SNTATEA MEDIULUI

I. EFECTELE POLUANTILOR ASUPRA SANATATII UMANE

CUPRINS
CUPRINS....................................................................................................................................2 INTRODUCERE.......................................................................................................................3 Poluanti atmosferi i si a tiunea sa asu!ra sanatatii..................................................................." Poluanti atmosferi i si natura lor.........................................................................................." A tiunea #ire ta si in#ire ta a !oluarii aerului asu!ra sanatatii...........................................$ Rolul aerului in ras!an#irea %olilor infe tioase ............................................................&' Influenta s (im%arilor #e )reme asu!ra or*anismului........................................................&2 Poluarea a!ei+ !atolo*ia si %olile transmise !rin a!a,...............................................................&3 A!a in natura si sursele #e !oluare a a!ei.............................................................................&3 Patolo*ia infe tioasa si neinfe tioasa transmisa !rin a!a...................................................&.olile %a teriene+ )iroti e si !ara/itare transmise !rin a!a..................................................&0 Poluarea solului si influenta asu!ra sanatatii............................................................................2& Solul si im!ortanta sa sanitara.....................................................................................2& Poluarea %iolo*i a si (imi a a solului ...............................................................................22 Efe tele ra#iatiilor ioni/ante asu!ra or*anismului uman........................................................20 .i%leo*rafie...............................................................................................................................3' Ane1e........................................................................................................................................3&

INTRODUCERE
Omul+ a e1istenta %iolo*i a+ este strans le*at #e me#iul sau #e )iata. A easta relatie in#isolu%ila onstituie asta/i unul #in as!e tele sanatatii !u%li e+ #e mentinere a e (ili%rului om2me#iu+ #e are #e!in#e in mare )iitorul so ietatii. In a#rul a tualei #e/)oltari te(ni e si so iale fara !re e#ent+ mo#ifi arile me#iului am%ient se a elerea/a intr2un astfel #e ritm+ in at e (ili%rul natural om!ensator al !ro eselor %iosferei+ at si a!a itatea #e a#a!tare a or*anismului !ot fi a#esea #e!asite. Poluarea me#iului in on3urator si e1!loatarea nerationala a resurselor naturale tin# sa a entue/e un *ra) #e/e (ili%ru !entru e osistemul uman. Sanatatea a unos ut #e2a lun*ul tim!ului mai multe #efinitii+ #intre are ea mai ores!un/atoare !are a fi ea a Or*ani/atiei Mon#iale a Sanatatii si anume, inte*ritate sau %una stare fi/i a+ !si(i a si so iala a in#i)i#ului si ole ti)itatilor. Sanatatea a si %oala re unoaste o serie #e fa tori are o #etermina+ fa tori are !ot fi #enumiti fa tori etilo*i i ai sanatatii+ eea e inseamna a se !oate )or%i #e o etilo*ie a sanatatii asa um )or%im #e o etilo*ie a %olilor. In linii mari fa tori etilo*i i ai sanatatii !ot fi *ru!ati in fa tori interni si fa tori e1terni. 4a torii e olo*i i sau #e me#iu au o influenta mult mai mare si mai %ine unos uta asu!ra sanatatii+ #eoare e+ asa um am aratat+ e1istenta fa torilor !re#is!o/anti ramane fara re/ultat in a/ul li!sei fa torilor #e me#iu #e lansatori ai %olii sau tul%urarii res!e ti)e. In a easta !ri)inta #e ele mai multe ori starea #e sanatate nu este alt e)a #e at interrelatia #intre fa tori interni si ei e1terni in are *reu !oate fi #iferentiata !on#erea unuia sau altuia #in fa tori. 4a tori #e me#iu !ot fi *ru!ati la ran#ul lor in, fa tori fi/i i+ a !resiunea atmosferi a sau ra#iatiile ioni/ante+ fa tori (imi i+ re!re/entati #e #iferitele elemente sau su%stante e1istente in natura sau sinteti/ate #e om+ fa tori %iolo*i i+ in mo# #eose%it %a teriile+ )iru2 surile+ !ara/itii si alte mi roor*anisme are a tionea/a asu!ra or*anismului si fa tori so iali+ re/ultati #in a tiunea omului asu!ra me#iului sau #in interrelatiile #intre oameni. O alta lasifi are a fa torilor e olo*i i im!arte a esti fa tori in fa tori naturali+ a aerul+ a!a+ solul si fa tori artifi iali+ a ase/arile umane+ lo uinta+ in mare masura alimentatia si altii. In fine+ fa torii #e me#iu !ot fi lasifi ati in#ifferent #e ori*inea si felul lor in 2 mari lase, fa tori sano*eni si fa tori !ato*eni. 4a torii sano*eni sunt a ei fa tori ai me#iului in on3urator are au o a tiune fa)ora%ila asu!ra sanatatii si are ontri%ute la mentinerea si intarirea sanatatii+ in tim! e fa tori !ato*eni sunt a ei fa tori e olo*i i are au o a tiune nefa)ora%ila asu!ra sanatatii+ are #u la !ro#u erea %olilor+ la alterarea starii #e sanatate. Cel mai %ine se !oate e1em!lifi a a tiunea fa torilor #e me#iu asu!ra or*anismului uman !rin interme#iul !oluarii. Prin !oluarea me#iului se intele*e mo#ifi area om!o/itiei normale a me#iului si5sau !re/enta unor om!onenti straini are !rin a tiunea lor+ !rin on entratia in are se *ases si !rin tim!ul at a tionea/a asu!ra omului+ !ro#u alterarea starii #e sanatate sau reea/a #is onfort.

Poluarea me#iului+ !ro%lema om!le1a si u lar*i 6re/onante7 in intrea*a )iata so ial2 ulturala si e onomi a. Ca si in asi*urarea sanatatii !o!ulatiei nu re!re/inta un sim!lu su%ie t 6la mo#a7+ (iar !entru tarile are in !re/ent nu sunt onfruntate intr2un mo# in*ri3orator u onse inte se un#are+ ne#orite ale !ro*resului te(ni o2stiitifi si i)ili/atiei. 4ara mentinerea in )iitor a sanatatii me#iului nu !oate fi reali/ata !romo)area sanatatii omului. Tratarea !ro%lemelor le*ate #e !oluarea aerului+ a!ei si solului a fost fa uta in stransa le*atura u influenta asu!ra starii #e sanatate a ole ti)itatilor+ a!re iin# a o ne esitate o%ie ti)a on entrarea tuturor fortelor reatoare+ !rintr2o lar*a intre!atrun#ere multi#is i2 !linara+ in )e#erea asi*urarii unei 3u#i ioase a#ministrari a resurselor noastre #e me#iu+ u s o!ul mentinerii alitatilor are influentea/a !o/iti) e (ili%rul om2me#iu+ sanatatea umana si im!li it asi*ura !ro*resul multilateral al so ietatii.

POLUANTI ATMOSFERICI SI ACTIUNEA SA ASUPRA SANATATII Poluanti atmosferici si natura lor

Poluanti emisi in aerul atmosferi #in a este trei !rin i!ale ate*orii #e surse #e !oluare+ !ot fi lasifi ati+ in felul urmator, 8a/e sau su%stante anor*ani e+ are u!rin#, a9 #eri)atii o1i*enati ai sulfului, %io1i# #e sulf+ trio1i# #e sulf+ a i# sulfuri + sulfati: %9 #eri)atii o1i*enati ai a/otului, mono1i# #e a/ot+ %io1i# #e a/ot+ a i# a/otos+ a i# a/oti : 9 o1i# #e ar%ine si %io1i# #e ar%ine: #9 alti !oluanti anor*ani i, #eri)ati ai !lum%ului+ (i#ro*en sulfurat+ amonia + lor+ loruri+ a i# fluor(i#ri + floruri et 8a/e sau su%stante or*ani e+ are u!rin#, a9 (i#ro ar%uri alifati e saturate sau nesaturate+ i lani e+ aromati e+ usoare sau !oli i li e: %9 al#e(i#e si etone ;formal#e(i#a+ a roleina+ a etona9: 9 alti !oluanti or*ani i ;al ooli+ (i#ro ar%uri lorate+ mer a!tani+ #i)ersi or!i ne#efiniti are stau la %a/a mirosurilor et .9: Aerosoli+ are u!rin#, a9 !arti ule #e materii soli#e su% forma #e fum+ !ul%eri: %9 !arti ule #e materii li (i#e ; eata #e ulei sau *u#roane+ !i aturi mi i antrenate et .9: Din a easta enumerare+ re/ulta om!le1itatea #eose%ita a !oluarii atmosferi e. A easta om!le1itate nu onsta numai in numarul mare #e su%stante !oluante i si in !re/enta simultana a multora #intre a estea. Prin !oluarea aerului se intele*e !re/enta in atmosfera a unor su%stante are+ in fun tie #e on entratie si5sau tim! #e a tiune+ !ro#u mo#ifi ari ale sanatatii+ *enerea/a #is onfort sau alt erea/a me#iul. A este su%stante !ot fi #iferite #e ele are se *ases in om!o/itia normala a aerului sau !ot sa fie om!usi are fa !arte #in a estea+ um ar fi o/onul+ %io1i#ul #e ar%on+ ra#onul et . Din #efinitie re/ulta si fa!tul a nu onsi#eram atmosfera !oluata+ #e at in masura in are su%stantele !re/ente in aer e1er ita un efe t no i) asu!ra omului sau me#iului. Poluanti atmosferi i re!re/inta o !aleta foarte lar*a #e su%stante+ #eose%it atat a natura (imi a+ at si a efe te reali/ate asu!ra omului sau me#iului. Suspensiile din aer sau aerosolii re!re/inta !oluanti aflati #is!ersati in aer su% forma #e !arti ule soli#e sau li (i#e. Un astfel #e sistem aero#is!ersat este format #in !arti ule u #imensiuni u!rinse intre &'' um2 '+''& um: la #imensiuni mai mari sistemul este e1treme #e insta%il iar la #imensiuni mai mi i a3un*em la ni)elul #imensiunilor mole ulare2 res!e ti) al "

#is!ersiei *a/oase. Cele mai ras!an#ite sus!ensii sunt ele soli#e #ar si sus!ensiile li (i#e !ot re!re/enta uneori !oluanti atmosferi i. Actiunea pulberilor asupra organismului. A!aratul res!irator este el mai fre )ent afe tat #e !ul%erile #in atmosfera+ are !atrun# in ar%oreal res!irator si !ot a3un*e !ana la al)eola. 4ata #e a easta no i)itate foarte ras!an#ita in natura+ or*anismul si2a reat filo*eneti o serie #e mi3loa e #e a!arare a a!aratului res!irator. No i)itatea ma1ima a !ul%erilor e1er itan#u2se la ni)elul al)eolei !ulmonare 2 #e i a am!ului #e (emato/a < mi3loa ele ele mai efi iente se *ases la ni)elul ailor res!iratorii+ are reali/ea/a retinerea unei im!ortante !ro!ortii #in !arti ulele in sus!ensie. Retinerea !ul%erilor in e!e #e la ni)elul foselor marinare un#e !e firisoare #e !ar se retine o anumita antitate. In #re!tul meaturilor na/ale !rin si anele reali/ate in alea urentului #e aer+ um si !rin s (im%area #ire tiei #e mis are a aerului #e la )erti al la ori/ontal+ se reali/ea/a o retinere a !arti ulelor in sus!ensie !e su!rafata mu oasei na/ale #atorita im!a tului urentului #e aer !e mu oasa a o!erita #e o lama #e se retie. In aile res!iratorii un me anism #e retinere foarte effi ient #atorita )ite/ei mari ai aerului este im!a tul reali/at in re*iunile un#e+ #atorita ramifi arii ar%orelui res!irator+ oloana #e aer isi s (im%a #ire tia si !arti ulele+ in s!e ial ele mai mari fiin# !roie tate !rin inertie !e su!rafata a#e/i)a a mu oasei. Actiunea nociva a suspensiilor. In mo# s (emati !utem )or%i #e urmatorele me anisme #e a tiune, A tiunea to1i a. A easta este reali/ata #e !ul%eri to1i e+ are !atrunse in or*anism !ro)oa a o into1i atie u me (anism fi/io2!atolo*i + ta%lou lini si as!e t anatomo2!atolo*i ara teristi + in#ifferent #e alea #e !atrun#ere. Astfel+ aerosolii #e P% sau om!usii !lum%ului )or #a nastere into1i atiei saturniene. In mo# similar se )or om!orta aerosolii #e 4+ As sau alte su%stante to1i e. A tiunea aler*i a. 4enomenul #e sensi%ilitate fata #e a*entii aler*i/anti #in atmosfera este e1treme #e ras!an#it: !ersoanele are !re/inta o !atolo*ie aler*i a mai mult sau mai !utin %ine e1!rimata fiin# in numar foarte mare. A*entii sensi%ili/atori su% forma #e aerosoli !ot fi *asiti in ori e me#iu #e )iata sau #e mun a: A tiunea foto#inami a. Unii !ro#usi ai ar%unelui sau ai !etrolului au !ro!rietatea #e a intensifi a a tiunea %iolo*i a a ra#iatiilor solare+ u manifestari in s!e ial te*umentelor si mu oaselor. Tul%urari le*ate #e #e!unerea a estor su%stante !e !iele sau on3un ti)a au fot #es rise in s!e ial la mun itorii are lu rea/a u *u#ron #e (uila: A tiunea an eri*ena. In(alarea anumitor aerosoli !oate fa)ori/a #e/)oltarea neoformatiilor mali*ne+ in s!e ial+ la ni)elul !lamanului sau al larin*elui+ !rimele o%ser)atii #e a est *en fiin# fa ute !e mun itorii e1!usi anumitor !ul%eri: A tiunea infe tuoasa. Pul%erile !ot )e(i ular si o serie #e *ermeni !ato*eni+ re/ultati fie #in *ermeni eliminate #e oameni si are a3un* sa a#ere !e !arti ule #e

!raf+ fie in on#itii #e !ro#u tie un#e re/ulta #in !relu rarea unor !ro#use animale ontaminate: A tiunea fi%ro/anta sau !neumo onio*ena. A est mo# #e a tiune u!rin#e fenomenele !atolo*i e are a!ar in urma e1!unerii la anumite ate*orii #e !ul%eri. Im%olna)irea !ro#usa este ara teri/ata in(alarii !ul%erii res!e ti)e a a*ent etiolo*i si are un as!e t lini si anatomo2!atolo*i %ine stru turat si s!e ifi . Gazele si vaporii poluanti !atrun# in or*anism !re#ominant !e ale res!iratorie sau alea utanata+ ea #i*esti)e fiin# se un#ara. Patrun#erea in a!aratul res!irator ofera *a/elor #in aer !osi%ilitatile ele mai mari #e a%sor%tie+ onta tul el mai intim #intre me#iul intern si me#iul e1tern fiin# reali/at #e al)eola !ulmonara. 4a tori are tin #e me#iul estern. Dintre !ro!rietatile me#iului e1tern+ ele are influentea/a el mai mult to1i itatea unei su%stante *a/oase sunt !ro!rietatile fi/i e ale aerului si nume tem!erature+ umi#itatea si urenti #e aer. Tem!eratura aerului influentea/a )olatilitatea si )ite/a #e e)a!orare a unei su%stante+ fa ilitan# in a est fel+ in a/ul an# este res uta+ tre erea ei in stare *a/oasa. De asemenea+ tem!erature influentea/a #ifu/iunea *a/elor in atmosfera. Tem!eratura res uta mo#ifi a si rea ti)itatea or*anismului re an# minut2)olumul ar#ia si res!irator+ (=!eremia te*umentelor si antitatea #e se retie su#orala. In a est fel se fa ilitea/a !atrun#erea to1i elor !rin !iele+ a%sor%tia lor !e ale res!irator= um si ras!an#irea lor in or*anism. Umi#itatea erului mo#ifi a !uterea #e #ifu/iune a *a/elor in atmosfera+ o umi#itate res uta s a/an# in *eneral #ifu/iunea. De asemenea+ umi#itatea mare !oate #u e la mo#ifi ari (imi e. 4a tori are tin #e or*anismul e1!us. Re e!ti)itatea fata #e *a/elle si )a!orii to1i i este #iferita in fun tie #e o suma #e on#itii+ itan# in a est sens o!ii si a#oles entii are au o re e!ti)itate mai mare. De asemenea+ femeile se !ar a sunt mai sensi%ile la a tiunea to1i elor+ a easta sensi%ilitate res an# in !erioa#a in are in *eneral re/istenta or*anismului femeii este s a/uta. .olna)ii si on)ales entii #e asemenea au o re e!ti)itate res uta fata #e to1i e. E1ista anumite %oli are s a# in mo# #eose%it !uterea #e re/istenta a or*anismului+ um ar fi %olile !ulmonare roni e+ anemiile+ afe tiunile en#o rine et .

Actiunea directa si indirecta a poluarii aerului asupra sanatatii

In a ti)itatea !oluarii aerului asu!ra sanatatii #istin*em a tiunea #ire ta+ ara teri/ata !rin efe tul !ato*en al !oluantilor in fun tie #e natura+ on entratia si tim!ul #e a tiune a a estora+ si a tiunea in#ire ta re/ultata #in efe tul #aunator asu!ra me#iului. Actiunea directa a poluarii aerului asupra sanatatii. In a#rul a estei a tiuni se #istin* efe tele imme#iate; a ute9 si efe tele tar#i)e ; orni e9 sau #e lun*a #urata.

Efe tele imme#iate sunt ara teri/ate !rin mo#ifi ari ale sanatatii are urmaea/a la s urt tim! #u!a e1!unerea la !oluanti atmosferi i. In a est ti! #e efe te a)em fenomene to1i e a ute sau mo#ofi ari ale sanatatii in a/ul in are e1!unerea la on entratii res ute #e !oluanti !ro)oa a a*ra)area sau #es om!unerea unei %oli !ree1istente. Efe tele tar#i)e se #atorea/a e1!unerii !o!ulatiei tim! in#elun*at la on entratiii mo#erate #e !oluanti atmosferi i. Im!a tul a estora u or*anismul uman *enerea/a in tim! a!aritia fenomenelor !atolo*i e+ tim! are !oate fi re!re/entat #e ani au /e i #e ani. In a#rul efe telor tar#i)e se #istin*e a o su%*ru!a efe tul intar/iat in are latenta u are a!ar fenomenele !atolo*i e u!rin#e uneori #e enii. Din !un t #e )e#ere al efe tului #ire t+ a*entii !oluanti !ot fi lasifi ati in urmatoarele *ru!e, Poluanti iritanti: Poluanti asfi1ianti: Poluanti sistemati i: Poluanti an eri*eni+ terato*eni si muta*eni: Poluanti aler*i/anti: Poluanti iritanti. a esti !oluanti sunt re!re/entati #e *a/e iritante si sus!ensii. Sunt a*entii !oluanti ei mai ras!an#iti+ re/ultan# atat #in !ro ese #e om%ustie+ at si #in ir ulatia auto)e(i ulelor sau #iferite te(nolo*ii in#ustriale. Efe tul lor #ominant se reali/ea/a la ni)elul a!aratului res!irator+ !utan# !ro#u e la on entratii ri#i ate into1i atii a ute a i#entale u le/iuni *ra)e ale mu oasei ailor res!iratorii si e#em !ulmonar= fo1i . Efe tele tar#i)e sunt onse inta e1!unerii tim! in#elun*at la ni)eluri mo#erate #e !oluare iritati)a+ ara teri/an#u2se !rin rolul !e are il 3oa a in etiolo*ia %ron(o!neumo!atiilor roni e nes!e ifi e si a influentei asu!ra fre )entei si *ra)itatii infe tioase res!iratorii a ute.In a#rul a estei notiuni se *ru!ea/a %ronsita roni a+ enfi/emul !ulmonar= si astmul %ronsi + %oli in are !oluarea iritanta a aerului 3oa a un rol im!ortant Poluanti asfi1ianti, u!rin# a ele su%stante a aror efe t !ato*en !re#ominant il re!re/inta (=!o1ia sau ano1ia !rin %lo area a!ortului+ trans!ortului sau utili/arii o1i*enului in !ro esele meta%oli e+ numarul su%stantelor #in a est *ru! fiin# #estul #e mare. Mono1i#ul #e ar%on unoaste a !rin i!ala sursa #e !oluare a aerului !ro esele #e om%ustie in om!lete. Cea mai mare !arte #in mono1i#ul #e ar%on #in atmosfera re/ulta #in a ti)itatile oamenilor+ !rin i!alele surse artifi iale fiin# fumul re/ultat #in ar#erea ar%unelui+ *a/elle #e esa!ament ale auto)e(i ulelor+ !re um si #in unele !ro#use in#ustriale.

>

 Poluanti sistemi i, re!re/inta a*enti !oluanti a aror a tiune se e1er ita asu!ra #iferitelor or*ane si sisteme ale or*anismului uman+ efe tul fiin# s!e ifi su%stantei in au/a. Poluanti sistemati i sunt foarte numerosi !ro)enin# in s!e ial #in !ro ese in#ustriale si #e la mi3loa ele #e trans!ort. Dintre a estia o atentie s!e iala este a or#ata in !resent !lum%ului+ fluorului+ mer urului si a#miului+ #atorita ras!an#irii lor mai mari in me#iu !re um si fa!tului a se umulea/a atat in me#iu+ at si in or*anismul uman u !osi%ilitatea #e a !ro#u e in mo# insi#ios alterari !atolo*i e *ra)e. Poluantii fi%ro/anti, u!rin# un *ru! #e su%stante are !atrunse in !laman #etermina rea tie fi%roasa !rin me anisme om!le1e+ s!e ifi e fie arei su%stante. Poluanti fi%ro/anti sunt formati in *eneral #in sus!ensii are se #e!o/itea/a in !laman #e lansan# rea tiile fi%roase ara teristi e. In !atolo*ia !rofesionala #etermina !neumo onio/ele+ #intre are ea mai *ra)a si ea mai fre )enta este sili o/a+ !ro#usa #e %io1i#ul #e sili iu ristali/at. Poluantii an eri*eni, numarul su%stantelor (imi e u efe t an eri*en ert sau !otential este in !ermanenta restere+ un numar im!ortant #in a este su%stante !utan# fi *asite si in ran#ul !oluantilor atmosferi i. Me anismul #e a tiune insuffi ient #es ifrat+ !re um si fa!tul a !entru multe su%stante an eri*enitatea este #emonstrate numai !e animale fa san u e1iste sufi iente elemente #e ertitu#ine in 3u#e area ris ului real !entru !o!ulatie. Dintre an eri*eni *asiti a !oluanti atmosferi i unii sunt in !re/ent mai %ine unos uti+ !utan# fa e !arte atat #in *ru!ul an eri*enilor or*ani i+ at si a elor anor*ani i. Poluantii aler*i/anti, sunt res!onsa%ili #e resterea fre )entei %olilor aler*i e+ si in mo# #eose%it a aler*enilor res!iratori. Prin i!alii fa tori aler*i/anti #in atmosfera sunt re!re/entati #e !ro#usi naturali a !olenul+ fun*i sau !ro#usi )olatili re/ultati #in anumite )e*etale. Desi a estia se *ases !e !rimul lo in !ro#u erea aler*iilor res!iratorii+ nu !ot fi onsi#erati !ro!riu2/is !oluanti. Actiunea indirecta a aerlui poluant asupra sanatatii. Pro#usi #e !oluare #in atmosfera !ot !ro)o a mo#ifi ari ale me#iului are sa se rasfran*a asu!ra sanatatii si a on#itiilor *enerale #e )iata ale !o!ulatiei. Dintre a estea mentionam a tiunea asu!ra mi ro limatului+ a ra#iatiilor solare+ a faunei si florei+ a on#itiilor #e )iata si a on#itiilor e onomi e. Actiunea asupra microclimatului. Mi ro limatul #intr2un oras !oluat !oate fi mo#ifi at #e im!uritatile #in atmosfera. In !rimul ran# !arti ulele #in aer si unele su%stante (i*ros o!i e fa ilitea/a on#ensarea )a!orilor #e a!a #u an# la resterea fre )entei /ilelor #e eata. In a/ul unor eliminari massi)e #e fum+ !ul%eri si *a/e+ ra#iatiile alori e solare !ot fi

im!ie#i ate in asa masura in at in al/irea solului sa se fa a insuffi ient sis a se ree/e on#itii fa)ora%ile formarii in)ersiunii termi e. Actiunea asupra radiatiilor luminoase . Retinerea ra#iatiilor luminoase solare #e atre im!uritati in s!e ial #e aerosoli+ s a#e a!re ia%il lumino/itatea. La a easta s a#ere ontri%ute si fre )enta mai mare a etei #in orase im!urifi ate. Actiunea asupra radiatiilor ultra iolete. Ra#iatiile ultra)iolete solare sunt si mai sensi%ile+ fiin# retinute #e !oluantii #in aer in !ro!ortie mai mare #e at ele luminoase si alori e. Actiunea asupra animalelor. A tiunea aerului !oluat se e1er ita si asu!ra animalelor. In a/ul a i#entelor u into1i atii a ute itate anterior a murit si un numar mare #e animale #omesti e. In 3urul fa%ri ilor #e aluminiu sau su!erfosfat+ are elimina antitati mari #e fluor+ s2a o%ser)at fluoro/a )itelor. Actiunea asupra conditiilor de iata. Pul%erile+ fumul si *a/elle+ in antitate foarte mare+ afe tea/a on#itiile #e )iata ale oamenilor #in teritoriul !oluat !rin #is onfortul !e are2 l reea/a+ mirosuri ne!la ute+ !ro)oa a mur#arirea lo uintei+ a mo%ilei si a o%ie telor #in asa. De asemenea+ in*reunia/a aerisirea lo uintelor+ !o!ulatia e)itan# #es (i#erea !relun*ita a *eamurilor. Com!usi u fluor !atea/a *eamurile #e sti la. Su%stantele o1i#ante sau a i#e #e*ra#ea/a o%ie tele #in au iu sau metal. 4unin*inea a#era #e su!rafetele !e are se #e!une.

Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase

Aerul 3oa a un rol e!i#emiolo*i im!ortant+ onstituin# alea #e transmisie !entru un numar mare #e a*enti !ato*eni. .olile infe tioase are se transmit !e alea aerului se *ases !e !rimul lo + a fre )enta+ el !utin in /ona tem!erate a *lo%ului terestru. Astfel a)em %olile infe tioase ale o!ilariei ;ru3eola+ ru%eola+ s arlatina+ )ari ela+ infe tia urliana et .9+ *ri!a si elelalte )iro/e res!iratorii+ mi o!lasmo/a+ #ifteria+ )ariola+ tu%er ulo/a+ !neumonia+ !sitta2 o/a+ #iferite mi o/e res!iratorii et . E1ista %oli are+ !e lan*a alte ai #e transmitere+ se !ot ras!an#i si! e ale aero*ena+ um ar fi !oliomielita+ tularemia sau mai rar iuma+ ar%unele et . Su!ra)ietuirea in aer a *ermenilor !ato*eni sau on#itionat !ato*eni+ #e!in#e #e o serie #e fa tori. In*eneral aerul nu ofera on#itii #e #e/)oltare a mi roflorei #e ori*ine umana+ su!ra)ietuirea lor fiin# limitata #e e1istenta unor on#itii #efa)ora%ile. Astfel+ tem!erature aerului sufera mari )arietati si numai intam!lator ores!un#e on#itiilor o!time !entru meta%olismul florei me/ofile: ni i umi#itatea aerului nu in#e!lineste erintele %a teriilor #in a est *ru! atat !rin )aloarea in *eneral s a/uta a umi#itatii relati)e+ at si !rin os ilatiile !ermanente !e are le !re/inta. In aer li!seste ori e su!ort nutriti)e !entru mi roor*anismele are !ara/itea/a or*anisme umane sau animale. La a esti fa tori nefa)ora%ili se a#au*a e1istenta unor a*enti u a tiune %a teri i#a sau %a teriostati a+ #intre are el mai im!ortant il re!re/inta ra#iatiile ultra)iolete. In a este im!re3urari nu !oate fi )or%a #e #e/)oltarea a estor mi roor*anisme+ i numai #e un !otential mai mare sau mai mi #e re/istenta.

&'

Din a est !un t #e )e#ere mi roor*anismele se #eose%es foarte mult intre ele+ ara teristi ile lor %iolo*i e #eterminan# a!a itatea #e su!ra)ietuire in me#iul e1tern. In linii *enerale !utem onsi#era a s!orii #e iu!er i mi ros o!i e si %a teriile s!orulate au re/istenta ea mai mare+ urman# formele )e*etati)e ale %a teriilor si )irusurilor. La ultimele 2 *ru!e e1ista mari #iferente #e la s!e ie la s!e ie. Astfel unii au re/istenta relati)e mare um ar fi %a ilul tu%er ulo/ei+ %a ilul #ifteri + unii !io o i et .+ altii au re/istenta mai mi a ;)irusul *ri!al+ !neumo o ul et .9+ iar altii o re/istenta foarte mi a+ #e la ate)a minute la el mult ate)a ore+ #e e1em!lu )irusul ru3eolei. Mi roor*anismele !oluante nu se *ases in aer su% forma #e or!i mi ro%ieni i+ in *eneral+ a#erente #e un anumit su%strat. Din a est moti) se onsi#era a sunt #istri%uite in aer su% 3 forme, Pi aturile #e se retie na/ala+ %u o2farin*iana sau %ronsi a. A estea sunt !i aturi are a3un* in aer in momentul a telor o%isnuite #e stranut+ tusit+ antat sau )or%it. Cantitatea ea mai mare #e !i aturi se elimina la stranut: tot !rin stranut+ !i aturile sunt !roie tate la #istanta ea mai mare. Numarul !i aturilor si #istanta la are sunt !roie tate este mai mi a in tim!ul tusitului+ fiin# ea mai mi a in tim!ul )or%itului. Praful %a terian ;!ul%erea %a terifo*a9. Praful %a terian este onstituit #in !arti ule #e !raf !e are a#era mi roor*anisme #e ori*ine umana sau animala. A esti *ermeni !ot sa !ro)ina #in !i aturile sau nu lei #e !i aturi #e!usi !e sol sau !e !o#eaua in a!erii+ #in !uroiul !la*ilor su!!urate+ #in e1!e toratii sau se retiile na/o2farin*iene us ate si #in #e3e te. Parti ulele #e !raf #e #imensiuni mai mari se #e!un ra!i#+ in tim! e ele #e #imensiuni mai mi i raman un tim! mai in#elun*at in sus!ensie in aer. Praful #e!us !e !o#eaua unei in a!eri !oate a3un*e in aer in momentul s uturarii o)oarelor+ a rufariei #e !at+ este una #in im!re3u2rarile in are in aer se *aseste el mai mare numar #e *ermeni. Prin interme#iul !rafulu %a terian se transmit in s!e ial a ele afe tiuni al aror a*enti !ato*eni au o re/istenta mai mare in me#iul e1tern. Praful %a terian !oate ontri%ui in masura im!ortanta la ras!an#irea unor infe tii u !io o i+ a s arlatinei+ #ifteriei+ tu%er ulo/ei et . E1ista si !osi%ilitatea a unele )iro/e ai aror a*enti !ato*eni sunt mai re/istenti in me#iul e1tern sa fie transmise si !rin interme#iul !rafului %a terian. In#iferent #e formele su% are se *ases in aer+ *ermenii !ato*eni si on#itionat !ato*eni !ot !ro)o a im%olna)irea or*anismelor e1!use in !rimul ran# !rin in(alarea sus!ensiilor ontaminate+ !ro)o an# %oli ale a!aratului res!irator sau unele %oli infe tioase+ are unos #re!t !oarta #e intrare a!aratul res!irator: #e asemenea+ !rin #e!unerea lor !e !la*i !ot !ro)o a a!aritia su!uratiilor. In s!e ial+ in salile #e o!eratii e1istenta unei in ar ari mari %a teriene a aerului !oate re!re/enta un fa tor im!ortant in a!aritia su!uratiei !la*ilor o!eratorii.

&&

Influenta schimbarilor de vreme asupra organismului

Influenta s (im%arilor #e )reme asu!ra sanatatii este %ine unos uta in a #in anti (itate. E1a er%area #urerilor reumati e sau a elor i atri eale la anumite s (im%ari #e )reme+ a!aritia mai fre )enta a a i#entelor )as ulare sau a tul%urarilor aler*i e et .+ sunt fa!te #e o%ser)atie urenta. Masele #e aer re!re/inta antitati mari #e aer u !ro!rietati in#enti e fi/i o2 (imi e+ are se #e!lasea/a in straturile inferioare ale atmosferei+ in a!ro!rierea solului a o!erin#+ !entru o mai lun*a !erioa#a sau mai s urta #e tim!+ un anumit teritoriu. In #e!lasarea lor intalnes alte mase #e aer+ !e are le inlo uies in teritoriul in are !atrun#. In /ona #e onta t #intre 2 mase #e aer se reali/ea/a frontal atmos!(eri . Masele #e aer mai im!ortante sunt, Masele #e aer al#+ #e o%i ei tro!i al+ are iau nastere !entru re*iunile noastre mai fre )ent in re*iunea me#iteraneana si atlanti a si are #e o%i ei se #e!lasea/a s!re /one mai re i: Masele #e aer re e iau nastere in re*iunea !olara si se #e!lasea/a in *eneral s!re /one mai al#e: La s (im%area maselor #e aer se !ro#u mo#ifi ari #e a#a!tare in or*anismul uman are !ot #u e !ana la a!aritia unor sim!tome sau (iar la #e lansarea unor fenomene !atolo*i e *ra)e. In sfarsit+ la anumite ate*orii #e %oli a #e e1em!lu %olile ar#io)as ulare orni e+ ul er *astri sau #uo#enal+ en#o rino!atii+ ne)ro/e+ e!ile!sii et .+ s (im%area #e )reme !oate onstitui fa tor #e a*ra)are a %olii. In a easta situatie )or%im #e meteoro!atolo*ie.

&2

POLUAREA APEI! PATOLO"IA SI #OLILE TRANSMISE PRIN APA$ Apa in natura si sursele de poluare a apei
In mo# natural a!a se *aseste intr2un ir uit ontinuu. Astfel+ a!a raurilor+ la urilor+ marilor si o eanelor se e)a!ora si tre e in atmosfera su% forma #e a!a atmosferi a. A easta este !urtata #e urentii #e aer !ana a3un*e in /one mai re i un#e se on#ensea/a si a#e la su!rafata solului su% forma #e a!a meteori a. O#ata a3unsa !e sol+ a!a !oate intalni un strat !ermea%il !e are il stra%ate forman# a!a su%terana sau unul im!ermea%il ramana# la su!rafata un#e+ im!reuna u a!a su%terana a3unsa #in nou la su!rafata+ formea/a a!a #e su!rafata. In om!o/itia naturala a a!ei intra un mare numar #e elemente (imi e si %iolo*i e a *a/elle+ su%stantele minerale si or*ani e+ #i)ersele or*anisme et . 8a/ele ele mai fre )ent intalnite in a!a sunt o1i*enul si %io1i#ul #e ar%on. O1i*enul se *aseste tot#eauna in antitate mai mare in a!ele #e su!rafata in tim! e a!ele su%terane sun mai %o*ate in %io1i# #e ar%on. Su%stantele minerale el mai fre )ent intalnite sunt al iul+ so#iul+ !otasiul+ ma*ne/iul+ man*anul+ fierul si altele+ su% forma #e loruri+ sulfati+ a/otati+ ar%onate si %i ar%onate+ io#uri si fluoruri. In *eneral+ a!ele su%terane sunt mai %o*ate in saruri minerale fata #e a!ele #e su!rafata la are *ra#ul #e minerali/are reste #e la munte la ses. Su%stantele or*ani e se !ot *asi su% forma #i/ol)ata oli#ala sau in sus!ensie. Ele !ro)in atat #in sol+ at si !rin #istru*erea or*anismelor a )ati e si !ro#usi lor #e meta%olism. A!ele #e su!rafata ontin tot#eauna antitati mai mari #e su%stante or*ani e #e at a!ele su%terane la are insa on entratia a estor su%stante este mult mai onstanta. Poluare a!ei onsta in s (im%area alitatilor sale naturale a urmare a !rimirii unor elemente #inafara+ intr2o astfel #e masura in at nu mai !oate ser)i in s o!urile la are era folosita anterior. Poluarea !oate fi onse inta unor fenomene naturale+ #ar el mai fre )ent a!are a urmare a a ti)itatii omului. Sursele #e !oluare a a!ei !ot fi im!artite in 2 mari ate*orii, Surse or*ani/ate Surse neor*ani/ate Sursele or*ani/ate sunt re!re/entate #e re/i#urile li (i#e ale #iferitelor ole ti)itati. A este surse sunt el mai fre )ent !ermanente+ %ine unos ute si a e!tate a atare. Ele sunt re!re/entate #e a!ele re/i#uale omunale sau mena3ere si a!ele re/i#uale in#ustriale. 2 a!ele re/i#uale omunale re/ulta #in utili/area a!ei in lo uinte+ institutiii !u%li e+ %ai+ s!alatorii+ s!itale+ s oli+ (oteluri et . 2 a!ele re/i#uale in#ustriale !ro)in #e la #iferitele intre!rin#eri in#ustriale a urmare a folosirii a!ei in s o!uri te(nolo*i e sau la salu%ritate si5sau ra ier &3

Un lo a!arte in a#rul a!elor re/i#uale in#ustriale il o u!a a!ele re/i#uale /oote(ni e+ are !ro)in #e la unitatile #e restere a animalelor si are su% as!e t alitati)+ #atorita in ar arii mai mari in *ermeni+ se a!ro!rie mai mult #e a!ele re/i#uale mena3ere. De multe ori insa ontin si su%stante (imi e a anti%ioti e+ %iostimulatori+ !esti i#e et . Sursele neor*ani/ate #e !oluare a a!ei sunt re!re/entate #e re/i#urile soli#e #e!o/itate !e malul raurilor+ #e a!ele #e iri*atie reintoarse in ar ate u su%stante (imi e si sus!ensii in rauri sau !atrunse in a!ele su%terane+ #e a!ele meteori e are ule* si trans!orta #iferitele im!uritati e1istente !e sol et . a easta !oluare are un (ara ter a i#ental+ nu este tot#eauna unos uta si a atare ni i nu !oate fi %ine sta!anita u ea or*ani/ata.

Patologia infectioasa si neinfectioasa transmisa prin apa

Cantitatea mare #e a!a folosita in omun #e !o!ulatie ofera mari !osi%ilitati a in on#itiile !oluarii+ a!a sa onstitue un im!ortant fa tor #e im%olna)ire. .olile !ro#use !rin a!a u!rin# in *eneral un mare numar #e !ersonae+ im%ra an# ara terul unor %oli u e1tin#ere in masa. In a#rul !atolo*iei (i#ri e un lo im!ortant il o u!a !atolo*ia infe tioasa. Rolul a!ei in transmiterea %olilor infe tioase este unos ut #e multa )reme+ (iar inainte #e #es o!erirea a*entilor infe tiosi ai #iferitelor %oli. O#ata u #e/)oltarea mi ro%iolo*iei mo#erne insa+ *ermenii !ato*eni ai unui mare numar #e afe tiuni au fost !usi in e)i#enta in a!a+ onfirman# o#ata in !lus rolul a!ei in transmiterea a estor %oli. .olile infe tioase transmise !rin a!a !ot im%ra a su% as!e tul numarului #e a/uri #e im%olna)ire si al mo#ului #e a!aritie si #e/)oltare+ mai multe forme. Cea mai fre )enta forma #e %oala infe tioasa #e natura (i#ri a este e!i#emia. E!i#emiile (i#ri e !re/inta o serie #e ara tere !ro!rii are le #iferentia/a #e alte ti!uri #e e!i#emii si! e %a/a arora se !oate !une #ia*nosti ul si a!li a masurile #e om%atere. Prin i!alele ara tere #e e!i#emii (i#ri e sunt, 2 ara terul e1!lo/i) sau u!rin#erea unui mare numar #e !ersonae intr2un tim! relati)e s urt: 2 afe tarea tuturor !ersoanelor re e!ti)e+ are onsuma a!a ontaminate+ in#ifferent #e se1+ #e )arsta+ #e !rofesie et : 2 su!ra!unerea e!i#emiei !e aria #e alimente u a!a a !o!ulatiei #in a eeasi sursa: 2 a!aritia e!i#emiei in ori e anotim!+ #ar u !re a#ere in /ona noastra limati a in anotim!ul re e+ #atorita su!ra)ietuirii mai in#elun*ate a *ermenilor !ato*eni in a!a la tem!erature s a/uta: 2 in etarea e!i#emiei+ a urmare a masurilor luate+ tot atat #e %rus a in e!ut: mai ramane un numar mi #e a/uri are se *ases in in u%atie sau se transmit !rin onta t+ eeea e formea/a asa2/isa 6 oa#a a e!i#emiei7. .olile infe tioase transmise !rin a!a se !ot im!arti in fun tie #e fa tori etilo*i i in %a terio/e+ )iro/e si !ara/itare.

&-

Patolo*ia neinfe tioasa este #eterminate #e om!o/itia (imi a a a!ei+ fa!t !entru are mai !oarta #enumirea #e !atolo*ie (imi a #e natura (i#ri a. Su% a est as!e t se stie a a!a are o om!o/itie (imi a foarte )ariata+ ontinan# un mare numar #e elemente (imi e #i/ol)ate. Da a la om!o/itia (imi a normala a#au*am si su%stantele (imi e !atrunse in a!a a urmare a !oluarii+ o%tinem o multitu#ine #e situatii in are a!a !oate influenta or*anismul uman. Din a est !un #e )e#ere unoastem mai multe ate*orii #e su%stante (imi e are !t a tiona #ire t sau in#ire t asu!ra sanatatii !o!ulatiei. Substantele minerale din apa Gusa endemica- este o afe tiune u e1tin#ere in masa a arei im!ortanta onsta nu numai in numarul mare al a/urilor at si in om!o/itiile mai ales ner)oase si en#o rine !e are le !utem a)ea. Pre/enta *usei in /one fara arenta a%soluta sau relati)e #e io#+ !oate fi au/ata #e un s!ort alimentar #e/e (ili%rat mai ales in eea e !ri)este antitatea #e !roteine+ stiut fiin# a !roteina onstitue un alt elementesential in formarea (ormonului tiroi#ian. Caria dentara- re!re/inta o alta afe tiune u lar*a ras!an#ire in masa+ are se intalneste la toate )arstele si la am%ele se1e. Fluoroza endemica- este o afe tiune mai rar ras!an#ita si #etermina tot #e fluor #ar in on entratii res ute in a!a #e %aut..Profila1ia fluoro/ei en#emi e onsta in #eminerali/area a!ei sau mai e1a t in#e!artarea e1 esului #e fluor #in a!a u a3utorul s (im%arilor #e ioni asa um se )a arata ulterior. Bolile cardiovasculare- re!re/inta afe tiunile ele mai ras!an#ite la ora a tuala in intrea*a lume+ #ar u !re a#ere in tarile a)ansate+ un#e #au el mai ri#i at !ro ent #e mortalitate.Ca urmare a a estui fa!t+ in ultimii ani s2a !us un a ent #eose%it !e etio!ato*enia a estor %oli+ sin*ura !osi%ilitate #e a ontri%ui la !re)enirea si om%aterea lor u su ess. Substantele toxice din apa: Intoxicatii cu nitrati- mala#ia este intalnita a!roa!e in e1 lusi)itate la o!ii mi i #in !rimul an #e )iata+ are sunt alimentati artifi ial+ fa!t e1!li itat !rin a eea a in !rimele luni o!ilul mai !@astrea/a o (emo*lo%ina fatala #e nitrati !e unitatea #e *reutatea or!orala este #e asemenea mai mare. Intoxicatii de plumb- !oate fi #e asemenea !ro#usa #e a!a. Pro)ienienta !lum%ului in a!a !oate fi #atorata !oluarii a!ei u re/i#uri in#ustriale are ontin !lum% sau !atrun#eri in a!a a !lum%ului #in on#u te+ mai ales in tre ut an# a estea erau onfe tionate #in a est metal Intoxicatii cu mercur Intoxicatii cu cadmiu Intoxicatii cu arsen Intoxicatii cu difenilpoliclorati Intoxicatii cu pesticide Alte intoxicatii: u rom

&"

u ianuri u #eter*enti u (i#ro ar%uri u %ariu+ o%alt+ selenium et .

Bolile bacteriene, virotice si parazitare transmise prin apa

.olile %a teriene transmise !rin a!a, fe%ra tifoi#a #i/enteria (olera letos!iro/ele tu%er ulo/a .olile )iroti e transmise !rin a!a, !oliomielita (e!atita e!i#emi a on3un ti)ita #e %a/in .oli !ara/itare transmise !rin a!a, ami%ia/a lam%lia/a tri omonia/a stron*iloi#o/a si *eo(elmintia/ele fas iolo/a s (istosomia/a !ara*oniomia/a si o!istor o/a Bolile bacteriene transmise prin apa: Fe%ra ti&oida este !ro#usa #e %a ilul tifi + are are o re/istenta in me#iul e1tern+ res!e ti) in a!a+ #e 2'22& #e /ile. .oala este s!e ifi umana+ *ermenul fiin# eliminate #in or*anism o#ata u #e3e tele #e atre !ersonae %olna)e sau !urtatoare. Patrun#erea in or*anism se reali/ea/a o#ata u a!a in*erata. Literatura #e s!e ialitate #es rie un mare numar #e e!i#emii (i#ri e #e fe%ra tifoi#a iar Or*ani/atia mon#iala a Sanatatii afirma a !ana la 3'A #in totalul im%olna)irilor !rin a easta %oala sunt transmise !rin a!a. 4e%ra tifoi#a a fost onsi#erate in tre ut a !rin i!ala %oala infe tioasa transmisa !rin a!a si a ramas in a o !ro%lema im!ortanta #e sanatate in unele tai su%#e/)oltate. Di'enteria este !ro#usa #e %a ilii #i/enteri i a aror re/istenta in a!a este #iferita fiin# u!rinsa intre - si $ /ile. In !re/ent #i/enteria re!re/inta afe tiunea %a teriana ea mai ras!an#ita si a easta #atorita atat re e!ti)itatii res ute a !o!ulatiei in li!sa in a a unui )a ine a#e )at at si #iseminarii lar*i in me#iul e1tern a *ermenilor #i/enteri i. E!i#emiile &0

#e #i/enterie u!rin# el mai a#esea un mare numar #e a/uri+ (iar #a a #in !un t #e )e#ere lini + el mai fre )ent nu im%ra a un (ara ter *ra). Uneori (iar s2au #es ries a/uri #e #e/interie a urmare a fa!tului a %a ilii #i/enteri i sufera mai usor a alti *ermeni fenomenul #e )aria%ilitate mi ro%iana in me#iul e1tern. (olera re!re/intao alta afe tiune %a teriana #i*esti)e in are a!a 3oa a un rol !rin i!al. Bi%rionul (olerei este un *ermen+ in *eneral+ !utin !retentious+ fa!t are ii onfera o re/istenta #estul #e mare in a!a+ #e ate)a sa!tamani. Unii er etatori #in tarile al#e au fa ut (iar afirmatia a )i%rionul (oleri se #e/)olta in a!a+ fa!t ontestat insa #e ma3oritatea autorilor. In#iferent insa #e a este !areri+ transmiterea (i#ri a a (olerei !oate a3un*e !ana la ?'A #in a/urile #e im%olna)iri a!arute. Leptospiro'ele sunt afe tiuni are im%ra a forma e!i#emi a+ #ar are mai fre )ent se intalnes su% forma s!oran#i a. In mo# o%isnuit in a!a+ mai ales in a!ele statatoare+ se *ases le!tos!ire ne!ato*ene. Uneori insa !ot a3un*e in a!a si le!tos!ire !ato*ene #intre ele mai unos ute sunt le!tos!ira i tero2(emora*i a+ le!tos!ira *rifo2tifo/o+ le!tos!ira Pomona si le!tos!ira ani ola+ ultimele trei ani teri*ene. Patrun#erea in a!a a le!tos!irelor !ato*ene se #atoreste ontaminarii a!ei #e atre so%olanul #e a!a+ #e fa!t re/er)orul natural al le!tos!irelor+ #ar si unele animale #omesti e !ot elimina !rin #e3e tele lor le!tos!ire !ato*ene in me#iul estern. Re/istenta in a!a a letos!irelor !ato*ene este suffi ient #e mare+ in 3ur #e ate)a sa!tamani. In a!a u un !C usor al alin insa su!ra)ietuirea lor este s!orita+ !utan# a3un*e la ate)a luni. Tu%erculo'a !oate re unoaste si o transmitere (i#ri a+ e a#e)arat mai rara si ontestata #e unii er etatori+ #ar #es risa in literatura #e s!e ialitate. Bia%ilitatea in a!a a %a ilului Do ( este #estul #e mare+ !ana la &''2&"' #e /ile: mai mult (iar+ %a ilul tu%er ulos este #eose%it #e re/istent si fata #e #e/infa tantii o%isnuiti ai a!ei. Dealtfel+ in ultimii &'2&" ani+ un mare numar #e autori au !us in e)i#enta %a ilul tu%er ulos in a!ele re/i#uale ale sanatoriilor si s!italelor #e tu%er ulo/a si (iar in unele a!e #e su!rafata. Autorii nor#i i #in Sue#ia si 4inlan#a onsi#era a in afara transmiterii #ire te !rin a!a+ fa!t are e1!li a+ #u!a !arerea lor+ numarul res ut #e %olna)i #e tu%er ulo/a in ole ti)itatile #in 3urul sanatoriilor+ e1ista !osi%ilitatea transmiterii in#ire te !rin la!tele unor %o)ine are au onsumat a!a ontaminate u %a il Do ( sau au !as ut !e !asuni irri*ate u a!e ontaminate. Bolile virotice transmise prin apa: Poliomielita a fost multa )reme ontestata a a)an# o transmitere (i#ri a+ #esi o serie #e er etatori au fa ut a easta afirmatie !e %a/a fa!tului a in a/uri #e e!i#emie %oala se #e/)olta #e2a lun*ul raurilor. Punerea in e)i#enta a )irusurilor !oliomieliti e in a!a si !ro)o area afe tiunii a urmare a a#ministrarii a!ei ontaminate la animale #e e1!erienta a onfirmat rolul a!ei in !ro#u erea %olii. Ca urmare au fost #es ries un numar #e e!i#emii (i#ri e #e !oliomielita. Peri olul mare #e ras!an#ire a %olii se %a/ea/a si! e fa!tul a )irusurile !oliomieliti e au o mare re/istenta in me#iul in on3urator: in a!a ele s!ra)ietuies

&$

&"'2&>' #e /ile. Cu toate a estea+ a!i#emiile #e !oliomelita nu au a!atat ni io#ata ara terul *ra) al elor #e (olera+ #atorita sensi%ilitatii )irusului la lor si alti #e/infe tanti o%isnuiti ai a!ei. (epatita epidemica este o alta %oala infe tioasa are re unoaste a a*ent #eterminant un )irus. Ca si !oliomielita si in a/ul (e!atitei e!#emi e transmiterea (i#ri a a fost !usa su% semnul intre%arii multa )reme. Unele er etari e1!erimentale effe tuate in S. U. A. au aratat a !rin onsumul #e a!a ontaminate im%olna)irea umana este !osi%ila. Cu toate a estea numarul e!i#emiilor #es ries in literature in are a!a sa fi fost alea #e transmitere nu e !rea mare si a easata si #atorita fa!tului a el !utin !ana in !re/ent nu e1ista o meto#a si*ura #e #e elare a )irusului (e!atitei. Con)uncti ita de %a'in este o alta )iro/a+ #ata #e un a#eno)irus in are a!a 3oa a un rol im!ortant. Transmiterea %olii se reali/ea/a+ asa um ii arata si numele+ !rin interme#iul %a/inelor #e inot+ rs!e ti) !rin !re/enta on omitenta sau su esi)a in %a/ine a unor !ersonae %olna)e si !ersonae sanatoase. Re/istenta in a!a a a*entului etiolo*i #esi nu !rea mare+ este sufi ienta !entru a !ro#u e afe tiunea. In fine+ re/istenta sa la #o/ele mi i #e lor re/i#ual e1istent #eseori in %a/inele #e inot intareste rolul a!ei in transmiterea a estei afe tiunii. Bolile parazitare transmise prin apa: Am%ia'a sau #e/interia ami%iana+ este #e !a!t ea mai ras!an#ita !ara/ito/a #e natura (i#ri a. Eliminatorul !ara/itului in me#iul e1tern este omul %olna)+ #ar si unele animale #omesti e+ si sal%ati e. Cer etari effe tuate in tarile al#e au aratat a numarul !o!ulatiei !urtatoare #e !ara/iti ami%ieni este foarte mare+ a3un*an# !ana la 3'A #in totalul !o!ulatiei. Para/itul se elimina in me#iul e1terior su% forma #e (ist+ are ii onfera o re/istenta mare. Se onsi#era a re/istenta sa in a!a !oate a3un*e la ?'2&'' #e /ile. Tem!eratura a!oi are un mare rol in s!ura)ietuirea !ara/itului+ u at a!a este mai re e u atat re/istenta sa fiin# mai mare. Lam%li'a sau *iar#io/a este #ata #e lam%lia sau *iar#ia intestinalis. Para/itul este eliminat #e omul %olna) sau !urtator si numai e1 e!tional #e animale+ are #u!a unii autori ar !re/enta o forma !ro!rie #e !ara/iti are nu !ro#u %oala la om. Para/itul se elimina tot su% forma #e (ist re/istent la fa torii me#iului e1terior: in a!a su!ra)ietuieste ate)a luni #e /ile. Im%olna)irea se !ro#u e mai ales !rin in*estia a!ei infestate si mai rar !rin alimente: in !re/ent ras!an#irea *iar#ei este mai mare #e at a ami%ei si se antonea/a u !re a#ere la o!ii. Tricomonia'a este o !ara/ito/a in a arei transmitere a!a 3oa a un rol #eose%it #e im!ortant+ alaturi #e ontra tul #ire t inter2uman. .oala este #eterminate #e un fla*elat foarte !utin re/istent in me#iul e1tern+ un#e #is!are in ate)a ore. In a!a al#a re/istenta sa este mai mare+ fa!t !entru are transmiterea se reali/ea/a u !re!on#erenta in %a/inele #e inot in are se *ases in a elasi tim! !ersonae %olna)e si !ersonae sanatoase: #e asemenea+ transmiterea

&>

este fa)ori/ata si #e folosirea in im%ra aminte

omun a unor o%ie te #e toaleta !ersonala si uneori

Fasciolo'a sau #istomato/a este o !ara/ito/a are fa e !arte #in ate*oria elor in are a!a are un rol a ti). Mai fre )ent intalnita este 4as iola sau Distomum (e!ati um are se antonea/a la ni)elul fi atului. Para/itul este eliminate #in or*anism su% forma #e oua are+ a3unse in me#iul e1terior+ isi #esa)arses e)olutia in a!a !ana la sta#iul interme#iar= an# au ne)oie #e o *a/#a a )ati a in are isi #esa)arses e)olutia !ana la sta#iul infestat. Eli%erat #in nou in a!a !oate infesta or*anismul uman. Sc*istosomia'a este o !ara/ito/a #in a eeasi *ru!a u fas ilio/a su% as!e tul e)olutiei (i#ri e. S (istosomia/a este ras!an#ita in /onele tro!i ale un#e afe tea/a un mare numar #e !ersonae. 4orma umana a !ara/itului unoaste 3 s!e ii: !rimele 2 #au lo ali/ari #i*esti)e iar ea #e a treia *enitor2urinare+ E)olutia este u totul asemanatoare u ea a fas iolei numai alea #e !enetratie in or*anism fiin# utanata. Para+oniomia'a si Opistorco'a. Para*oniomia/a #ata #e Para*onium )erstemeni si o!istor o/a #ata #e O!istor (us felineus sunt alte !ara/into/e in #e/)oltarea arora a!a 3oa a un rol a ti)e+ #ar are a si %il(ar/io/a nu se intanes in /ona limati a #in are fa e !arte tara noastra. Im!ortanta a!ei in !ro#u erea %olilor infe tioase !oate fi le*ata si #e #e/)oltarea unor )e tori transmitatori #e %oli+ #intre are ei mai unos uti sunt tantari anofeli+ transmitatorii malariei+ unele simuline are transmit filarial si mai ales *losinele re unos ute a transmitatoare ale tri!anosomia/ei.

&?

2'

POLUAREA SOLULUI SI INFLUENTA ASUPRA SANATATII Solul si importanta sa sanitara

Su% #enumirea #e sol se intele*e ea !arte a s oartei !amantului in are au lo !ro ese %iolo*i e. Su% as!e t fi/i + solul este format #in !arti ule soli#e+ #e forma si #imensiuni )aria%ile+ unos ute su% #enumirea #e *runii sau *ranule. De fa!t+ *ranula re!re/inta !arti ular ea mai mi a are re/ista la #eformarea me ani a. S!atiile ramase li%ere intre *ranulele #e sol formea/a !orii solului+ iar )olumul total al !orilor onstitue !oro/itatea. Poro/itatea solului #e!in#e #e marimea *ranulelor+ #e ase/area si uniformi/area a estora. Cu at !arti ulele sunt mai mari u atat )olumul total al !orilor este mai mi . De asemenea+ ase/area nere*ulata sau li!sa #e uniformitate a *run3ilor re#u e !oro/itatea. Stru tura me ani a a solului #etermina o serie #e alitati sau !ro!rietati fi/i e u rol im!ortant sanitaro2i*ieni . Astfel+ solul este stra%atut #e aer si a!a+ alitate are !oarta #enumirea #e !ermea%ilitate Permea%ilitatea pentru aer a solului #e!in#e #e marimea !orilor sin u #e )olumul total al a estora. In a est sens solurile formate #in !arti ule mari a !ietrisul si nisi!ul sunt foarte !ermea%ile !entru aer+ #esi !oro/itatea lor este re#usa. Cu at solul ontine o antitate mai mare #e aer u atat !ro esele %iolo*i e are se !etre in sol sunt mai a ti)e si u atat solul este mai salu%ru. Cantitatea #e aer #in sol #e!in#e si #e !resiunea atmosferi a a si #e antitatea si #e mis area a!ei su%terane. In *eneral+ a urmare a !ro eselor %iolo*i e si %io (imi e are se !etre in sol si in !rimul ran# #e #es om!unere a su%stantelor or*ani e+ alitatea aerului telluri este #iferita #e ea a aerului atmos!(eri + !ro entul #e o1=*en fiin# mai s a/ut+ iar el #e %io1i# #e ar%on mai ri#i at. Permea%ilitatea pentru apa a solului e #eterminate tot #e marimea !orilor+ #ar si #e )olumul total al a estora. Se unos astfel #e soluri !ermea%ile in mare a !ietrisul si nis!ul+ are sunt usor stra%atute #e a!a si solurile !ermea%ile in mi + u ar*ila si tur%a+ are retina !a si sunt *reu stra%atute #e a!a. CAPILARITATEA este o alta !ro!rietate fi/i a a solului+ #e!en#enta #e stru tura me ani a a a estuia. Ea re!re/inta a!a itatea solului #e a !ermite a!ei su%terane sa se ri#i e !rin !orii sai atre straturile su!erfi iale. Ca!ilaritatea se *aseste intr2un ra!ort in)ers u !ermea%ilitatea. Im!ortanta sanitara a a!ilaritatii solului este strans le*ata #e salu%ritatea onstru tiilor: u at solul are o a!ilaritate mai mare u atat a!a su%terana se !oate ri#i a mai mult in !orii a estuia si !oate tre e in !orii materialelor #e onstru tie !ro)o an# Eumi#itateaF a estora sau asa2/isa i*rasie u onse inte ne#orite atat asu!ra onstru tiei insasi at si asu!ra sanatatii lo arni ilor. In a elasi tim! a!ilaritatea solului are im!ortanta sanitara si in am!lasarea ore ta a latrinelor+ !latformelor #e #e!o/itare a re/i#uurilor+ !uturilor a%sor%ante et .

2&

SELECTIBITATEA este o alta !ro!rietate fi/i a im!ortanta a solului. De fa!t+ !rin a easta !ro!rietate se intele*e alitatea solului #e a retine in !orii sai #iferite im!uritati are il stra%at+ a estea fiin# !urtate #e aer+ at mai ales #e a!a. Sele ti)itatea solului este una #intre ele mai im!ortante alitati ale a estuia !rin are se reali/ea/a !rote tia a!elor su%terane si are #in a est !un t #e )e#ere un mare rol i*ieni o2sanitar. TEMPERATURA+ o ultima !ro!rietate fi/i a a solului+ este #e!en#enta atat #e stru tura me ani a at si #e natura si om!o/itia (imi a a solului. Du!a um se stie+ solul !rimeste al#ura atat #e la soare !rin ra#iatiile alori e ale s!e trului solar at si #e la masa in an#es enta #in entrul !amantului sau al#ura #e*a3ata #e !ro esele %io (imi e e1o*ene are se !etre in sol. Solul in *eneral ester au on#u ator #e al#ura+ on#u ti%ilitatea sa termi a fiin# #eterminate #e stru tura sa me ani a+ #e om!o/itia (imi a+ #e *ra#ul #e umi#itate et . Tem!eratura solului are im!ortanta sanitara in influent a!e are a easta o 3oa a in #eterminarea limatului !ro!riu #i)erselor /one *eo*rafi e a si !rin influenta sa asu!ra #eterminarii )e*etatiei. Ea e1er ita insa influente #eose%ite asu!ra !ro eselor %iolo*i e si %io (imi e are se !etre in sol a si in intretinerea )ietii #i)erselor or*anisme+ in lusi)e mi roor*anismele+ a %a teriile+ !roto/oarele+ lar)ele #e inse te et . u rol im!ortant atat sano*en in auto!urifi area solului at si !ato*en in transmiterea #iferitelor mala#ii e!i#emi e.

Poluarea biologica si chimica a solului

Poluarea %iolo+ica este ara teri/ata !rin #iseminarea !e sol o#ata u #i)ersele re/i#uuri a *ermenilor !ato*eni. Su!ra)ietuirea !e sol a a estor *ermeni este )aria%ila si #e!in#e atat #e s!e ia mi ro%iana at si #e alitatile solului si on#itiile meteoro limati e. Din !un t #e )e#ere al !ro)enientei si mo#ului #e transmitere *ermenii !ato*eni #in sol !ot fi im!artiti in 2 *ru!e, 8ermeni !ato*eni e1 retati #e om si transmisi !rin interme#iul solului+ ontaminare om2sol2om 8ermenii !ato*eni ai animalelor si transmisi !rin interme#iul solului+ ontaminare animal2sol2om Contaminarea om2sol2om este ara teristi a mai ales !entru *ru!a *ermenilor #e !ro)ienienta intestinala u %a ilul tifi si %a ilii !aratifi i+ %a ilii #i/enteri i+ )i%ronul (oleri + )irusurile !oliomieliti e+ )irusul (e!atiei e!i#emi e+ o serie #e *ermeni on#itionat !ato*eni+ #ar si !entru stre!to2stafilo o i+ mi ro o i et . Contaminare animal2sol2om re unoaste un numar mult mai mare #e *ermeni u %a ilul titani + %a ilul antra is+ *ermenii *an*renei *a/oase+ le!tos!ire+ %ru ele+ !asteurele si altele. Desi fara forme #e re/istenta le!tos!irele+ %ru ele si !asteurele !ot su!ra)ietui in sol #e la - la &' sa!tamani. Transmiterea se !oate fa e atat !rin onta tul #ire t u solul+ mai ales in a/ul mun ilor a*ri ole at si in#ire t !rin interme#iul a!ei si alimentelor. Solul are un rol im!ortant insa si in transmiterea unor *ermeni are se *ases in mo# natural in sol si nu !ot fi le*ati #e !oluarea a estuia. Este )or%a in !rin i!al #e o serie #e iu!er i si a tinomi ete are o%isnuit se *ases la su!rafata solului sau !e )e*etatie si are 22

re!re/inta ontaminarea sol2om. Transmiterea se fa e el mai a#esea !rin in(alare #e s!ori sau !atrun#erea in !iele fa)ori/ata #e le/iuni. Tot in a#rul !oluarii %iolo*i e o *ru!a im!ortanta #e afe tiuni este re!re/entata #e !ara/ito/e si in !rimul ran# #e (elmintia/e. Ele !ot fi in a#rate in ea mai mare !arte in ontaminarea om2sol2om+ #esi unele !ot tot atat #e %ines a fa a !arte si #in *ru!a animal2sol2 om+ #e a eea am onsi#erat util sa le tratam intr2o *ru!a a!arte. Ca si mi roor*anismele !ato*ene si (elmintii !ot fi ate*orisiti in 2 *ru!e si anume, .io(elmintii sau a ei !ara/iti intenstinali are au nea!arat ne)oie #e o *a/#a interme#iara !entru a se !utea #e/)olta si a atin*e sta#iul infestant. Din a easta *ru!a fa !arte in mo# #eose%it teniile: se stie astfel+ #e e1em!lu+ a Tenia solium are a *a/#a interme#iara !or inele+ iar Tenia sa*inata. .o)inele: 8eo(elmintii sau a ei !ara/iti intestinali are se #e/)olta #ire t !e sol in on#itiile !e are a esta le ofera+ atin*an# sta#iul #e infestare a or*anismului uman. Re/istenta !e sol a a estor !ara/iti+ eliminate #in or*anismul uman su% forma #e oua este foarte mare+ ea !oate #e!asi un an si mai mult. Pentru a se #e/)olta si a a3un*e in fa/a infestanta ouale *eo(elmintilor tre%uie sa intaneas a on#itii fa)ora%ile. A este on#itii sunt re!re/entate #e o tem!erature in 3ur #e &02&> *ra#e+ o umi#itate in 3ur #e 0'2>'A si li!sa ra#iatiilor solare #ire t are le usu a si le #istru*. Tot atat #e %ine se !ot transmite insa si !rin interme#iul altor alimente ;fru te9+ al a!ei sau #i)erselor o%ie te ar )in in onta t u solul infestat u !ara/iti. 4oarte fre )ent insa+ transmiterea afe tiunilor se reali/ea/a !rin onta tul #ire t u solul+ mai ales in a/ul o!iilor mi i are se 3oa a !e 3os+ in !raf sau intro#u e in *ura #i)erse o%ie te a/ute !e sol si ontaminate. Nu !utem elimina ni i mainile mur#are u sol ontaminat u ouale a estor (elminti. Numarul !ara/ito /elor transmise !rin sol !oate fi mult mai mare+ la unele #in ele solul nea)an# #e at un rol !asi)+ a in o1iura/a+ un#e a*entul etiolo*i este eliminat #in or*anism in fa/a infestata: In altele+ rolul solului este a ti)e !rin on#itiile !e are le ofera+ #ar ma3oritatea a estor !ara/ito/e nu se intalnes in tara noastra+ i in tarile al#e si fiin# onsi#erate a mala#ii tro!i ale nu onstitue o%ie tul nostrum #e stu#io. Poluarea c*imica a solului este !ro#usa !rin re/i#uri mena3ere si /oote(ni e+ re/i#uri in#ustriale si ra#ioa ti)e si a urmare a utili/arii unor su%stante (imi e in a*ri ultura. Re/i#urile mena3ere si /oote(ni e+ a si o !arte a re/i#uurilor in#ustriale+ !ro)enite mai ales #e la intre!rin#eri alimentare+ !ro#u o !oluare or*ani a !uterni a. 4oarte fre )ent !oluarea or*ani a into)araseste !oluarea %iolo*i a+ #ar se !oate *asi si in afara a esteia . !oluarea organica !ersist a!e sol un tim! limitat #atorita marii a!a itate a solului #e #e*ra#are a a estor su%stante !rin interme#iul mi roor*anismelor teluri e. Prin a esata #es om!unere a materiei or*ani e si transformarea sa in su%stante minerale se reali/ea/a un i lu natural al elementelor (imi e+ are tre astfel #in sol si a relua i lul. In mo# #eose%it a est i lu este (ara teristi !entru a/ot si !entru ar%on+ #ar si alte elemente urmea/a in#ea!roa!e a eeasi ale.

23

Pro esele #e #e*ra#are a su%stantelor or*ani e #in sol sunt asemanatoare u ele #in a!a+ #ar se !etre la ni)eluri mult mai intense #atorita numarului mare #e *ermeni are a tionea/a in sol. Pro esele #e #es om!unere a su%stantelor or*ani e !oluante #in sol se !etre in *eneral in straturile su!erfi iale un#e !oluantii sunt retinuti !rin !uterea sele ti)e a solului. A easta !rima fa/a este urmata #e ea a #e*ra#arii !ro!riu2/ise sau fa/a %io (imi a. ". !oluarea industriala !oate oferi o om!onenta or*ani a+ #ar #e ele mai multe ori are un ontinut %o*at in su%stante (imi e !otential to1i e. Stu#ii effe tuate in a est sens u s!ri3inul O.M.S. au #us la on lu/ia a !oluarea in#ustriala re!re/inta o !uterni a sursa #e ras!an#ire !e sol a unor !ro#usi (imi i to1i i are !ot fi on entrate #e #i)erse or*anisme #in lantul alimentar al omului. Se onsi#era a el !utin "'A #in materiile !rime utili/ate in in#ustrie ontri%ute la formarea #eseurilor in#ustriale+ #i are in 3ur #e &"A !ot fi onsi#erate a to1i e sau no i)e !entru or*anismul uman. Conse intele a estei !oluarii onstau in mare !arte+ in #e*ra#area a)ansata a solului+ eea e rea/a mari #ifi ultati #e reinte*rare a a estuia in ir uitul a*ri ol. Este )or%a #e re/i#uurile re/ultate #in e1!loatarile miniere+ #in in#ustria si#erur*i a si metalur*i a+ in#ustria !etro2 (imi a si altele. Pe #e alta !arte insa+ !oluarea in#ustriala u su%stante to1i e reea/a !remi/a tre erii a estora in a!ele su%terane sau #e su!rafata a si in ulturile )e*etale u influente in a neestimate asu!ra sanatatiii !o!ulatiei. S2au #es ries astfel #e situatii in are in ar area !lantelor omesti%ile in !oluanti (imi i a res ut mult a urmare a !oluarii solului. Toto#ata intre!rin#erile in#ustriale !ot ontri%ui la !oluarea (imi a a solului !rin #e!unerile #e !oluanti ras!an#iti in atmosfera a in a/ul !lum%ului+ mer urului sau fluorului. In 3urul fa%ri ilor #e su!erfosfati sau #e aluminiu au fost #es ries a/uri #e fluoro/a la animale. #. !oluarea radioactive este #e #ata mai re enta si onsta #in #e!unerile ra#ioa ti)e si #e!o/itarea !e sol a re/i#uurilor u ontinut %o*at in i/oto!i. Cei mai !eri ulosi ra#ionu li/i sunt ei u )iata lun*a a strontium2?' si esiu2&3$+ #ar im!ortanta au io#ul2&3&+ %ariu2&-' si altii emisi #e rea toarele nu leare si are ontri%ute la ra#iatia *ama *lo%ala. In !rin i!al strontiul ra#ioa ti)e se on entrea/a in sol in antitate mai mare a urmare a !re i!itatiilor a%un#ente. El este mentinut in straturile su!erfi iale !rin forte ele trostati e #e un#e este antrenat in a/uri #e ero/iune. Poluarea ra#ioa ti)e a solului a urmare a !ro#usilor #e fisiune a #us in emisfera nor#i a la resterea u &' !ana la 3'A a ra#ioa ti)itatii naturale si !oate onstitui in uran# o !reo u!are #in ele mai im!ortante. $. !oluarea cu produsi c%imici utilizati in agricultura re!re/inta in !re/ent una #intre ele mai im!ortante+ #ar si ele mai ontro)ersate !ro%leme #e sanatate. Asa um arata si Or*ani/atia Mon#iala a Sanatatii+ in tre ut materiile nutriti)e utili/ate in a*ri ultura re!re/entau un i lu lar #efinit+ tre an# #in sol in !lante+ #in !lante in animale si re)enin# #in nou in sol. In ultimul tim! insa+ a est i lu a fost 6 ir uitat7 !rin utili/area unor su%stante

2-

(imi e+ in mare !arte #e sinte/a+ !entru o%tinerea unor antitati su!erioare #e !ro#use a*ro2 alimentare. Este )or%a #e in*rasaminte+ #e %iostimulatori+ #e anti#aunatori et . Cea mai mare !arte a a estor su%stante fiin# #e natura or*ani a+ sufera la ran#ul lor in sol un !ro ess #e #es om!unere sau %io#e*ra#are. Ele sunt meta%oli/ate #e mi roor*anismele #in sol are au o mare a!a itate #e a#a!tare+ utili/an#u2le u elemente nutriti)e. Ca urmare a a estui fa!t+ !ro#usele (imi e utili/ate in a*ri ultura si !atrunse in sol #is!ar+ astfel in at solul !oate fi #in nou tratat. A easta situatie insa nu este *enerala !entru toate !ro#usele (imi e+ unele fiin# mai usor+ iar altele mai *reu %io#e*ra#a%ile. Astfel+ om!usii u !lum% sau mer ur a si sarurile a i#ului arseni se #es om!un *reu si au ten#inta #e a se #e!o/ita !ersistent in sol. 8ru!a su%stantelor or*ano2 lorurate se !oate on entra #e asemenea in #i)erse !ro#use si in or*anismul uman+ in mo# #eose%it in tesutul a#i!os un#e !ot fi #o/ate !rin re olte effe tuate la auto!sii sau intrao!erator. Determinarile efe tuate in #iferitele tari au aratat on entratii foarte )ariate. Se !are insa a a este on entratii nu !ot fi !use in le*atura ni i u antitatea #e !esti i#e utili/ate si ni i u tim!ul #e an# sunt folosite+ fa torul are #etermina a easta on entratie fiiin# mo#ul um sunt utili/ate.

2"

EFECTELE RADIATIILOR IONI,ANTE ASUPRA OR"ANISMULUI UMAN

Ra#iaGiile ioni/ante sunt *enerate #e in#ustrie Hi #e me#i inI. Cea mai unos utI sursI #e ra#iaGii sunt a!aratele #e ra#io*rafie+ folosite Jn me#i inI. Ra#iaGiile #in surse naturale ontri%uie u a!ro1imati) >>A #in #o/a anualI asu!ra oamenilor+ !e Kn# !ro e#urile me#i ale u &2A. Efe tele ra#iaGiilor naturale nu #iferI #e ele artifi iale. Pentru I e1!unerea la un ni)el ri#i at #e ra#iaGii ioni/ante !ro#u e un anumit ris + ar tre%ui sI Jn er Im sI le e)itIm Jn Jntre*imeL C(iar #a I am )rea+ a est lu ru este im!osi%il. Ra#iaGiile au fost Jntot#eauna !re/ente Jn me#iul Hi Jn or!ul nostru. Cu toate a estea+ !utem Hi ar tre%ui sI minimali/Im #o/a #e e1!unere are nu ne este ne esarI. Ra#iaGia este ener*ia are IlItoreHte !rin s!aGiu. Ra/ele solare sunt una #intre ele mai unos ute forme #e ra#iaGie. Ele ne furni/ea/I luminI+ Il#urI Hi %ron/. Noi ontrolIm efe tele sale u o (elari #e soare+ aer on#iGionat Hi (aine. Nu ar fi )iaGI !e PImKnt fIrI ra/ele soarelui+ #ar re unoaHtem I !rea mult soare nu este un lu ru %un. De fa!t !oate fi !eri ulos+ #e i ontrolIm tim!ul Kt ne e1!unem. Ra/ele solare se om!un #in ra#iaGii Jntr2o *amI #e lun*imi #e un#I #e la ra/ele infraroHii are au lun*ime #e un#I mare !KnI la lumina ultra)ioletI are are lun*ime #e un#I s urtI. Mn s!atele ultra)ioletelor sunt ener*ii mari #e ra#iaGii are se foloses Jn me#i inI Hi are e1istI Jn #o/e mi i Jn s!aGiu+ Jn aer Hi !e !ImKnt. Ne !utem referi la a est ti! #e ra#iaGii a fiin# ra#iaGii ioni/ante. Ele !ot au/a stri I iuni materialelor+ Jn s!e ial materiei )ii. La #o/e mari sunt Jntr2a#e)Ir !eri uloase+ #e i este ne esar ontrolul tim!ului #e e1!unere. 4iinGele )ii au e)oluat Jntr2un me#iu are a a)ut #o/e semnifi ati)e #e ra#iaGii ioni/ante. Mai mult+ mulGi #intre noi #atorIm )iaGa Hi sInItatea noastrI a estor ra#iaGii !ro#use artifi ial. Ra/ele N folosite Jn me#i inI *Ises !ro%leme as unse. Cu toGii %enefi iem #e o multitu#ine #e !ro#use Hi ser)i ii are au #e)enit !osi%ile #atoritI folosirii atente a ra#iaGiilor. Ra#iaGiile #e fun#al sunt a ele ra#iaGii are sunt !re/ente Jn me#iu Jn stare naturalI Jn mo# ine)ita%il. Oamenii are lo uies Jn /one u mult *ranit sau u mult nisi! sunt ira#iaGi mai mult #e Kt alGii+ !e Kn# ei are lo uies la altitu#ini Jnalte !rimes #o/e mult mai mari #e ra#iaGii osmi e. Mare !arte #in ra#iaGiile la are suntem e1!uHi se #atorea/I ra#onului+ un *a/ are se infiltrea/I #in PImKnt Hi este !re/ent Jn aerul !e are2l res!irIm. Ra#iaGiile !ro)in #e la atomi+ elementul fun#amental al materiei. Cei mai mulGi atomi sunt sta%ili: atomul #e C&2 rImKne C&2 !entru tot#eauna. AnumiGi atomi se !ot #e/inte*ra Jntr2 un atom Jn totalitate nou. A eHti atomi se numes Oinsta%ili7 sau Ora#ioa ti)i7. Un atom insta%il are un e1 es #e ener*ie internI u re/ultatul I nu leul se !oate transforma s!ontan Jntr2o formI mai sta%ilI. A easta o numim #e/inte*rare atomi I. 4ie are element !oate a)ea atomi u #iferite #imensiuni ale nu leului numite i/oto!i. I/oto!ii insta%ili ; ei ra#ioa ti)i9 se numes ra#ioi/oto!i. CKte)a elemente+ #e e1em!lu uraniul nu au i/oto!i sta%ili. CKn# un atom al unui ra#ioi/oto! se #e/inte*rea/I el e#ea/I #in e1 esul sIu #e ener*ie a ra#iaGii su% formI #e

20

ra/e *amma sau !arti ule su%atomi e. Da I se #e/inte*rea/I u emisie #e !arti ule alfa sau %eta+ se )a forma un nou element. Se !oate #es rie emisia #e ra#iaGii *amma+ %eta Hi alfa. Tot tim!ul atomul este Jn !ro*res fI Kn# unul sau #oi !aHi s!re starea sta%ilI un#e nu mai sunt ra#iaGii ra#ioa ti)e. O altI sursI #e ra#ioa ti)itate este atun i Kn# un ra#ioi/oto! se transformI Jntr2o altI formI sau i/omer eli%erKn# ra/e *amma Jn !ro es. A eastI formI este notatI u Om7 ;meta9 Jn numIrul atomi : #e e1em!lu te (neGiu2??m ;T 2??m9 se #e/inte*rea/I la T 2??. Ra/ele *amma sunt emise uneori u ra#iaGii alfa sau %eta #u!I um nu leul se #e/in2te*rea/I !KnI la ni)ele mai mi i #e ener*ie. S!re #eose%ire #e lasi ele unitIGi #e mIsurI !entru masI Hi )olum+ unitatea #e mIsurI a ra#ioa ti)itIGii este #atI Jn %e Puerel ;.P9+ o unitate #e mIsurI are ne a3utI sI om!arIm ra#ioa ti)itatea ti!i I a Ktor)a materiale. Un .P re!re/intI numIrul #e/inte*rIrilor atomi e !e se un#I. Cu a3utorul a estei unitIGi #e mIsurI s2au mIsurat ra#ioa ti2)itIGile Ktor)a materiale naturale sau artifi iale, un a#ult ;&'' .P5Q*9 $.'''.P+ aerul Jn &'' mR #e sol australian 2 3.''' .P+ aerul Jn &'' mR #e sol euro!ean 2 3'.''' .P+ ra#ioi/oto!ii !entru #ia*nosti are Jn me#i inI $' mil. .P+ & Q* uraniu 2" mil. .P. Atomii #intr2o su%stanGI ra#ioa ti)I se #e/inte*ra/I alea2toriu #ar u o ratI ara 2teristi I. Durata+ numIrul #e !aHi eruGi Hi ti!ul ra#iaGiilor re/ultate sunt %ine unos ute. Tim!ul #e Jn3umItIGire este tim!ul ne esar !entru 3umI2tate #in atomii su%stanGei ra#ioa 2 ti)e #e a se #e/inte*ra.

Ra#iaGiile ioni/ante #in nu leul atomi sunt Jn*ri3orItoare. Ele a!ar Jn #ouI forme, ra/e Hi !arti ule la fre )enGe Jnalte. Ra2#iaGiile ioni/ante !ro#u !arti ule Jn Ir ate ele 2tri numite ioni Jn mate2rialele !e are le lo)es . A est !ro es se numeHte ioni/are. Mn mole ulele mari #in are sunt al Ituite or*anismele )ii+ s (im%Irile %iolo2*i e au/ate !ot fi im!ortante. Ra/ele N Hi ra/ele S+ a Hi lumina+ re!re/intI ener*ia transmisI fIrI #e!lasarea materialului+ la fel a Hi Il#ura Hi lumina soarelui are IlItoreHte !rin s!aGiu. Ra/ele N Hi S sunt )irtual i#enti e+ e1 e!tKn# fa!tul I ra/ele N sunt !ro#use artifi ial. Ra/ele N Hi S au mare !utere #e !enetrare a or!ului omenes . Ca !rote Gie Jm!otri)a a estor ra/e se foloses %ariere #e %eton+ !lum% sau a!I. Parti ulele T se om!un #in #oi !rotoni Hi #oi neutroni formKn# nu leul atomi . Ei au Jn Ir IturI ele tri I !o/iti)I Hi sunt emiHi #e Itre elementele *rele um ar fi uraniul Hi ra#iul la fel u elementele !ro#use #e om. Din au/a #imensiunilor relati) mari+ !arti ulele T se io nes uHor u materia Hi JHi !ier# foarte re!e#e ener*ia. Cu toate I+ #a I surse #e !arti ule T sunt intro#use Jn or*anism !rin in(alarea sau in*erarea !rafului ra#ioa ti)+ !arti ulele T !ot afe ta elulele or*anismului. Mn interiorul or!ului+ #in au/I I e#ea/I ener*ie Jntr2un tim! #estul #e s urt+ !arti ulele T !ot rea #aune mai se)ere #e Kt alte ra#iaGii. Parti ulele U sunt ele troni arun aGi #in nu leul atomilor. A este !arti ule sunt mai mi i #e Kt !arti ulele T Hi !ot !enetra !este & < 2 m Jn a!I sau Gesut uman. Parti ulele U

2$

sunt emise #e mai multe elemente ra#ioa ti)e. Ele !ot fi sto!ate #e o foaie #e aluminiu #e o *rosime #e KGi)a milimetri. Ra#iaGiile osmi e se om!un #in !arti ule u un ni)el foarte ri#i at #e ener*ie+ in lu/Kn# !rotonii are %om%ar#ea/I PImKntul #in s!aGiu. Ele sunt mult mai intense la altitu#ini Jnalte #e Kt la ni)elul mIrii+ un#e atmosfera este mai #ensI Hi oferI o !rote Gie mai mare. Neutronii sunt !arti ule #e asemenea foarte !enetrante. Pe PImKnt ele !ro)in mai ales #in #e/inte*rarea sau fisiunea anumitor atomi Jn nu leul rea toarelor. A!a Hi %etonul sunt s uturile el mai #es utili/ate Jm!otri)a ra#iaGilor #in mie/ul rea toarelor nu leare. Este im!ortant #e JnGeles I ra#iaGiile T+ U+ S Hi N nu *enerea/I ra#ioa ti)itatea or!ului. Ori um ele mai multe materiale Jn stare naturalI ;in lu/Kn# Gesutul )iu9 onGin antitIGi mIsura%ile #e ra#ioa ti)itate. SimGurile omeneHti nu !ot #ete ta ra#iaGiile sau #is erne are material este ra#ioa ti). Ori um o )arietate #e instrumente !ot mIsura u a urateGe ni)elul ra#iaGiilor. Cantitatea #e ra#iaGii ioni/ante sau O#o/a7 !rimitI #e o !ersoanI este mIsuratI Jn fun Gie #e ener*ia a%sor%itI #e Gesut Hi este e1!rimatI Jn *ra=. Un *ra= ;8=9 re!re/intI un 3oule #e!o/itat !e Qilo*ramul #e masI. E1!unerea e*alI la #iferite ti!uri #e ra#iaGii nu !ro#u e Jn mo# ne esar efe te %iolo*i e i#enti e. Un 8= #e ra#iaGii T )a a)ea un efe t mai mare #e Kt un 8= #e ra#iaGii U. CKn# )or%im #es!re efe tul ra#iaGiilor atun i e1!rimIm ra#iaGia a #o/I efe ti)I+ Jntr2o unitate numitI sie)ert ;S)9. Ra!ortat la ti!ul #e ra#iaGie un S) #e ra#iaGie !ro#u e a elaHi efe t %iolo*i . CantitIGile se e1!rimI Jn milisie)ert sau mi rosie)ert. Se utili/ea/I+ Jn mo# fre )ent mS). Se Htie #e mai mulGi ani I #o/e mari #e ra#iaGii ioni/ante+ mult mai mari #e Kt ra#iaGiile #e fun#al !ot au/a an er Hi leu emie la mai mulGi ani #e la e1!unere. Se !resu!une+ #atoritI e1!erimentelor !e !lante Hi animale+ I ra#iaGiile ioni/ante !ot !ro)o a mutaGii *eneti e are afe tea/I *eneraGiile #es en#ente+ u toate I nu e1istI #o)e/i Jn le*IturI u ra#iaGii are !ro)oa I mutaGii la om. La ni)ele foarte mari #e ra#iaGii+ ele !ot !ro)o a stIri #e #is onfort Hi moartea la sI!tImKni #e la e1!unere. Ni)elul efe telor au/ate #e ra#iaGii #e!in# #e mai mulGi fa tori, #o/a+ fre )enGa #o/Irii+ ti!ul ra#iaGiei+ or*anul e1!us+ )Krsta Hi sInItatea. De e1em!lu+ em%rionul uman este #eose%it #e sensi%il la ra#iaGii. Do/e mari+ a umulate #e ra#iaGii !ot !ro#u e an er+ are ar fi o%ser)at !este KGi)a ;!KnI la 2'9 ani #e la e1!unere. A est #e ala3 fa e im!osi%il #e !re i/at u ertitu#ine are #in mulGimea #e !osi%ili a*enGi au au/at an erul res!e ti). Mn GIrile o i#entale a!ro1imati) un sfert #in !o!ulaGie moare #atoritI an erului+ a)Kn# fumatul+ fa torii #ieteti i+ *eneti i Hi !uterni a e1!unere la lumina solarI a !rin i!ale au/e. Ra#iaGiile sunt un fa tor an eri*en sla%+ #ar la e1!uneri Jn#elun*ate u si*uranGI res ris urile asu!ra sInItIGii. Or*anismul are me anisme #e a!Irare Jm!otri)a !a*u%elor !ro#use #e ra#iaGii+ la fel Hi Jm!otri)a altor fa tori an eri*eni. A eHtia !ot fi stimulaGi !rin e1!uneri la #o/e mi i #e ra#iaGii sau #im!otri)I la #o/e foarte mari. Pe #e altI !arte+ #o/e mari #e ra#iaGii #ire Gionate s!re o tumoare sunt folosite Jn tera!ii #e ira#iere Jm!otri)a elulelor an eroase Hi !rin urmare+ #eseori se sal)ea/I )ieGi

2>

omeneHti. A#esea se foloseHte Jm!reunI u (imiotera!ia Hi o!eraGia. Do/e mult mai mari sunt folosite !entru JnlIturarea %a teriilor #IunItoare #in mKn Iruri+ !entru sterili/area !ansamentelor Hi a altor e (i!amente me#i ale. Ve i #e mii #e oameni #in GIrile #e/)oltate lu rea/I Jn me#ii Jn are !ot fi e1!uHi la #o/e mari #e ra#iaGii ;mai mari #e Kt ni)elul ra#iaGiilor #e fun#al9. Prin urmare ei !oartI e usoane are monitori/ea/I ni)elul ra#iaGiilor la are sunt e1!uHi. 4iHele me#i ale ale a estor ate*orii #e an*a3aGi aratI I ei au o ratI mai mi I #e mortalitate #atoritI an erului sau altor au/e #e Kt restul !o!ulaGiei Hi Jn unele a/uri+ rate mai mi i #e Kt an*a3aGii are lu rea/I Jn me#ii similare fIrI a fi e1!uHi la ra#iaGii.

2?

#I#LEO"RAFIE
&.6I*iena me#iului7: autori, Prof.#r.S. Dumitra (e+ E#itura Me#i ala .u uresti 2 &?>& 2.6Poluarea me#iului am%ient7: autori, Ale1an#ru Ci!lea E#itura Te(ni a .u uresti &?$> Manes u+ Conf.#r. S.

Lu iniu

Ioan

Ci!lea+

3. 6Poluarea me#iului am%ient7: autor, 8(. Vamfir Wunimea &?$-

3'

ANE-E
4i*ura &2 A!a in sistemul sol2!lanta2atmosfera 4i*ura 22 Poluarea atmosferi a 4i*ura 32 8a/ele #e esa!ament a )e(i ulelor rutiere 4i*ura -2 Into1i atii u nitrati 4i*ura "2 Into1i atii u !lum% 4i*ura 02 Carie #entara+ %oala transmisa !rin a!a 4i*ura $2 Tu%er ulo/a+ aerosoli 4i*ura >2 Plamani in sta#iul tu%er ulo/ei 4i*ura ?2 Poliomelita 4i*ura &'2 S!e trul ener*eti 4i*ura &&2 Ra#iatiile

3&

4i*ura &

32

4i*ura 2

33

4i*ura 3

4i*ura -

3-

4i*ura "

4i*ura 0

3"

4i*ura $

4i*ura >

30

4i*ura ?

4i*ura &'

3$

0 Austria Belgia Danemarca Finlanda Frana Germania Irlanda Italia Luxem urg !landa "#r$egia %#rtugalia &'ania &uedia (l$eia )area*Britanie Australia

+adiaii*c#smice

+adiaii*gamma*-n*case

4i*ura &&
+ad#n

+adiaii*gamma*din*natur,

3>

3?