisciplinara care se preocupa de studiul mai multor norme si principii de drept ci'il. "cesta din urma are un rol de drept comun ( ori de cate ori nu e*ista norme juridice# re)lementari le)ale pentru o anumita situatie data se 'or aplica normele dreptului ci'il sau principiile dreptului ci'il ). (reptul comercial si dreptul familiei nu mai e*ista ca ramuri independente de drept. (reptul muncii pare sa fie ramura independenta.

Norma juridica 1. "lemente# %rice norma juridica are trei elemente$ ". Ipote a$ in ce imprejurari (loc# timp# calitatea persoanelor etc.). 5. (ispo itia$ ce contine norma juridica. !. Sanctiunea$ ce e intampla in ca ul nerespectarii acesteia. 2. Clasificarea normelor juridice ". dupa caracterul normelor$ + norme dispo iti'e + norme imperati'e Normale dispo iti'e sunt de doua feluri$ permisi'e si supleti'e. Normele permisi'e sunt acelea care nu ordona o anumita conduita# partile putand dispune conform 'ointei lor. ,*emplu$ contractul de 'an are+ cumparare se poate inc.eia pur si simplu1'e i art.165/ din !odul ci'il. Normele supleti'e sunt cele care sta&ilesc o anumita conduita o&li)atorie pentru parti# dar aceasta o&li)ati'itate se mentine atata timp cat partile prin 'ointa lor nu au pre'a ut altfel. ,*emplu$ art.17/2 alin 2 din !odul ci'il. Normele imperati'e sunt cele care impun su&iectelor sale de drept o anumita actiune sau a&stentiune# nepermitand dero)area sau eludarea lor su& sanctiunea le)ii. Normele imperati'e se clasifica dupa cum ele o&li)a la o actiune sau la o a&stentiune$ onerati'e si pro.i&iti'e. Normele onerati'e sunt cele care pre'ad e*pres o&li)atia pentru su&iectele de drept de a se supune unei anumite conduite. ,*emplu$ art.1/11 alin 1 din !odul ci'il. Normele pro.i&iti'e sunt cele care inter ic in mod e*pres partilor o anumita conduita. ,*emplu$ art. 17/3 alin 1 din !odul ci'il. 5. dupa natura interesului protejat# sunt norme imperati'e$ + de ordine pu&lica + de ordine pri'ata Normele de ordine pu&lica sunt cele care ocrotesc un interes pu&lic )eneral.

Normele de ordine pri'ata sunt cele care 'or ocroti un interes pri'at# particular. !. dupa domeniul de aplicare# sunt$ + normele )enerale + normele speciale Normele )enerale sunt normele care se aplica in toate ca urile si in orice materie # respecti' daca printr+o dispo itie le)ala e*presa nu se pre'ede altfel. ,*emplu$ principiul consensualismului re)lementat de art. 124/ N!!. Normele speciale se aplica in toate ca urile e*pres pre'a ute de le)e si se raportea a la normele )enerale# prin raportarea la urmatoarele re)uli$ Norma speciala dero)a de la norma )enerala# pe cand norma )enerala nu dero)a de la norma speciala. Intrarea si iesirea din vi$oare a normelor juridice !onform !onstitutiei# normele juridice intra in 'i)oare in termen de trei ile de la pu&licarea in Monitorul %ficial# daca nu s+a pre'a ut un termen mai lun) in te*tul le)ii. "&ro)area este modul specific ( sin)ura recunoscuta de sistemul nostru de drept ) prin care o norma juridical iese din 'i)oare. "&ro)area este de doua feluri$ + e*presa + implicita "&ro)area e*presa directa presupune formularea c.iar in continutul le)ii# aratarea le)ilor si articolelor a&ro)ate. "&ro)area e*presa indirecta ,**emplu$ un articol presupune ca se pastrea a toate le)ile care nu contra'in sau se a&ro)a cele care sunt in contradictie. "&ro)area implicita sau tacita se reali ea a prin simpla contradictie intre continutul le)ii noi si continutul le)ii 'ec.i. 3 Aplicarea normelor juridice in timp% in spatiu si asupra persoanelor "&ista doua principii# + principiul neretroacti'itatii + principiul aplicarii imediate a le)ii noi Principiul neretroacti'itatii este unul constitutional# care consta in faptul ca le)ea se 'a aplica numai pentru 'iitor# ea neputand sa ai&a effect asupra situatiilor intamplate in trecut pana la momentul intrarii in 'i)oare a le)ii. (e la principiul neretroacti'itatii e*ista o sin)ura e*ceptie re)lementata de !onstitutie# anume$ le)ea penala mai fa'ora&ila.

,*emplu$ e'a iunea fiscala Principiul aplicarii imediate a le)ii noi sau principiul neultracti'itatii le)ii 'ec.i$ 2e)ea noua se 'a aplica indata ce a intrat in 'i)oare si le)ea 'ec.e nu se poate aplica dupa ce a fost a&ro)ata. 0n judecator poate aplica o le)e a&ro)ate daca o fapta s+a produs su& imperiul ei.

Izvoarele dreptului In literatura de specialitate se discuta despre urmatoarele i 'oare ale dreptului$ + cutuma sau o&iceiul + le)ea + jurisprudenta ( practica judiciara ) + doctrina ( literature de specialitate ) !utuma sau o&iceiul repre inta cel mai 'ec.i i 'or de drept si consta intr+o practica indelun)ata facuta cu constiinta repre entarii unei re)uli juridice o&li)atorii. !utuma se mai numeste si le)e nescrisa. 0lterior# a aparut le)ea scrisa in )eneral prin codificarea acestor cutume. In principiu# cutuma sau o&iceiul nu este i 'or de drept in sistemul romanesc. Poate fi insa i 'or de drept e*ceptional atunci cand le)ea trimite e*pres la o&icei# la cutuma sau la u ul. " nu se confunda cutuma sau o&iceiul cu u antele comerciale internationale care au fost codificate ( 8ncoterms+ re)uli codificate ). In dreptul an)lo+ sa*on# cutuma sau o&iceiul inca repre inta i 'or de drept. In dreptul continental# cutuma sau o&iceiul este i 'or de drept doar in situatia pre entata. In sistemul romanesc de drept# ca si in orice sistem care face parte din marea familie a sistemului romano+ )ermanic le)ea este principalul i 'or de drept. I 'orul de drept este locul unde se )asesc normele juridice. Ierar'ia actelor normative in sistemul romanesc de drept ()orta juridica* Notiunea de le)e are doua acceptiuni$ in sens lar) si in sens restrans. + in sens lar) este locul unde se )asesc i 'oare de drept + in sens restrans re)asim le)ea# ca act juridic al Parlamentului !onstitutia se afla in 'arful piramidei . 2a acelasi ni'el se mai afla !on'entia europeana a drepturilor omului si toate tratatele si con'entiile internationale cu pri'ire la drepturile omului. "ceasta !on'entie europeana a drepturilor omului se poate ase a c.iar deasupra !onstitutiei ( sediul !urtii ,uropene+ Stras&our) ).

In situatia in care o instanta a pronuntat o .otarare si a incalcat un principiu al !on'entiei# !urtea europeana poate o&li)a statul sa il despa)u&easca pe cetatean# dar nu o poate inlocui. Re)ulamentele din 0niunea ,uropeana sunt de aplica&ilitate imediata si direct1 se afla la acelasi ni'el cu !onstitutia. Su& !onstitutii se afla le)ile in sens restrans ca act juridic al Parlamentului. 2e)ile sunt de doua feluri$ + or)anice + ordinare 2e)ile or)anice inter'in in domenii deose&it de importante ( dreptul de proprietate# infractiuni# re)imul electoral# partidele politice ) carora le este )reu sa reali e e o majoritate in Parlament. +e$ile ordinare %rdonantele 9u'ernului ( au aceeasi putere ca cele ordinare ) sunt acte normati'e emise de 9u'ern# in &a a unei dele)ari le)islati'e data de Parlament. Isi produc efectul c.iar daca nu au fost apro&ate prin le)e. ,*ista si ordonante de ur)enta. Nu sunt emise in &a a unei dele)ari le)islati'e# ci intr+o situatie care reclama ur)enta. Su& ordonante se afla .otararile 9u'ernului. Sunt acte normati'e administrati'e# care sunt dare de 9u'ern pentru aplicarea si e*ecutarea in concret a dispo itiilor cuprinse in le)i si ordonante. Su& .otarare# se afla ordinele ministrilor# .otarari# alte .otarari ale consiliilor locale# judetene care cuprind acte normati'e. 0n act de o forta juridica inferioara nu poate contra ice niciodata si nu poate pre'edea altfel decat un act de o forta juridica superioara. ,*emplu$ o .otarare de 9u'ern care adau)a la le)e# poate fi anulata de Instanta de !ontencios administrati'. ,urisprudenta :oata literatura de specialitate considera ca in sistemul nostru de drept# jurisprudenta nu este i 'or de drept spre deose&ire de dreptul an)lo+ sa*on. ;urisprudenta este i 'or secundar de drept in sistemul nostru de drept# e*istando tendinta de apropiere a celor doua sisteme. Practica judiciara este uneori i 'or de drept ne)ati'. (eci iile !urtii !onstitutionale au caracter a&ro)ati' al normelor juridice atata timp cat constata ca au caracter neconstitutional. ,ste situatia in care I instanta judecatoreasca poate anula o .otarare de 9u'ern care incalca le)ea.

<

-octrina 2iteratura de specialitate nu este i 'or de drept# dar opiniile doctrinarilor 'or a'ea o influenta atat asupra or)anelor care aplica le)ea# cat si pentru puterea le)iuitoare# opiniile acestea stand la &a a redactarii normelor juridice. Raportul juridic de drept al afacerilor 1. 2. 3. 4. Preci ari preala&ile Raportul juridic ci'il "ctul juridic ci'il ca principal i 'or al raportului juridic Raportul juridic commercial si i 'oarele raportului juridic commercial

Raportul juridic civil 1. 2. 3. 4. Su&iectele raportului juridic !ontinutul raportului juridic %&iectul raportului juridic I 'oarele concrete ale raportului juridic ci'il$ faptele juridice si actele juridice

,lementele raportului juridic ci'il sunt$ su&iectele# continutul si o&iectul. Su&iectele se mai numesc si partile raportului juridic ci'il. Se impart in doua cate)orii$ persoane fi ice si persoane juridice. In cadrul raportului juridic ci'il mai deose&im alte doua tipuri de su&iecte# unul acti' si altul pasi'. ,*ista insa doua cate)orii de raporturi juridice ci'ile si in functie de acestea distin)em modul in care functionea a asupra su&iectului. + raporturi juridice o&li)ationale + raporturi juridice reale Raporturile juridice o&li)ationale se caracteri ea a prin$ su&iectul acti'e este denumit creditor iar acesta poate pretinde su&iectului pasi' ( de&itor ) sa dea# sa faca sau sa nu faca ce'a. ,*emplu$ acordarea unui imprumut din partea &ancii ( &anca+ su&iect acti'# persoana+ su&iect pasi' ) 1 Putem intalni ceea ce se numeste o pluritate de su&iecte. Poate fi o pluritate acti'e ( mai multi creditori )# pasi'a ( mai multi de&itori ) sau mi*ta ( mai multi creditori si mai multi de&itori ). ,*emplu$ o persoana imprumuta alte doua persoane. "re drept de creanta adupra celor doua persoane. Se o&li)a sa il restituie peste o luna. Re)ula in dreptul ci'il este di'i i&iliatea. S+ar fi putut pre'edea si solidaritatea.

In dreptul comercial# se aplica solidaritatea ( e*emplul cu &anca - poate primi toti &anii doar de la un sin)ur de&itor ). In dreptul pri'at# tot ceea ce nu este e*pres inter is de le)e# este permis. Raporturile juridice reale au in continut dreptul de proprietate dau un alt de mem&ramant al acestuia. (reptul de proprietate este atunci cand $ un su&iect acti'# care detine &unul respecti'e# e in le)atura cu un su&iect pasi'# anume totalitatea persoanelor care tre&uie sa respecte dreptul de proprietate. "'em si situatii de pluralitate. % prima situatie este ca ul coproprietatii ( mai multe persoane denumite coproprietari detin in proprietate unul sau mai multe lucruri determinate# fiecare dintre acestia a'and o cota parte ideala si a&stracta din dreptul de proprietate# nea'and insa o parte determinate din lucru pri'it in materialitatea lui ). ,*emplu$ doua persoane cumpara impreuna o masina ( &ani jumatate# jumatate ). % a doua forma de pluralitate este indi'i iunea ( mai multe persoane numite coindi'i ari detin in proprietate o uni'ersalitate de &unuri# fiecare a'and o cota ideala din uni'ersalitate # dar nicidecum un drept de proprietate distinct asupra unuia sau unora din &unurile ce apartin uni'ersalitatii ). !a ul tipic de indi'i iune este le)at de situatia mostenitorilor. 0ni'ersalitatea este un patrimoniu ( cu drepturi# o&li)atii ). Nici unul dintre mostenitori nu 'a a'ea un drept asupra unui &un. Se face un partaj. Initial au o cota din fiecare &un. " treia situatie de pluralitate este de'almasia ( pri'este raporturile dintre soti in timpul casatoriei cu pri'ire la dreptul de proprietate asupra &unurilor comune ). Nu numai ca &unul nu este fractionat ideal# nici totalitatea &unurilor nu este fractionata. !riteriul de impartire este contri&utia la do&andire. ,*ista anumite e*ceptii$ e*. donatia facuta doar pe numele unuia dintre soti# ca si &unuri primite prin mostenire1 'inde un &un propriu si cumpara altul in timpul casatoriei+ si &unul cumparat de'ine astfel tot &un propriu. Salariul si datoriile sunt considerate comune.

!ersoana fizica 1. Notiune 2. !apacitatea juridical a persoanei fi ice Persoana fi ica este omul pri'it indi'idual. !apacitatea juridical a persoanelor fi ice se imparte in$ + capacitate de folosinta + capacitate de e*ercitiu !apacitatea de folosinta repre inta aptitudinea )enerala de a a'ea drepturi si o&li)atii ci'ile.

%rice su&iect de drept din momentul inceputului e*istentei sale 'a a'ea capacitate de folosinta pe care o 'a pierde la momentul disparitiei sale juridice. !apacitatea de folosinta a persoanelor juridice incepe la data nasterii persoanei fi ice. (e la aceasta re)ula e*ista o e*ceptie foarte importanta $ !apacitatea de folosinta nu este recunoscuta c.iar din momentul nasterii# ci c.iar din momentul conceptiei. !onditia pentru a se aplica aceasta e*ceptie este ca acel copil sa se nasca 'iu. (aca i se lasa mostenire unui copil care nu este conceput la momentul decesului testatarului# nu se 'a mosteni nimic. Incetarea capacitatii de folosinta se face in momentul decesului persoanei. ,*ceptionala este si situatia declararii judecatoresti a decesului. Pentru persoanele juridice# capacitatea de folosinta incepe in momentul infiintarii persoanei juridice. Re)ula este capacitatea. (aca nu e*ista o dispo itie e*presa a le)ii# persoana fi ica poate a'ea orice drept si isi poate asuma orice fel de o&li)atie ci'ila. :otusi# le)ea pre'ede uneori faptul ca in anumite ca uri persoana fi ica nu poate do&andi anumite drepturi si nu isi poate asuma anumite o&li)atii. "ceste e*ceptii de la re)ula se numesc incapacitati. (e e*emplu# minorul de pana la 16 ani nu poate dispune de &unurile sale prin testament1 'an area+cumpararea intre soti este inter isa.1 donatia intre soti este 'ala&ila# dar este re'oca&ila. In ca ul persoanelor juridice# e*ista un principiu care )u'ernea a capacitatea persoanelor juridice. "cesta se numeste principiul spacialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. ,*emplu$ o societate comerciala are ca o&iect de 'an are+cumpararea o li'ada de pruni. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice este re)ula conform careia persoana juridica poate do&andi numai acele drepturi si isi poate asuma numai acele o&li)atii care sunt in conformitate cu o&iectul de acti'itate. !apacitatea de e*ercitiu repre inta atitutidea su&iectului de drept de a e*ercita drepturi su&iecti'e si de a e*ecuta o&li)atii ci'ile. In )eneral# capacitatea de e*cercitiu este o stare de drept juridica# care presupune atat e*istenta capacitatii de folosinta cat si e*istenta discernamantului. " nu se confunda insa capacitatea de e*ercitiu cu discernamantul.

Capacitatea de e&ercitiu in cazul persoanei fizice (in perspecti'a capacitatii de e*ercitiu# a'em trei cate)orii de persoane$ 1. Persoane lipsite de capacitatea de e*ercitiu1 este ca ul minorului de pana la 14 ani si inter isii judecatoresti ( ca ul acelei persoane care nu are discernamant1 e*ista o procedura judiciara care nu poate inc.eia acte juridice nefiind in totalitatea facultatilor mintale# nu este pus su& autoritatea unui tutore sau curator# dupa ca ). 2ipsa capacitatii de e*ercitiu presupune o lipsa de discernamant.

1/

2. ,*ista persoane cu capacitate de e*ercitiu restransa# cum ar fi de e*emplu minorul intre 14 si 1= ani. >a putea inc.ia acte juridice sin)ur# iar alte acte juridice de o importanta mai deose&ita le 'a inc.eia alaturi de ocrotitotul le)al. 3. Persoane cu capacitate deplina de e*ercitiu In ca ul unui cetatean american de 1= ani# acesta nu isi 'a putea 'inde sin)ur apartamentul. Persoana juridica isi e*ercita drepturile si isi e*ecuta o&li)atiile prin intermediul or)anelor repre entati'e# a acelora care au putere de conducere a persoanei juridice respecti'e. Persoana juridica raspunde pentru faptele si actele persoanelor care au puterea sa o repre inte ca si cum ar fi faptele sau actele persoanei juridice. Persoana juridical repre inta un su&iect colecti' de drept. ,*emplu de persoane juridice$ societatile comerciale# partidele politice# statul ca su&iect de drept etc. ,*ista doua tipuri de or)ani atii ne)u'ernamentale$ asociatiile si fundatiile. %rice persoana juridical tre&uie sa ai&a trei elemente$ + patrimoniu propriu + or)ani are proprie + scop propriu Patrimoniul propriu este o trasatura a oricarui su&iect de drept. Nu putem 'or&i de su&iect de drept ( persoane fi ice sau juridice ) daca nu are un patrimoniu. Patrimoniul repre inta o uni'ersalitate de drepturi si o&lli)atii care in ca ul persoanei juridice nu se confunda cu patrimoniu persoanelor fi ice ( asociatii# mem&rii# fondatorii ) care compun persoana juridica respecti'a. ,*eplu de drepturi$ dreptul de prorpietate asupra imo&ilului ce repre inta sediul social al persoanei juridice# dreptul de proprietate asupra anumitor &unuri mo&ile necesare desfasurarii acti'itatii# dreptul de creanta asupra altei persoane juridice etc. ,*emplu de o&li)atii$ o&li)atia de a ac.ita &u)etului statului impo itul pe profit# o&li)atia de a plati furni orii etc. Patrimoniul este o notiune dinamica si cuprinde doua parti$ + acti'$ drepturi + pasi'$ o&li)atii In situatia in care 'aloarea o&li)atiilor asumate de catre su&iectul respecti' de drept depaseste 'aloarea drepturilor# aceasta stare a patrimoniului se numeste insol'a&ilitate. Insol'a&ilitatea este diferita de starea de insol'enta sau de faliment ( acea stare a unui de&itor de a nu putea plati la un moment dat un creditor cu lic.iditatile a'ute in patrimoniu la acel moment ) %r)ani area proprie repre inta o structura a persoanei juridice respecti'e. %rice persoana juridica are unu scop prorpiu. In )eneral# acesta 'a fi determinat de o&iectul principal de acti'itate.

11

Clasificarea persoanelor juridice 1. persoane juridice de drept pu&lic ,*emplu$ statul# or)anele puterii le)iuitoare+ !amera (eputatilor# Senatul# 9u'ernul# Ministerele# unitatile administrati'+ teritoriale+judetele# orasele# partidele politice. Sunt in )eneral persoane juridice care sunt constituite prin le)e sau in temeiul unei .otarari judecatoresti. In )eneral isi e*ercita puterea le)islati'a si in raporturile de drept pu&lic. 2e)ea de stat# daca nu s+a pre'a ut altfel# in )eneral in raporturile juridice pri'ate 'a fi repre entat de Ministerul ?inantelor. In raporturile juridice de drept international pu&lic# statul 'a fi repre entat de Ministerul de ,*terne. Persoanele juridice de drept pri'at se su&impart in doua cate)orii$ + persoane juridice cu scop lucrati'e# adica persoane juridice care doresc sa o&tina un profit ( e*$ societatile comerciale# societatile nationale si companiile nationale care repre inta societati constituite in domenii strate)ice ale economiei nationale - fostele re)ii autonome# or)ani atiile cooperatiste ). + persoane juridice fara scop lucrati'# adica persoane juridice care nu urmaresc o&tinerea de profit ( e*$ asociatiile si fundatiile# sindicatele+ urmaresc protejarea dpreturilor an)ajatilor in raport cu patronatele ). Continutul raportului juridic civil %rice raport juridic ci'il are in continutul sau drepturile su&iecti'e si o&li)atiile ci'ile ce apartin su&iectelor acelui raport. (reptul su&iecti' este acea posi&ilitate a persoanei de a a'ea o anumita conduita sau de a pretinde altora o anumita conduita# iar in ca ul nerespectarii dreptului se 'a apela la forta de constra)ere a statului. Clasificarea drepturilor su.iective 1. (upa opo a&ilitate# drepturile su&iecti'e se impart in$ + drepturi relati'e + drepturi a&solute (reptul a&solut repre inta acel drept care este opo a&il tuturor celorlalte su&iecte de drept ( dreptul de proprietate de e*emplu ). (reptul relati' repre inta acea cate)orie de drepturi su&iecti'e in temeiul carora su&iectul acti' ( creditorul ) poate pretinde su&iectului pasi' ( de&itorul ) sa dea# sa faca sau sa nu faca ce'a.

12

(e e*emplu# intr+un contract de inc.iriere# c.iriasul se o&li)e sa plateasca c.iria1 este corelati'a dreptului relati' al proprietarului de a primi dreptul de creanta. 2. !lasificarea drepturilor dupa continutul lor$ + drepturi patrimoniale + drepturi nepatrimoniale (repturile patrimoniale au un continut economic e'alua&il in &ani. "cestea se impart in$ + drepturi reale + drepturi de creanta (repturile reale sunt acelea care se e*ercita asupra unui &un de catre titularul acestora fara concursul altcui'a. !el mai important drept real# este dreptul de proprietate. (e mem&ramintele dreptului de proprietate sunt$ + dreptul de u ufrunt + dreptul de u + dreptul de .a&itatie + dreptul de ser'itute + dreptul de superficie In cate)oria drepturilor reale# se incadrea a si dreptul de concesiune. (repturile de creanta se identifica cu notiunea drepturilor relati'e. "par in acele raporturi juridice specifice creditor+ de&itor# in care de&itorul este o&li)at sa dea# sa faca sau sa nu faca ce'a. Spre deose&ire de dreptul real# care este un drept opo a&il tuturor# dreptul de creanta nu este opo a&il decat de&itorului. (repturile nepatrimoniale se impart in$ + drepturi le)ate de e*istenta si inte)ritatea persoanei ( dreptul la 'iata# dreptul la sanatate ) + drepturi care pri'esc conditia morala a persoanei ( dreptul la reputatie# dreptul la onoare# dreptul la propria ima)ine )1 + drepturile le)ate de identificarea persoanelor fi ice sau juridice dupa ca ( dreptul la nume# dreptul la domiciliu# dreptul la firma )1 + drepturile decur)and din creatia intelectuala ( dreptul de autor si dreptul de in'entator# dreptul asupra marcilor# dreptul asupra modelelor si desenelor industriale )1 (esi aceste drepturi au o componenta nepatrimoniala foarte puternica# ele au insa si o componenta patrimoniala.

13

Izvoarele concrete ale raportului juridic civil Notiunea de i 'or concret al raportului juridic ci'il este diferita de notiunea de i 'or de drept. Prin i 'or concret al raportului juridic intele)em acea imprejurare ( e'eniment natural sau actiune omeneasca ) care da nastere unui raport juridic concret. "&ista doua feluri de izvoare concrete# + e'enimente naturale ( cutremure# nasterea etc) + actiuni omenesti ( casatoria) 2a randul lor# actiunile omenesti se impart in 2 cate$orii$ a) facute cu intentia de a produce efecte juridice1 acestea poarta denumirea de acte juridice ( 'an ator+ comparator si contractul de 'an are+ cumparare )1 &) facute fara intentia de a produce efecte juridice1 impreuna cu e'enimentele naturale# se numesc fapte juridice in sens restrans ( e*$ accident de masina)1

14