Gramatica Rus

Cuprins
Substantivul .............................................................................................. 5 Adjectiul .............................................................................................. 48 Pronumele ............................................................................................... 60 Numeralul ............................................................................................... 80 Verbul ............................................................................................... 101 Adverbul ............................................................................................... 153 Prepoziia ............................................................................................... 165 Conjuncia .............................................................................................. 169 Particula .............................................................................................. 172 Cuvintele modale ..................................................................................... 176 Interjecia .............................................................................................. 178 Sintaxa propoziiei ................................................................................... 180 Sintaxa frazei ........................................................................................... 208 Cheia exerciiilor ..................................................................................... 238

Un loc important in lucrare il ocupi schemele 9i tabelelesinoptice,care scot pentru structura limbii ruse printr-o cele mai reprezentative in eviden!6 elementele gi tabelesinoptice,in cadrul textului, in scheme Exemplele, sintezi logico-vizuald. $intconstruitepebazaunuimaterial lingvistic accesibilpentru cititor. Majoritatea celor din exercilii) slnt tradusein limba romind. Prin acestorexertple(cu excepfia 1or,dar au creatqi posinu numai accesibilitatea asigurat procedeu au autorii acest bilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofescdiferitele cuprind traduceri qi retroversiuni,urmlrindu-se astfel compartimentegramaticale gi volumul exercigiilorau flxarea gi controlul problemelorparcurse.Succesiunea caractermai mult sau mai pulin fost condilionatede caracterultemei respective: gramaticale in limba romdni, specicategoriei contrastant(prezenlasau absenla romdni etc.). De pild6, cu limba rusd in compara{ie in limba ei ficul exprimdrii numdrul exerciliiior la verb estemai mare decit la substantivq'a.m'd' In incheiere,Gramaticaesteinsoliti de o cheie selectivi a exerciliilor. Prezentalucrare nu este o gramaticdcontrastivi, ci o gramatici descriptivd a limbii ruse, deoareceprocedeul descriptivJineareste dominanl gramaticale legatede fenomenele Firegte,lucrareanu epuizeazitoate aspectele gramaticii limbii aie problemele-cheie sE ofete str[duindu-se prezentate,autorii in primul rind, elevilor in invifarea acesteia. ru$e, necesare,

S U B S TAN T ML

(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)

Substantivele in limba rusi se deosebesc dupd gen qi se schimbddup6 numdr gi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?),uro? (ce?).

a-Rrt";J

Substantivele nu se articuleaz,i. in limba rusd nu existd a.rticol.Un substantiv din limba rusd poatefi redatin limba romdndarticulatsaunu. Compara{i:
.fl uumd"n poru6x.-Ez am citit un roman am czTitromanu! ,,Anna Kareninaoo. .fr uumdlt polain <<Aana Rapdnww>.-Eu

8 ponrine uadeo eepdee.- In rcman sint mulli eroi.

I. Genul substantivelor

(Pod uhteH cyulecmsfime,xbHbrx)

in limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclr$ 1. substantivele lin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).

Substantivele masculine se termind in Exemple

Substantivele feminine se termind 1n Bxenrple

Substantivele se termind I in I

neutre Exempte

consoand durd consoand moale -fi

TOM asro*ro6riJ6i uys6fi

-a -fr coasoand moale

pfuxa sfruus gnepr'r

-o -e -e

nr,tCfrlrd 3Aarrne 6e.nr6

* Semnul moale (r) nu este considerat terminalie, ci doar semn grafic.

Observalie. cu terminatii specifice ln limba rus6 genul neutru este un gen independen! (atit la singular,cit qi la plural)' . obiecte),pot fi gru. (in specialcelecare denumesc $ 2. Majoritatea substantivelor adici dupi felul terminafiei'Prin urmare' p* n. genuri,dupl criterii gramaticale, din limba rusi estediferit de genul substantivelor a..or* ori genulsubstantivelor (m') - clasii aceleaqiobiecte) din limba romini' de ex': rcnacc i** at"".*c (n')' caiet (f') (n.) - fereastr'I(f.);rerpiar o*Oo rdanladintreg if.); .,.c onc e n .q i s e n s e s te re sp e cta tl | anumel edepersoane,fi eco. (m'), yrrfire.nrunua(f')' g6rymrca (f')' mune: or6q (m.;, rr'Iarr* 6'), tt,ftot" (m'); O'ru' Omra (f'); K6as' Hrno'nrifi ,0"r." (m.), fie proprii: Cima, A'rerccfrm :Y (m.), indiferent de terminatie' ,: :1 genului femininsubstantive,degi au termina{iaspecific[ li I Rw[lUnele a( :s ) ,de numes c pers o a n e d e s e x m a s cu l i n ' d e e x' :xfi Il s* unchi ' 96' rymrca(moua - tinir' precum 9i diminu- 1i bunic,' uyxqnsa - b6rbat" rrfua - tat6' ri tiveleunorntmebErbdtegti,ca:CepExa-det'aCepr6i;AnEua-delaAlerc6fi; ': Bius de la l{nriu q.a.

Ex.; TeoEfiiun .Aaexcdudpa. _ Nnmele ,Au este Alexondra. lmo nawe aeoflddaoe np6rur._ Acesta erle timpul nostruliber.

Genul substantivelorcu tema in -r

substqntivele f6rr terrninafie,care la sfirgrtul temei au -ro pot fi de genul marculin savfeminin. Comparati: gE (m.), renr (f.); orriro (m.), xurrr (f.); esmuodfnb (m.), c,ram (f.); l{BpE (f), srepr (m.). Genul substantivelor de acestfel trebuie invifat odati cu cuvint'l respectiv. $ 5. cele mai uzuale substantive de genur masanrinterminate in
acmoao6ilttu (automobil) otcdafn (ansamblu) 6wtdxao (binoclu) zeosdv (cui) z6cnumatn (spital) deno (n) doarda (pioaie) xdneut (piatrl) xapmdfien (cartof) xdueau (tuse) xoumpdaa (control) xopti1.ca(corabie, navd) xdpeua (rdddan6)

-r:

I
i i

$3.Substantivelecaredenumescprofesiisaufuncsiisintingeneraldegenulmasglp6rc'rop,rpor[6ccop' chiar ;Un, astfel: nsArr6r, Bplq' ce*per6pq uexilnr, dac 6ele s erefer[laopo rs o a n i d e s e x fe mi n i n ,d :e x:oni -xopi w l rT4np6nrop;Ea esteun ilirector buz' 4.s ubs t antiv v | rnoedp u t4 i n d i c d a ti tp g rso a n e d e sexmascul i u,cttqi desex Ivanov este la -Tovrr[;a frrnioio, de ex: Toripurq ?Inaxira y dupdrcmopa' Smirnov Tovariqul pa66rnaetn. ,dirrrtorl, Torflplq clrnpn6l 6aeuuxopoti| Iucreazd foarte bine. (orfan), fmruqa (om degtept' Unele cuvinte termioate in -a ('o): cnpori genul in funclie de sexul persoaneila ouminte),parrlul (gur6-casci),igi definesc carg se refer6, de ex': Smom uilnr.rrr-cnpor6. este orfanl' -.Aceasti fati biiateste orfitl 3ma A6sosxa-cupor6' Acest

Kperi4rrb(kremlin) py6to (rubl6) wizept (tabdr6) cnemtdxltt (spectacol) adxomt (cot) cmuat (stil) uonacm {tp o (mlndstire) cyxripa (pesmet) uotr, (zerc) mdnoao (plop) ozdnu (foc) mynndtu (tunel) napdao (parol6) y'aozu(cirbune) rera (buturugl) j,poeeao(nivel) ndttdeaa (amiaz6) $ondpo (felinar) nopm$dtn (servieti) Axopa (ancord) nyma (cale) avudm (orz) peudna (curea) Uo.frtta (pian)

atit la persoane de sex substantivullcorldra se poaf.ereferi, de asemenga' ex': de clt gi la cele de sex femiuin' masculinn este O116 acrt lr.tirr6ra' 'Ea Ou uoit rcoln6ra.- El este coic;ul mru; colega mea. siugur substantiv este de genul Diutre cuvintele ce denumesspefsollnoun inlocuit dc cuvintul pedtuorc' fiinC rar' neutru- aurrfi(copil.) Acestass foloscate d3 gonirl n:utra terminatein -Ms' Dintre substantive $ 4. ln limba rusd existl "i.ot"maiuzualesinturm[toareie:fi'{':!(n..rr:r:!,np6ul(timp),rrr6rrrr(drapel), (.slmiu![)' n.rl6ur (flacdri), c6n'rn 6

Substantivelecu sufixele -rqrrr Ei -apr sint de genul masculin, de ex.nucdrew, mixaps (strungar), 6u6tuomCxapt. JnaiTetts, Aceste substantivedenu:; mesc profesii. Denumirileluniior sint tot de genul masculin: rmdpr, Qeupri,u, g.a.m.d. $ 6. Cele mai uzuale substantive, de genulfeminin in +: 6oao (durerc) eapadao(armonicd) eitum (pieire) epydo(piept) aptro (murdirie) daa (depdrtare) aemdn (vifor) uoptiau (moral[) awcm (gjnd) aefimo (petrol) numu {ald) 6cenu (toamnd) pon (ro1) pmJ,mb (mercur) ccaea(legituri) capdrc (liliac) cxdmepmo(faf6 de masi) cn'tepmb (moarte)

deepu (uqi) eaa (brad) (pat) xpoedmt ruddna(palmd\ aew (lene) ui6ena (mobil6) uedfutu(rnedalie) uedt (aramd)

dmpacn (ramurd) huepedo(rind) ntiunmt (memorie) neudau (trislefe) nevdmt (presd)

com (sarc) cmato (olel) cneno (stepI) cmdnew (grad) cynra(esen!d) nexu (umbrd) nndu4adt {pia|d) (caiet) nocmd,'tr,(pat, agternut) mempdda nrarua (lesituri) namu (praf) (scop) ryeaa

Genrl cuvlntului compusprescurtat este determinat de substantivul de bazii al grupului de cuvinte din care a fost alcituif de ex.: Iylf{ (m.) (rocyadpcrseEuufi yalIrepc6irrnrft urrarfix-magazin universal de stat). ri}C (f.) (ru4poeaexrpocriiuqnr - hidroceatrali). 9ro ilrocx6scruft fVM. 3ro 6onrIu6s fOC.

bxercttru
l- Traduceli substantivelede mai jos. Determinayi-legenul in comparaliecu limba romdnd. Model: oAexAa (f.) - imbrnclminte (f.) O,cdxAa, Maratriu, ca6ro, xocr(lu, nuc'urd, py66urxa, rafi, u6clo, (l6xa, rinczyx, xae6, uanir6, nwtgrfua., ir,ronoi,d, xapr6$enr, xanfc.ra,nropx6rr, x6Qe, h6nonx,rpaltlffi, vep6rrrrr,rvr6fira, Aneps. 2' Transcrieli urmdtoarele cuvintepe trei coroane,dupd gen (mascurin, feminin, neutru), punind ln dreptul fecdrui substantiv tntrebarea xro? sau sro? Epar, uyedft, x<incrara, 4ov, oxnd, rerp4{r,, raparg6ur, arropfvxa, udpe, na6opar6put, asrorvro6dn6, TeTs., p;fvra, 46gyruxa,666ywxa,nr6rre, 4r_ Ah;rr., n6u, ordq, n6ne, yrrirenr, pyxoE, n6prnx, covrti, sp6une, v66em, 4enr. 3. Indicagi genul substantivelor jos. de mai subliniagi sufxul sau grupurile de consoctneeere vd ajutd sd le determinali genul. IlNcireln. ulepcr6, cndcapr, rrr6*ogocrr, qecrb, xI{3IIb, r6xarncrr, uesarfcl,IMocrb,crporirenr, n<itecrl, pyroro4*ienr, 6ol6tur, 6u6nuor6rcapr, p64ocrl, aecru,udnoctr, r6xapr, 4. Determinasi genulsubstantivelor de mai jos.asotciali fiecarecuvint clt un pronume pose,civ sau un adjectiv,potrivit ca ser?s ;i formd. Model: Cdura (m.) - .{opor6fi C6rua; vo6 rhvrr. C:irn4, g6*, craan, st6pr, \/lAmg,6rn6x;rr, poxr, ixopr, ruu6ur, rBo3As, tdnoar, cnerr6ur, ordm, uyrr, rp6ux, rarcri, sn6vx, xtopti, Iiruf, uocc6, neup, napdlr, rmrepnrr6, no.o. 5. Asociayisubstantivele de mai jos cu pronume posesive sau ad.jective, acordtniluJe in gen. Unde esteposibil, dali cele doud variante de gen. Model: lvroft xoln6ra, uoi xonn6ra; 6onru<ifi IVM. Konn6ra, crpor6, parfur, flaunua, npo$dccop, xaccip, cexpelipr, rrrex6rur; f3C, crenrae6ra, IVM' rys; r6Qe, 6rcp6, rcolf6pu, xenrypj. 6' Formali scurte propozilii cu cinci din tmbindrile de uninte oblinute prin efectuarea exercitriului5, , t r **

ra

quierltoare a c[ror temi se termind in una din consoanele $ 7. Substantivele (secari)' poxr Aoqr ex': de lu, q), urmati de -r, sint de genul feminin, i*, ", obiect) neur '(lucru, 9'a' (fiici), rvrrrurr(goarece), ' terminate in -ocrr, -ecrb sint de genul feminin' (cuvintul Substantivele de genulmasculin' rocrL -oaspete- este se termin6 in -us, -cTbr'Cbr-Bb'-tlb sint, in majoritatea care Substantivele c az ur iio r,degenulfe mi n i n ' Ia t6 l i s ta ce l o rma i u zu al ecuvi ntedi naceast5 categorie:
6oldsut, (boali) ttcusuo (viald) rarxo (execuiie, chin) cecma (veste) 6./racmb (putere) zpycmb (tristefe) sdeucmu(invidie) rucmu (pensuld) xocmu (os) uecmu (rdzbunate) uinaeucma (urd) nieecmt (nuveli) cdsecmt (conqtiin{i) cmpacmt' (Pasiune) uacmo (parte) vecrra (cinste) (lin6, stof6 de lind) Luepcmb nddnuct (semndturi) plxomtct (manuscris) cment (stepi) ryena(lanl) 6poaa (sprincean[) no66aa (dragoste) ,r,topx\aa(morcov) d6yao (inc6116minte)

cazuri ne adresdmdicfionarului' ln celelalte Cuvinte inileclinabite (HecrlonfeMble crloBa)

denumescobiecte neinsuflefitesint de genul $ g. substantiveleindeclinabilece xnpfi, (iuriu), laprfio o"utru, de ex.: tranlr6o llerp6, xun6, 6np6, gen6, urocc6; (pariu), TeKcf' rHTePBurb E.a. x6$e"-Ei ti Cuvintul Kotpeeste de genul masculin: Oua 'ao6um 'Iipnsrft place cnfeauaneagrd. rco;rfi6pu' KeHr]rpy' Cuvintele imprumutate ce denutnescfiin1e- KaKaAy' de genul cit uunoraRg6_poth, in funcliede context,atit de genul masculin, Ei fem in in:nenry pjrop u ri ;ra c e o e z | d e n l tu b n a a * C angurul (femel a)tE i al dpta puiul (gen f.) 8

-4

u'vEu cyu4ecmefimenvuwx) lL Numnnrl substantivelor(Vucttd

au doud numere: in limba rusi' ca qi in limba romini' $ 9. Substantivele qi pluralul (uudacecmeeutwe'ructd)' singularut(edilucnrcenuo' ex': ""'nal terminafii decit la singular' de uo'uft" pfu'ui Substantivelef" deepa - ostpt'' ,yrrfr - aysdu, ttiuna - aduns1 qi in tema cudntului: uneori-sclrimbiri ptoaut pf*ufofoi La formarea (prieten) - dpvet'ir' '" dpve 6pdmst; (frate) peaEuorc(cop\l)- pe6i';;-;p; zdpod-eopod6' accentul'd" t*'t udpe-uopfi; Alteori se schimbE pluralul genul mascul{n qi feminin formeazd Majoritatea substantivelor de pluratr lu-;; -t' tJ" de genulneutru primesc'de reguld'la cu ajutorul terminaliiior terminaliile -a qi -l' Formareapluralului substantivelor td ) ozo uuc enn ( O6n asoa dnue au 6ucecme

consoane, de ex.: rcntea- rrafren; yuewfu-yeuuxf,; cmap!,xa-cmap)'xiri aotr - uoucfr; xapaadhu-xapmdawfr,; moedpn4 (vil6)- dd,n d,fua - moedpuu4t; $ 10. Substantiveleneutre terminate in -1or au teme diferite la plural, cipitind o silabi in plus: epdna-epeueu5., iua-uuewi, sudun (steag)- manEna, uCaa (tib) - nneuetd, cdna (sdmir46) - cenwi; substantivele: rurdur (ffac6r6), 6p6rrrr (povari), rrlwr (uger), r6nrr (cregtetulcapului) nu se folosesc ia plural. de Uaele substantive neutre tern,inate la singular in -o fac pluralul in -s, ex.: nae,td (um6r) - nniuu; trotiao fuenunchi) - rotdnul edxo etleoapd)-edru; A1aoxo - hircrcn; lxo (ureche)- iwn. $ 11. La unele substantive, odatd cu formarea pluralului dispar vocaleleo saue, deex.: xpyucilr (cerc)- rcpyrctcfi; opEz(vultur) - op.,ttit;xri.neuo eiatt\-rduafit; co'roedfr E.a. furivighetoare)- corca#t; admep (viat)-cimpu; dew (a)-dw De obicei pierd acestevocale substantivele terminate in -orcsi -eq. Iatd citeva dintre cele mai uzuale:

c.nur I lii*,1ii,X'.',f
M dur6I consoand I

Tcrminate la N. pl. ln

Exenr smg.

pl. uuxen6prr uesi:lu x6vnatrr ccrprr unc6re.nn xa:rengapfi rerpixu

I\ar'ttllf,

-l,l

;l"""---* FI
-u
Ml ' fi

tl

-a

I I I I

rrxeu6P r,9EilI xoMsaTs cecrPi

tucmdx (fo46) -- nscrxri ntamdx (basma) - nlarnri nomotdx (lavan) - uoronrrl ctnanirc (strung) - cramr* ozouEx (lwiniff) - orosbrrt

xonetl gftqit) - ronirdr omeq $atd) _ orudr deopetl $alat)_ ABopr&;r ozypal, (castravet) _ orjpqbl *oucoudneq (comsomolist) - KoMcov6lrr{rr

uuc6re.nr
KaJIeEAApb

rerp6pp
MBIIIIb

Fl
N

-'
<) -a
-M{

vry:6[ rep6fi cevri

nfufft

rtays6u rep6u c6ron sriiunn

CJIOBA

Obsenagie. Cu exceplia cuvintului roucou6neq, subsiantivelede mai sus au sufixul aocentuat.La plural accentul se transferd pe terminafie. O alti seriede substantive schimb6la plural accenrul de pe o ,silabi pe alta: a) la unelesubstantive de genulfeminlr?accentul se mutd de pe terminaliepe tema cuvintului: enpnicmpduw, saefii (stea) - se6ldar; cecmpit- c6cmptt; pyxi - p{rcu;nceir-a6eu; zonoa.i e6noow; b) la unele substartive de genul masculin ac,centul se muti de pe silaba finali pe tcrminalie: oe6w (foc)- oeafrt; rczpaadlu.-rapttdnufi (vezi qi $ 1l). in astfel de cazuri accentul trebu i, relinut odatd cu invdlareacuvintului :espectiv.

cr6eo cerr6 fDrs

cbla
vMelTS c,eMefla

t.-t-tl-e
lN
ll- e

-q

16ne sA6IrEe

IIOJI'

sA6um

AIte perticuiaritfifi pluratrului fu f+rnnarea

de genulmasculinlac pturalulin -6 i-:i), accentulfiind pe $ 12. Unele substantive terminafie.Aceste cuvinte pot fi formate dintr-o singur5 siiabl: .soru,.nec; iin doud silabe: rdpcg, udruepqi, mai rar, din trei silabe: npodr6ccon. LL

q' m' ul nu se scrie -rt c'i -u' se mo' --l l. tnffucrt dupi r' K' xt r' \ Relineyi I a ciror temi are in fioal una din aceste aiiffiT terminafia pluralului substantivelor

Substantivemascutinecu phnatul in -6 Gi)

6ox (ptrte, qold)- 6oxti aer (secbl) - eer<d azas (ochi) - enaed do,ra (casd) - douti xpail (lilaut)-xPah zec (p6dure) - ltecd aya (pajiEte)- tYzti cuez (zdPadd)- cnezd poe (com) - Poed

6dpez (mal) - 6ePezri eiaep (seard)-aeuePd z6rcc (glas)- zottocd (doctor)- doxmoPd dhrcmop udcmeP(maistru)- uacmePd n6uep (n'wdt)-nouePd ilcmpoe(insuln) - ocmPoed ndpyc (veli)-naPYcti - noesd(t' ndesd(+xen)
dupdrcmop duPercmoPd

substantivele rnasculi'e care au la aingular. sufixele -of,ot(, -6rox (desemnindnumeleunor pui de animale)primescla plural -{ra, -61a, eowdnorc (pui de lup) - eo,*inal t<omEnorc (pisoi) - reomftrrl uedeescfinorc (pui de urs) uedeectcaral met1norc(vitet) - metrtra; quntEnor fuui de pas6re) 4unafrrrr; (minz) - ucepedrtu. ucepe66uox (copil) are doui forme de plural - peGrfrra i ReEineSi I Substantivulpe6uorc -l qi Arillilii-mul se folosegtemai des). pluralul substantivuiui uelor6r (om) este.lnban.

- nPo$eccoPa npofidccoP yuilmeta-Yuumeti

Substantive defective de numir (Cyt4ecmetimelbHbte, ynompedtheuate mdtaxo e edtmcmneHHo.u ti,.rtu so tvtHdJteecmletHou aucttd) care se folosescnumai $ 15. 1. Substantive .la singular:

gi neutru au la plural terrninalia -rn: genul]zrc.rculin $ 13. Citeva substantivede xtircc (spic) - rotdcYn 6pun (frate) - 6Pdmst nepd (ptand,,Peo4e)- ndPsn aucm (ftwzd)- ailcnrts ietn - deP ddpeao(coPac) ayuc (sol) - nYa*fi (aiPL)-KP&nbt' rpuil cmyn (scaw) - cmi'ttt seauS(verigd)-sedHbs formarea pluralului La unele substantive (prieteQ-dpytth dpyr ex': de cuvintului, tema
(n -

a) substantive coiective (uuead cyt4ecmethne.naaue co1updme.otaorc) cu formi de singular, denumind insd, o pluralitate de fiinle, de ex.: MonoAdx' (tineret qe;rondqecrno (omenire),rpecrircrro (!dr6nime) $.a. sau de lucruri: u66e* (mobili), uocf4a (vase), 6e;nG (lenjerie), oA6xna (imbr[cdminte), 66yrr inclltiminre); b) substantive ce denumesccereareqi regume:nyryryfra (porumb), nuenfqa (griu), poxr (secari), r.rM6tr (orz), rcapr6rpe.nr, noprc6arg.a.; C) substantivecare denumesc - metale : 16:roro (aur), xendco (fier), rue4s (aram[), cranr (o]el), pryrr (mercur) q.a. - elemente chimice: nrc.rrop6,u (oxigen), no4op64 (hidrogen), asrir g,a.; - medicamente.. acnnpfn, f,oA, nenuqnllfrt; - lichide: ro46, a6gxa, ulaun{xcroe; - alimente: ufco, u6clb, c6xap; d) substantiveabstracte: .nro6r6rr (dragoste), cu6aocrr (curai), u6,rogocn (tinerefe), qr6sne (lecturi), ronopdnne (vorbire), reunori (intuneric) q.a.; e) substantivecare denumesc lunire anului gi pu,ctere cardinare: eua6pr, {e*p6ar, Mapr ...; c6nep (nord), ror (sud), nocr6r (est), rrinag(vest). $ 16. 2. Substawivecare se folosesc numai la plaral: a) substantive ce denumesc obiecte-perechi: orrcri (ochelari) n6rmqbr (foarfece),6p6rcr (pantaloni), cdnu, rc.rr6ur g.a.;

in produce alternanleconsonantice (r-s); cyr (nod' ciot)-cytth

'

q)'

de ex': eite substantive formeazl pluralul in doui foluri' -frunzele (copacului) / tttictttts (ddpeea) rucr ( tucmtt (6yadzu)-fai (de hirtie) xne6 t xte6i (e ndae)- grtne (Pe ctmP) (ahe) \ xad6w,(6dmte xtd6ut)-plini (hmoeo cmapur<d)-fiii (acestuibdtrtn) t catuoel;fr cuilt6-J#tElttw).*-fiii^(Vattiei)

cr'Iu (

(e wxdae) plgfesorii (la gcoald) / vqumeafr yqrf,re.m <'r;;*;d'6iprcctiia-iiiti,tsua)-4aso&Iii-'(mwxbm-leninismului) $14.S ubs tantiv eledeg e n u l m a s c u l i n te rm i n a te l n -r l run' - i uutr zpducdane; ansfor mi l a (cet6tean) plural aceste sufixe in -*u, -o", de ex.: zpawdxt{u rcpecmartw,(!dran) - xPecmufuu S ubs t antiv eleterm i n a te i n -trR fo rm e a zi p l u ra l ul ast fel : xosl nu *6ottedpw; (domn)- eocnod6;6otedpw (bulgar) (stlpin) -xoeaesill zocnodf,s zpysftu- ePYsiw. 72

tt

# b) o serie de alte substantive care trebuie refinute: ddnuzu(bani) dpoed (lemne) dyxri (parfum) t4u (ciorb6,de varzl)
cluepxu (amurg) uilxaamu (gah) cniercu (ffiqcd) cj,mxu Q4 de ore) xaailrcytu (vacanii) aacdt (ceas) uepuilta (cerneal6) ndxoponu (funeraiii)

g
5i

12. a) Formulali scurte propozilii cu substantivele: namr6, rvrerpti,raxcf, ruocc6, xropri, b) Transformalipropoziliile, trecind substantivele ile mai sus Ia plural. Model: 3ro n6Boenanrrd, * 9ro sdssrc reJrrro.

de tipul na.rnr6, xnu6, urocc6,raxcri q.a. nu nedeclinabile $ 17. Substantivele plural, si indicdm existenfamai multor obiectedin daci lrem au formd de dar de ex.: EliF?iataie mai sus, se pun la plurai cuvintelecu care se acordd acestea, Oxono r6po,uaupox6rnr s6sbrelxocc6,- in apropiereaoraquiuisint qosele noi. na.rtum6!- Ce paltoanefrumoase! Rarcire rcpacticwe

E
i ,j:
il I
lll- Declinrrer substantivelor(crtoneuue uulu cyt4ecmgumetaaax) cazuri, fiecEruia corespunzindu-i S ls. ln fimbarusi sintgase o anumitd intrebare.
lntrebarea (Boup6c)

.r,xerctlu
t

T1

7. Treceli la plural urmdtoarele su.bstantive.Re\inegi terminaliile a) rpariropricr, xypn6n, xtacc, Jrhl'ztna. rfcr, r<iunara, nfpra; Kaprrisa, mrdta,

nwndrului plural:

I Nominativ (tr{r'aeruitenrrrrfi) 2 Genitiv (Po,rirernmrfi) 3 Dativ (.(rirenrnuft) 4 Acuzativ (Baxrire.rrrsufi 5 Instrumental(Tsoprirenrurrft) 6 Prepozilional (llpe4noxcxufi)
qer<i? ro16? (al, a, ai ale, cui?)

crar6a, xccn6rra, ap-

6) a*rorrao6:tnL, ABepb,rerp6,g, r"rys6fi, tpalrn6fi, nopr(p6nr, ue;p6gr, rpon6tr, uep6runx, rrrtrus, cnerr6r.rr, repdfi, na6opa"t6pus, r6rs, g,q6slie. 8. Formoli pluralul substantivelor de mai jas. Fili atenli la terminalia substcntivelor dupd eansoanele z, r, x, uc) q, ur, ttl, py6riurxa, Knfra, Rox, ron6puu1, adxra, nnau1, nlrndfixa, pesrinra, crapj;a Mbrurb, r6xa, raprrina, Q66puxa, lrilxa, rdxeura, ro6ra, xirnxa. 9. Treceyi la phtral substantiwle de mai jos, urmfrrind schimbarea corectd a accen' t'"tlui,. Mode!: urxatp - irxarlr* lJlrta(p, cro.u, ltdpe, u6le, nucura6, c:r6no, oxu6, 4orr.r, r6pog, .nec, 66per, napan46ru, rnar, gnop6u, genr, pyr<6,uori, rde:A, yurlre.lr,,qpyr, g6pero. IQ. Treceli la plural urmd.toarcle tmbintiri de cuvinte, Sror rpax4axrin, cndpuft n6ee.u, raut npo$6ccop, 66lufi rqer6x, xop6rnrzfi ndnoe xun6, rpacrlroe urccc6. u6crep, ad6paa cecrp6, ceprdsnarfi.re,nondx, Treceli la plural unt'tdtoarele intbindri de cuvinte, indictnd, unde este cazul, schimbarea de accent Ia substantive. Eolr,urrle cuer6 Model: 6onsru6r"r Fo.lrr,rrdfi cuer, Troft 6par, xop<iniafr cstla, nrrcdrcoe g6peno, ndarrfi cryn, srdurqfi roaoc, uoft po4n6fi rpafi, Sror geriEnrrfi rucr, B6me npdvr, xpAcnoe srivr, xop6runfi xosiuu, 6:rrrft xne6, ram y'rfrenr, ll.
tA LA

ueui?
(ce?) uer<5?

ii

i;,

Limba rusi nu are cazul vocativ.pentfu a exprimao adresare, in Iimba rusd folosim cazul nominativ, de ex.: nina,, dai une, noucti,tyil.cma, * Tatd, dd-mi, te rctg, revista. ucyoud,r. ln schimb,cazurileinstrumental gi prepoziyional sint specifice doar iimbii ruse. C-azts.l instrumentalindicd instrumentul acfiunii: Oa nilnaem rcapaRgaur6lr. - El scrie cu creionul Cazul prepozisional se foloseqteintotdeauna cu prepozilii: Ed|ywra paccrcdsueaem a ceoEu46rcrae - Bunica povestette desprecopiliria sa. Aceste doui cazuri se redauin limba romdni pnn cazulorrriti, cu prepozilii.

de genul mascalil gi neutru la namdrul singular $ 19. Declinarea substantivelor Tema iluri
Genul neutru

$ 21. Declinarea substantivelar masculine gi neutre cu tena in una dht consomtele : x, q, |tr, q, q
Tenninagie accentuatd Terminalie neaccentuatd

Cazul

lntrebarea

Se termini in

fiin1i

N G D A I P

r<ro?qro? ro16? qerd? roruSi?uevlf? xord? cro? xeNd'Iev? (o) uEu? (o) xorra?

6pam 6pdma 6pdmy 6pdma 6pdmoa (o) 6pdme

oxnd -t yuednilt< -O OKHA yud6uuro -a oxn!' yud6uury -v orcud G(m.),N (n.) yad6aurc orcn6a yud6uuxoa -oM (o6) yqd6uuxe(o6) oxnd -e

N G D A I P

omw

omd4* omqi

nae,a6 tuea{

nteu!,.
nre,r6 naaafir (o) nteu

| |

neilsduc neilstiuca,

omq.6 om46u (o6) om46

Observalie,

neilstictc | neilsdlrceu I | @) neastime

neilsducy

cdpdqe cdpdqa cdpdqy cdpdge cdpdqew (o) cdpd4e

Substantivele masculine qi neutrea cdror temd setermind in una din consoanele quierdtoare:x:{r urq qi q primesc ra cazurinstrumental terminaliile -ou (cind accenturcadepe terminalie) gi -enr (cind accentul cade pe tema cuvintului). g, 22 Declinarea substantivelorde genul feminin la numdrul sincuiar

Tema moaleGenul neutru

N

Intrebarea

cu n inaintea terminatiei Intrebarea

Tema duri
Exemple TerminaJii

N G D A
T

rro? qro? xor6? qer6? vevY? xorra5i? ro16? qro? .IeI\a? xerra?

uytiil | uape I sdtinue | -{*.) -u1n. -r n y s d n I u d p a l sQduun | -rc_ uysdto I udpnlsddnuro |

*yrra | ,io, I sdanuel*?:fi'

P o) rov? (o) rdrra?

uytdeu I ndpeul sdduueu | (oSsddnuu | 1o)aysde l(o)

-eal -e,-u

N G D A I P

rro? .IT'o? Kor6? qerd? xorraj? 'rerr.rj? Kor6? qro? xeu? qerra? (o) icorra? (o) vdrra?

cecmp{ cecmp{t cecmpE cecmp! cecmp6fr (o) cecmpS Tema moale

rcufiea xnilzu xuilee rcutizy rcaileoit (o) xnilee

-v

-rr, (-r)*" -e

-a

-ofi -e

masculinenume de fiinle au la acuzati't,aceeaqi l. Substantiveie fHtlr{ll masculine9i neutre nume de lucruri au acuzati' formd ca la genitiv, Substantivele vrl la fel cu nominativul. neutrea cdror tem[ se termini in n primescla cazul prepo2. Substantivele (N) -sdduuu(P)' R, de ex.: sdriruue zilional incd un genitiv singular terminalia $. 20 Unele substantivede genul masculin au la parte dintr-un intreg, de o sau -y (-ro), atunci cind indici o anumita cantitate qduxa (o ceaqca de ceai)' vdto ex.: xyc,rc cdxapy (o bucatd de zah6r), qdn' edmuma xuaozpduu criryyQn kg de brinzd) sat: xynilmucdxapy, termina{ia -I, de ex': rcyc6rc Substantivulx.re6 nu are la genitiv singular xil1a, xynilmuxft6a. t6

lnlrebarea

Exemple

Terminalii

ii
t

FI

fr gl
g,
.@

ft

l{

N G D A
I

xro? qro? mEmt ro16?'rero? mdmu xovf? 'rev5i? mime rord? qro? m4mw xeu? qeu? mirnefi (o).rrr,r? (o) mime (o) rcou?

n)aus nituu ailnun niauto ttrtaueil (o) ail.,tuu

\o)nndffi -,

n,tdr4.ads n,tdt4adm nad4adn naduqads n.ndwaduo

-f,r

-f,:

-tr: -llr -!l -Qt -ilt -ll -K)r -Fr -efio -efir-to -nr -q

ffi

2 *

Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. _

15g1

t7

(cu tema in una clin $ 23. Declinarea substantivelor feminine terminote tn -a consoanelex(, q, Iltr.u\ q).
Terminalie accentuatE Terminafie neaccentuate

16' a) Trecegi urmdtoarelesubstantive h mnrl instutnentalsingular,notind accentele . Model : ueuii.r - ueu6nou, dar rapaxgri.m xapangaur<iu, Vveuir, 6pun, nu\6, uefts6x, cner6; orq6, urriqa, ua6rqa,qp,gvepb,xutiea, urueml4a, rcyryp5?sa" mempddu,uo,so yailrneno, utrcirem, agror\ao6furb. b) Formayipropozilii scurte ca cuvintelesubliniatela cazul iwtrumental. 17. t) Traducelitn limba rusd. Un pahar cu api, o ceaqci cu cafea,o bucatdde zahdr,o bucatd de piine, un kg de miere, o cutie de ciocolatl, mult popor, a bea un pahar cu ceai, a cumpdrabrinzS. b) Formulagipropozilii cu cinci din acestetmbindri de cuvinie, la alegere. 18. Puneli substantiveledin paranteze la cazul corespunzdtor. l. Ha ypdre (reov6rpux) vgr cri5ima.nu ssrr\46rer6uo(o6rxcn6uue) yurirerix. 2' K (rdicqar) no anrriwoi (ucrdpnx) rpeuogar6re* (nogo6pan) unrepdcmre 3. B (:airae) rnxcilsr ycrardrner rereQdu rdaofi (norcr-pfxqus). -'niocrp6qr'ru. 4. K (cr6sqns) vdAnenno noAxogrtnndes4.5. on6 dqem.nr66nr(xfuaus).6.on6 nonsri[ c (lpur6pwE uMaptix) B rdcru.

N G D A I P

ceeqd cSequ c6eue

dywd

dywrt
dyutd d!'w1, dyw6fr, {o) dyutd

ceeui' ceettSfr (o) ceeud

ecmpdaa ecmpdau acmpdue ecmpduy ecmpduefr (o) ecmpiue

yuilmeauuuqa yartmeaouur4tt yudtmeawtuqe yailmea*nryy yu{tmeaunu4efr. (o6) yvwneaunuqe

Observa!ie. x, u, feminine a cdror temd se termind in una din consoanele substantivele rr, ru, q au la cazul instrumental terminaliile -ofr (cind accentul cade pe terminalie) Ei -eft (cind accentul cade pe tema cuvintului).

LXerct|u
13. Pune[i tntrebdri 5i indicagi cazul fiecrtrui substantiv subliniat. q6cro l. cecmpd pa66raer ua sas6.qe.2. Pa66ma cecrpdr unrep6clrax. 3. On nucuud rl.uury noMoraer udue rta rSixne' 5' fl' o saedde. 4, roropfr '{6aowa iretre qaem&. 7. Moft Apyr nriuret rcapaudaw,u, a x nniil1i 6pdmy. 6. B n6pre -tpac pj'uxoil.8. Epat pucler doa. 9. Ed1ywxa anniler eazdnty, 14. Puneli in locul spaliilor punctate substantivelesubliniate la cazul genitiv. Moclel: Vueuilx orse'I6er, Oru6t yuenuxri npiolr:rrnrrfi' 1. Vqenilx orse.I6et. Ors6t ... up6airirnrifi. 2, Cecmpd HanI4cA[a rrrcrtrt<i' flscru6 .., dqesr o6pii4onano vesi. 3. Mrr noceTrilu aysdil. flocerqense .., cnpocri;rr yuerur<6. Mrr c.nfiuaev pacsapr Aocr6ruro yAoB6nbcTBue.5. Y,a?imertu o6rscn6nue ... 6lir.lo 6qess icsoe. rucre sag6.ry. o6rrrcHrir cn6s ... 4, Toedpuul 6. Mrr opranusferrt.nrmeparip:rsrfi aduep.Oprauus6qur .'. nporun6 xopour6' 15. Subliniali substantivele din propozi[iile de mai ios. Puneli tntrebarea corespun' zdtoare fiecdrui substantiv, ardtindu-i cazttl1. VqesriK .rrr6er ynpaxcxdurae.2. On nrirne:r TencT na A,rcxi. 3. Iloverray rur ntureu6 xapaugarn6v? 4. Vqrirenr uudpuu pacor6srrraer o repdrx n6ruero q^irql;te. 7. fl. sap6Aa. 5. Osa gar cecrp6 xuriry. 6. Y.r66uzxr Sroro tr.l6nb.rfixa nw:rf urcriud vroerqi 6p6ry. 8. Mn yoax6eru n6urux yslnrendfi' 9' M6ner*xufi lnrifurtquxecr ir,rticonoxdrvr tr sfnKofi' 18

fa

Declinarea substantivelor Ia plural (Ctt:toudtme woriiu cyryecmeurne,,haux eo auilucecmnetffioJnraucd)

(-ril*), iw l rum ental -al,M (-rmu) qi pr epozi ional -!x (-rx). *. !

$ 24.Toatesubstantivele la pluralau termiriafii identice ]a trei cazuri:dativ -avr

Declinarea la plwral a substantivelor cu tena daria

N
\t

D A r P

uuuceadpat uutrceudpoe uucrceudpau ttuuceuipoe urnrceuipaau (a6) uu,zceudpax

xd*ttamot xdunasn xdnrnman t<dunamot KdrVtttAmAi4U (o) rcf.wnmax

6r<na 6*aw 6rcnau dnta druaau (o6) dxnax

:
i:

* Substantivele a ciror temd se terniind i.a consoaneleSuierdtoare,K, q, ,,!, u1. primesc la aceste trei cazuri terminaliile -aM, -&Ma, -ax, degi dupd consoanele moi q gi q in loc de a se aude r, de ex,: rtov6u, moetipuryau.

71
T

L9

Declinarea la plural a substantivelor cu tema moale

Terminalia l aD ,LP

$ 26. substantivele de gen feminin terminate la nominativ singular in -a (-t\ nu au terminalie la genitiv p|ural:. wxdta-rrrKorr, t<uilza-runr (dacd au temd durr) sau depdaua -,qependur, i1aoua - f6.nonr (dac6 au temi moale)Substantivul uddn are Ia genitiv plural forma x4,{fl. cind substantivele feminine (gi neutre) au inaintea termina{iei un I grup de doud sau mai multe consoane, intre acestea se intercaleazd vocala o sau e (6) pentru a u$ura pronuntarea cuvintului, de ex.: mapd.ora_ mapdtox, crcdsxa - cxrisot<, ddeo'axa - ddeoaerc., cecmpd- cecmEp, uepduraa* vepdwe* substantivele feminine in -Hfl nu primesc la genitiv plural -r dup6 consoana n, de ex.: 6dunn (twn) - 6dwen, eilwua - eilweu, ndcaa - ndceuvepdwua - uepdwen. Exceplie: depiena - depee dus, xj,xua * x!,xous. substantivele ferrinine terminate in consoanE moale au ra cazal genitiv plurat termina{ia -efi' de ex.: n.oduladu-n.aou4ad6fi, mempddu-mempdideil, cmeno*cmen\fi$ 27. substantivele de genul neutru terminate i.n -o (6sepo, nucta6) ia genitiv plural nu au terminalie: os1p, nilcea; la fel gi cele terminate in -e, care au inaintea terminaliei una dinconsoanelequieritoaresauq,de ex.: yaituule(gcoald)yafututt4; norcmdaqe (prosop) -notomdne4; cdpdqe (inimd) - cepdeq (vezi $ 26). substantivele neutrein -o cate au lanominativ plural terrninalia -r, formeazi genitivul plural in -en: ddpeeo(copac) -depieua -depdeue4 xpur,rd (arip6)xpdtttua- xptuaen; nepd (ptan:a, penifd) - ndptn - ndpuea, substantivele adpe gi nd,re formeazd genitivul plural in -eir: r+rop6i,t, no't6fr, la fel 9i pync# * pycrcd*,. Ofnaxo are genitivul plural in -os-o6,xaxor t, Retineli

N G D A I P

nucdme,tu nucdmeae& nucdmetnu nwdmeteit nucdmetnuu (o) nucdmeaax

uyadu uysdee ays'datt uysdu uysdaau

(o)

dedpu rnEmu daepert .:imdmeil_ daepha mEmn.u daipu m2nteil mdmsnu deepiau (o) deephx {o) mtmax

nonh nondil no.rti.u notk notth.uu (o) no,thx

,Observa!ie. Cazul acuzativ plural al substantivelor care denumesc Jiinle are terminaqia identicd cu cea a genitivului (A: G), iar cel al substantivelor care denumesc Iucruri are termina{ia identicd cu a nominatilului (A : N). Cazul genitiv plural (Podilmetunwil nadiw unducecmeenttozo uuctd) terminaliile

$ 25. Substantivele de genui masculin au la cazul genitiv plural Of, -ef, -efi. 1. Substantiveiecu temi durd au terminafia -oe, de ex.: yuenfirc - yaeuux6n, z6pod - zopodd - zopod6s. - yueuurcil

Substantivele care la nominativ plural se termind in +r primesc * cntittttxplural terminalia -er: 6pam - 6pdman, 6pdmaes; cnxr-,x * dpyz - dpyzsft - dpysfift; cm-ll.nies rtucm - aricmsn nicmaet; sau -efi: timpul g6m6e4.it. pdstreazi in tot (r) se Semnul moaie cbnt* cuHolbfi g61H-g61nsesh. grupul: din substantivelor declindrii la plural, cu excepfia care-l pierd doar la genitiv' -catnoedil; dpye-dpyzrh-dpysdil, l-R"ll"rlll it geniiit 2. Terminafia -bn (-esi este caracteristicd substantivelor cu nominativul singuiar in -f,, cind accentul cade pe tema cuvintului terminalia este -eB' de ex.: ypocrcdil-1,potrcden, uysdil.-,uyeden; cind accentul cade pe termina{ie, aceasta se transform[ in 6r, de ex.: 6oil (lupt6) - 6o6s; eopo1dil (vrabie) - eopoquEv. 3. TerminaEia -efi o primesc substantivele in consoand moale sau in consoani quieritoare (x, v, urntr|), de ex.; aemouo1itlto- aemouoddt/teft,uouc - Hoa46ft) epav - moedput4eit' - xapaudawdft, moedputt'1 - epaa\fr, KapaHddw Observalie. Citeva substantive de genul mascuiin nu au terminafie la genitiv plural: udna eongin, uudzo napTl.eix, namu \eJron6$', udctcottuxo par (de citeva ori), ndpa ean6r (o pereche de cizme). xpecmahuuH-KpecI Relineli I forma genitivului plural de la substantivul: mbfuHe - KpecrbtlH.

E 2s., R"li*li feminine qi neutre care au -u inaintea termiI substantivele naliei fac genitivul piural in -ft' de ex.: dpaua (armatd) - dpauii, sdduve (cl6dire)- eddHufr.
Tabelul sintetic al formirii
N. singular

genitinrlui

plural

c"nu I I
xapm*a 6rcoa seadau zopodde tvysdee cmendil aemoaofuilteil uoucdil, waaawdtr epaaiil, naaqdii notitt ruipmuil sddttuil

Terminatia r fdri. terminalie { (-r este t doar un semn grafic)

-oB -eB

xapmitaa orcnd seuth zdpod aysdil cmenb aemouo6titto uatc, ulatdut spaq, nlraul ndae ndpmua sddque

F N F M M F M M M N F N

( I I I ,
I

t ^- - . Iara termlnalle t
al

Genitivulplural al substadtivelordefectivede nwrdr (vezi $ 16) capitd urm6toarele forme: (poart[) -eopdm; a) fdri terminafie,de ex.: udttcuu4w-ndcottttq, aopdma dpoad - noxopda, - aepuil.tt, xaaucytu - rcanrtxy4 ndxoponw - dpoa, vepa{tna c!'uepta- cj'aepex; dinaa- diaez, cj,mt<u- cftmot<, ,aactr-uac6n, dyxfrr-dyx5s, b) cu terminafia -on, de ex.: o'anl-our6t, dpeozl 6perr eech- eec6t,xouc - rconc hctt nbda-tnd6&, c) cu terminalia -efi, de ex.: cdtn-caaEfio qn-ryefr, (cregd) -.6c2efi. Particularitifi ln declinareasubstantivelor $ 29. Substantivelefeminine Marb qi gorr' cele neutre in +nr, precum gi substantivul masculin ryrr prezinti in declinare citeva particularitdfi. Iatd declinarealor:
Femioin
N

apuArne, u6prre, uo'rr, tparr,o6t, cap6fi, per6, ner6u, repdfi, rt'rcrama, vy:ifi, rapangeru,ToM,sar, udcHr. dupd 20. Formali genitivul plural. Grupa1i in. cadrul fiecdrui gen substantivele particulafitdlile ce le prezintd tn Jormareagenitivului plural. uzc6rem, cryr, rrox, mxen6p, apa.r, a) ,{ort, xapaa46m, Jlucr,rraprr{36u,4pyr, yrerrir, cngm6rnr, canr5r, ron6puu, conAeT,xovcorr.r6leq,py6;rr, TpaMD6ft, trnau, ypox6t, crrs, r<ipo4, uelos6x, rpecrrfiuur, b) K6r'ruara, raplriua, d6noaa, rudr, nep6nsr, nbpra, rapnxa, AeBoqxa, Bliruur, cr6sra, cecrp6, n6car, rfxna, ur6rr{ary',Ipepb, epMrrs,n6prta, plivra,
per6n crerll, .Iepdrnsf, vlarr, AorIL, oBq6, MbIIIrb,

gdpero, uep6, d6laxo, gA6uue, c) Mdpe, cr6ro, xplrn6, n6ne, orcu<i, noror6sqe, c6pAqe,racrvd, 6sepo,npegnpuri"rne. 21. Formali genitivul plural de la substantivele de mai jos : Ovrri, c6nn, tacdr, udxnaqbr, Kap[6Gr, xarfxyrEr, A6lr6ru,vepnlina,nopdra, xouc6prrr. 22. Treceli la plural substantiyele subliniate. Model, On nliruer nucuud.-Os ntruer nicaua. l. Or nfnrer nuctud. 2. On ntiler moedpuryy. 3. Vqrirenr rosopthr c yvenucdu. 4. -I[ nonaoriro nodpj,ze.6. o.Fj tl,js,6nr nodyj'ey. 7. fl, ecrpgrwracs c yutimemnu4eit,8, Trr mb6fisrb paccx6srrrarr o6 yu{tme,tuuu4e. 9. Kixwtii Aenb oE ry;rier no ndprcy. LA.PoAfre.ru rop4ircx ycnixou crlsa. I 1. Caruron6r ner6er uaA ndtea. 12. Ha n6rc pa6draror rpecrrfre. 23. RdspundeliIa intrebdri, folosind cuvintele din parantezela forma corespunzttoare.

Masculin Singular

Neutru

N G D A
T

MAT6

.EOII6

MarleplB r*irleplr ruarr . 7t Marleplbro o v6.rlepln

.-,,i-

/soqlepla a<Sulepiu Aoqb. i--.[ocleplElo s a6vlepln

rryTb ryrf uynt

rrJffb

IrMrr

-1 , IIMIEHIE

BpeM.s
, T-t BDEMIENIE

fvlenlz
vMl
. t-t

rp6ujeulu
BpeMt
. i--i

nyreM o rryrf
Plural

uMletrleM BDeMleHleM oo riMleHlr{ o BPeMleEltr

N G D A
i

rryrri ul A6,.rlepl e [I] Aoqlepl . nyr6fi .) ,fiM nyrfiu Aoqlepl 3* nyrri AoqlePl huu nyriuN Aor{lepl tDt o nyrdx o MaTleplrx o noclepl

v6rjeplu uarlepl6ft MarleprIM Marleplen MarleBrMr{

BpeMeg a BpeMEH r.rMlerl 6tr,t BpeM CH6lr r.rMleH 6 apeLt en e nMleB 6nru BpeMEE AMII 6x oBpeM ef, ax o6 mrienl

nvlen a nr'.tien

l. Kor6 ru xArr6? (tpysrf n no.qplirn).2. O xorvrpaccxisrmaer ou? (cnoprcu6rnr r rp6nepu). 3. Kor6 rrr 6narogaplfus? (roripuu1r.r, 4pysrf, uo.qplirx).. 4. Kor6 :rio6sr .q6rrl?(pogure*u, y.rare;ri, yvriremmuu). 5. C xelvrrbr rogopfn (.q6syurxr r ld.nr'u.rxr). 6. 9er6 arr xerdrs una?(5rcn6xnr{ 3Aora nepervrdne? p6ere). 7. IIro ssr ryuri,nr B uararrlre? (6r4f:ru, r66rn u rocr6u). 8. Koqi ru A6lro annoAfposana?(aprricrrr, 6nropu n pexirccdprr).
:t *!t

Observalie. riMs gi rp6rur, carela plural primesc accentul de substantivele Spredeosebire pe terminafie,snriua (steag,drapel) are la plural accentul pe -dn-, (*n-uEua, maa6t, stwudna.u,utaudaatwt,atauEtax).

iN'

t,

trV. Vaiorile principale ale cazurilor firi prepozifii (OaroeBntefiaalw nal*lt 6ez npeda6zoa)
nadi*) $ 30. 1. Cazul norninativ (Euenilmeaunttil Rispunde la intrebdrile rcro? (pentru fiin1e.)gi rro? (pentru lucruri). Cazul nominativ: a) denumegte obiectul care sdvirSeEte acliunea san desprecare se spuneceva," find subiectulpropoziliei: BBar paidmaan. 3,qrf,me 6ontut6e;
aa.

Exercilii
19. Formali genitivul plural de la urmfitoarele substantive. Grupagi-le dupd terminaliile genitivului plural. oSaxcn6une, na6p9,uoxc, lpepb, AoM, ltptcnn, ariruuR, 4epdnx*, Knfra, urx<i.na, ol6ao, 6u6nuoldrca, u-ndrqa.qr, noprrpm, pjura, nor[, crygdnr, cecrp6, npeg22

''#/i ,.4+1
(*t

kl
,,,
i..

b) indici ce reprezintdun obiect,indeplinind in propozilie funcfia Ae nUme predicativ: Ox ruxeu6p; Eyxapicm- croafqa Pyuimuu;
c) se folosegte ca adresare in absenfa cazului vocativ: Vumdil zpduxo, Brf,nrop! $ 31 2. Cezul genitiv (Podumeaauttfi nadew) in imbindri cu alte substantive determ.indtnlel,esulacestora. Are rol de atribut in propozi{ie, rdspunzlnd la intrebirile: qefi? qrs? qr6? qrn? (al, a, ai, ale cui?) ; xax6il! rarir? narrie? rcarfe? (ce Jel (de) ?/,' ro16? (pentru fiin{e), uer6? (pentru lucruri) - al, a, ai, ale cui ? 1. Ca g in limba romdnd, cazul genitiv: a) indicl persoana cireia ii aparline obiectul (genitivul posesiv): 3mo rapauArlu Brfrrropa (veit xapauddw?); Bo rctiunara cecrpli (uun xdunama?); 3mo ua;rrr:6 orqi (rtaE nanm6?); Mriprn no.{pfrr udeue (avu adpxu?);* b) indicil subiectul unei acliuni substantivizale,de ex.: {T6Hne ysentrr<i - citirea elevului, o6rrcx6nne yrfre;ra - explicalia' profesorului, Aceste construc[ii arati ci acliunea exprimatd de substantivul la cazul nominativ este sivirqitd de substantivul aflat la cazul genitiv. Construc{iile de mai sus sint sinonime cu propoziliile 'simple: yueailrc vumdem, yw)meaa o6tncuaem; c) aratd obiectul asupra ciruia se risfringe actiunea exprimatd de un subcitireacdrlii, pem6nue stantiv (ce provine de la un verb tranzitiv): rr6nue rurinrraAiqu - rezolvarea problemei. Aceste expresii sint sinonime cu cele de tipul: qumdmo rcwizy Si peutdmo sctldvy. Comparali: a6rn uzpdrcnt--uzpri aer6fi : subiectul ac[iunii uzyuilma rpauuiruny - usyuduue rpalor6ruru : obiectul acliunii 2. Spre'deosebirede litnba rom6nd, in limba rusi cazul genitiv in imbiniri cu alte substantive mai aratil a) tntregul din care s-a luat o parte, de ex.: .nucr 6yuirn (o foaie de hirtie), craxin no,qft (un pahar cu apd), nyc6n x.tr66a (o bucatd de piine); b) caracteristica obiectului, de ex.: yp6rc pi,ccr<ozo rlurc6, cxozo llwth; yai6aux fipawi,z-

ij
,l l

,rl
I

$ 32. Cazul genitiv in imbindri cu adjective se folosegte: a) pentru exprimarea obiectului comparafiei, de ex.: flymiil 4slrrnnee Oare Dundrea esle mei .lugl declt Oltal, Iotoua rfinre Adryurr *Tindrul este mai Inalt ca fata; b) este cerut de adjectivele n6.nnrrfi (plin), gocr6finrfr (demn), de ex.: Mdtodocma notuh HaAdxA u cnt. -Tinerelea este plini de speranfegi forfi, gmo noim gocr6finnfi cnhr;br-Acesta este un poet demn de glorie. o cantitate nede$ 33. cazul genitiv dupd numerale * sau cuvinte care desernneazd terminatd: a) dupi 4na (4ne), rpr, rerilrpe, precum gi dupi numeralele compuse cu acestea folosim genitivul singular, de ex.: ABr Kapo|IAanr6, rerfipe yqlet0lx6, deddqama g;nexr.firno cmo cdporcrpn py1lfi; b) dupi numeralele lrrrt, rtrecrb ... pin6 Ia .qsiAqarr qi dupi cele compuse cu acestea se folosegte genitivul plural, de ex.: trsrb nrx6aunros. mecrni,qqaru rerpdgei, cro ceMb py6.rr6fi; c) dupd cuvinte ce aratd o cantitate nedeterminatd.' ux6ro, mi,ro, crcd;rrxo, n6cxo.nrxo q.a., de ex.: un6ro .irrca6ft (multi oarneni), u6.no rmrr (puline cir{i), n6crco;nxo rerpdgefi (citeva caiete), un6ro urynra (mult zgomdt). $ 34. Cazul genitiv dupd verbe. 1- fn imbindri cu cuvintele xern, ad 6utto, ne 6j:demse forosegteintotdeauna genitivul, de ex.: v nenA ner rp6uenu - En n-am timp; .B stile nd 6wio cr,o66rIn sald nu erau locuri libere; Ceeddun ae 7jtdem aoxlifiAstdzi nu va fi ploaie (nu va ploua). 2. cazul genitiv se foloseqte dupra verbele tranzitirte, daci. acfiunea se rd.sfringe numai asupra unei pirli dintr-un intreg. Comparali: Cecmpduaauadaueqiro. Sora mi-a turnat cegi, *.8 -Eu e[muaa \afi u a*utlta eo de6n. am bdut ceahil gi am ie;it tn curte.

c) tnsugirile obiectului, de ex.: mrcanu xopilmero rciqecrsa -lesdtur|de bund calitate, buowa shrc6noro pricra - tindr de staturd inahL,

3' Dup[ verbe tranzitive laforma negativd folosim atit genitivul,cit qi acuzativul, Acuzativul se foloseqte in vorbirea curentd cind complementul direct al propoziconcret, ComparaJi: liei este exprimat printr-un substantiv .E ue rcynrtta[Berris.- fl ue rynilta qrerfi. (ultima varianti in vorbirea cureirtd)' dar numli: -E ne nin.si eonpdca. Forma <<flne n6nat roup6c> nu esterecomandabill. 4. cani genitiv estecerut de o seriede verbe care exprimi o dor.intd., o rugiminte, o cerere, a$teptarea: xomdmu - eaxomdmu - Onfi xoran urtrpa,- Ei vroiau pace; acetama-nocrcenimo** - )I(e;r6ro rne6dcq{crr,s-f1l rtorescfericire;
+ Mai aminunlit vezi capitolul ,,NUMERALUL.. * * Retineti expresiile uzualc in cazul genitiv care presupun verbul xe.narr: npuimnoeo bun6-! cqacmtieozo nymti!-drumbun! cnoniilrcE*6uu! -no&^ b;ii;A ! i;-wqeruiLtna!-poftd ' eceai xopduezo!-toate cele btme! t ' i :,

I neyine1t I tn cazurile ardtate(la punctul 2) genitivul din limba rusi esteredat in limba romdni de cazul acuzativ cu prepozifia de. Alte exemple: 6ym&ttxa nro;roni-o sticld de ilapte, yvrtmeao rfrirnrcn- profesor de fizici, dieywxa cpElnero p6cra- o fatd de siaturi mijlocie.
* Observali acordul intrebdrii (cu substantivul determinat) ln gen, numir gi caz: genurilc).j utu udpra? (pl. -loate xapanddw? (m.),,ron x6uaama? U.), ut? nattnl?,(n.),

24

25

npoafrmb-nonpactimb - Ilpomf c.rrrira!Virog, (dali-mi) cuvintut! ucddmu - oncuddmt - Onil xad.w pecmi - .Ei a$teptau primivara, precum qi de alte verbe ca: dofiuedmr'ca-do1ritmaca (a ob{ine): ycn6xor, xop6mnx pery.rrrr6ror; docmuzdmtdocmi'ao: cno6ft u6flH (a-qi atinge scopul); mpi6ooamu- nompi1oeami; (acere): .rycquurfinrr, ruruunfil nyzdmucn-ucnyedmuca (a sesperia); 6aimoca (a se teme): x6loqa, Tpy.lnocrefi E.a.

l. Karri.s gnyuxa uprxo4rina ro ruue?(cp6xsuft pocr). 2' Karde m6rle x6uecuo). 5. Kaxdft 66urona uefi?(xp6cmrft qner). 3. Kaxrix6to traro? (xopduree qerrosdrraur gzp6xrop? (6orunr6ft yu u mn6ut). 4. [taxfe f6.noxu rrr rynrllia? (6ornmdftpasrra6p). 7. Kax6non6 A6ryuma? (n6pant copr). 6. Kaxrie5to xocrrbrrru? (nocn64unx xoxcrpyn(eeo6rrrnon6xaarxpacor6). 8. Kaxdi 5"ropagnonpn6rrnrur? rur). $Jraduceyi in limba rusd. 1. La speetacol sint mulli elevi gi eieve.2. Cite muzeesint in oragulvostru? 5. Pufini elevi au C,lteteatre? 3. Nu am timp liber. 4. Astrimnu va fi spectacol. rezolvataceast6problemS.6. ln biblioteci sint multe ziare qi reviste.7' Sala este plind de spectatori.8. Ei i-au urat drum bun gi somn uqor. 9. Cit de mult am a9' teptat prim6vara! *

verbe se folosescqi cu cazul acuzativ,atunci tiild I Reline1i I Uneie dintre aceste se referd la w anumit obiect concret"Comparali: (m anumitact). mpd6oeat4oIcyrw6xr* Mililianul a cerutlegstimalia Munuquondp golryudnra- Mililianul a cerut un act (o legitimalie oa' mpd6oeaa Mututquoudp recare) sau: Oxnpbcumxuiry-El cere cartea(o anumitd carte). Ounp6cumtenrtru-El cere a carte (oarecare).

Exerci{ii
dspundeli la intrebdri, folosind cuvintele din paranteze.

3. Cazul

datr

(fldme/tbHbtil

naddlr)

Model. 9:efrSror raparA6m?(Btirrop). 3ro raparg6ru Blfuropa. (666yrura). 2. Veit 5ror yr66aur? (yufrem). 3' $rs fvra l. rleSror Aornr? xaprfNa? (tor6puru). 4. \us. sta pfuxa? (or6q). 5. r&6 5ro rrarrbrd?(ltrl,:rcuum). 6. tIrE :lro ur6rbe? (a6soma). 7. Ilr-fi rsr.tra ra cron6? (6par). 8. IIeft nopt$6m (,{an). i0.9ru t3i$nan .nexrir na crline? (Maprfu). 9. tlrr xapar4aruriy rraeai? ropnt6pe? (apyr). 25. Traduceti tn limba rusd. * ' 1. Explicafia profesorului a fost foarte interesanid.2. Profesorul de fizici problemelornu este grea.4. tn manualul explicdintotdeaunabine. 3. Rezolvarea de matematicdse afli (este)rezolvareaproblemei.5. D[-mi, te rog, un pahar cu ap6. 6. El a luat o feiie de piine. 7. La leclia de limba rusi el ascultdatent. 26. Transformali propoziliile in construclii sinonime,folosind cazul genitiv. Model. Vqeg.rtxorge.I6er - Orrdr y.reuur6. uat6er. 2. Cnoprcudrrr mp6rcr s sorefi6dJr. 3. Hacryr6er 1. V.rf:ren6qtr4a n6ro, 4. Brrcryn6ror aprricrrr. 5. V.rfrem oxp6urmaer. 6. V.{ensrf orresircr. 7. Xop uodr. 8. Tor6puuq pa6draer. 9. Mysur6nr nrp6er ra crprinre. 10. On ucuonrier Fdxa, genitivaleoblinute. 27. Formulagi zecepropoziqii cu cotxstrucliile 28. Rdspundelila intrebdri folosind imbindrilede cuvintedin parantezela forma corespunzdloare. Model.Kaxrte rj$nr.I ou6 rynkna?(66nufi rlBer).-OH6 rynf.ua rjrpan 66loro qB6ra. 26

$ 35. ln trnba rusd, ca gi tn timba romdnd, cazui dativ indici obiectul, ciruia ii es,te destinatd aclianea. Rispunde Ia intrebirile rcouf? (pentru fiinfe), xwf? Epam {pentru lucruri) - cui? In propozi;ie este complement indirect, de ex.: daEm qeemt* cecrp6. - Fratele dd fiori surorii (sale/ - KoW daZm? - Cdtu mhuem nucuud orqf. - Fiul suie o scrisoare tttblui (sdzt) - rconajnilwem? 1. Cazul dativ este cerut de acele verbe care presupun o acliune ficuti. in fo(a da), losul cuiva sau adresati cuiva. Astfelde verbe si*t: daedrnu-damv (a cumplra), npuuocitntudqimt - nodapimo (a dlrui), norcyndmt- rcy'nfimu (a trimite), noxdsueamb- noxasdmu npwecmfi (a aduce), nocutnimu-nocnima povestj), (a ardta), eoecpfima- crcasdma (a vorbi), paccxtisuteama --:-pacct@sdmLi(a omeeatimu - omedmumu (a rlspunde), nucdmu-nanucdmu (a scrie), seoHrinta nozeouitmu (na me,tefiLuy) (a suna, a chema la telefon, a telefona), nouozdmt -nondaa (a ajuta), anrcdrtpoaamo'(a aplauda), coadmoeamt - 776s661!rr,r.64n76 (a sfdtui). Ultimele doud verbe cer in liurba rom6n[ ca.zul ac;'lzativ (spre deosebire de limba rusi). $ 36. 2. Spre deosebire de limba romdnd, in limba rusi cazul dativ este cerut de citeva verbe, a ciror acliune este efectuatl in dauna obiectului, de ex'. uewdmr" -nsi,1siltdm6 -On rrerni{er olqf -El tl deranjeaz& pe t'dta; 'ttcntumu-oft1a* acmilma-Oui otorucrfnn nparf - Ei s-au rdzbunat pe dugman; ontxdsweamt mu orlr:as6;r. Apiry s nduou4u?De ce ai rctuztt sd(-tri) -6nxs63i7vn6-IIoueujt ,slli prietenul? Urmdtoarele vetbe care exprimd. anumite senlimente ceL, de asemenea, cazul se bucura (de prirndvard), J'dudattv: ptidoaaftTbcst*ofpddoeamtca (recu6)-a ertimucn - yduertmucn (roupricy) * a se mira {de intrebare), saefidosatnL' - txosaertAoeamu(roor{pnwrura)a. invidia {pe tovar6qi) - couyrun$osatw * ttocauitocmaoeona {gpfdy} * a comltdtinzi (pe prieten}. z/

de limba romdni, in limba rusd,cind vrem $ 37.Exprimareavirstei.Spredeosebire si exprimim virsta, Subiectu[ logic trebuie pus in cazul dativ, de ex.: Bpriry ani; Cewp6, cxdpo ucndanamwdd4amu rcm-Frrt$le (meu) are cincisprezece de ani, wutca deddtqamb tem-Sora (mea) va implini in curind doudzeci in cazul Mfipy - uup! expresiicu substantive I RtWl I citeva .Pace ,dativ: Iumii ! Cnfisarepirnr- Slavd eroilor / Ilpln6t uiue, oruf * Salutdri r4amei, eroilor, tatei... Fl{usrnun rep6ru - Monumentul

32, Traduceli tn limba rusd. a) I' Noi(ii)iubinqi-(i)respectdmpepirinli qiprofeso'i.2. EaciteEteurinou roman. 3. Fratele deseneazi un muzeu qi o expozilie. zfr Acest penar costd zece lei. 5. In fiecarezi el face gimnasticd. b) I' Elevul invafi. cuvintelegi expresiilerusegti.2. Dd-mi, te rog, manual'l tdu de limba francezi. 3. fi-am adus o carte foarte interesantd. 4. Tu 5tii cit il iubesc pe fratele meu. 5. Toatd viata i-a plicut sd munceascd.

4. Cazul acuzativ

(Buruintenauafi

nadduc)

5. Cazul instrumental (TaopilmenbHbni nadeuc)

$ 39. 1. Aratd instruatentul acliunii, rdspunzind la intrebarea veu? (cr.r ce ?), de ex.: trtucoadmuralnxgaur6lra desenacucreionul ; pdsamt uox6v-a tiia cu cutitul 1 eamtupdmt rpfuroft - a tterge cu cirpa. 2. Expriml moilal acSiunii, rdspunzind la intrebarea xan? (cum?), de ex.: eoeoprtmarp6urcnu r6.uocox-a vorbi cu voce tare 1 paseuadmaca 6dlcrprrmu r6rwraux - a se dezvoltain ritm rapid; mai poate indica obiectul cu care se . -

$ 33. l. Indic[ obiectul asupraclruia se rdsfringe acliunea,rdspunzindla intrebdrile no5g?(pe cine?) , yo? (ce ?) . tn aeeltcaz, se folosegtenumai dupi. verbe tranzitive, de ex.: fieourca pucfer uBer64 (uro pucjem dieourca?) ; V,aeulurri yueuurctiT). yearc&om y.rrire;rrnx{y (xor6 yeatrcdrcm direct. In propozilie joaci ro1 de complement 2. In combinaliecu orice verb indicd o anumitd perioaddde timp, avind in de timp. Rispunde la intrebirile circumstanlial propozilie funcfia de complement (cit (cit de mult timp?), $qry rf-c19? KqX-A-61lI'ol timp?), ,9fj{},f9"-unnMLewt:! (c\t de des?), de ex.: Ousauuadtcsuj'ttrxoilrfx,qrrfi aens (rcaxudcmo?)- El (rcax ddno?) se ocupa de muzicd in fiecare zi ; I{orpg )ftx3nl oru ntpyddttrca O via{i intreagi el a muncit; W o, uumdt poadu (cxd'taxo epduenu?) Timp de o orl el a citit un roman. 3, DupI vetbelecr6urr - a costagi n6curr * a cintdri folosim, de asemenea, cmdam?)-Caietele cazul astzativ, de ex.: Temptidu crdnr py6lr (CrcLaarco (Crci,toxo edcum?) Brtnza cintilreqteun kg. eostd o rubli ; Cuipn6cnt r<n.rrorpiurvr

-ry i

i.

"*., ";;;;';;i ca o pasire. , 3. Irdic6'1 ai ac{iunii,cind verburstd Ia diatezapasiv6.Rispunde ;ubieg,tul-logi9 la intrebarea rceu?(dc cdire cine?), de ex.: vnpatrcaduue aanrtcano yrenrrrilr -Exerciliul este scris ik citre elev. 4. Arati' mijlocul de locomolie, rdspunzindla intrebareaxar? (cu ce? cum?). de ex.: dxamunfieclou (rpaun{eiu,anr66yconr), temdmv cauoarou. Observayie.
Pentru a exprimamijlocul de locomolie putem folosi atit cazul instrumental, cit gi cazul prepozilional, de ex.: dxamt n6es.qou - dxamu na n6elgeo ttemdma caruo,rdrorvrtemdmuracauo,n6re,dar numai: dxamu wa re.noczn6ge (ua .16rraAr * cu]calul) ; na rqrrdre (cu crrufa); wwmb ns tLgrce(a mergecu barca).* $ 40. 5. substantivele caredenumesc profesiunisaa.funclii stauin cazulinstrumental dupd verbele: eu1apdmt-a&6pamo (a alege), uaeHaudmu-tusudaumu (a numi), pafidmamu,cttyttcilma, de ex.: Ee6 (xeu?)_ L-au 4updlcroporu '.a,su$quJm numit director; On pafrmat nnxen6pou (xeu?) *El lucra ca inginer.
R p l i n p ti l T) r r n i rra 'h o ie copulative 6r,rrr* & rt), cranonrfrrrcs _ crarb - - - t- "- t' (a deveni) se foloseqtccazul instr'mentar: on 6rr.rr cry.qr6nron,l ona cri,,a yvfre.urnuqefi. I |

alt.obiect, a"

op{tt rcmfi m nrr{qefi (.".

;l; ;f ?i ;i;it"H;iiri

EXercttru
din paranteze. 30. Rdspundelila tntrebdrifotosind cuvintele (yvrlrelr). 2. Koria! nrr nuc6"nr,r uucrvd? (cectp6). 1. Kor'a1i rbr Aarryv66uui<ra? n 666yrura).4. Kov! 666yura paccx6arr3. Konrf Brr nouor6ete r pa6dre?(rrnfu.ra naer cr6srcu(rrqixn - nepoti).)5. Kov;i coadtyer lrilra xoporudy'rrirrcx?(.q6:ri,I). 31. Puneli cuvinteledin parantezela forma corespunzd.toare. a ndvou.r.r. 3. Mu L Mdnensxascqcrp6ueru6er(6par). 2. Os orrag6.l (anVrp p6gonarrcr (ycndxfrfcnorix ron6pr.ruefi. 4. floueuf u"t yA""ttt.i.t.cr (uoup6crr)J,", 5. Hexoporu6 garrigosarr (xolndru). 6. (Epart nrrr ner. 7. (Mapff) urecrud4qarr u orfi$. 9. Ha un6rqagu crorir ndv.sruur Jrer. 8. fifi.gn nocnhr npuat (u6rrtaa (rep6ifsu6r,ayxa. 28

ta

I
I

I
l

* In toate situafiite aritate pini aeum cazul insttunetfial se redi in lomaneste prin cazul acuzativ cu prepozilii. z2

.1: I
+!i*.::,

;l

6. Alte verbe care cer cazul instrumental: (a se dovedi a fi), nefimuca (a fi, a constitui), rasdmuca (a pdrea), orcasdmuca ex;te creatorul istoriei; Ona de ex.: Hapddnxnfierctrnopurim ucmdpuu-Poporul pare o copili; Oru orcasincs xopriuruu rorfpnueurcfxercs pedxnou-Ea .E'l s-a rlovedit a fi un bun tovariq; pyroeodfitna - a conduce (pa6dmoil, cmpo{tmenacmeou) ynpaethmu-a conduce, a dirija (nawfiaoit, opxicmpou, eocyddpcmeou) * rcoududoaamo a comanda ( 6amanduou, noaxdn) pacnaaaedmt - a dispune de (epdueueu, eosudrcuocm-rnu) o1mddmt - a poseda (artdnuauu, 6nwmon) e t a d imo I -^., (a3btKoJ't,mexHuKou) Staptnl oataDima f a wtmepecoedmucfl- a se interesa de (aj,sou<ofi, ttumepamitpoil) yetercdmvca-a fi pasionat de (ucrjtccmeon, ui'suucotr) admira (nettsderceu, npupddoil) nrodoadmaca -a se mindri at (ycndxan, pesyatmdmauu) zopdilmoca-a se ocupa de (cndpmou., nameud.muxoil) savnadmuca-a ndrosoaamucn - a se folosi de (6nttmau, annnpami'poii) arc4pmeoeamt- a jertfi, a sacrifica (mizuuro, noxdea) g 41.7. Cazul instrumental este cerut gi de adjectivele doedn'uttil (mullumit), 6oedmoit (bogat), uea? (de ce? in ce?), de ex.: Yudrne'rc gondleu udffurau pesyJrrriraw - Profesorul esle mulfumit ile rezultatele noastre. fiotr{rna llpdxoew Prahovei este bogxtil in petrol' 6orira xdilrnw*Valea

ales director. 4. El vrea sd devini profesor. 5. Fratele meu a fost student, iar acum lucreazd ca medic la lard. 6. El s-a dovedit a fi un bun specialist. 36. Formulayi propozilii cu urmdtoarelelmbindri de cuvintet rrc6os6rucs nefis6xerr, ynnex6rrcr v}isrtxofi, nnrepecoe6rrcr cu<5prorvr, rnaA6rr mopyroao4fm r[66pr.rrod,ynpaanirr oprecrpona, o6aaA6rr 6nbltoir,t, crp6rnrur.r xlrn<dv, ganma6rucr uareudrrmoft, udrugosarrcq ycu6xorur.
+

l.*

V. Valorile principaleale cazurilar cu $epozifii (Ocuoenthe c npedrdzarwu) nade?tcert 3HaqdHu.n

$ 42. 1, Cazul genitlv cu prepozi{ii (Podilmemuutil nadduc c nped'ttizauu) A. Indicarea locului. (O1osmuduue adcma-rge? (unde ?)

Exerci[ii
la cazul corespundin paranteze la tnffebdri,folosind cuvintele 33, Rdspundeli zdtor. Model, Hev nSuryt sdMnro rpecrnine-noonepiloprl? (tp6nrop)-Kpecrr-inerpinropov. roouep5toprr nfuuyr sdrra.nro (pjulta rler'r (aoai u r'rduo), 2.Herrt sBruliurere r xndcce? rrldevrpfnu? ror 1. r rapar46ur). 3. Ilervrminryr y'uerrmf na Aocx6?(rtlen).4. qeu rrr pdxeurr x;re6? (pacu{co? (nfurra n uox). 6' 9eu vrr npra'rcrrnaevca? (rox). 5. Ilevr lrrr eArfu'l fnn alr66yc). uecxa).7. tleu ou 6Aeru uxdly? (rparurnrifi la forma corespunzhtoare. 34. PuneSicuvinteledin pa,ranteze r6noc). 2. Hitu:a npou(rrulennocrr pasnr'rn6ercl 1. On roaopft (rp6rimr,rfi (6drcrprre t6vgru). 3. Iloven4i rn cvdrpurur Ea rrac (rarfe rnas6)?4. Ou ncer46 x6xrr (6ficrprre mard). 5. On nel (upexpicnrrt 5ac).6. E rnas6 cneprdror:(v6rinerfr (rnfqa). nut).7. Bp6rurr tn limba rusd. 35. Tradu.ce1i l. Am aies ca seffetar pe cel mai bun dintre tovardgii nogtri. 2. Acurn el lucreazi ca strungar intr-o uzind nou6. 3. Pe tovarS;ul Popescu l-au

y - lingd (in imediata apropiere) 6teono- Iingd n6tne ltngd

Vqettix cmofim y Eoexfi.-Elevul

std la (lingd) tabli.

6mr (n6;rusli) lingd no*pyr * in jurul nnyrpr6.- in interiorul aue- in afara

Acmau1oxa asm66)tca6ro.no rvlyr6n'- Stalia autobuzului este lingi muzeu. parc se construB6rre n6pna cmpdam r<utrcmedmp. -Ling[ ieEte un cinematograf. 6nus gep6nnr naxddumcnmenniqa. -Ltng6 satse afldo serd. Borcpjn A6us nocadiltu depdeun. -Xn jurul casei s'au sddit porni. Bnyrpr6 nlapwadsepo.- In interiorul parcului este un lac'

prin .faya. cpe4*(nocpexii) - tn mi.

3aedd nocmpdu,tlr BHerdpola. -- Au consffuit uzina in afara oraqului. dcutte om.tiau, - De-a nl.o'llt* de-a fBgo.rrr no6ep6ntsapacnotdcrcenunp ercp lungul lungul litoralului sinl hoteluri minunate. rerirpa. - Ei treceau prin fafa teatrului. vlfiua-pe lingd anu npowtrt rurirvro

Ilocpegri tiga nocmpduruudauil pecmopdu. - ?n miiiocul 916dinii s-a construit un restaurant nou. np6ur (uanp6- IIEirne uaragrhra crorir uaru AoilI - Vizavi de magazin este rlrr) - vizavi casa noastrd.

,.sj
JIJ

J1

,.1

H
S 43. B. Indicarea direcliei migcdrii (O6ozuavdnue nanpaeainun dificmeua- orriaa? (de unde?)
ut-din, or-din, c-d e c (o)as-zi ygtt6[npuwEa nr rur6lrr. - Elevul a venit de la qcoali. J.,aeu{trc a adus fiori din pIdure. Ottd npuuecad qeem& ntn6cs.-Ea pleacd din gari' de la Ildeed orxdDum or roxsdna,-Trenul intors de la gari. Mat eepnytuca c norciaa. -Ne-am la de pe Bosuutl xnizy c niprH! - Ia cartea ile pe banci! De dupi dtla,p a apdrut de dupd llr-ra ur:flQa nosainact tidab.un $oarece. de sub Rdwxa a&waa ngqto4 cmotd. - Pisica a ie;it de sub masl. cle la

-..1

t t.

6o*dd,mu(ca), oceoflodimo (ca) omcrp6tno (cn) om-a (se) ascunde de...

(se) elibera de ..., cxpwedmo(ca),

) i
it t

2. Cu prepozigia go; a) indici local limitd, al acfiunii (do xaxdzo uecma? - pini in ce loc?) .t"6"1 uvt udEa uac-Plnl la stadion mergem o ord.

.{o

se petrece actiunea,rdscorelatiaprepoziliilor careindici locul rumrde Observali punzind la intrebarear.ae?, cu cele ce aratd direclia de unile pornegteactiunea$i care rispund Ia intrebarea oncy,ua?
Comparali: r,ne? j,aumcn s wrciae. Y,teHrirc Ifdegd cmoilm ur eorcsdfle. Mu cu1mpuu iaamq Hs cmadudue. V,aeaiu( omce'ldem y docxi. Ruued rcctcilm ta ndpme. Motwt uaxddumcn ta wxd$ou. Kdurca cudilm nan cmon6u. orry4a? VqenilrcnpuuEa nc uxdau. Ifdegd omxddunt or eoxstiJ.a. Mu nowu co cmadudna doar5fi. Or docxi ou udtm na udcmo. Bogauil rcuilzyc ndpmut! Muuo noaeitnaca nc-s[ utxdfia. Kdwrca eiutta sz-no/., cmoad.

Observali corelafia dintre prefixul verbal gi prepozilie: Aoilmfi ilo uaeaahta - a ajwge pind la magazin, Aofleucdmt no l6ua - a lugi pind acasd, govumona naizy go rontld-a citi cartea pind Ia sfirSit; b) indic6 timpul qi anume: - momentul final al actiunii, de ex.: Mat omdutxdnu e aecj, Ao B6qepa (do rarcdzo epdaeauT-ptnd ctnd?1 -Ne-an odihnit in pddure plni seara; momentul ac{iunii, de ex.: - Mut ecmpdmutuca go cuerrrirr* (xoedd?)Ne-wtt tnttlnit inainte rle rylectrcol. Comparali constructiile temporale antonimice cu prepozigiile go qi nocne: Mw j,uuuca Ao o66Aa. - Bot yurtmeco nricle o56la. Mu ecmpdmutucb ilo cnexrdnna. - Mot ecmpdmutuct ntc'ne cuercrirc;rs. 3. Cu prepozilia c are: a) sens temporal indicind: - momentul inilial al acliunii (c xarcizo epiaeuu? - de cind ?) : Eryt c ilil,rcrsa on tui'tan nucdmu cmuxrt. - Incd din copilirie (el) a inceput sd scrie versuri; - perioada de timp in care se situeazd acliunea (cu prepozilia Io): c y4r6 go r&epa - ile diminea{i plni seara ; b) sens cauzal: sanadrcanft c r6pa - a plinge de necazn eoeapfirna eo g;r6crn*a vorbi din riltateo y6eauintu co erpfxy - a fugi de fric[n saxpuudma c ncnyry- a striga de frici. 4. Cu prepozipia uz aratd: a) o parte dintr-un intreg, de ex.: odud nr xaprfiu -unul rlin tablomi, andeue rs pa.66tux - (cei mai) mulli dintre muncitori; b) materialul din care este fd,cut obiectul: rcoarinnvtnr upiruopa ---icoloane din marmurS, nadmae Il3 ulefiRa- rochie (din) de mitase ; c) cauza acfi,unii: us ap6e{t -din ilrrgoste, uz yeancdnat -din respect. 5. Cu prepozilia yi a) indicd persoana .cdteia ii aparfine un obiect (sau de la care se ia un obiect): V uo4pyru ecmt rudeoen"tdmte (y roro?) - Prietena (mea) are o roehie noud,

$ 44. C. Altevalorialecazuluigenitivcuprepoziliile (flpyeile snaqdnuapodfime,ro' woeo nadeucd c npedileauu): or (de la, de), ao (pini la, inainte de)onoc.ne(dupd)' c (de, din), us (din, de), y (de la, pe, lingi). L CU prepazilia ari a) indici obiectul de la care pornette acliunea: Ctta no.rtyutitt denozu or de unde ?, om rcozd?).- de la cine ?, - Fiul aprimit bani dela-ta'ta-; argi(omxidab) indicd distanya (impreun6 cu prepozifia Ao), de ex.: Or Eyxap6cra go Koncrfirqu ant dxatu ua uawfiue (omrcyda? satJ om KQKo?o uecma? .,, do xaxdzo uecma?), - De lr Bucureqti la Constanfa noi am tners cu rnasina' c) exprimi cauza acliunii, de ex.: Mriro.aux n,cd,aem or 66.nn (ont ueed?, noueay?). - Bdiatul plinge de ilwere. Prepozifia or se mai folosegte: - dupd adverbe de loc ca daren5 (departe), nedaaerc6 (aproape), cnpdea (in dreapta), cfuaa (in stinga), de ex.: Aaler6 or r6poAa - ileparte de orag, c;r6ra or Marasrina- tn sttnga magazinului ; dup[ anumite verbe ca: saryut4dma(cn) sar4umtimu(ca) om ..' - a (se) omrcasdmt(cn) om de..., omrcdsutearno(cn), apdra de..,, zaeicemu om-adepinde -: arefuza, a nu fi de acord cu... omnuqdmo (ca) om-a (se) deosebi de..', oceo-

cu prepozilia y (ardtind obiectul de la I Relineqij verbelecare se construiesc

-.

care se ra ceva): 6pama -- esamu (y roe6?) - a lua (de Ia cine?) not<yndma-rcynilmt (y xoz67) -a cumpdra (de la cine?) npocilmu-nonpocimt (y xoe6?)- a cere (de la cine?) .i Grarnatica lirnbii ruse& uz gcolar c. 1581 33

32

,t

i i

cnpdwusamb-cnpocitmb(y xoe6?) omauudma-omnkmt (y rozd?)*a

a lntreba (pe cine?) lua (de la cine?),a sustrage,

38. Puneyi tn lacul punctelor prepoziyiile potrivite ca sens. l. ... pa6drrr oa6 rr,r aoru6fi, 2. Haru porrr crorir ... re6rpa. 3. Mrr c.udrurann vjrrrry ... fnurpr. 4. Ou6 6rrn6 ... nogpfrn adua. 5. ... Apira n6snft rocrr6lr. 5. Onfi erqne sdnurr.r .., lrye6x. 7, Os crofr ... Aocrri u nrimer yrpaxsduue. 8. E un6rre... ur6pcrn. 9. ... Fyxap6cra .., K.njrxa-Handxr,r ganexd. 10. -.- 46rcrua os n6qar uuc6rr crnxrt. ll. ou pa66ran... ndrAneftndqu. 12.onri xrfuru s AepdBEe.,. rvr6csqa. 13. Tsod un6tre ... ru6rxa? 14, ... rlun nogsrifiocr
COJIHtrE.

$ 45. D. Cazulgenitiv cu prepoziliile6et (fdrd) Ei atm (pentru). t. Cazul genitiv cu prepoziiia 6er exprimi: (6esxoz6?6esueed?) de ex.: OunowEaercuu66ecApyraa) lipsaobiectului EI a plecat la cinema firi prietenulsdu; On eitwen e edpod6et s6mrna - .E/ a ie;it tn ora.;{ari umbrel6; ou n{twem 6ec om*6ox- De obicei el b) rnodul acfiunii (xarc?):O6rr,ano scrie filtl gregeli. Comparali construcliile antonimice:
Ou nowE,t a xund 6et gp'!rt, Ou niluem 6er ourft6orc. Ou nouia e xwi c ApyroM. On nilwem c ouf6naw.

2. Cazul genitiv cu preitozilia gnn aratd destinafia obiectului: On rcynil.t noddpoK Errs ruirepu (dm rcoed?)- El a cump1rat un dar pentrt mama ; 3mo edsa Errs ur,erils (d,tn uezd?) - Aceasta este o vazd pentrt flori. o seamd de construc\ii cu prepozilia pg.n: undem saauduue Arrf, trac I Retineti I are importanld pentru noil ocudea gm 6ec6grr - o bazd de iliscufie 1 ycadeua g;rn pa66rur - condisii de muncl ; Bonpde mpydaufr g;ra yuernr<6- Intrebarea este grea pentru elev; 3mo saddnue odnedmenuo Atrr yrernmd - Aceastd. temd este obligatorie pentru elev 1 \mo o6ancuduueueo1xodilrvroEJrsyuewx6- Aceastd explicatrie este necesard pentru elev. $ 46. E.Tot cu cazul genitiv se folosesc alte doui prepozilii: Prepozilia rp6ue (fdr6, in afard de) indicd exceptareaobiectului: Bce a xtdcce, sint ln clasd ln afari de un elev. np6rue o4nor6 ; reuuri-Toli F. Prepozilia sMdcto se redd in limba romin6 prin locufiunea prepozilionald in locul: Bry,ficro ntficsl. aot cttj'waau xouqdpm- In loc(ul) de piesi (piesei) cn ascultat ull coneert.

39. Traducepiin limba rusd. A. l. Am o camerdfrumoasd.2. La mine in camerdeste mereu ordine gi curilenie. 3. invil dupi amiazd.4. lmi pregdtesclec{iilepinE la prinz. 5. Lingd casanoastrd. esteun parc. 6. Iati fratelemeu vine din parc. 7. sora (mea)vine de Ia gcoali. B. f . in jurul parcului s-au sddit pomi. 2. De-a lungul aleii sint flori frumoase.3. Trenul a trcutpe lingi pidure. 4. ln rnijloculpddurii e casapidurarului. 5. vizavi de gari se gS.seEte un mare magazinuniversal.6. La intrarea in muzeu agteaptd un grup de pionieri. 4$. R.dspundelila tntrebdri. Fili atenli la alegereaprepoziliilor. l. Mofi 6par pa6draersa gasd,qe. Orry.ua ox npuurdn? 2. Moitcecrp|ryn*er s ca,qi. Orrlina oai upuml6? 3. Or6q r.rMarb 6dmllsa sorgfJe. &*y,qu onf npr.lrunrl? 4. Hau xnaccno6xa:rua srcqipcno. Orx}iga neprlircg saur Kracc? 5. K6rura 6rrni gag6penov. Orryga nogsriracr r6urna? 6. Co66ra cug*r no4 crondu. OrFj.qa 6exrir co66xa? 7. 666yurnaxfisr g gepdnne. Orxj.qa npu6xata 666yurra? 41. Traducepi tn limba romind. 1. V rcex, rp6rue oguord y'reurm6, ecru yv66uuru.2. [6vra, xp6ue v6repr.r, 6ru or6q. 3. .f, uo.rry.ulna nricrua or Bcex rraofx .qpys6ft, xpdve Blirropa. 4.Kor45 srcxypc6rru rdnunr r: r6ca, ro eu6crogepdnuriyaf4e.nun6ne. 5, Brra6cro rerp6gu, ou upmec rrane yv66rrr. 6. Brrl6cro Mapfu B Tearp upr.rur_nd ed cecrp6.. 42. Traduceli tn limba rusd urnthtoarele construclii.Formulali cu ele scurtepropozilii. condilii de lucruo necesar pentrunoi to[i, a lua.de la prieteni, a cerede la.pirinli.

,axercttru
I'r

37. Traduceli in limba romdnd, acordind atenlie sensulut prepozipiilor. A. l. t 6rrn y roa6pnrqa ,qup6ruopa. V ror6pnrqa Aupdxtopa 6o.rrudfi Ka6nsdr. Er6 nrtcrrrteffrrrfi crol crorir y oxtr6. 2. 46ru ry4d4ar rl: rur6.nsr. 3rr,r querdr ua 6yrrrira. 3. On no.nyvfi"irnlrcsvr6 c Kasxisa. Or ce,r6 go .ndca 4a.nerd. Marr pa6draer Ao o66Aa, a .fl xox(i r rur6riy ndcae o66Aa. B. 1. OE 6epr rnfry co c:ror6. Oreq vAer c $66puxu govr6fi. ,C ytp6 go n6uepa 61116 xopdmas nor6Aa. 2. 6rono Adrr.raqaerdr r .&epdBLt. Osf xrinu s4ecr dxo.no r6aa. 3. I4s-s6 gdNaanonas6nc{ aBtolro6fina. I4g-zh Eoxtfl u cug6n .q6rra. 4. Os6 stxnb rn/rry ns-nd,u xypnrlna. 34

2. Cazul rlativ cu prepozi$ii (fiamennuil,

naderc c npedtdeauu)

* t { t,:: $
'!

$ 47. Prepoziliilecazului dativ si't: x (cdtre, spre. pe la), no (pe),6wroxap6t (mulytuttitd, datorttd), corricrio (conform), nonpenf (in ciwla, cantrar), uancrptiuy (in tntimpinu.eaJ. Primele cioul sint cele rnai uzuale.

35

ril

Cazul dativ cu prepozipiirispunde la intrebirile: Ky,q6?rc momf?rc rervrf? (spre (la) cine, ce?), r4e? (unde?), Kor.q6? (cind?), rcarc6fi? (ce fel?), rcarc? (cum?). A. Italorile cazului dativ cu prepozilia *. l. Apropierea de un obiect,de o fiingd, de ex.: Oa wfu n yrmepurflry(rcydd? x veuj,?)-El mergea cifre magazinuluniversat;Mot nodxhlarur gpdrropy (r xony?) - Ne apropiemrle director.''l 2. Direclia (punctul final al miqcirii), cind este vorba de persoane.Jfdmou a yescrcdw x 666ymne (xydd? x xoui,?) - Yara ei plec la bunica. Observalie. Verbelede migcare cu prefixeleno4 qi npn cer cazul dativ cu prepozilia n, de ex.: nod1ezdrnan r[rfiunmy(x ueuj,?)-a se apropia tn fugd {e finiq nod6ecrcdmt rc rp6uepy (tt rcoaj,?)- a se apropia tn fugd de antrenor (rcyda? x xouy?) .lIa piring __-.-_-.-r_..lrc po4rfrre.uru | npuentcanblrc - a rostli; o-o-p.i!t"" (d6ar cu ou-. a. fiinge) npvrv i 3. Timpul (apropiereain timp), de ex.: K o66gyutt 6ydeu ddaa (rcorna?) Citre prinz noi vom fi acasd.
Relineli I I a) Citeva verbe qi substantive formate de ia acestea, care cer cazul dativ cn prepozilia n: npudtucrcdmuca-npudtilswnaca (a se apropia) npu1auctcduuerc r6po4y; eomdeumaca-nodeomdeumucn (a se pregiti) nodzomdexa r exsineryl o6par4d:moca-o6pami'rnoct (a se adresa) o1parydnue rc cry46urarvr; omrnaimuca (a se comporta, omnoutduue r afi4mr; a avea o atitudine) cmpean)muca (a tinde, a ndnil) crnpeuaduue rc cvdcrrro; npusotadmu-npusedmu (a chema, a indemna) npusirc r 6opr66; npueurc dmt- npue6trcu y mu (a se obiqnui) npue&uxa rc pa66re.

rocrpec6mru o6rituuo aw xddu.tt e xund (xorv6?)- Duminics de obicei mergetl? la einema. 3. Specialitatea,domeniul sau indeletniciri, de ex.: oa cnevuauicmro snepr6rroce (rax6fi cnequamicr?)- El este specialistln domeniulenergeticii;cezddna * pa6dmy uo pfccnouy s3nri (raxjro?) - Astdzi am scris luqarea la timba aanucdn msi. 4. Modul aciiunii, de ex.: Mu eoeoptiuuo re.ne$6ry (xax?) - Noi vorbim la telefon; .fl notyvila ddnteu no u6rre (rax?)- Eu am primit bani prin poqtE" I Relineli I citeva construclii in carecazuldativ cu prepoziliano indici inrudirea, apropierea sau cauza acgiunii: ou une dAdano udrepn - lmi este tnchi dtpd, mtmi,. 2mo uaw cocd no xraprripe -Este vecinul nostru ite atrnrtamenl or omc!'mcmeyem no 6oJr6cm- El lipsepte din cauza holii. ona owil6aaco trr> sesmufrerbuoctv, - Ea a grefit rlin neatenfie.

Exerci{ii
43. Rdspundelila tntrebdri, folosind cuvinteledin parantezela cazul dativ an prepozilia x. Model. Kyva adrsBar re6i yurirear? (,qocxA) - Vqri.renr nfisnar vesi r aocx6. l. Kya4 ru r-rgEus? (uenrp;. 2.Kynd au 64ere? (r,aysift). 3.KyOe nAer aBr66yc? (rfrcranra). 4. KynL neg6r rponfnxa? (repru6na)ropt'r.5. Kyg6 6er1ir cuoprcurn (Sfnuu)? 6. Kya6 uarIsr ;rdaxa?(6dper). 7. Kora6 nu 6jgere y. uenf? (o66t). 8. Kora6 rn nofi.qrerynirb? (r6vep). M. Schimbali constucliile subliniate cu antonimele lor. Model: Mu omowmi om ddaa. Mu uoAounf K .4dMy. l- Mu ordrurz or rnxdJsr. 2. Cry.q6nr omow6.a om wunepcumima. 3. M6ro;,a omowri om uaeasdua.4. Ildega omxhdum om eoxstirra.5. 5 omxocrcj, om ndpxa. 6' osfi ornxddamom nadt4adu.7. Typricrn omodxanuom cmonluut. g. Asrd6vc omtdxa,rom uyzda.9, Mu omodxatuom cmdu4wt, Transformali propoziliile dupd madel. Faceyila. nevoiesi ahe transformdri in \ prapozilii, Model- Btep| s 6r'l'i y 666yruru g6ua - Bvep6a xoAdra r 666yurxegorradfil. Ou 6un y rpyra. 2. Vqexft< 6nn y qupxropa B ra6aure. 3. Os6 6ur6 y yvfrernxurpr t6ua. 4. Jldrou vrr 6r1nn y 666yrucu B Aep6BEe. 5. Cefis6c s naxorqicr y uoaplirn. 6. Mrinessxrfi rrarfur.rm 6rur y orq6. z. onr pa6d,ranuy s6mero rnxendpa,
t/

b) Cltevasubstantive (ce exprimi un sentiment sau o atitudine),care cer cazul dativ cu prepozilia x:, ,ua6deu x pdduue(dragostea rc fa16 de patrie), HdHaeucmt epae! (tndfaqd de da;man),npespdnuex ten*eun (disprelfal,dde leneqi),uamepic rc aumepamj,pe (interesfaydde literaturi), yeacrcdnue rc cmapuxdu (respect fa1d de betrini). doeipuex tftdnu (incrcderefn oameni). c) Adjecti;e care cer cazul dativ cu prepozilii: eomheuil x o6ddy(gatapentru prinz, pentru masd), cnoc66uatiltc afzorce (inzestratpentru muzic6),mpd1oeameauauil, x yaeuurcdu (exigent ca elevii), cmpdeuilrc ddrnnu (sever ca copii), dd6putit rc nbdnu (bun ca oamenii), euuudtnettuuril rcpodilmemu (atent cz plrinlii). g 48. B. Yalorile cazului dativ cu prepoziyiano. I. Migcareape o anumitd suprafaf[, deex.:.fl tp6ap eynnmb uo 6y;rrnr[py. (ede?)- Imi place sd md ptimb pe bulevaril; fidmu 6deatom tro udpny (rae?)- Copiii aleargd prin parc. 2. Intervalul de timp in carese repetdo ac{iune,de ex.: IIo rerep{m 6ti6ywxa ecezdd,aumdem zasdmot (ror4a?) - serile bunicaciteste intotdeauna ziarele; tro 36

46. Traduceli propoziliile de mai ios. Determinali sensul prcpoziliei no, punind tntrebdri la substahtivele cu aceastd prepozilie' l. Aetu 66rarot uo n6pxy. 2. f1o'fumfuro rurunft napoxdgu' 3. Mrr n{i6r,ru rynfrr uo 66pery perf. 4. On6 mb6nr xo,qftr uo Iraarasfxavr. 5' flo reuep6u 6ii6yurna crvr6rpn-rrenea*rop. 6. fto cy666talt olrf ryniror r n6pxe' 7' On cuepa66ra uo pliccKoMy rlnalricr no cep,[6.rnrrvr 6o.n6srqN4.8. V nac 611116.nricrrr,rerurar He x6qer pa6<ltarr relet[6uy. 10. OH6 roaopirr no 166llr 6qenr xrurli. 9. On uo u.n6ny. 11. -fl ysxrfur ee Eo r6nocy, 47. Formula1i propozilii: a) cu verbele xogfrr, ry.nfirrr 66rars, nl6rarr, 6xarr no renei}r6ry, cneqnaaricr g cu prepozi{ia no; b) cu eonstucliile parron{pnnarr uo Mareuirnrce, mgrft uo n6rouy nyrfi, ouru66rrcfl tro HeBH[Mirenrxocrn, crperufirucr r cr6crrro, no4ror6rnrlca rc 1p6rau, npnd;ruxitrcr n .r6cy. 48, Traduceyi in limba romAni. L Erircrprrr rdMrtbl crporire;rrcrna Bo3M6xs6I 6'tazodapA sdnuu ycn6xau orr ceprErno rordsfftcq x grs6uesau. r6xnrru. 2. Bonpexit ncer'r tpfgnocrtM 3. Bonpexfi coa6ty npar6 6onrn6ft ncran c nocr6.nn. 4. On uocrynril coetdcuo penr5nnp caofx roriprrqeft. 5. OEII st'rnorgruIr{ rr.trarr coeadcuo gr,rperrrtnarracrd3Aa.

nocaompdnto (a privi, a se uita), npwnamt(c.a) - cnpAtnamt(cn) (alsel g.a,, de ex,: Oa caompdt s oru6 - El privea pe geam.

ascunde)

$ 50. B. Loctl se indici cu ajutorul prepoziliilor crBo3b (prin, printr-o) Ei r6pe: (prin, peste), de ex,: loctcdo npouurtti.rt cr<r;oct- oddctcdy (cxaoet umoT) perc! nocmpduttu uocm (zde? - Ploaia pdtrundea prin lmbrlciminte. ll6per udpez umo?) - Peste riu s-a construit un pod. expresiile: nepeddmu npuedm udpes (oruit) - o transmite salutdri a REI*f] prin (tata), zoeopthnuudpes nepeeddquKa - a vorbi cu ajutorul traducdtorului (prin translator). $ 51. C. Exprimarea timpului cu ajutorul prepozigiilor n, na qi ra. l. Pentru indicarea zilelor sdptdminii gi a orelor folosim cazul acuzaliv cu prepozilia n,de ex.: Bduep cocmoilmuca a cy666. y (xorA6?) -Serata va avea loc B eel,fi, vac6n (n xordporvr uacf?)* -,Serata va incepe la simbiti; Bduep uawEmc.f,. ora tapte. 2. Perioada de timp in care se indepline;te o acliune se exprim5. cu ajutorul prepoziliilor B sau 3a, de ex.: On npoaumda poania t nen6;rro (sa neadrro) (sa cxdnrro op6rr,reun?) (in cit timp?) - El a citit romanul intr-o siptimtni (timp de o sdptlmind),' Oau runucd"tu pa66my s M6cf,rl (ra u6cru)Ei au scris lucrarea intr-o luni (timp de o lund). 3. Termenal acliunii se exprimi cu ajutorul prepoziliei ua, de ex.: au ddeu e zdptt na ogriu Aerg (na xarcdeep'!an?) (pentru cit tirnp ?) - Noi mergem la munte pentru o zi; Mw cocmdeutu nnau pa66mat ua lr6ctq (na raxoe epena?) - Noi am intocmit planul dc muncd pe (pentru) o luni.

:* * :*
3. Cazul ecuzstiv cu prepozifii (Bunilmenuatil naddtrc c npedadeauu) Cele mai uzuale prepozilii ale cazului acuzativ sint: s (iz, pe la), aa (la' pe), sa (pentru, dincolo de), nor, (sub), npo (despre), crcBo3b (prin, printre), r6pes (prin, peste). Rispunde la intrebarea nyA6? sau la intrebdrile ro16? qto? asociate cu prepoziliile respective, de ex.: n rcoro? no qr6? sa xor6? ea 116?) q.a.m.d. $ 49. A. Exprimarea d.irecliei cu ajutorul prepoziliilor B' Ira' 3a' noa. ln acest caz substantivele rbspund la intrebarea ry46? Exemple: l. 2. 3. 4. 5. Mamu ud4nt n uararrfin Ilucrendp edem nt can6A Ona nocmdeuta 1ymdt,cxy lla croJt Tw norctcia omrcpthmrcytroA KBfiry Rdmdoe aocrpecdute aot yescrcdea ri ropo4Mama merge la magazin. Inginerul merge lt tzrni,. Ea a pus sticla pe masi,. Tu ai pus ilustrata sub carte. In fecare dwninicd noi plecdm in afara orasului,

;.',

Reline{iI citeva expresii uzuale cu valoare temporali: 'I

e zddotcotntattucmfiqecxozo cmpoil'rnentcmea- e udwu dau, e ndwS: en6x1,- pas e zod (e udcnq, e neddaro)- ua dpyedfrdeno- na caddynqui deua (udcny, zod) - aa emopdil (mpdmuil...) deua- a cnddynque dau ndpattil dena-e -cm{tpae (ntddwe) ua eod ...-

in anii construcliei socialiste; in zilele noastre, in epocanoastr6; o datl pe an (pe lund,pe s[ptdmind); a doua zi; in ziua unnitoare (luna, annl;; a doua (a treia...) zi; dar:

Observalii. 1. Dupd verbelede miqcare(vezi prop. 1, 2 qi 5) qi verbelede pozigiedinamice (vezi prop. 3, 4) se foloseqte cazri aclrtzativcu prepoziliiie de mai sus care indicl direcfia miqcirii. 2. Acuzativul se intrebuinfeazi, de asemenea, dupd verbele care presupun o miqcare intr-o anumitd direcfie: nddamu- yndcmt, (a cidea), cuompdma l8

in zilele urm6toare; in prima zi; mai mare (mai mic) cu un an.,. ' Aite construcfiicu prepozifiiler gi xa exprimind diferite sensuri: a credetn victorie, edpae nofddy-credinla in victorie ajucafotbal; uepda fiym6da-- jocul defotbal

edpumo a nofddyuepdmu e fiym66t-

* Prin exceplie intrebarea se pune la caz,i prepozilional.

39

artuktnb na pas*rimue - a influenla dezvoltarea a spera in ajutor aadiamaca na nduor4u a se supdra pe un prieten cepdilrnben Ha Apyzaa impdrli tn unitdli lenlma Ha 4dcmuObservalie: Prepoziliile v6per (peste), dupd) qi nog (in ajun) pot gi ele exprima timpul, de ex.: I[6per .rac au. 6yden y me6h (rorga?) - Peste o otil vom f la tine. yddeu e aopot (xorlii!) - lnainte de Anul Nou vorn pleca la IIoA Honnfi ro4. "Mbt tnunte. $52. D, Alte sensuri ale cazului acuzativ cu prepozilia 3a. Exprimarea scopuluiacfiuniiin construcfii ca: 6op6muca (6optdd.) 3a tvtuplupta lupta (lupta) pentru pace; cpacrcdmacn(cpaucduue) sa pdduuy -a -a (lupta) pentru patie; eo'rocoedmo (eorccoednue) sa uapddnyto 6rtacmb- a vota (vot) pentru puterea populari; eucmyndmt (eutcmyntduue) sa npedaotrcdnue - a lua cuvintul pentru a susline (susfinerea) propunerea.

cxrr py6l6fi. 5. Onrt se uolyrrinu euIEA6sufi sa pa6dry. 6. Cxno* rpriruy nporer6er BoAe. 7. Crso* r;iry noxrfurocr c6rmqe.8, .fi nepe.qrln re66nncrurd r6pesBfxropa. 9. Msr urndrrdpes nec.10,Or6p6cx.nluv v6pes crry. 51. Rdspundegi la tntrebdri indicind ziua Si ora. 1. Korai y aac yp6x pliccroro nswn6? 2. Kor.q6yrac 6t.qernricruennal pa65ra no pliccrorury xsrrr!? 3. Kou6 y aac yp6rn narerurirrxr? 4. KorA6 srr noftAdres xruro?5. Kor.q6 o:r 6urr r re6rpe? 6. KorA6 srr 6s,qurr sa r6po4? 7. B xor6porr'r 'racf nrr ncraEte, (o66gaere,noxfrrecs cnarr)? g. B xor6pou vacf lnr.hlaa ylu:l6ua pa66ry79. B xo.r6pou uac! ox6 6li.qer.qdrvra? 10. B xordpolr uacf 'rrr noftgrur n rur6"ny? \/ urmdtoarele propozi{ii, acordindatenlie sensuluitemporalal cazului ffi. Traduceyi t ' acuzativcu prepozisii. l. Onnocninre.nerp6rvruyruaApyrdft Aenr ronyvfl orsdr. 2. Ordu cr6pue u6repa na rd4. 3. fl 6gy n 4ep6anro ua re46lro. 4, g. npu6xaxFa,q6s6 p6rr6me. 5' osa yxata Ha rvr<ipe ra rr,r6caq. 6. .f, npo.rr.rriin porrr6n n oArr*AeEb. 7. 3ror r6po4 6rur nocrpden s 16A6rcoqnanucrrlvecroro crporireJr'crBa. g. .{6rymra x<iAIEr s 6acc6ftrpa: n neAdnro. 9. Mrr 6gAsvgar6poE anap6ta r u6erq. I0. Vse_ errri cocr6sr.urtr rrrrarrpa6drrr na r'rdcrq. ll. 3a nfuo ourt xoporu<iorgoxuyh r r6repe. 12' 3a roa rsoer6 orcfrcrrrr rvrs<iroe rgvenri;rocr s sdrueMr6poge. 53. Puneli tntrebdri la care sd rdspunddcuvintelesubliniate.Explicagi sensulprepoziliilor t pi $t. 1. Kufra ynhna ua not. 2- on uourdJre r6nuamy. 3. Mu rognxrricr xa eepwrtnyroprir 4. .{6ao.rxa cuorp6na s'rMiremso e orcu6.5. rods.q nr6xan e mynud,rt.6. Ilrrir{gr terir ua nz,7. B ndpeottt dera srcrjpcra on u;ircrnoraa ce6i n:rdxo, 8. on noc.n6.r nncrrra6 na dpyzhildenu.9. Ha caddynr4uil eodcerrp{t 6;i4er cry46nrroft. 10. B namo uacdeupuplr r6c.ru. 54. Traducelitn limba rusd urmdtoarele expresti. Formulalicu ele scurte propozi[ii. ln anii constructiei comunismului, in epoca noastr6,o dat6 pe an, in ziua urmitoare, a doua zi, a credein victorie,a influenla dezvoltaree*, a sesupira pe biiat, a juca gah, a juca fotbal.
* "n 4. ctzul instrumental cu prepozifii (Teopilrneaauttil naddtrc c npedadeauu) Prepozitiile cazuiui instrumental sint: c (cu), ua4 (deasupra), nog (sub), (dupd, dincolo de, Ia), a,6pe!, (in "st fala, inaintea), u6xay (intre). $ 53. A. Principalele valori ale prepoziliei c. cazul instrumental cu prepozitia c aratd: a) o asociere, rEspunz?11{la intrebdrile c xeu (ca cine?), c veu? (at ce?), de ex.: I{du tt docxd c rcnrfirofi('c ueu?) - Mer7t la tabld cu carter. Ou eomdeum ypdrcu c gpyToM (c xeu?) - El igtpregdteStelecliile mprietenul (sdzl. 4L

cu prepozilia sa: gi 1 nefuelt I alte verbecare cer cazul acuzativ a mullumi pentru ajutor; dtaeodapilmt-no6tazodapfimasa nduot4opa66mya premia penhu o lucrare; xaepaucddmu*uazpadfimt sa pl6ti pentru carte zece lei; nnam{tmt-santamilma sa rcntzy ddcamt rcil-a a cumplra o carte de o rubl6; norcyndmu-rcynilmt xnfiey sa py6tua primi bani pentru munc6, ttotyvdmt-noayv{tmu dduazusa pa66myprecum qi expresiile:
I .. ,_ .. /_ _ pa66my) sa - _ 1 ! . . . - . defi' ( ipwunmnaca - npuuAmacnlsa a se apucade treab6 (de lucru). 6pdm oc a- 6s fi7 n 6 sa

Exercitrii
la tntrebdri, 49. Rdspundeli folosind cuvinteledin parantezeEi prepoziliile.'B' Hat troA, 34. ' 2. Kynf on x6Aar ro yrp6ld (rurd;ra). A. 1. Ky,q6 u,qer ru6mqrx? (per<6), 3. Kysi nAr nirvta? (pa66ra). 4. Kyn6 rasft nuondpu? (uyo6fi). 5. Ky46 ru nonoxfn xnfry? (urraQ). 6. Kyn6 oHArocreBl,ulacrar6lr? (cron). B. l. Ky4i srr noudcnra raprfuy? (crend). 2. K.ynd on cen? (sEB6s). 4. Kya6 crpfilocr cdnuqe? 3.Kyg6rrr cupftarucr, xorga naq6nc.n Aoxar?(gdpeoo). (dqa). 5. Kya6 ynan rapau46ru? (u6pra). prepozi|iilor cu cazul acuzativ. sensul 50. Traducelipropoziliile de mai jos. Observagi 2. Or.rt narpaAfnr er6 sa 5ry pa1. Fnaro4apr6 roripnruefi 3a BEtrM6HrIe. 65ry. 3. Orrl 6rirctpo srsflicr sa 16ro. 4. OrrL xynfna uog6pru Ars gEr6ft ga g640

b) lnsusiri ale obiectului.rispunzind la lntrebarea rcar6fi (xardr, rcar6e" narcr[e)(ce fel de); de ex.: Bawa ddeywrca c 6o;rrufilru xrlpunmr.naldror (xaxda dieywxa?)- A intrat o fatd cu ochi mari ciprui. nipraun (xaxilil emo edpod?) 3mo z6podco nndrnvru esteii oia; cw - A,cesta multe parcuri
citeva constructii antonimice carc aratd modul ac{iunii: crtywamb c nurep6coru- caj,wamu 6er nnrep6cal pa66mama c euryrn{ruou -pa66mamu 6es erryrnirnra; nucdmt c omri6rcauu- nucdmu 6er oufi6ox. $ 54. B. Exprimarea locului cl ajutorul prepozigiilor rraA, troA, nepeA, ta, Me2i(Ay

,i

na6nodama eo co6tununr4u- a observa evenimentele 6opdmuca c uedocmimxauu-a lupta cu lipsurile (tmpotriva lipsurilor) (npdmua nedocmdmxoe)

-l

i Relineli I formula de felicitare:

Eozdpaetthn me6h (Bac) c npris4ruronr ( dnEupoctcddnua, Hdeua e6doa) Te (Vd) felicit ca ocezia sirbitorii (zilei de nagtere, Anului noul.

LXercrtru
55' Puneli inffebdri la cuvintelesabliniate.Indicapi valorile substantivelortnsolite de prepozilia c. 1, Fpar uor[6r r rsn6 c dpysdAuu.2.Ox6rsfiri xo4fn no n6cy c pycrcoEn. 3. 3ro 4ow c donwinu 6xnaau.4. fluon6pu no6xans na sxcqipcroo c yvurnethuu. 5. Os scer.q6pa6draer c eamysutituou. 6. 2ra.u6ryma c xarizauu e pyrdi :vlofr. cecrp6. \Puneyi cuvinteledin parantezela cazul instrumental(cu sau fdrd prepoziyii). ' l. V.resa(t ctrlwaror o6.sscu6nw.nyu,rtrew.,. (oxarra6lrue), Z. Og|ir:flanrlc6ns. ynpaxn6nne ... (ouf6rr). 3. Oe sour6nB KJracc ... (dlrcrpue ruar6). 4. Vsirern roaopfr ... (rp6uxufi r6noc). 5. Ox rouopr?rno-pfccxu ... (axq6rr). 6. .{6rymra paccx6alreaer reKcr ... (caof cloa4). r/ cut'inteledin parantezela cazul instrumental, folosind prepaziyiile n6peg, ffyPuneli nr6xqy, HaA, troA, t,, potrivite ce sens, l. Terp6m nexft ... (rnfr$,2. Jftbcrpa sncrir ... (cron). 3. ,.. (nec) sr{x6_ gE:rcsEe6orurude6repo. 4. ... (ropril) re'rr 6frcrpar per6. 5. Asroil{o66nb ocraros{uc.fi ... (sairre urx6nr$. f,'Traducelt. " ' l. scriitorul a lucrat mult timp la roman. 2. Nu trebuie si ridem de greqelile altora. 3. Profesorulurm6regte cu atenfie rezolvareaproblemei.4."EI se gindegte n la excursia in munfi. 5. perseverent Ei au luptat cu propriile lipsuri gi le-auinvigs. !( ' i6. sub conducerea partidului poporulroman construieste cu succet 6 r,iatdnou6.t *
't+

t:r

(intrebarea ele? - unde?),de ex: Ha4 6reponrttemdnm nmilqtt (zde?)-

Deasupra laculai zboard pdsdriIloveuj, meoi mempddu nog cro;rriu? (zde?)-De ce e,stesub mssicaietul tdu? 3a gep6nnefi ne6ottuutt5il rcc (zde?) Dincolo de sat e o pddure micd. Ildpeg g6ruonr ocmauoeinaco aaunlua (zde?) -ln fafa casei s-a oprit o ma;ind. M6x,4y 4na6xou x xp6c,rou cmdtux (ede?) - Intre canapea gi fotoliu este o ndsulit.

$ 55. C. Exprimarea timpului cu prepozi{iile 3s, n6peA. Exemple: Mtt ecmpdmuucn ndpep, cuercr{m.seu {roraa?) - Ne vom intilni lntinte de spectacol. 3a o66,qona uar dttu cVn u zcaltrde (ror.q6?)La prlnz am mincat supd ;i Jripturd. construcliile: 30 sdsmpakonl,sa o6ddou, sa fucuaou, 3a qder4,sa pa6da6tl*|, moil, care sint sinonime al so spdrvrnsdempaxa, eo epdua o6dda etc. $ 56. D. Alte construcyii ale cazului instrumental cu prepoziyii:

' compunere yafilyan,ul roalrou.urAyaea.r I a.lucra I lo (oi -' l carte (paoomq I l KH u z o u l (l u cru r)l
caeimrca uadl efinocmrmia ride I de (o) | prostie

nod endueueusub steagul nod nadaroddnueu- sub observalia nod pyrcoeddcmeou-subconducerea nod rcoumpdneu- sub controlul I eocyddpcmea,uul I state -omnouduunlcmpdwuu lrelaliilelgdri udacdy lnapddauu ldintre lpopoare lpartide lndpmuaau I s4 aTnfqusrv, a urmdri lectura - ctedrtmo 42

di,uamu *ul',2T0?,iX" i " ," eindi Ira" lil3'ot'J"1"u r,..u,

5. Cazul prepozifionrl (lfped,r6ucur,til naidcrc) Celemaiuzuale prepoziqiiaiecazuluiprepozifional siot: a (despre),t (in, la), nu (pe, la, tn), npu (pe lingd, in timpul). A. Substantivul ia cazul prepozilional cu prepozigia o rispunde ia intrebarea o rcou? o qtnr? (despre cineT despre ce7)

l.

43

verbt ai ceioi senseiprim8 o idinniiiia;-e"' $ 57. l. Cazulprepozitionalestecerut"de cu un obiect: sau un proces de gindire in legituri ycnixax "' pa66me, (o6) (pazzoedp) o eoeophrit-cxaedrnu excrci'pau"' (paccrcde) o (o6) dpi'crc6e, paccxrteorcuna-paccxasdTn,a ypdxax "" panoetipusama-(paeeoedp) o (o6) cnercmdxrc, (6ecdda)o 6otdsttu,rcrcdpcmeax"' 6ecidoeama - no1ecddoeamt coo6t4thno - coo6t4ilmo(coo&4dnue) o petynmd+nax, npuizde "' cnpdwueamt - cnpocilmt(aonpdc)o nodsdxe dj,uomo - no|!,aamo o ffdwefr npofidcan, o nodsdxe ucvmdmo o 6fdy4en o udtodocmu.., nlaauma o dimcmae, ( eocnoauudnue) ecnouuHdmb - ecnduuuma (a line minte); snamu(a qti) o... sa66mumacn qi alte verbe care cer cazulprepozilionalcuprepozifiao: WllI o ... (a senelinigtide, in legiturl cu"'),precum o .- (a seingriji de...),6ecnoxdwnaca pasad+nmt uoaoca66ra o acecrnop6uneu la acestea: de formate gi substantivele cydo6i o $ecnonriftc'rso a tineretului), (grijapentrudezvoltarea'multilaterald d*u a*na (nelini;tea in legdtwi cu soarta fiului). (intrebarea tIie? unde?) $ 5& B. Exprimarea loanlui ca aiutoful prepoziliilor s pf na pe, (la, in) indici locul unde se qi substantivelecu prepozifiile n (in, la) na petrece acgiunea. ComParati: katea s nrraQf * - Cartea este ln dulap. KarteausmcaQf - Cartea este pe dulap. El este la teatru. Orun rerirpeEl e la co[cert. Oruua nonq6pte* Ea lucreazd la magazin' B Mara3lixe Oudpa66maem na loxgfle - Ea htcteazd la gar6' Ond p,a1dmaem pa66mamt,yuimuca se-folose$tecazul ca 6wmt, crcuma, verbe Dupi unele prepozilional cu prePoziliileB sau tt8. Cu prepozilia s: e tecf, e cadi', a yzni' (in col{), e wxaSi5 e emti' (in ochi)' guri), e 6otb,(in lupti), e men! (in prizonierat),e mwi' (ln spatele pmj,(in eo frontului), e Rpotui, (in Crimea), 6 kpa,o (in regiunea,tinutul). Cu prepozilia na: w 6epez!,na uoctn!, aa wtcafi!, na t6i', (pe frunte), aa noc! ftdnas), ad nocmi (la post), ua xpatb ftrc marginea), na !on! (pe Don).l inaia timptt B xarcLueot!? (lfic'e ao?), B xomlpon vafi? (Laicn otd"l) * Gteva substantive cu prepozifiile r 9i cr, cind aratl locul gi, mai rar, tinpul, au terminafia Yr rc.

Spre deosebire de limba rom,inE,in limba rusd, dupi astfel de verbe, @ substantiveleau prepozilia lor specificdE sau Ea. Compara{i:
Oa orcaaEm t edpode, EI locuiegtela oraS. Oi 6w t edpode. EI afost fo,oraS. Ometqpafidmat na eoxed,le. Tata lucra lt gard. Il6esd cmofim sa eoxsdne. Trenul este ln ga1d. Matnv npoxodiltt aa cmadudue. Meciul a avut loc ta (pe) stadion. Cecmpd aa cmadudae. Sora este ta (pe) stadion. B uaedrc ceimawe rcmicco* ln ;coald stnt close luminoase. fl yaycu s wxdae. Eu invdl lt gcoald.

ii corespunde in limba rom6n6 I Reline|i I Prepozilieir pe lingi unelesubstantive prepozilia In, de ex.: , e cat!, a ndprce (in gridinl) (in parc) e Cubtipu a Kpunj, (in Siberia) (in Crimea) (in Romdnia)
(in Uniunea Sovietici) ' (in Franya) (in America)

e ltecy (in pddure) e pyu&auu cmpaad (in e CoedmcrcouCorbse ,e 1a-rd) (in localitate) eo iDpiaryuu :....-16 ndcnaocmu " ye rcouandupdexe (in deplasare) e Aaipurce

$ 59. Alte substantitrecare in limba rus6 sint inso{ite de prepozilia na se traduc in Iimba romdni fie cu prepozilia Ia, fie cu ln: nt cnercmdrcae (lt spectacol) na pdlune (ln patrie) at aivepe (la, seratd) nt ceo66de (ia libertate) nr penemiquu (b repetigie) (ln, producgie) -.y.w npouzeddcmee aa sanhmuax (lx ore, la cursuri) nt ndpeoa rcjtpce (in anul intii)

.nt rclpcax '{na caesde

Qa cursuri) (la congres)

na Vpdne sa Raaxdse na Vxpafute

(ln Ural)
(ln, Qaucaz) (in Ucraina)

unele substantive cu prepozilia na se traduc in limba romdnd in func{ie de contextcu una dintre prepoziliile la, in, pe, de ex.: aa saaode(la, in uzir.d), aa cmduquu. (in, la sta{ie), ua !t,tu4e(pe, in stradd), na (la, in fabric[), aa fid1purce npednpuhmuu (in, Ia intreprindere),ua |yaoadpie' (la, in iuteuaiai, ua n6vme' 1pe, in pogtd.), na n,tdt4adu (pe, in pia[d), na fiarcynntdme(la, in facultate). Comparati: omd4pa6dmaem ua udeoil$ililpurce-Tata lucreazdIntr-o fabrici noud; lrx smofi ycadeua pa66mot-ln aceastdfabrici sttlt condilii bune de xopduue $i6prre Iucru; Ht cra4u6ne codpan1co uudzo aapddy - pe stailions-a adunat.multdlume; Mtr 6tit.rtu ua cra4n6ne- Noi ant /ost la stadion. Cu prepoziliape se traduc construcfiile:na Sp6ume, w meppumhpuu(pe front, pe teritoriul). $ 60. C. Exprimareatimpului (luna,anul,secolul)cuprepoziliilen gina. Rispuode Ia intrebarearcoraa? 45

\,/ B irrycre awnoddeu e e6pvr3uuadcxy podurtcfr r 1850 rorj3mo c,tyuilaoca n Xlf,3s6re In august,o^ p,Irro lo ^**ttr; Eminescu s-a ndscut in anul 1850; Aceastas-a tntimplat ln secolulal XIX-Iea. ;" Traduceli in iintb,a'iimtuai, icirdtnd atenrie ,alorlib, prepozilnlo,i z g, "o.' t. Bvep6 mir 6twu.i ror,.i6e / sa cuexr6ue. 2. Marr 6rnr6 s Adrvre 6r,uxa s ropax. 3. Mu xmEv E .46Me n6r*epnrrnigqarr. 4. or6q sax6Aurcsua pa66re, a cr-rr B ur6ne. 5. Epar ruep6 6rur sa cra,qr6uesa &r6rse. 6, !6tu 6rbrz r 4ipxe ra 5hpemrev rpegcrarndrar. P\ t fr,i Transformalipropoziliile din exerciliul 2, dupd model. Model: Buep| *u. 6&tu r rrnj6e _ Bvep6 wu*. xodtiau n xny6.

(in copildrie),s udrodocmu(in tineI Reline1i I expresiiletemporale s ddmcmee

reqe), r cmdpocmu Qr bdtrineqe), s ua,adne(la, fnceput), n cepedilne (lt mijloc), s xonqi (la sftrgit),naimoit neddrc (in aceastd sdptdmtnd), d,ar: t imoa zodi, Qn acest an) ; t imou udcnqe (lt aceastd lund); ua paccedme (in zori), na saxdme (lt apusul soarelui), dar: s cjtuepxu (ln arnurg). $ 61. D. Valorile principale ale prepoziliei rpw a) indicd locul, tdspwdnd la intrebarea rge?, de ex.: On o6ddaem e cmottdeoil trptr 3aB6Ae-E/ ia masa la cantina uzinei; b) indicd timpul, rdspunzind la intrebarea xozdti?, de ex.: IIpn counaaf3ue rtacmb npuualtecrcim napddy-In socialism puterea aparline poporului.

'

"P'rune.ti. cuvintele din paranteze la cazur prepozigionai,addugind ;i prepoziliire :/ \{otrivlle ca sens(r, ua, npn). l. ... (aup6rm)uoxrnirorcs s ndre rFert'r. 2. ... (l6rcrso) r xun y 666yuucr. 3. ... (nau6no) ceurx6pf xirw npz.6gerK EaM. 5. Kpecrriae yx64rir s u6re ... ... (pagn6r). 4. ,{olr,mpdrropa sax6'wtct... (sar6.q)6. Osf g6mo pasroriprBaJrtr... (cuerr6urr). 63' Copiali substantivele gi expresiilecare se gdsese la cazul prepozilional. Indicali cazul nominativ al acestorsubstantive. l' Knrira a uxaQ$, z. rranz pa66raer ."AX. 3. B necf rrc,r co6apii.iru merdr. " 4. Ha 6eper! llproro u6pr rpacfrrre steprrle.. 5. Ha iocrY rm<iro nro.qifi. 6. B rar<ir.rro{ru posincfl 7. B rordporvr "u"tr,.-orto"r*}oJrnluf

Relineli

citevaconstrucliiuzualecu prepozilia rpn:

npu ycttdeuu (cu condilia), npu nduoulu (cu ajutorul), npu Hartiuuu:(in prezenta), npu omc!,mcmeuu(in absetrfa), npu coime aduwt {la lumina limpii), npu tyni (rc lun6, la iumina lunii), rpa dueandu ceime (la iumina zilei). $ 62, Cazul prepoztional dupd anumite verbe: a) zoeopilmt, nucdmo na podudu aeawi-a vorbi, a scrie in limba maternE; uepdmt (na urcmpyuewne) na cxpinxe.na arxopdeilne-a cinta (la, un instrument) la vioard, la acordeon; crceu{tmaca(a se iqsgra) na npqyyg.(cnoil_d^dgl,anxe; xamdmrcn na xontrdx na addxe - a'patina, a se plimba cu barca; b) noaoedmu-noadqo '(a ajuta); wSuoqa e pa66me (ajutor in muncd) Relinel.i ;i expresiile: yedpeaw e no66de- increz5.tori in victorie, dar Mat sipurt 6 no6idy; - Noi credem in victorie.

Exerci[ii
59. Extrageli in suis cuvintele cerc cer cazul prepozilional cu prepozilia o. Formulali cu ele alte propozilii. l. Epar nfurer Mlre o cno6fi pa65re na crpdfir<e. 2. Me.rr6 o u6nreft ncrp6ve rgsorsos6Ja er6. 3. -f, .rtrreJ r ras6re o6 ycndxax n4ruux rel*Drcfcros. 4. Cr<4sra o goaor6fi pfrbre 6.rerr uonp6ru;raer una, 5. .fI nrrer6 ne snii.n o upui:ge orq6. 6. Ou paccras{r ua\.{ o csofx ycr6xax r pa66re. 7. Paaron6p.o Eli.uyurefi upo{riccvn rlac 6xem sanarepecosd.a.
ao

47

' ,i irr"

Dupi a, x, x la genulneutru se foloseqteterminafia -oe: nuc6roe, I R llr"il crp<5roe,rtxoe; dupd a, k, x, ?rc,4, w, 14 la genul feminin apare terminatia -4s! Ebrcdxar,crp6ras, rfile, cadrnii, ropivan, 66qas.

Exerci!ii
A DJE CTIV UL (I{rvrr rprurarfrenrnoe)
(xarcdn? rcarcile? xarcrte?) (ce fel ,de .. , ?) Rispunde la intrebirile rcaxdit? ln fimba rusd, ca qi in limba romdn6, adjectivul se acordd in gen, numir gi caz cu substantivulpe care il insoleqte,de ex.: masculin- udaentrnfi adauvurc, feminin - udrcnor<w ddeovxa,neutru'- udaenurcoe orHd (numdrul singular, cazu'l nominativ); adteuorcne ndtwurcu, ddeovxu, rixHa (numi.rulgilural, cazul (nuaifoul singular, udtuvw<a, oKtrd,.t4d,tenbxoil ddeo4xu nominativ); adtteutrcozo ' cazul genitiv) etc. ""-"*, f Adjectivul la genul masculin se termini in -ufi (xp6cmrfi), in {ii (crinufi), in -oft (6oarur6ft); la genul leminin - in -an (xpdcuar, 6onrueir), in -nl (crirrrr); 6onlru6e)qi in -ee(cfree). ia genul neutru- in -oe(rp6cuoe, $ 63. Schematerminafiilor adjectivelor dupi gen gi numir 1. Acordali ailjectivele ln gen cu substantivele din paranteze. gdnouxa, (v6muax, Madel: Mfuressxllfi - M6-uenrxnft u6arunr, .u6petso) v6ire*rar,qdBoqKa, rr,r6neubxoe 46pero. 1. Eomu6fi (napr, crpaa6,6repo).2.H6sbtfr.(gou, rerp6.+, uep6).3. Cfisuft (rapanA6u, rnfra, u66o). 4. Kp6cnrri (r6ncryr, Bfiurx, i6noxo). 5. Kpacrlnrrft (uarasi.x, rurdra, rur6rre). 6. ,{pjxrrrt (rnacc, rpliuna, srend). 2. Formali numdrul singular al substantivelor Si adjectivelor date la plural. Model : H6rue y.renNrrt, yvenriqrr, u6rsg - Hdorrft yreufr, udrax yveuriqa, n<iaoe' rsr6rre. l. E6.nrrerocrrirurr, bnfaru, r;lrdrrs. 2. XopdnrraeApy3bf, nogpj.ru, fi6toxn3. Fony6rireqoerdr, l6urrr, r'aopf. 4. Xon6lprre ,qil{, HdeE, osdpa, 5. Brrc6rue euoprcvdrrr, g6nyurru, z46uus,6.,{eperiuurre AoMe,n6prrr, r6lrqa. dupd terminalie,addugind 3. Grupali adjectivele de genulmasculin Jarmelegenului Jeminin fi neutu. p;iccxufi,$pan* I{rbrlrcrqft, cenri6prcrnfi, xva6pcrnfi, sologdi, pyrrar'rucruft, q.fscrufi, anrniftcrrfi, nelr6qruio grerndfi, sr6fi, 6orsn6f, lecx6i, lirpennrafi, p6unni, rooord4rnfi, qaerudt, crrp6fi, cr6prrfi, vrolotff, rtrxrrfi, rarep6cuuft. 4. Asocialiadjectivelecu substantivele din coloanaatgldran, potritinduJe ca sens" gopor6fi, Vrpeuxnfi, n6rguufi, rnyx6fi, | .renoax,xocr(lv, nyrr, naardx, s6.rey6n6ft, Adtcrr,rft, nocondfi, ryn5fi, xris- | rpax, uac, yv6ctox, Hox, cryJr. rro-

Toate genurile

-ofi (accentuat) rolos6ii 6onrru6ft -rrft (neaccentuat) xp6cuufi s4opdruft 'ufi (neaccentuat) dupi r, e)x,lc,ut, 4, 14,Ei r-moale sbrc6xd crp6rld rtfxd csdmift xopdrumi ropfvd 66tqni gfunnfi

-oe (accentuat) rogor6e 6onru6e -oe (neaccentuat) rp6crroe r4opdroe -ee (neaccentuat) dup6 trc,w,4, t4 U tr-* :

-an (accentuat) roAonfs' 6oruur6q -an (

xp6cuar s4op6nar -nr (neaccentu dupi a-moale

cBexee xopdruee rop.fvee 66uree sfvrree

-ue (accentuat) rogon{re 6o;rrufie -ue (neaccentuat) xp6curre sAop6nrre -ue(neaccentuat) dupd x, e,x, Jtc, nt, tt, 14,Ei a-moale suc6rne crpdrre rrtxne cs6xue xopdrutre roprque 66qne 3r{Mnne

xufi, golrd.rnunft,coclru.wia,gdnrwuit, I rrprrradft, npocrdfi, a<i6pufi |

(rnorua, nup6r, ronpdc, npar, adLpox, oayrc.

lor. 5. Inlocuili adjectivele din exemplele de mai jos cu antonimele Cr4prrfi xocrlblt, IraonoA6fi ueron6r, crrp6t rruivar, tdnrax nor64a, odpxnlrfi sr6xo rHxo4s6ft genr, 6onrrr6fi cagonpocrdfi ronp6c. ,K. Traduceli 1. V uac s rdpoAeecrr rexcrrinrnax $56pma. 2. Sror cnoprcM6nycranonrin vnpon6fi perSna. 3. Or6q trpmrer 4orrr6fis o66,qeunblfi uepeprlr. 4. fl xhxnr;^fr B rdpbr. ,uerr anaro;ifiSpellElolosapilrY. 5. B grirr.nrrexarri:xynri vrr no64err,r 6. H6uu c#iircuemr saaoesinr na onnrurrur6Ae sororfte, cep66panrre r 6pdn(faryntr6re. ronrre rrre46.rru. 7. Epar lf.rnrcr ua Ir.rare\aarrtsecxolt
4 Gramadcalimbii ruse de uz scolar c. 1581 49

48

t-

Clasificarea

adjectiielor

6otoutdil dou, Limba rusi cunoa$te adjeotive calitative (r6recuenrrre): pyn&u6ottwdn $d6puia, 6onuade orn6; adj*tive ile relafie (orrocfrenruste): (arta pyn&ncxoe rom|neascd); ucxitccmeo cruil aettr, pyu&ucxan aumepami,pa, adjective posesive (upurxx6rennrllre); uduun runmdx (baticul mamei); udauua 6fisxa (bluza mamei); uduuno nadmue (rochia mamei)' I. Arljmtivele calitative ( Rdaecmaennwe nputa zdmennue ) Adjectivele calitative au trei grade de comparafie, ca qi in limba rorndn[i pozitiv, comparativ qi superlativ. Gradul pozitiv - flonoxr?renruax crdnesr este forma iniliald a adjectivelor calitative. cmdnenu) $ 64. A. Gradul comp*ativ (Cpaeudtmeaonaa Gradul comparativ are in limba rusi doui forme: forma simpld sau sinteticd gi forma compusd sau analiticd. Pentru forma simpld sint caracteristice sufixele -ee (-efi), -e. Ea nu se schimbd dupd gen, numlr qi caz. Majoritatea adjectiveior formeazd, gradul comparativ qu ajutorul sufixelor (-eii): xpacfiaafi - xpacilaee(frumos - mai frumos), eaacma{tewil. - s4ssmni6Bg -ee (fericit - mai fericit), accentul riminind pe aceeaEisilabd ca qi la gradul pozitiv. Existd insi un numir de adjective al ciror accent la gradul comparativ se mutd pe sufix. I nqiiil adjectivele mai uzuaie din aceasti categorie: pienttil (neted) * p oeade ced?,cuil(proaspdt) - ceeilcde cedntnatil (deschis)- ceemade cdptr.fr(cenrgil) - cepde cfiluuatr (puternic) - cuLtuude ciutuil (albastrt) - cuuie ct<fpwil (rapid) - cxopde cnd6uil (slab)- ctta1de cudntit (curajos) - caenle mEunuil (intunecat) - 7ast4ilds mtnmir (caid) - mentde mpf,duurt @reu) - mpydude ntd.tuutil(exact)- mo,tnde ltuuutil (de{ept) - yunde xpti6pttil (viteaz) - xpa6pde ircuutil (clar) - acnde xpdcaofi (rogu) - rcpacnde udwuutil (tandru) - uettcnde

dpj,trcnofi (unit) - dpycrcude tcEttmatil (galben) - xean|ie sdopdeafi (sdndtos) - sdopoede 3e.rcHdu(veroe) - sereHee $ 65. Cu ajutorul sufixului -e se formeazd tema in -r-, -r(-, -x-r -A-r -T-r -cr-, care rfr: dopor-1it - dopdx-e zpdax-uil - epdan-e r/r: xlmt milx-uil-mtitw-e glrz meEpg-ttil- medpx-e rir: 6oedr-ad- 6ozdq-e cr luz mdasr-wit - mdaw-e

ilcmpttil (asculit) - ounpde nEcmpafi (pestrif) - necmp de xotddaatit (rec,e) - xaaodnde uEpnwft(negru) - uepude gradul comparativ de la adjectiveie cu se modific6 in felul urmdtor: (scump - mai scump) (r6sunitor - cu voce mai tare) (incet - mai incet) (tare - mai tare) (bogat - mai bogat) (gros - mai gros)

6Crrril (^Ib) - Sede 6,tddnwfi (palid) - 6rcduie 6*cmpuit (rapid) - 6otcmpde eddcuutfr(important) - eacrcnde adpnwit (credincios) - eepnde rp! zaair (rotund) - xpy eade xpj,nnait (mare) - rpynnde urtauit (dragj - 'vttlrls aj,dpuit (inlelept) - uydpde adeuil (nol)-iloede (vesel) - eeceade eecEtutil. espdcaatil(matur) - espocrtde exj,cnofi. (gustos) - exycude zttd.euuil (principal) - zaaeude et!,nuil (prost) - eaynde epha+atil(murdar) - zpnsude dtrtuuutil (lung) - dLrunude d66putil (bun) - do6pde
fU

I Repineli I unele forme neregulateale gradului comparativ: (mic - mai mic) adnenarcuil - uduaue (bun - mai bun) xopdwuil- $,vwe (riu - mai rEu) naoxdil - xjttrce (dulce- mai dulce) ctuidruil - cttth4e, (ieftin - mai ieftin) deutEauil- dewierc (adinc- mai adinc) etr.y66rcuil - ztti,dtrce Adjectivele cu sufixele -p-, {K- la gradul pozitiv, pierd la gradul compadinaintea lor se schimbd,de ex,: rativ acestesuflxe, iar consoanele (jos - mai jos) ntsxuil- uilxe (scurt- mai scurt) xopdrxuil - rcopiue (inalt - mai inalt) sbtcdKuil- s&ne (ingust- mai ingust) ysxufi - lxe Puline adjectiveformeazd gradul comparativcu ajutorul suflxului -ure. I ReYineli I pdnuuil- pdntne (timpuriu - nrai timpuriu) (departe - mai departe) (sublire- mai sublire) (lung - mai hrng)

|: t'.

da,tExuit - ddmwe mdnrcuil- miname ddneuil- ddaute Nu formeazi gradul comparativ urmEtoarele adjective: eetitxuil (mirc!), (amical), epducecxuil(dugm[nos), edpdafi (mindru), tuiwnuil (de prisos), dpjorcecrcuil saaopdnit (bronzat), ruficxuit (plat), znuilil (putred). Forma simpld a gradului comparativ se intrebuin{eazd: a) cu substantive la cazul genitiv: flyndil d*ft Oltul; uirpe OtmaDundrea este mai lati;

I
I

i;.,

b) in construcqii cu cor:junc{ia ueu, substantivul stind la cazul nominativ: !1trLti wipe,tew Oaru.

51

l.=
g 66.Forma analiticd a gradJui .";;J;i; este alcdtuiti din adverbele 66,nee (mai mult) sau u6nee(mai pufin) qi adjectivul la gradul pozitiv, de ex.: 66iree (mai pufin inalt). Aceasti formi se intreaucdxuil (mai inalt), uiluercewcdrcuri buinfeazd: la cazul nominativ: 66;ree {slxar. pexd (un riu mai a) cu substantive tngust); b) in construcgii cu conjuncfia qeu: 3ma ru{tza 66tee wmepdaua, aer m4 (Aceasti carte este mti. interesantd declt aceea). (mic) nu au forma analitic6 a graAdjectivele6onow6il(mare)qi udneaut<uit dului comparativ; in locul acesteia se intrebuinfeazd 66nsulnfr (mai mare), ru6nrd (mai mic). S 67. B. Grailul superlttiv (Ilpeeocxdduaacmdneuc) Gradul superlatival adjectivelor aredoui forme:. simpld (sinteticd)qicompusd (analiticd). l. Forma sinteticd se formeazi cu ajutorul sufixului -ailur- plus terminafia adjectivald. Adjectivele cu tema in -e-, -ft-, -x- igi schimbi acesteconsoanein
-, -4-, -W-:

Forma scurti a artjectivelor calltative (Xp,hnrcaaSdpua xdue:cmrrrrur* . npumad.menuwx) $ 69. Forma scurti a adjectivului indeplinegtefunclia de predicat nonoinal. Ea se schimbi dup6 gengi numir: uotoddil (tin[r) - n6aod ,aoaodd,adtodo, udtodu; Refueti I unele reguli privind formarea acesteia. 1. DacI forma lungi a adjectivelor are sufixul-r-, atunci inaintealui la forma $curtd, pentru genul masculin,apare vocala -a-: nils-rc-uil(de jos), nle-o-rc (la feminia insd, avem nfisxa, la [eutru - uisxo, la plural-nilsxu). De asemenea: ndaoude la ndtaafi (gfin), cuew6nde la caeunhil (caraghios), ddaoede la ddazuil (lung), cu formele de feminin:'notrui, cuewud, doazd. I 2. Dupi cowoanele moi gi x, inaintea sufixului -x-, Ia forma scurtS,pentru genul masculin, apare vocala -e-, de er: edparufi (amar) - zdpett, mhwnuil Greu) - mAxercQa genul feminin insd zopoxti, maucxd), ln mod analog apare inaintea lui -n- vocala -e- la forma scurtd pentru genul masoulin:,6otau6il (bolnav) - 6dtten, fdwufr (sdrac)- 6dden (la feminin insd 6oaond, 6edad) ; inaintea lui -.n- gi nr: cadmtwil (deschis) - cadrne4hcntpwfr - ocmEp(la feminio lnsi, ceemni, ocmpd). 3. Au forme scurte neregulate: 1oauwiil-eenix, -tr -or -n; docmdilnat& (demn)-docmdutt, docmdfuu, {r -rri srcfr (tdu)-sort, sn*.,.{r -Bri uyctcfiil (strdin) aycrcd, i; E. -g {: -Eri udneuuruil-a(M, -a,s Nu au Jorma sailtA: a) unele adjective care denumescculoarea: zoay66it (albastru), sortomdit (auriu), ruudwwfr (ca limiia); b) adjectivele cu tema in ycmdtuil (obosrt), yadmfi (priceput); c) adjectivele cu sufixele"nqdcr-,-cr-, -*z (prietenos),$&ewuil(fost),ndduuil (dec[zut)" dpi;,xecxutt mpae{taecruil, -BrE-r-Itr-! gi altele.

zlcrc: crp6r -ufr- cmpozn -ditw -uir xlv: tErx-uil - lteeq-dilw -uil xlw: mtitx -uil - muw <iilw -ttft

(cel mai sever) , (cel mai uqor) (cel mai liniEtit)

Adjectivele cu sufixul -rc- pierd la gradul superlativ (forma sinteticd) acest sufix, iar consoanadinaintea suflxului se modificl: uitsxuit-uuxdilwuil (cel mai de jos). care nu au forma simpld a gradului superlativ:zpdunufi, I Reyineli I adjectivele aunouAft, eecEtwil,zdpdatil,ucEamutit, apitnecrcuil, dywr)cmutil, setftawil, xpdcnuit, jt sruil, y u dtotil. dput4ecrcuil, uoaoddil, p odudil, ce6crcuit, moe $ 68. 2. Forma analiticd a graduiui superlativ este compusi din pronumele cdruuft(-an, -oe, -bre)gi din gradul pozitiv al adjectivului: cdawfilunmepdcuaft (cel mai interesant)etc. Gradul comparativ al adjectivului, asociatcu pronumele eecb,acE,ect, sce(tot, toati, toate,toti) la cazll genitiv (acezd sauecex),indepliecezd (mai interesant negteinlimba rusd funcliagradului superlativ:uumepdcuee gradul pozitiv declt tot); uumepdcuee ecex (mai interesantca toti). De asemenea, al adjectivului,impreuni cu adverbele uau66rcegiaauudnee, are sensulgradului superlativ: nau66rce edtcnait (cel mai important), uauudneeedcrcauil(cel mai putin important). Adjectivele calitative au dou6 forme:.forma lung[-q6ruar fi6pua-aotc6eorcfixoe, qiJormascwtl,-KpiTrcaf, Sdpua - ewcdx,ewcorcti, aorc6xue xui, earchxan, eorcdxo, 6btcdKu. 52

.LXerctIu
7. Forma|i gradul comparativ (Jorma sintettcd Si analiticd) de la urmdtoareleadjective calitative): cBo66,ryrrf, dcrpufi, 66auft, rop.dyaft,rnarrf, xpdnrlrfi, cyxdft, vricrrrft, qpocr6f, rop6rrnfi, cBdxrfi, cr6rrrrfi, xond.ryrrfi, xfrprrfi, fsxat, fprufi, 6o16rst. 8, Rdspundeyila tntrebdri folosind adjectivele la gradul superlativ (forma simpl& Si Jorma analiticd). Model: Y re6f ecm r6prnfi apyr? - [a, vofi c6rolt adpmrf, .q)yr - Criary. Aa, ruot repu6iuaf Apyr- Cfuny.
)J.

ta

2. V'iier6 eCii cgexas ra36ra? 3' V nerd 1. V re6fi ecrb rr6Bbrri xocr6vf n'I6rre? 5. V sac B r6poAe ecrb r{pacliBoe ecrb V ned poM6E? 4. Er{repdcHbrfi ecrL IoMe? 8. y cTlipLlfi uapx? 6. V nux ecr6 3rrer co66ra? 7. V sac ecrb BbIcdKI,Ie gEaK6Narre? He ecrr qer6 v 10r xopdrune ecrr or6pa? 9. V Bac ecrs rJry6<5xne Becerat nonpfra? g. combinali dupd sens construcliile de mai jos, Jolosindu-le tn propozilii. x6$rrr' Model: KpacliBee' xpacfree, 'rerr; n'nirre - r6$ra: n'I6Tbe l<pacfrBee '' qeM rdQra. nl6rre KPacIiBee, coM-rufrca; nnfra-rerp6.qb; ndPrufpe, rufpe,'reN,{; cr6ue, cl6ule, qev;

eau dintr-un substantiv la cazul genitiv fdrd prepozilie. Comparafi: ,,w2tKoedfr nnar6x (batic de mitase)-naardx uz u4txa (batic din mdtase); xoa$imuaa nop66xa (cutie de bomboane) - rcop66rca omxouSdm (cutia de la bomboane); dyruiilcrcuil 66per (malul Dundrii) lyndamalul Dunirii q.a. -6epdr Adjectivele de relalie se formeazi de la substantive cu ajutorul sufixeloi: nilimae - rochie de lind), -* (ftmuee natimue- rochie de vatd), -ny- (wepcmawde w-(depeefinnuil doa- casd de lemn) g.a. Foarte productive sint sufixele-cn-, -ficecr- (rcbaucrcuil, ucmop,fiiecrcuil). adjective de relalie formate cu ajutorul sufixuiui -ct<-:auadpcrcuil, lunele fiupdncrcuit, udpmoecrcuil,anpr)atcrcuil.tvuiilcrcuil,ubnucxufr,urbaucxuil, deeycmoactwi, cenmh6pucrcuil, oxmh6pucxuil, noh1pucxuil, dexd1pucx.uil, pyu&ucrcuit, aueniilcnai, ddmcrcuil, eenedpctcuil,6oaedpcxuil,udwcxuil, ropiilcruil, uteddcrcuil,uopedtrcoaai, cu6ilpcxuil, ntypticmcxufi. I Spre deosebire de adjectivele calitative, cele de relalie nu formeazd grade de comparafie si nu au formI scurtd.. Ele pot trece la categoria ad.iectivelor calitativein cazul in care capdtd sens flgurativ, de exemplu; eo/tom6e ronrrl6 (inel de atx) qi eoaontde ceplue (inimd de aur); crcendsuotil g6*rox (lacdt de fier) qi crceilisndil xap6xrep (caracter de fier). Retineti

t,

i
i

tl i
b

rn1i6xe, rnj6xe, velt; gopdxe, Aop6xe, ren; xopriue,xop6ue, tevr; ufxe, nrixe, veu; rdr.re, l6rue, uev; rpynnee, rpynEee, qeM; .ueIudsre, geru6ele, vel't; .4nunu6e, gluun6e, teu

rr't<iPe - PYu6ft; cux - i6roro; pelc6 6sepo;B6ma-Aox; nl6rre-66- YrPaxu6Ka; enb- cocr6; ga.u6qa xr.re;perriuxa- pfqra

fi
t:

L0, Indicali forma scurtd a urmdtoarelor adiective calitative: necaut, sAop6shrft, ropcirrnt, lwrsrir, rninrrft, x6.usrrft, ropfrr.rfi, ruupdrufi, .sicrlrfi, xol6gmrfi, Aanxufi, cl66rrfi, g66p4ft, rrx|nstft, r6xlnarrft, nperp6cmri, nouirmrfi. ..,11. Trathcegi in limba romdnd. 1. Ha Srot firuue uax6,ua:rcq cdN{blii sltcdrNFl Aou. 2. B xraap6 r ropix urpor6v 0yr66rrr'croins cflrrs6ftrure r,aop6ru. 3. H6iry 64n c6urrr''r crilrruu yuexfx gcex socrN{6ro xn6cca. 6un xorvr6x.qe 5roft s 4. Cu.nrree noft xoNt6s.q6r. 6. Hau66rce r4irrrra' Htaccfsecras aJluisne oras6la 5.,Cnirrs6e scer6 ra.ner{ I os oer6ggj1 nonp6crt rpfgsEre 7 . Hasu6nee rt6ca. coBpeMegrrar 6bur6 nrrep6csoft yqemrr n6ruero xa6cca uOnyurlur updurro' ra s6rrpamnnft AeIIb. 8. Jlliwuni rou6n4a yleurr6n craplsux 9. Xfauux pe:y,rrr6roa .qo6riracr soreri66lrEat xniccos. proPozilii 12. Gdsiti antonime la formele scurte ale adjectivelor d.emai ios Fi alcdtui{i an antanimele gdsite: rplicren, r'rdnoA, nrrc<ir, rur.rp6x, rgopdu, Tlxn, x6aoAeu, rJIyII, AO6p, cna6'
.CMEJI, MAJI.

ir ;
li I ,
t

./'

bxercttu
13. Forma\i adjectivede relagiede la strbstantivele de mai jos : a) cu ajutorul sufixului -cx-z rep6ft, 46ru, coadr, congir, coc6A, naprus6x, 6par, Karx6s, flaprix, Erriner; b) cu ajutorul sufixului -n.recr-:
wct6pun, 6non6rux, laateiu6rura, rtonfTsra; c) c1t ajutorul suf,xelor -!E-, -sn-r -flrn-: ctexl6, rdxa, rnrira, n6peuo. 14. Alegeli din coloana din dreapta substantivelepotrivite ca sew pentru adjectivele de relalie din coloana din sttnga.

ir
il

.f F

fl
ll El

il t
ti
i1

fr
$.
i:
]1

npuaaztime'tauwe) { 70. II. Arljectivele de relafie (Omaocilmewuarc Adjectivele de relapie in limba rusi exprimi propriet[{i ale obiecteior prin 'raportarea lor la materiaftil din care sint fdcute, la locul, timpul, acliunea etc., legate de ele, de ex.: adjectivul uce,tdguwil(de fier) provine de la substantivul ctcerdso ,(fier); adjectivul uondunuia (de lapte) - de ta substantivul uottorc| (lapte). Aceste adjective au ca sinonime constructiiie compuse dintr-o prepozilie gi un substantiv

ii
i,i

xur6rrrrfi, sencrdfi, JJe.qonfrrrft,nec.riFIJft, nraon6pcxnft, JrerxoBag, cK6pr,rfi, ryu6uurrfi , urrd.rrrnrfi, g6rcrax. Qyrddmrufi, rr,116ficxufi, rraopcr6x,
cEdet

rArepb, ToBAp[EI, pti6a, l'r,atnfraa, oxe6u, 66per, Iuap, Marq, r\rl4p,[de3A, uelor6r, x6wara, asdrx, noan6.

54

55

potrivite ,o tliti la urmdrtianeleadiect;tne Addugali substantive 1,,5. Moilel: gepea rfi -,qeperfulft Aou peaoraoqn6mtfi, roMMifsucr6pFrlrft, rvepAnrn-qfi, rep6fcrnfi, efi,rufi, 'rfrecrufi, xdkanrrft, ruepcrru6fi,6p6rcrrfi, A6rcruft, vopcx6ft, ore6ncrufi,craarpacrrireromrft . n6ft, xfr6rnni, 16. Traducepi. aeureu6e yxpeun6uue; rpoom6e .qasn6ser,nr6ft ruap, sevr6,rrnar peQ6pr"ra, aue, xpon6arrfi6ofi, rp6rnax olrtla; JleAosirrrfi ore6n, leArs6[ r6rep;.co.nssdre p6sasu wet6uura;.qeroB6fi tr6Etr,corrr-rfi cyu; crdprri u6er4, cropocrs6fi r'rEro,q {eror6r, A&rrsoe upe4nox6ure; ronerdfi xap6rrep, sdrrlelfi upocr6p; ryu6unuft nocrjuor, ry*raaur6prrre ua..irr.

-o,x6,rrurwca,.2. i.-I{r;x,'cir'iia, iiiidE; dtrdn riesA8, n6pis, sfiq6, ronoBf ptit6w,5,.Tna-. Monord, pori, roocr, cney,xopdeu.4. X"p, rreury.irx6crn eopo6ah,3. sdfu1a. 7..f,g, roroa6; wocr guafi. s6, ttf,lnaxdwxu. 6. Vxo, xDocr, rllrqilrRa,cae,4dr 9. Vmu, v6pAa, rpw. octd. . 8, Jl6Axa, g6vrnxpw6arcd. posesivesd fie t). Inlocuisi construc{iiledate cu altele, sinonime, tn careadjectivele formate c.u ajutorul sufixului aw. Model : Hoc, rar y ;irxu - yrirn'rltr see. BsrrrgA,rar y opn6; cyr us rjprqu; rp6nu raepft; rfiqa rony6dfi; rnEr,ua cnegrir rpardfi; por6 rco:n6;yrfc ror"rap6; rvrrrrudft; Kpr[K xypaBxfr, c'ritr nopo6ra. 20. Traduceli tn limba romdnd. l. Marenr6nor nponfo saxdAurcsn loxsoft Av6pure. 2. Vqfrem uoragin ua x6pre Edpeuqogotu6peu ly,qsdsoa sanrtB.3. Trr sn6erur, rAe sax6Arrcs fepxyl6corr* cron6fi? 4. Ha ypdre uo xlivsu r"ru ucu<inrsorarul 6epton6rory conr. 5. ,{au6xnoo Metr - oro 6uero gpdraeearrpax6rue. 6. Ywirers uar'r o6reouil, qto ograq6erropuudlaera uycror6.

*^

(IlpunnucdrnenbHbte npufttefunercwe) $ 71. IIII. Adjectivele posesive ln timba rusi adjectiveleposesivear,rtdc5.obiectul aparfine unei fiinle (omului sau animalutui). Ele se formeazi cu ajutorul suflxelor -on-, (-er-), -f,x-r -s, de ex.: didot Aov. (casa bunicului), cCcmpwa tcnuza (artsa surorii), co6d,twi posein locul adjectivelor xeocm(coadaciinelui) q.a. ln limba rusEcontemporand, sive cu sufixele -on-, (-en-), -nu- sint folosite mai des construofiile sinonime, compuse din substantivela cazul nominativ qi substantive la cazrul genitiv, de ex.: lou dida, xutea cecmprit. frazeologice cu adjective posesive: npouemdee I Refinefi | unele eipresii .ozdna-flacdra prometeicd; axuatdcoea namd-cilciiul lui Achile; ansilSoe rnpyd-muncd cle Sisif; nporcplcmoeo rrduce-patul lui Procust; xpoxodiuoew u!'rcu- chinurile lui Tantal; adduoeo caisat-lacrimi de crocodil; manmdtoeut A1ltoxo-mirul lui Adam; apudduuua firr,rl Ariadnei.

$ 72. Declinare* adjectivelor (Cx,roudaue npu,zazdmeaonux)

N G D A

xpticntfr, | rcpdcuoe, cwterc xp dcnoro, "{ttfr cthntol rp dcnoro, Kpaatow, I RPacHow,

LXercttru
17. Alegeli din coloana din dreopta s'ubstantivele potrivite ca senspentru ailjectivele posesive din coloana din stinga.

crtnevry : N (subst. inanimate) xp6cnrrfi, ciud :G (subst' animate) rp6ororo, crfuero (o) xpdcuou, (o) crixeu

rpdcuwe,ai'tne xpticnffio altmx xpdcasa6 cilnwr : N (subst. inanimate) rp6crrre, criure : G (subst. animate) rp6crurx, crinxx xpticuww, ctawvn (o) xpdcnux, (o) cfiuax)

I ailnerrry I xpdcnoe,cinee

nrf"rre, s6r.r[fi, rafue, B6nnsa, 666ymxnna, rycfnoe, co66unE, otq6a, pu66vr.a, oanufi

r64ra, xftq6, r6rcryr, por, xBocr, sni'xq rerp64u, uep6, cle.4 yxo

I P

xpticnrl,ttt, afrnw|

rcpdcttw, al+nu

| (o) xpdcnou, | (o) clxeu

Observalie.

Fr h

subliniate tn adiectiveposesive,acordinduJe cu rnrh, \8. Transformali substantivele stottivele ahturate. Model: nepd, xnocr ynxu - ywinoe uep6, ymthruit r.tovr 56 r:1ff.: 1+,

Dupi relafie.

acest model se declind atit adjectivele calitative, cit qi cele de

)/

s
$ 73. Declinarea ailjectivelor posesive(Cxaoadnue'O***'*'O)''"i'*"
nPulrazamenbHblx/

Masculin (Myxcn6ir po.q)

Fenrinin (Xdrcxafi po4)

l. 9r sro nep6? (cecrp6). 2' rtlefi sro r6.ncryr nexft na cron6? (Baua). 3. llrro cfrrlry ru nonoxlina ua cryn? (Fa.no. 4. 9rr 4iQnr croir y n6nra.rxra? (a4yrura). 5. !I.rs sro 6.nfsra? (v6ua). 6. C qrriMli Spysrilcl rrr 6l'In6 s rI'rH6? (n6na). 7. O qsux cnoprrionrrx ycn6xax nuci:rru e rarire? (C6ura). 8. K urev, ,u6uy noar6xalo raxcri? (M6ua). 23. In locul punctelor introduceli adjectivele calitative potrivite ca .sens) la cazul ;: r 1r::'-' coespunzdtor. i...ayqeablrrt. 3. Mlt l. Bmnfi sltAtr6rrcl ... rdprt. 2. ?urtm P6rornqa 66ur or.mrxfuir.tna 6eper! ... perrt. 4. 9ro 6un6 a6uyurrcac ... veprlwtu truu6. 5' Euy uor6Aa. 7, ... re"6luuevrpexr'i sarfus crar6n... qa6. 6. Becr r'r6cqq cloira.'. Eoclira rySrlz- Ha ,.. Ka8. On6 66pery. K rlporuBonon6xuot'ay r5gry cnocri.no 6.nyrc6.9. B varasliu npnrernll ... xle6. 10. 3to 6rurlenoadK ". xap6xtepa, Cuvinte de introdus: MirKr{i, r6nnuft, rrrc6ruft, xPfnxw;, uruP6rnfi. r6nrrafi, rec,rrrft, 6ftcrprrfi, cn6ArI'rft, v'hzxuir.

I I fi s E
it
s'
$-

s6rwfr, c6crplul, orq6n t6lurero, cdcrpluroro, orq6na r6rvrelry, c6crPu- ndrvreuy, cecrp6nouy, otq6ny rouy, orq6rY

i fl

o6rvrn, c6crpuua, orq6sa rdriurefi, cdcrpunofi, oru6sofi a6.nvrei, c6crpnrofi, orrldsofi B6rq$Io, cdcrprnY, oTrloBy N sauG N sauG rdrvrru, c6crPunrnvr, rdl.rrnlr, c6crprurnr, n6;rurefi, cdcrplruoft, oru6sofr orrI6srrM orq6nrru

o rdrvreu, c6crPuor[6nou Ronr,

o sdr.rbe[{, c6crpzuoru,orudrou

fl:
g', E. ltl

adiective de relayie de ia substantivele din paranteze, punindu'le la cazul /:Formali corcspunzdtor. Model: Epar luwcn na (r.rcr6prar) $axynrr6re. - Fpar yuurcr- Ha ucroprtrecrov {ary.nrr6re. ,}1 . cecrp6 x6Aur n nsf,:rr..2, Moi rr,r:r6.qmar l. B HK6re x ntyuhn ($,uuur) (aersi iaa. 3. Ha (Hr6la)-fiaetn. r',rltnup6uluaaeM SpJIT?r u SpofrIE..,4,B66yurxa, xsBer r (x6ueur) .q6Me. 5. B yufrenrcxoir 6trsr6 (.fp4{dl 4uipr. 61:(trdrd:r.lr.id)| a:drr rxdgur n rpfnn-v por',r6Hcnrx 1sux9g. 7. B (srvf),xdffKyrn'r Mbr no6AeM na /srcrypcuro e rtiprr. 8. B (rvrbpe) soa#ioadpxrarcs usdro cd;ru. 9. B pyccxor,.r f,3br(e 3To cJroBo (xe rrpoxnBaeT MHoro pa3JIrtrHLlx Hapo.qoB,

ilr

K]: &,
H! E:

N
I-'

H; Hil

H ffi
!ir
Ei

D A I P

rdavrn, cdcrpuxrr, oru6sbr erSlvlux, cdurpraux, orq6ar,rx n6;rurru, cdcrpuur'ru, orq<isbllu :N s au : G s6rqrrrtrfl, cdcrplruhlMtl' otq6nrruu (o) a6nurux, c6crpuRrrx, otqdgrrx

ffii
F}; ,4.

Exercilii
adiectiveledin paranteze. 2/'Puneli la cazul corespunzdtor '/ Model: { xroli n (6orsur6ft) n6ue. - "f, xullf a 6onrurdu 4<!lte' 1. Moft 6pat pa6draer ua (ndrufi) sasdAe.2. (Ilepnufi) rapauA6urnexrir 4. flapox6.qnaup6ueraura6norur. c (onnrrrnrificxnft) na n6pre. 3. J{ uognax6Mrmc{ ororudn Tpoan6ft6yc (66naa) 6. rb6ry. xyuinn 5. Mse (pe's6ft) rorgflrry. K Brrrrcrr or (qerrpansnufi) n6pxa. 7. B (gtipnoe) v6pe r"rudropdr6n. 8. B rag6re uaneg.Y *reai r"rn6ro(xop6ruue) 4pys6fi' carauacrarti o (cnoprfomre)copeonoa6uusx. 10. Itrr6nHras 6u6.naor6ra nonylrina (unrep6cmre) xsfirn. 11. B Mau6e urt tr(rmocrp6rulr're)rypfcror. ,.';"p-crp\6rsfi /: 22. ifrspundepi adjectivele din paranteze la intrebdri,folosfud in locul substuttivelor ._ pbsesivela cazurile corespunzdtoare. -*-' Model: I[u sto rufra? (666yrura). - 3ro 666yruruuarnfra. 58

25. Traduceqi in limba romdnd. rr;icnoe xopd'nre vonox<l; lronoa6s ox6rsnqlr co66xa; n6pvcuaa prr66vrr n6Axa; csdxufi sin,ruia cneA; cdpoe nrrf"rse nepd; 6o.nrur<ienopdnre rnes,qo; xpacrieoe 66ruse na"nrrt5; recdroe pe6fvre ruud; r.ny6dxan tirctn uop6; orp6vHaff xypaBnilrlat c"ris.

ffi
ffi
l{#

$l!

ffi p-,
F* t#
F"il

i;,.i F,f
irlti

F{,

59

ti

r;:,:$ 75eDeclinrrea pronumelorpersonrle gi a pronumelui reflexiv ,,',: (Crcnonduue ce6fi) u eosepdmnoeo rtqnwr uecmoundnuil
Cazul Numirul sing:lar Numdrul plural
MbI

VN G -D 9,A I P

ou onti on6 TbI ed er6 Lresf rc6ft ei euf MEE re66 , G .".:' G i'.{. G Gfi.' UM e6 (efi) r'm6fi ro66fi (o6o) wt (o) re66 [o) u6tvt (o) nefi
5.

G!!:i.:.: Grt' ' co66[ nivru o) ce66 'o) uac

*Al ce66

Eac
FAM

BbI Bac BAM Q .:...:" B,fiturs. o) Bac

orf
t4x wl G l ,' .'

irv,u o) nux

P RONUMEL E (Mecronrudnue)
ln limba rusi pronum*le se imparte io urmitoarele grupe: promtmele prx.wrial (nianoe necmouudaue), pronumele reflexiv (eosepdnnaoe ueunoundme), pronumele posesiv (npumaucdmerbHoe .Mecmouaiuue), pronumele ilemonshativ (yxasdmennoe aecmouaduue), pronumele determinativ (onpedenime.ob*oe ,n4ectnouudaue), pronumele interogativ (eonpocitmenHoe lvrecrnoun|daue),pronumele negxtit (omputl&nennoe aecmouuduue),prdnwnele relttiv (omaocilmdaanoe aecmouadnue), qi pronumele nedefinit (ueonpedetEwoe uecmouudmte) |
11

persoaaa a III-a primeqtela cazul prepozilioual consoanas. l:$ .?6: Ptonumelede ' Aceasti consoani apare gi la alte cazuri oblice, ln urmdtoarele situafii: . ro (dupi), ur (din), n (sPre),na (la), noq (deasupra), o (despre),or (de la), n6pe,q IIpf, (pe lingi), c (cu), y (la), u6per (peste), (fa1d de), no (pe), uoa (dedesubt), de ex.: EpamnpuwEtKreMi e eh.cmu-Fratelea venit Ia el tnvizitd; b) dupi prepozi;iiie adverbiale: n6r.rre(lingd), Borpyr (in' jurul), nnepegri (inaintea),rr,rriuo(pe lingl), naup6run, (vizavi), 6rcoiro (iingi), l6c,te (dupi), staupe lingd pronumele uocped (la mijloc), csdp Gn spatele) 9i altele,cind acestea personale os, onf ou6, ori, la cazti genitivsingular sau plural, de ex': ,B medmpe a cuddt cr6ry see6--:La teatru qn stat tn spatelelui' $ 77. Consouta s nu se lntrebuin[eazd: (in dezacord folosite cu cazul dativ: tonpercr( a) dup[ prepoziliile adverbiale, (in pofida), rc.neg (in urma), HaBcrp6qy cu), corricuo (conformcu), xaneperc6p ellludaeeci (conform ou), de ex.: HaBcrB6qy (in intimpinarea),coorB6rcmenuo moedpury wredaunwil - [n intimpinrret lui veneacolegul sdu de tcoaldi b) dupi prepoziliile nomioale, folosite cu cazul genitiv: n oruom6mn (in leglturi cu), rpn n6moqr (cu ajutorul), co cropoufr (din partea), ga ncrnoq6ex.: nnw (cu excepiia),uo crrfqaro(cu ocazia),rro upnr{ne (din cauza)E.a.,de eed ece npuwti na co6pduue-Cu excepfialui toli au venit la 3a ncrcruoq6nneu 9edin16; 'c) cind pronumele de un adjectivsauadverb a III-a esteprecedat de persoana la gradul superlativ,de ex.: On sfr,ue eE-El este tnai inalt dectt ea; Outi dexrtm 6ucrp6e er6-Ea aleargd mai repededecit el. a IILa, de persoana $ 78. Uneori insd, la cazurileobliceale pronumelorpersonale se admit doui forme, cu gi firi n: - cind pronumelepersonalde persoanaa III-a este precedatde pronumele o66 Bcex ufix sau determiuativ Becb,Bc{, rce, nc6, de ex,: Mut nosa6hmuttuca o6o rcex ux-Noi am avut griid de ei tofi. Mat noga1dmultucb 61

Y i - r \ ''

I. Pronumele personal qi pronumele reflexiv cr6fr (JlilunoefirecmouMdHue ce6fi) u 6os6pdmuoe

I qi a II-a, la numirul singuiarqiplural, $ 74. Pronumelepersonalede persoana nu se schimbd dupd gen: r (eu), rrau(noi), ru (tu), nu (voi). Pronumelepersonal de persoana a III-a are forme pentru toate genurile: ou (m.), oni (f), on6 (n). rronumele onri (ei, ele) reprezintdforma pluralului peatru toate genurile. Pronumelereflexiv ce6f (forma genitivului singular)nu are cazul.nomilativ qiqi_;;q-l.nid:pluial. Aiati cd actiuneaexprimati de verb se rlsfringe aiupra 1Ei subiectului. Este invariabil ca gen gi se intrebuinteazdcu pronume personale, ;1 proprii qi substantiveanimate (in rol de subiect)la singular gi plural, ,ltt nume de ex,: fi, xynilu cE66xnizy-Fn mi-am campdrato ,caile. Tu xyniln ce66 xnilzy - Tu fi-ai campdrat o carte. Qu xyntfu ce66rcniley -El qi-a cumpdrato carte. Mw xyntau ce66rcnizy- Noi ne.az cumpdrato carte. Vqexfic ryrula ee66 xnilzy -Elevrrl gi-a campdrat o carte, 60

- cind intre prepozilie qi pronume sint intercalate gi alte cuvinte, de ex.: M6xgy lrHofi z nu cocmbhrca pazzoedp sau M6x,uy unofi u lllnla cocmoi,tca paseoedp-lntre mine gi el a avut loc o disculie. $ 79. Unele prepozilii folosite la cazurile oblice cu pronumeie de persoana I sg. (r) suferd transformlri de ordin fonetic. Prepoziliile ro c, n6pe4, raA se transformd in Ko, co, nepeg6, na,qo, iar prepozilia o, folositd in cazul prepozilional, in o6o, de ex.: Ou npuwE't Ko MHe- El a venit la mine; 06o une nucdau e zagerne- Despre mine s-a scris tn ziar. Pronumele personale se folosesc mai frecvent in limba rusd decit in limba romdni pe lingi verbele la timpurile prezent, trecut qi viitor. Comparali: fl. nuwi, scris o scrisoare;fl,nanuuj, nucau6-Scriu o scrisoare;S,nanucdttnucuu6-Am nucund - Voi scrie o scrisoare. Suprimareapronumelui !_egergoana .I sau a II-a in limba rusd are un rol stilistic, contribuihtl-la dinamizarea contextului; acfiunea exprimati de verb devine mai categorici, de ex.: Ilpeg.nardro nofimfi e rcuuo- Propun sd mergem la cinema. Ca gi in limba romin6, la modul jmFerativ pronumele personal se suprimi, cmuxdmeoaceastd lucrare !; Ilpovnrifire de ex.: CtSraf imy pa66my!-Ei poezia piuue! -Citili ! $ 80. Pronumele personale, pe lingd valoarea de a indica persoana, mai pot avea qi alte valori, astfel: a) pronumeie MH poate indeplini funclia pluralului modestiei, de ex.: B imou doxtdde *u (a) nwmdtuco npoauarueilposamb p$yrbmdmat adueii pa66mbt-fn acest reJerat (noi) am incercat sd analizdm rezultatele muncii noastre ; b) in adresiriie care exprimd o compasiune se poate folosi pronumeie urr in loc de Tbr sau ru, de ex.: Moaod6il aetoedx, KcK MbI ce6k aj,ecmayeu?- Tinere, cam ne simlim ? c) pronumele personal rrr indeplinegte gi funcfia pronumelui de reveren{i, la teatru, Olga?; Huxotttiil,But de ex.: Bsr xoditu a medmp, Omza?-Afifost paccxactcime euy - Nicolae, povestiti-i dumneavoastrd. ObservaTie. Pronumeie de reveren{d 86r se poate scrie cu inifialE micl sau mare (Bu). In ultimul caz vorbitorul exprimd un deosebitrespect fa16 de persoana cdreia i se Pronumele Bhr.se poate folosi qi pe lingd prenumele unei persoane: adreseazd. Mapila, 8u... - Maria, dumneavoastrd... Compara{i cu: - Maria, dumneata... cu toate persoanele, de ex.: $ 81. Pronumgle reflexh, cg6n sg asociazS, mi-am"luat mingea. fl esa.n ce6,6Mn'r-Eu grijd ile tine. Tw nosa1omaca o ee66-Ai fliayrurca nocnompdta ua (ce6f) e sdprcato- Fata s-a privit in oglindri. mult vorb4i despre voi. Brt ctttiutxou uudzo zoeopunte o ce66-Prea Vueuuxti esLtu trnilztt c co66fi - Eleii au luat cdrlile cu ei,

ciIii
la firma L. Cot4pletayi spaliile punctate, punind pronumele persotule din paranteze

Model: Spar nrxl y .'. (r) rerp64s. Fpar rrr.lr y uexi rerp6Ar' - ': ) l. Mapiq srtrc$a;:.. (ox6) a te6rpe. 2' Buep6... (on) g6ln up6r"mo' 3' "' 6par. 5. B Ir.roft c .,1 1nu; uo6Aer na srcry.ipcr.no,u (tu) sroxrl,n Ea:f.il 4. Brrrdcre (r) 7' Ys'htenb xnriry' q6cro (r',ru). xyniina Cecrp6 6. ... scnoN{nESrot urr6;re -.. 6tenr xopou6 rooopfn o ... (on). de persoanaI singularalegtnd, totodatd, varianta 2. Fotosfi pesrctot pronumele prepoziliei, - corespunzdtoare Modet: R ueuj,noaoru.rf rypricrur. Ko uue no,qoIurf rypricrrr' gaA6sa. Ea nircranry. 2, Ildped mo66itcto,frt g6x<nas l. Epar xoA6n c Hurvr S.Yqir neil. nad wy'rfit on morAri 4. paccrutriutacr z od uduu Ao.r:risa. rruaj 3. Tau yBriAene uiin ran6w1 6. Bce roaop,fttruo me6dxax o cnoc66gofi yleufqe. TeJrb

,j*;
:,

|i;,;,-3; trlsgspiforma corespunzdtoare 4 pronumelor personaledin paranteze. Model: Mtr ro,qpyxfnuca c (nuv, ur'a).Mrr nogpyxdaucsc nuu' l. Oreq noc.u6nv6pes (erb, uerd) vne nncru<!. 2. 5, zaatdt r 6r6'rum6rcy Ms6sr.re r ornom6unu (uer6, ur"r;.r. v nac caoxfJrocE orrpeAernsoe sa (uNrr.r, rucr6ro rllrepecEoro or yau6:ru (seft, 5. ei), xaecrpevy urna ero). 4. Marr [6rn (ner6, ero). 6' Ha co6p6nus s' cnll6t nanp6rur (ep';'sed)'?' Ift'rcrud nocn6*ru 8. fr. xftrrr co ctopou{r (ero, renS) ndlrlom r'r nog,udpxry' aoeg (uer"r!,errali). 9. Cecrp6 6uri6 xpacrbee (ero, Irer6). tipdrit personalin locul substantivului pronumele la intrebdri,Jolosind 4. Rdspundeyi crrsiv. Model: Tu rooopri.nno rene(pdvy c Mapileil?-{a, x roroprbt rro rerre' $owy c neil. 2' Tnoii 6par mp6nlrudxuarrt c Muxdeu? s xffi6 Hurcotdx? 1. TbI BriAena u zaHurco4. IIo uyr6 a re6rp nrr gafi,ure r Epa[r6a xl,Ipr)ne? 3. Osa no6xa.na upourdl 6. Mrivo Hurcotdn 5. I4s Kr{Na-Han6xu nplrexal llempdcxy? admoil? rnofi 6pat? 7. Onn uo6xa:runa soxg6r ncrpeuirr mypi'tmoe? reflexiv la fornw cerurdde rcntext' 5. Includelitn spaliite liberepronumele Model: Euy np6olrrcx ronopfrr' ... Er'lf upisurc-aronoprirl o ce66' 1. Apyr gara:6ri ... roctrcr,a B are.nr6. 2, Marr nocaarina piAovr ." cr6puJyroAorlb.3. Mrr Bsirtl.. n encripcnrc r6plroc. 4. Fpar paccxa:5nIlaM "' 7' Osi 6. B 12 'rac6s.mq q 6rrr .'. a<ir"ra' 5. Jl6ror"rr no6gy ... n aep6uxro. orirf6ry. .:' pyr6;la ... sa c.u6ranr-vro 63

Ir

.'.:-..i' t::: i' r-:: . il;.!:: -;

,lgi:Ut:i,

'' "'IntrebuinfareA*'.;proiium-elui;::-tindtii;;tBiifi L OU rpmaac*n rnlenf r ce6d s r6crs. 2. fl. no6gy x EeMy B r6cru. 3. B sfureuar rrl6paau ce66 udcro n ndpnou pepi.4. ou6 uocr6nz:ra ce66, sa cror I6ryryy.5. Ildcne Srrlx cepenuonauut.{a"u yx6 rf,qen ce6.6sevnr6uov,urx6.ur. 6' .{pysri yx,qaBu6 crnrinu erd qevnr6sou rmc6arr. &4, Pronumelecsoft aral6 od obiectul apailine subiectului (la persoana I,
u cr,oirxutizu' Mot (ea4 II-a sau a III-a), de ex.: fr (mu, on) ezat crlofrrcapauddw eshru esoit xapauddw u csofi xutizu. art pus ueionul inr exemplul: S, noaocrcfiaa euofr,kapaHAdutfla ctnotr\t pe masd, fi ,este subiectul acfiunii, iat tcapauddw - obiectul acfiunii'

II. Pronunnele posesiv (IlpumaucdmettbHoe $ 82. Pronumele posesiv aratd cui aparfine obiectul. 1-vofi i-voi ' l-r"roe l-vori . MbI l-Hau l-ndma l-uanr'e l-serur
g T6I

csofi determin6 obiectul, ar6tind ci acesta apartine subiectului. In caz, pronumele cnofi poate fi inlocuit cu pronumele posesiv uofi, de uecmouadnue)
: ..fl noaoctaiaa wofi tupanddu Ha cmort.

Aceasti reguld este valabili qi pentru alte cazuri cind subieptulaofiunii este I qia II-a,\a singularqiplural. Comimat prin pronumelepersonaldepersoana
cnofi cso.f cno csofi coofi crof cro csof no.nocrcfutcnofr xapanddw Ha crnort. noaoctcfiau cr,ofi xapaudaw{t cmoJl. nonoclcu,4ucBoa KapaHoautu
cmoJl.

oE, ou6, on6

r:. 1':

Tst notosctLt rtofi xapanddw Ha cmor. Bw tottoucilau sirnlm xapandaw{t HA CmOr, Mrl. noaorciltu niwr xapandawrt
HA CmOJl.

;rroi
TbI

l-rBot

l-ruoi I_TBOII
er6 e er6

l-"Tu rBTre i_BAItrZ

osu

r"?-

MbI BbI

ogiir

OE

oni osd

lrx

Pronumele posesive se schimbi dup5 gen,numir gi caz cu excepfia pronumelor ee6,eE,?x care reprezintd de fapt cazul genitiv al pronumelor personale oa; ond,on6,axfi. de persoanaa III-a, sprt deosebire $ 83. Pronumeleposesive de pronumelepersonale,nu primescconsoana r, cind se asociazE cu prepoziliile B, Ha, K, Ao etc. qi nu schimb[ prepozitiileo in o66 sau K, B, uog in ro, no, u64o. Comparafi: Pronumepersonale fl npuwdar uer.rj e edcmu. Am venit la el tn vizitd. On qdcmoecnouuadem o66 mre. El lgi anintegte adeseoriile mine. Ilpuxodtfr rco ror{ eduepoa. Vino la mine diseard. 64
Pronume posesive -fl nodow1a rc er6 ddny. M-am apropiat de casa lui. .t[ npovumd.t e zasime cmamafr o eri cecmpd, Am citit in ziar articolul desore sora lui. Ou rtdcmo npuxodiln rc eril 6ptimy. El yenpa des la fratele luri.

personal de persoana Reline1i I Dacd subiectuleste exprimat prin pronumele pronumele posesive III-a singular sau plural, inlocuirea pronumelui ceott ctt.. : =B r"teeo,eE,ux dtce Ia schimbarea sensului, ardtind ci obiectulaparfinenu subieclului, : ci altei persoane. Comparali: dan uae csorot<nilzy,-El mi-a dat cartea s'. (Obiectul apar(ine subiectului) dat uue er6 rcnfizy-El mi-a dat cartea lai. de gen masculin) nu apar[ine subiectului,ci altei persoane nodxata r cso6[ nodpyee* Sora a plecat la prietena sa,. (Prietena este a surorii)
':|!'

lri+r'l11

nodxata x eE nodpyze-Sora

a plecat la prietena ei.

(Prietenanu este a surorii, ci a altei persoane de gen feminin) 85. Pronumeleposesivcnofi se foloseqtedupi gradul comparativ sintetic, ca comparafiei, in genitiv, de ex.: Oud e&etsdunrctipme al complenrentului sinonime lnconstructiile fuo6fi cecmp&.*Ea aratd (a fi) mai mare decttsorasa. rtlns6, in care apare conjunclia qen4, pronumele csofr se inlocuiegto cu un alt
ume posesiv, de ex.: Oud e{ramdum cmdpue, qelr eE cecntpd,

Pronumeleposesiv ceoil m se intrebuin{eazi niciodatd pe lingd subiect. .De pild6, nu este corectd propozilia: Csort cecnpd sauuMdemca mdpnrou. (7n ;rstfel de cazuri se folosesc alte pronume posesive). ln uneleconstrucfii cu caracteridiomatic seiotilnegtetotuqi pronumele csofr ; $n nominativ cu sensul de',nosfru sau propriu, de ex,: Mbande?3mo csofi i:Eterca4rc-IvanovT mingeata Este ornul sosfrui V me6l ecmo cssfr,uaqT'Ai

,
Gramatica limbii ruse de uz $coia.rc. 1581

65

. .--pronnmelor -.posesive $ '86, Declinoree ( Crcrcndnue npumaucdmeabttbtx .&tecmouuduuil)

\ SinguIar ( Edi.u cmaennoe vuctd )

Conptetali spa1iile punctate cu pronnttele posesive cerute de context. Model: f, Bcu<ilrsst o.,. apire'-.fI ncndMuun o crortt apyre'

N G D A I P

vof aaoE Ir,roer6 uoeruf G sauN uofu (o)rvro0ru

Moi tvto6fi uo6f, Morb

tlto6fi o)r'aodfi

saru E6ure
EAIIIero

n6ureuy GsauN r6uy n6urnu siiruefi (o)n6Iueu o)nrimefi

udrrra tr6mef siirueI

ii

l' ... 6par frrrcx r cenrcxoxosiftcrserfiolt nircru.t;ire. 2' fl zu6ro, tro '.' cecrpi xopour6 nor. 3. B ... $yr66nrrroft xoM6sAe vxdro yvenr'rr6n cr6pmux rn6ccos. 4. Ha .,, cron texrir un6ro rnlrr. 5. ,fl' nepenucil r -.. terp6gr iuudro s6sbrx cruxda. 6. Mapr{r nporoAriria ... 666yruxy Ha soxs6r. 7. Kora6 upr64er ... 6par? 8. TH aass6 ne nfAe.n ... cecrpy? 10. Rdspundeli la intrebdri. Folosili substantivele din paranteze, addugindu-le prodtoare. numele corespunz

Plural

(Muducecmeeuuoe uuctd)
HAIIIR

Model: IIro rrr uoaoxin xnfiry.

na cro;r? (xnury) -

fl

noloxl'fu

Ea croJr csolo

N G D A P

G.s a u N (o)vorix

G sauN

l(o)cror(x

rr4urnx n5urmr GsauN n6urnmr (o)n6urux

rcrp6rrurcx a6repov? (c aplirov). 2. O qrvIroropfl l. C xev r-51, ,"{IiTeJb c yyeuurdu? (o 6p6re). 3. lrc pelhra ycrp6unu rdrcrarxy pracrixror? (r ur6ne)' 4. C qeN.{npuurr u peg4rqsro ragdmr nucinwa? (c paccxdsorra)-5. Kor.af rav n64o nocr6rr norgpanr.ire.rriryro relrerpdri.o'.ry?(pd.acrnennlrxaryr). 6' Korri srt nprr.nacfna a vysdfi? (ror6puu:efi). 7. Itord ru rctpeu6la na roxsil,'Ie? (noap:ir). 8. Tu Aond.nen?(ycn6xaua). 11. fnlocuili, unde este posibil, pronumele posesive din Propoziliile de ntai jos cu ptc' numele posesiv csofr. Indicali propoziliile in care tnlocuirea nu se poate face' Explicali de ce. sas6Ae. 2. fl' 6stt.4osdres l. Mot 6pat pa6<iraer na Malul.iuocrpofreltuou ruro6fi pa6drofi. 3. C n6ureft sa,q6qei rlrr cnpiirrnnct. 4' B6ruu pogrirellr xtrnir' B Koncrduqe? 5. Er<l .q6AVIxra6rr;r ssauestirulr artpou. 6' fl" scerah sa6dvycr o vo6ii r,or64uefi cecrpd. 7. B rnodu Adrte ecrr nuQr? 8. Ha 5rov a6uepe I 6u.n c l"roriu ,qplirOltl. 12. Traduceli in limba rontdnd. l Aarop il er<!gpyr lrenS.rrn o cqactrtisoN{ 6lia.vmev. 2. Horordanraft o6uep urr uporelri e rpyrj crorx gpysdii.3. flyn|it necdr csoli s6Abr s lldpuoe u6pe' 4. H:L!'o sasal\a6rrcs cnSproIr,t, yrpennirr cro s4opdnre' 5. Vsexnrf s6lnero rn6cca nodg-vr na ercxjpcrro r r6prr. 6. fl. lasu6 sNard\a c ed 6p6rorr'r. 7. Borrvri, ruori cectp6 ne upuuuA a rux<5n1'? noxdLnyficra, csolb n er6 rerp64l. 8. flouerr.tl? 9. B re6rpe ru 6rur6 co csodfi uo,qplirofi r:rr.r c ed cecrpdii?

Dupi modelui de mai sus se deciin5.Ei pronumele posesivemeofi, meori;;1i);',, meo|,meoil;Gallt, adtue, etiwa,edwu.Pronumele ezo,et, rx nu se deciini. "l;.',:]i,
t lii,,r r {

t,,.i ,1.;# i.
14

',,i *it;'

Exercilii

',;ti"fi'

posesive la cazul coresputtzdtor. QConptetafi spoliilepunctatecu pronumcle "t1{. Model: { Aal er,,ry .., (croi) rapaxg6ru -fl Eanevyi cnofi xapau46ru. . :,11fl,, 1. V (ri.rofi)5p6ra cer6aur AeEb pox46xnx. 2. flo;ro>r<f (croi) rerpdlr..:.',,i.".l sa cro4. 3. fl 6sur c (rtofi) ,u6ayurroilsa s{rcrasxe. 4. Xyadxnur n;r.tu""l,"i$t"Sil (cbof) raprrirnr r vy:6e. 5. Ha xaufrynrr x no64y x (n6rur) p6gcraernuxa"-_l .t Hj n K-rryN-Han6i<y. 6. B 5rofi crarld nriuryr o (rnoi) cecrp i:. 8. Contparalipropoziliile din coloanadin sttnga cu cele din coloanadin dreapta.'ir'i', ' ce diferenld diferenld de Ardtali sens existd Ardtali ce de sens existd tntre tntre eie. ele. ttil$.} i*1fft$;

.,I*+F:

1. .f euy coorb .fl aari coo6 rerpiAr. rerp6Ar. Aaa evf rerp64r 2. On sr.rr y veni cnorb
vre crorb ruliry. 3. Cecrp6uogapri;ra
4, Y l.l...,esfi ecrr csoft seroc[n6.{. 5, Iloloxri cnorb n6xry Ea crorr.

1. glan fl gan erray er'af ero erd rerp6ar. rerp6gr. I | t. Orn:aa rr,rorb 2. rerp6ar. I fveni |
I |

t o+ri' 'lJ|!

3. Cecrp6 nogapfra rraue ed rruiry.

4. y lreni ecrr erd nerocun6.q. 5. flonoxfi e a6x<ry Ha croJr. i

r\tectnou.44dHue) lll. Pronumele denaonstrativ(VrcaerimeabHoe grupuridecuvinte: urmdtoarele in limbarusi include demonstrativ $87.Pronumele
emo-n., 9mu - pl. (acestar aceasta, acegtia, acestea), m., grna-f., maxdii-m., mom-m., n1e- pl. (aceia,acea, aceia, acelea), nxa-f.,mo-n., marcda- f., maxde - tu, ntaxile* pl, $ maxde - m,, maxoed - f., maxoad - n., (asemenea, maxoadt astfel, atit de ..., a$a). -pl.

6. Mrr r5incrryerrl ce6i <!ser6 xo- | pour6 a cro6fi ruaprfipe. I

66

6. Mu rli'rcrryerra cedf xoporu6 a n6Luei xaaprfpe.

67

1
i :l

Pronumeleilmom, mom qi maxhil se declini, in timp ee maxde are numai forme de gen gi irumir. .2mom itdicd un obiect apropiat, moln - un obiect indep6r' e 1976 calitatea obiectului, de ex.: 9ror doa nocmpduau tat, iar maxhil aratd" eod!, qmr dou e 1961roaf -Aceasti casd s'a constiuit'tn anul 1976, iar acet e6mc!-Ea are o voce atlt tle casd in anul 1961; V ne rarcffi rcpacfieott ! frumoasd in propozilie funcfia de predicat, de ex.: Pronumelemarc\elndeplinegte Trnin Smomvenoedx-.!6x egteomul acesta' exprima calitatea, pronumele maxoil se folosegtein funcfie I Relineli I Pentru a bGE6ut"lar maxoein fun4ie de nume predicativ.Comparati; Y nux rax6f, npxcfrnffi cad! Bdtocw y udmepu vEpuorc, Tarcriexe .r6pune ednocutu y d6aepu. Tarcorriruofi detd, Ei au o grddind atlt de frumoaslt Mama are pdrul negru. Un astfel de (asemenea)p,nr negru are gi fiica. ASa-mi stau teburile.

roA yrenuxd 14, AlegeYiunul din pronwnele date tn Parolteze. Model: Or (tar6fi, raroa) necnufi.- On rasdt necErorfi. rnas6, raxfx s ue aliAea nu y ro16 1.,y se6 6(sln (rarfe, rdgrrir) rorryOrire var (rar<iixir, saBoes6rugoe sonordx r rpu rarfe): 2. H6und;cn6xu .qpyr6ro. xa6rryx6xrp6tmo xo,ulirBcep66prru,rxveA6ns. 3. Ha (rarrix, raroatu) sbIc6KEx 4. C (rarrrvr, raronrht) gp;ixurru roanerrfsolt M6xEo Ao6frrrc.8xop6urm pe3ynbriros. 5. Bu seEfitr ua copeauoraunrx atop6e u rpefte v6cro. (Taxoafi, r:axrie) r6nrr perynrriLTil. 6. I(rfra braseracb (tax6fi, raxor6fi) ffirep6cnofi, qro 3axor6nocr e npoYnr6rs eqe pa3. pronumele tn funclie de sens, 15.Rdspmde\ila lntrebdri lotosind in rdspunsuri, dupd sens. raroft, Sror gi ror la fortna corespunzdtoare,.orimttndu-vi rerfr s tor r6pog. nerfr carvroar? Model. I{..yaa - Carr,rolr Y re6rt rcpacfsax cecrp6?-V Mesf raxA{ xpacrtnaxcecrp6! l. V se 6onrunie urugt! 2, fAe ru xusEEE? 3. Orqila l;padxarru rypitcru? 4. 3ro gpjxaaa rpfrma? 5. 9ro cr6poe sAAEEe?6. B xaxdu rairpe trr cuorpdn w&y? 7. Katfe y ser6 n6locrr? 8. Iae rnrucer6gnq rcrpruucx? 16, Traduceli tn limba romdnd: ler' 2' Tax6[ pe3yrll1. Marr 6un6 rar6ft crp6tnofi, KaftB BoceMs6Aqarr B3$rt,q' 4. KarosS f6lorrs 16r nac p6goran. 3. V se 6rl.n rax6fi n6crorlrfi Maril. 6. Peru6uue 6un6rn Ea on C raxliqu rpy46M ,qoq6.r ranor6 s i6noxo. 5. qro MbI or6rrrt rarriv tllruM, pa66ty. 7. sar6ussrr r6sepa raxond: ,{o ,{eur cnoc66soft s ueft 6rra6 npiaunucr B uapr, 8. TaxosS 6srs6 |ra cer',ri; c6r"roft uerrEprar gour, O.trra.

$ 88. Declinareapronumelorilemonstrative ( Cxtondaueyrcazdmetoaatx uecmouudauil)

N G D A I P N G D A I P

5ta 5ror,5ro 5rofi Storo Sroi fuorrry fry G sau N Sroi Srnrvr (o6)5rou (o6)5toft rar6fi, rax6e tar6ro rax6uy Gs a u N rarf*r (o) rar6rw

TOT, TO

TA

ror6 roMf GsauN rdlr (o)rou

rot . rofi ry roi (o) mft raxdc rar6fi mr6fr raxjro mr6f, (o) rax6fi

re 5rn rex 5rrx reM Srn GsauN r6ur Sruun (o) rex (o6) 5rnx rarfe raxfx rarriu GsauN rarftrm (o) rarfix

lV. Pronumele deternninativ *rdHue ( Onp ede ninrerbrne Mecmou )

Grupul pronumelor determinative cuprinde urmEtoarele cuvinte: Becbt nc{, nc, nce (tot, toat6, tofi, toate); rcfxuf;, Bctiraf,,ncfroe, scfnne (oricare); rr6f,, uudr, un6e, nnrle (alt, alti, alti, alte); caM, caui, cau6r crfuru (insuqi' (oricarQ: x{x,qrd, rcdxgaro insigi, ingigi, inseEi);ffo661, mo66r, mo66e' rnodlire r{xgoe, ritc'Able (fiecare). PronumelEdeterminativ se schimbi dup[ gen, numlr 9i caz. 69
'l t:l .. . .i

Exercitrii
ca sens corespunzdtoare t3. Completalispaliile punctotecu substantivele $ formd din coloana aldturatd. 1. B 5torrl ... Muoro ctipux 4ep6nrea' 2. Ild'een uacr B ro ... 3. Ha 5tofi ... n6x6r rrulru u rag6rrr. 4. Myx' 68 I n6pra I uarasfr

,,i'+,.1
ii.t ,:i

' r :::,i

..4t

d9 r,illt gl', !ld-gdi; qec (acn, rcOt p!l) Tui.r3.p gi-9en.gul 5. 89 l. Pronumele, nind in propozilie fuacfia de atribut, de ex.: Smoeo cnopmcuina sndem sct cmpaud-Pe acestsportiv tl cu,toaltelnfieag'.lard, ptonwele nce (forma funcfia de subiectsavde complernent, Cind.indeplineqte pluralului) are valoare colectivd,indicind un grup de persoane,de ex.: Bce noixaauaa erccxj,pcun-Toti au plecat in excursie; Bndcme co sc6lrm uot nounrt e mednp- Impreund at tolt noi am plecat la teatru. cu valoarecolectivdnumai cind ln schimb,forma sc (gen. n.) se foloseqte indici obiecte neinsuflefite,de ex.: BcE 6tiuto cddmno e cpox-Totll a fost o6o scEna-ly'oi ne-am tngrijit de torte. fdcut la lermen. Mat nosa6fmuaucu cau6, c6un subliniaz5: $ 90. 2. PronumelecaM, c&M6o de ex.: a) faptul cd subiectuliqi desfiqoari acliunea in mod independent, cau- Copilul se tmbracdsingur; odeed.emca Pe1hnox c calrfu b) are rolul de a evidenfiaunanumit obiect, de ex.: Mbt6ecddoaatu wrcLaot-Noi am discutatcu insuqi directorulpcolii, dupdxtnopoa Pronumelecau intrd intr-o seriede expresiiimpreundcu pronumele reflexiv cau co66it(separatoinilepenilent), caud co66f,pasyce6d, de ex.i canino ce66, udemca(e de Ia sine infeles)q.a. cdrvrufi se intrebuinieazd: $ 91. 3. Pronumele yaenrtrc de ex. : 7mo cittvr*rit cnoc66auil a) la formarea gradului superlativ, Acesta este cel mai capabil elev;
b) pe ling6 pronumele demonstrative 5ror gi ror are rolul de a sublinia identitatea obiectului, de ex.: ?mo u ecmo ra cduar xniza, o rcomdpoila me6i paccxtisueatt - Aceasta ;i este (este chirt) acea,carte despre care yi-am vorbit; c) indicd punctul culminant in desfdgurareaacfiunii in timp sau, dimpotrivi, limita ei in spaliu, fiind folosit pe lingd substantive cu sensuri temporale sau lucreazd (cbiat) spa{iale,de ex.: Cecmpd pa1dmaem da ciuoro eduepa-Sora ptnd scara; lou cmoilm y cauriri percil- Casa este chixr lingd rtu. $ 92. 4. Pronumele rciixgsrfi, rcfrcuft, aro66fi pot fi sinonime, cind indicd un singur obiect dintr-o serie de obiecte asemln6toare, de ex. : K{xnrrfi (:rcfrcnft :mo66fi vercedx)noudctcemqani - Orice om vd ta ajuta. se intrebuin{eazd cu aceeaqi valoare, ln propozilia negativl rcdcrcdadEi ecArcuil de ex.: I/ercixAuE (:aercrfirclrfi) udcrcemnoilmiteaecud.turo-Nuoricine poate merge noaptea in pddure. Cind se asociazi cu substantivul par, pronunrele pcfnnfi qi rixguft devin iar[qi sinonime, de ex.: Kixauli par (:sg6r.rit pas], Koeddn npueztrdaeSmom zdpod, a acmpeadncac 6ptimou, -De fiecare dtt6,, cind veneam tn acest oraE, rnd tntilneatn cu fratele (meu). ln propozilii cu substantive abstracte de tipul uor6ga (starea timpului), ycr6rne (condilie), reuueparfpa E.a, pronumele eckrcuil gi ato66il se pot folosi nozddy on ettakne ndpxe-Peofice ca sinonime, de ex.: B ruo6frc (:scirfo) timp el se plimbd in parc,

(ncrlxni, rcdx,qufi,ruo66ft)are gi sensul lui propronuryre Fiecaredin aceste priu. Astfel, x6x.uufi aresens decuprindere a obiectelor Iuate sepaiat,unul cite unul, cxdx4uuyvexuxdu- Invdldtorul a vorbit cz fiecare de ex.: Vnail'mero eoeopfia elev (tn parte). uow (ia flecare I R4krtl I unele construclii cu pronumelerix.rnd: rcdnrcdyn (in uurj'my noapte), rdcrcdyro fiecare minut), xtictcduedeenediru (la fiecaredoui narnoaimpoe (la fiecarecinci metri). s6ptimini), xdcrcdue Pronumele scdxd se asociazd cu substantivesau verbe care indicd o lipsd sau absenlaobiectului, schimbarea sau tncetareaac{iunii. Adesease combini gi cu prepozifia 6er, de ex.: On ucdat xoutqti 6ee scficof, nadiucdvt-El agtepta Irtau 6ott ymeepucd1a sJir\itul firi nici o speran(d.; 6esrcfrnx usaeuduuil- planul a fost aprobat firi nici o schimbare, Pronumeie scfKre (la pl.) mai poate avea qi sensulde diferite, diverse,tot felul de, de ex.: Oa cmpdunscfxue nniuw aa 6ydy4ee-El iSi fdcea diferite planuri de viitor, Pronumele;rro66f; indicr un obiect oarecare (indiferent care) dintr-o seriede obiecte asemdndtoare,de ex.: Srny rcnitey eu adscemexyruimoe nw66wuaeaeilue-Aceastd corte o puteli cumpdrafn orice librdrie. Pronumeiemo66[ sefolosegte cu substantive abstracte, ardtind cantitatea,mdsura, termenul, de ex.: ff6toxu uducuo xyttimu e nto66wtrco,nriqecrre-^Se pol cumpdramere in orice cantitatel on uducent npuilmti e .nro6rifiruorr6ur-.8/ poate sd soseascdln orlce moment. $ 93. Declinareapronumelorileterminative (Crrcniuue onp edettilm eauaux.rit ecmouu dnuil )
Singular (FlFwcrssgr.rsgqs6r6)

N G D A I P

secr rc scer6 nceu5i G sauN

BCCM

BCfi

sce& BCex
BCX)

BCe BCeX BCEM

(o6o) nc6u

ncefi(-ero) (o6o) rcef,

G sauN acdMtr (o6o) ncex

Singular ([pncraenuoe

urcrio)

Fluml (Mr6>recrBenHoe Yacno)

N G D A I P

cavr cau6 calror6 cavouf cavror6,ca.u6, cauriu (o) cau6u

caM{ cav6ft caM6fi canrf cavo cau6ft (-oro) (o) cau6fi

cfiwu car*fx cavrfiu caufx cavrfiun (o) canafix

/t

i
I

Singular @grncraexuoevrclo)

N G D A I P

cAMErn, c6Moe cAMoro c6MoMy G s auN c6r"tnr. (o) c6tutou

o6uar c6Mof, cinaofi . c6trlyro c6llof, (-oro) (o) citvtofi

c6usre c6uux oeMhrM GsauN c6r"twn (o) c6uux

Observalii. La cazurile oblice pronumele cau, cana, caud gi ctiuuil, cdnaa, cdt'tbte prin locul accentuluigi prin terminalii la unelecazuri (vezi A sg.se deosebesc qi carvro; I sg, -c6urnn qi carrarfinr; G pl. -c6tutrrx gi caurfrx;D pl, crh,ryro pl. qi qi caurinrx; o c6wrx gi o caurix): c6rvrrru canai'u; I c6vnuu P pl. ecAxuil,aro6dil se declini ca adjectivele (vezi $ 72) Pronumelercducdoril,

l. B 4- A6r"re6rur6 Etrya-2. Os6 vorr6 4po6irc.irr 5ro paccroirze r .1. r J. r6po,u siuefi crgranrl.4. Ha nop6ay.'3.Ha caivronihe rrr udxere rIorIer6TB ./. g6u.e 6duu ycrar6rnem* anrdmr. 5. Bp".* trpurul&ier {- g9o, c aocuai yrpi go.rerrppEx.gur.6. Bu vr6xere ceorba rponn6fi6ycna f. ocrar6sre. 7. C Anrucrasostiiocs teunf. 8. Os uor pa6r5ran r ... ycn<irrn. 1 fu(Traduceli tn limba romdnd! 1. He xra.nricauor6 ce6h,nyqrr gpyrfe re6f noxs6rrr, 2. fi. 6sur neAoB6neu cal,fllM co66i: 6qes l"r6no cA6nan sa 5rm ariuep. 3. On6 uogaprlna MEe ry cfuylo rmiry, xor6pyro Mse xot6rocr arrr6rr. 4. Jl6ror'r lcr xar6lr.rcr sa Jr6AKe sa r6fi xe c6Moi per6, sro n r qpduurornr rory. 5. Bciroe A6ro s6,qo ruo6ri'rr r xopour6er6 A6.irarr.6. K rp6gmrxy ror6rarucr r r6xAottt A6ue. 7. 3ry xrdry su M6xere uporat6rr s 8o66fi 6u6nsot6re. 8. V 6p6ra 6r1,iror"qdro r,cfrKlo,. ueqixmor nerq6fi.9. B .ruo6jro rwrrjry uor norofirri u6eeA.10. fpu6dr rcrpesenucr sa K6xaorvr Erani.

.EXercttru
17- Punegipronwnele din paranteze la forma corespunzdtoare. uony'rfr Modcl. -fI no.ry'rfn (c6uar) BbIc6KyIo oqnry. -.f, arrcdrylo oq6xry. c6twyto

7a

r **

HeAoct6rxos -.1:. CeMfi) 6ceuu ycranos,hrracsr6uaar-nor6g a.2. Os.r.rcxrin n (car'af'ce66. 3. 3ror cttl cndnas ur (c6r'1ffi np<ivxoro46pera.4. Er'ry(cauf,*'gnoleft66:rrxor6tocr nanuc6rr nucru6. 5, (Cau) rrrcdxotuy y.reuuxliroAapliurtr 7. Ten6pr rnr6rso 6*no mrfi Irtrs, 6, Efi (car'r6) npr.rru;r6a rdrony 5ra rurrrc.m. (cpu) no4ir'rarr o 6tgyuleN{.8. Craprix xun y (c6r"rrrft)cfuero v6px. la forma corespun tr18. Introducepitn spaliile punctate eronumele cau saz cdnarrfi L zdtoare, rpexrapor6.nucr l. Fpar... npn'or6rrance66s6nrpar,2. Cuoptclrldnrr Ao,.. n peIIIfJrtro6par/rmcx rc ... raq6odrepa. 3. Mu ne Aocr6rrn6rur6ros ua uo6g,E cr6Eqnu. 4. Beup, rordpyro rrt c.qnan..,, ncerA6re66 gopor6. 5. -fl JrbEr.rKy rynrl,n ... rpacrterrft urapQ n uogaprin er6 6p6ry. 6, Cer6AHt r ue ganrM6rcs go ... neprurfurr r"lrpnr6cturofi r dsesr seAos6reflI, co6oft. 7. Cx6po r'oI gdrunra roprir, 8. B nocr6Aseer;pdue n ue yauarb ..,, ce6i: r craJl dveur opraxas6rarsTNr qenos6roN{. Nf. naspundelila intrebdrl folosind pronumelexixgufi, aro66ft,scircnf,,potrivit f tu contextul respectiv. i l, Itt.r6cro x64lrre r reirp? 2. Karfio rnfry ru uue garur?3. Karrte Qp!x' TEr Bbr rnb6rrre?4, B xar6e rp6vrr nr6xno x BaM npnftrf? 5. Itra raxdu rpoJl6. Korl6 npuesx6et r rau 666ymxa? nft6yceM6xEo nouicru B ueurp r6po.qa? "72

Y. Pronumele interogative qi relative ( Bonpocilrne.abHwe u omHocrimerbHbte .h4ecm.oun4dHun).

rar6fi? (care?), xro? (cine?),rro? (ce?), ran6r? (cefel $ 94. Pronumeleinterogative de?),xor6prrft?(care?),ref, (al, a, ai, ale cui?), crc6;rrrco? (cit?) pot indeplini gi funcfia de pronume relativ, fiind folosite in propozifii subordonatein calitate de conjuncfie.
Comparali: Pronume interogative Kro x me6d npuxodiltt euepd? Cine a venit la tine ieri ? Cn6mro ltem mloeMy Spdnty? Clli ani are fratele tdu? Pronwne relative Tor, rcro ud 6ott e uysde, udacem nofrmil aiampa. Cinen-a fost la muzeupoate merge miine. Ou xomdn suamu, cx6tsno rtern meoeu! 6prirny, EI vroia sd gtie ci$t ani are fratele tdu,

Prondele interogativ-relativenoroprfi, sei se schimbi dupd gen (rcor6prfr, reH (m.), rcor6paa, rlr (f.), rcor6poe, rt6 (n.), dupd. nuni6.rgi caz, Pronumelerro, rro, cn6.nrno se schimbi numai dupd caz. ProuumeleKaKoBse schimbi dupi gen qinumir.Kroseintrebuinleazdcu prezentulverbulpi la pers. a III.asg.,deex;: Kro wmied) iar cu trecutul la forma genului masculin, numdrul singular (de ex.: Kto npowm6:n?, indiferent..degenul persoaneidespre care este vorba sau de

/)

_l

tJ'

?,tii:,,:
' t:lrl, "ii -

,:

numirul persoanelor, de ex.: Wo cezddua orcyTcrBoBan Ha ypdke pi'ccxoeo u JIasep. asuxd} - IlempecKyl;Iapun, Ilonecry Muxail, Teodopecxy Prouumelerro se intrebuinleazi cu verbul la timpul trecut, Dumdrul singular' genul neutru, de ex.: rlro ;Ier6;roman? Ce zblrs scolo? S 95 Declinarea pronumelor interogrtive gi relative (Cxtoninue sanpocilmertbuotx u omnoaonenbHbrx aecmouudnuil)
Siogular

pl-p6raer'g.l*o!!p:9.Py6_rf"r,6pdae.'6;od6 '::: ",orpf:fg,fe;f,lA,eg_V,.*1r$,gp.(,,5::;Onf 7, I[epeA6fiTe trprBgt etw4il fttittepn:8.'IId-' paccxrfurreaet nli6inou fepS;e, o ceoEa eoetatsri Bfucmopetycfrr-atrixar[f, 9, Mah x6vnaraocer46 q'rtcrts. 18. B nfuten wxdnuoil 6s6rsor6re rcerA6 r"rs6ro.Iurirenefi. tn linba rusd. fTrailuceti l. Elevul pe care-lcauti profesorulsegisegtein curte. 2. A*ela careva ajunge primul la finig va devreni campion.3. Cum estpacestroman? 4. Cu cili elevi vor? 5. Btriefiicu carene-amintilnit mergeau la munte.6. Noi am plecat begteprofesorul pe drumul care due spre p[dure. 8. Lucrarea trebuie si o conduci cel care are o mai mare experienfi.g. Ai citit carteape"carefi-am adus-o?10, Cum esteaceast6 carte? ***

Plural qTo qer6

N G D A I P

xTo xor6 xonrf xo16

KEM

ueuj
IITO qeM

(o) rou
Singular

(o) u6u

crdnrro cxdnrrux cr<Snrxru cxdnrxo crdnsrmrn (o) crd.rnrux

Plural

negativ (Ompm4imenbHoe VI. Pronumele Mecmouudruue)

$ 96. O trisdturi specifici a pronumelor negative o constituie prezenta negaliei interogative: nn{xro-nnrcro (nimeni); ntr*qro ru care se adaugdla pronumele (nici un fel); mrsro (nimic); rm*qef;-uq6fi (al, a niminui); m*rcarcof,-rurcarc6fi nnfcro;nro - nnqcrinbro (nioi un pic). Pronumele n6roro gi n6rero aulabazd forma. genitivului pronumelor rno gi vro qi se formeaz6 cu ajutorul negaliei re. Neavind forma nominativului, ele se intrebuinleazi. ia propozitii impersona'e, in funcfie de complement, de ex.: Hfrcoro 6&tto cnpoctimb, 'rerr npodxamt x sd ajtmg in centrtil (ora;ului);*f{tero 6&ao Qdumplt-l'l-sfr avut W cme intreba cann ddtamo: eao pa66myaddo 6&ao nepenucdma-N-am avzt co face, toatd lucra. rea a trebuit sd fie trotuisd. Pronumelenegative slnt folositeou scopul de a intdri sensulnesativ al propozifiei. de ex.i OH msen6 ne saart*El nu gtia nimic. Cind sint folosite prepoziiii, pronumele negativ se desparte in negalia nn gi pronumeleinterogativ, iar prepozitria se plaseazdintre ele, de ex: CeroAsrrr Hn c rseMne scmpetnuncn-Astdzi nu m-am tnttlnit ca nimeni. PronumeleRRrr6,trrr6 se declini ca pronumele interogative nro, vro iar sur*rdfi gi nnr6fi - ca pronumele rcan6fi,refi (vezi paragraful precedent).

N G D A I P

.rer6 vreuf NsauG

llbtrM

9eft,

tib

qbt

sbefi sefi
llbIO

qba rlbtrx t'Lf,M

(o) uu

lrgefi (o) ud

N sauG sbtfu,fl (o) wrx

calitativela forma lungE. se declini ca adjectivele Pronumelexaxhfi, romdporrT

Exercilii
22. Puneli intrebdri completela atvintele subliniate,folosind pronumeleinterogative rro? gi uro? FiTi atenli la acordul predicatului eu subiectultn propozi\iile interogative oblinate, nex6no ua rmaS$? Model.Xypnda nexc6aua uxaSf -tlro jsmcs s rocuadv ftr6cce. 2, Cecmpd a uopr$6ne. rex6ur l. Vud1aurcu napucon6la lol6;cce. 4. yu,hnacs ceAbMdM E rou. 5. Bdea crortr sa flieovxa 3. Oud. rrlr s r6pog. 8. Otl r res6ne. 7. Mot c cecmp6{t nex;dnu oro16. 5. Kapaudawfi uorsmi na cra,qadu.9. Pedfima;rex6t na nnftre. subliniate, la cuvintele interogative 23. Puneyiintrebdri complete folosindpronumele refi? gi nan6i? la forma coresptmzi.toue, Model. fl. rmw! ceotla ndeuu rapangarltlw- Huuu rapas,4auldl\ar nun4f?Rarctin xaPaw4a*6Ms mmli? l. Moil 6par livz:rcr sa rrtame.MatmlqecKoM $ary.mr6re. 2. Ys66w.u irnozo ncerga urtctlre. 3. Mrr ropgliMoa ndwutttu donwrtuu ycndxauz. 4. .8 udaouurca
nt

EXerctflr
'

25. Inlocuili cuvintele subtiniate ca unul din pronumelenegative (nucr6, nrrrr6, xnrax6ft, nrr6fi). Model: A eadse {pEurartrfu-.fl uuror6 Ee qpnilraru6Jr l. groro urcBMa.[ue uorrysrlr. 2, Eay,n Smoaa ne roaoprin, 3. Jmux rpurfqecrm pa66r or Ee lruraJr.4. fl se nocer*h ilmoil sircrasru.. 5. Mo npe4noxi/3

I
t6tero. Repineli alcdtuirea propoziliilor eu pronumel [6roro, n6qero. Cefi'ric rvme n6qerciA6narr. A.l, C.eiq6cr'mr.rerdseA6raro. Erri *6qero 6iuro narrtcrag6rr. 2. On s serd:saM'ie ciag6n. Er,,r! rdrovy uucdrr ufcrua. 3. Os uuxorr,qine rfruer uriceM. B.l. OsuEcKeMEeApyxuJr. Er"rf ne c xer"r6rir.no 4pyxfrr. 2, .fI un x ror,4f ae uourn. Mue se r rorrrj 6riao uoi-rf. 6rmora r un o rr"rue 6;i,rly B a6rr.re 3. B .q6Me or4drxa-we re o uErvr 6jger ga66rurrcs. SaooTtrTLCS.

iiiioitrittilpnteihi"i"fronq*ei''aisi&".lnucro-rurrropin6roroo

ii

(qro-m6fnr eto.) apare in fucru. Cu aceastd valoare pronumele nro-nr6f,r constru4ii-cu.verbe la timpul viitor, alaturi ,de cuvintele modale uigo, nfxno (este de dorit, este necesar), c.n6ayer(este neodxogrftuo (trebuie), xe;rdte:rrrno, c reDr-rm6fg5 - Estenecesar necesar)etc., de ex.: Te6d or,64yer nocoedmoeamoca si te sfdtuieSti ca cineva. pentru tnicul ldli1o xrytimt qro-m6far ua stiempax- Trebuie cumpdrat ceva-

porriori*i io E*r* nouv'moy; 'irleniie ta tp'i-ioi*':@ttpi)

oitii-

]fi

rtri

27. Rdspundcyi la fntrebdri,folosind pronumelemrxr6, rmrr6,precurngipronumele ssero. u6rcoro, Model.Koro rrr rcrpevi"iru cer6lp.fisa soxs6ne? -lI nmoro ue lcrpev6lr, norolrf qro MEesdroro ncrpeuirr. l. Or xor6 rrr oxa.q6ere u6nroqz? 2, Vg-za qer6 ru cn6pure? 3. B q6v orl Bac y6exafi:f! 4. Ot ro16 rrr norryriere micrrvra?5. C reu on cor6rosanca? 6. Korralfo16 paccr6arrranao crov r6pe?

i
ll t

&iun;
b) in propoziiii care expriml o cereresavut ordin, de ex.: Paccxatrcilme Sd'-i dea cinevt qro-xn6Jgr - Povestili ceya;nycmb rcto'ru6fal dacmeuy mWea; fel, cu diferite obiectede acelaqi c) cu verbele de aspectimperfectiv,asociate cind are sensde repetare a actiunii, de ex.: Koeddou 6ept a 6u6tuomdxercaxyronepenicmorcaem-Ctndiade labhliotecd w* carte, nrff4r xartzy, on eEeuavd4e mai tntii o rd$oie;te. Observaqie. , Pronumelenedefinit rax6f,-uu6y,qrcu valoare de repetarese intrebuinleazd numai atunci cind obiectele cu care se asociazidiferd ca sortiment. De pildd' de mai sus este vorba de fiecare datl de altl carte. Este incorect in exemplul rc6{e -Dimineald si spunem: Vmpou oa ewnuedaadtaeaxy marcdreun6f,ry biuse o cegculdile cafea (oarecare),intrucit cafeauareprezintd,de fiecare dat6, acerarc6rocmarcdn lagiprodus.Putem fotosi insd construclia Vmpon ou eomuadn multe gtie mai cd existi m6fnr c6rca - Dirninealabduseun pahar de sac. (Se feluri de suc); d) cind vorbitorul nu dispunede o informalieptecisd privind o persoanI, un construcfii se intrebuinfeazi qi cuvintelemodale, expr! obiect etc. ln asemenea mind presupuoerea, probabilitatea, ca: repofruo (probabil), rvroxer{rirrr (se ' (probabil), orerfgso (evident,desigur) etc. De ex.: Itraadpwoe, poate),naa6pxoe qro-m6Jnr caywittoco c uuu-Ptobsbil s-a intXmplat ceYu cu eli d.eobiecte,de ex.l Hauocmde) pentru a semnalao cantitate netnsemnatd dea qacd-A rdmassd mai luudm doar weo ma nopa66mamu rcanc,rtxqwtffav ddcnmtxurcudmpoe-Pfnd rcarrfrx-st6f,& doud ore; fio Eyxapdcmaocmaed,eoca la Bucuregti au rdmas iloar vreo zecekm. $ 99. Pronumelecu particula Koe- au urmitoarele valori: pentru pentrvvorbitor,dar necunoscut a) indici un obiectsau un fapt cunoscut o6 rc6e.qrouumepdcuoe interlocutor,de ex.: Ifocniwaitme, flau eau paccxducem despre excursie; sxcr!'pcuu povesti Dan va eeva interesant Ascultali, vd -

ii

,li'
iiill

VII. Pronumele neilefinit (Heonpedea1uuoe uecmounduue)

Existi in limba rusd un grup destulde numerosde pronumenedefinite,formate de la alte pronumecu ajutorul particulelor -ro, -m6fgr, no6-, ue-: rcrGro (cineva), xn6-ro (niqte, ceva), narc6[-ro, (careva),v6ft-ro (al cuiva), nro-rn6fgr, (cinevadin...), rcaroft-nu6f4r,(un fel de...),refi-undfgb (al cuiva), roe-rcni(cineva (un fel de...), x6rcro (cineva) n6.rro (ceva), din...), roe-qr6 (ceva), rco6-xarcfie (ci1iva,citeva). n6noropne (unii), u6uco.rrrno $ 97. Valorile semanticeale acestor pronume diferi in funclie de particula careli se atageazi. Astfel, pronumele nedefinit, format cu ajutorul particulei -To, va avea ln vedere: a) un obiect real qi cunoscutin general,insd necunoscutpentru vorbitor, de ex.: Kro-ro npuwdt K H.an4 - A venit cineva la noi ; \16-ro eed 6emon6utto Mapila dani une narfio-ro xniley - Maria mi-a dat o carte; - Cevatl nelinistea; b) un obiectcunoscut in generalpentru vorbitor, dar neprecizat in momentul vorbirii, de ex.: .fl crtrltwat pdaawe qrwro o6 imoil pa66me- Am auzit inainte ceva despreaceastd lucrare. $ 98. Pronumelecu particula -nn6far se lntrebuinleazdin urmitoarele cazuri: a) cind este vorba de cineva neprecizat inci de vorbitor, de ex.: Tot d6a-

,l
! t1.,

iliii
I

il{l

ifili i rll
il
lllil

ii

riiii

tilii

ii iili I

v6

Ii
r{

L]

illl

1
, .;.i1
!j ..:1 ,14

pulin, tinind seama b) cind searein vedere carese;tie gi se vorbegte cevadespre numai de un anumit aspect al obiectului, de ex.: fr yuci ycndt nozoeop{tmo r6e.c reu- Am reuEit deja sd stau de vorbi an clte cineva"On yeaaa rc6e-qro'

77

t4rnd 66utocqdsano o Herw Ha codpdauu- A aflat clte ceva din ce s-a o rnou4, spusdespre el la Sedingd. Pronumele cu partioula xoe- admite intercalareaprepozitiei intre particuli gi protruller In cazul acesta,ele se scriu separat:lc6ey nor6, rc6ec ueu, rc6e o rdu, r6e o xou. in limba rusd numai la cazul nomioativ Pronumeleu6nro gi u6qro sefolosesc (n6rcro) sau nominativ gi acuzativ (n6rro). IJ,6wrolleande ctcune Sntou ddue Un orrecare Ivanov a locuit tn acea$Acasd; Mot ycttritwatu o nli'i.u'6sro uamepdcuoe-Am auzit despreel ceta interesant. |-------.-.-_.---.; pronume nedefinite: se Kro nnoE,rcar I Relineli I unele imbiniri frazeologicecu (nu-i altcineva decit...),re qro moe, RaK (nu este altceva decit..,, de ex.: He rcr6 rudfi, xan caa dupironop omxpdw co6pdaue- Nimeni iltnl, dectt directorul ln persoand.a deschis ;edin1a. On peutitt, vmo 5mo 66t4ose rr6-nu6e, nan doaowdil rduew - El a ajuw la concluziacd nu era altceva ileclt o piatrd mare. Pronumelerc6enro, n6e-rro, nro-u6f4r, .rro-nu6fgr, rr&ro, qr6-ro sedeclini dupd modelul pronumelor iuterogative xto gi lro iar ratcrii-ro dupd modelul adjectivelor.

''" 39; Rfipunde li la'lntieb;dri, Model. cx6wxo ra.rolrdrpor go r6poAa?- [o u6rpor.

L
r6poAa xa'r{x-Ej6j'qr 5 nano'

L Crc6nrxo-,un6fi octfuocr ao raulixyr? 2. Bvep6 r"m6ro yreuxr6a orcfr' 4. Trr.q6ffo pasror6pacrBoBiuro ua co6pirau? 3. Od t6rro xfra a gep6nue? cx6rsxo crparriu rrr goaxrrl 6. BaJr uo reire$6ry? 5. Brr rylfurz r"m6ro xour[6r? Bu yp6K/ ngnrslire. onosxeJra, A6lro ruresi xA6rE? 8. Aa' npouur6rr K 7. fl. 9. 3ra rsrha A6poro cr6rr? 16ro lr orcdlAa 'qo qrrpa rr5po,qa? 31, Citili propoziliile de mai jos, determintndsensul .pronumelor cu particula -vde" Traduceli acestepropozifii. 1. Ifo,qox$ire werrh, pe6inal fr. safrn! .qov6fi u rosrrvrf x6e-rarfe rdrqg u ycn6xesaulero nn6sa, 3. A y ueni ecrr roe-raxfe 2. K<ie-rro tr3 EaccoMf,eBSacr <llaau Cyc6mmr lnrfurn e yx6 roe-qt6 c.rdrurala. u6socrg AJrr Bac. 4. 06 onepe rroroBoHe ronpanunocr, 6. Hanr seo6xoAriN{o arrcrynjl6sEe 5. Koe-xor4i rao6 prlrr xoe o .rLr. 7. Os ,q6rxes nororopfirr r6e c xeu. 32. Traduceli tn lirnba romdnd. l. B n6urev;rnqe 6un s6rro IIBas6r, yrr?re:n natriscroro ssfrra. 2. I\{ne sa Aou nperp6cuoe.3-BxanfL Kar6.rocr,rrro oE crp6rr sdqro nerlisecrBesgoe ' pdre noxa:6.nocru6vto reorpe4enmoe: se ro MaEuiEa,r{e ro rcnita. 4. Ha niruefi fnrue xal s6rro Brirrop, xor6prrfi nepe6xanr np6mnou ro.t' na rd'ayro naapnfpy. 33. Traduceli in limba rusd, 1. In fiecaresear[ el treceape la careva dintre cunoscufii s[i.2; Aq vrea sd cumpir vreun tablou al acestuipictor. 3. ln camerl cineva vorbea la telefon. 4. PinEin prezentel n-a sosit.Ceval-a refinut la lucru. 5. De ce s-a adunat lume? - Probabil s-a intimplat ceva acolo. 6. Cr duce Maria? Desigur, niqte jucdrii' 7. Trebuie s[ cumpirdm cevacadouri pentru copii. 8. Cine cren cd m-a invitat decit dirijorul. 9. Ce era in sertar?- Nimic altceva la spectacol? Nimeni altcineva decit cirfi. 10. El a povestitprietenilor cite cevadin ceeace s-a intimplat'

Exercilii
propoziliile de mai jos,Determina1i sensul 28. TraduceSi fiecdrui pronumenedefinit, l. Vsennxri moiru rpjuuaMu u o q6u-ro roroprbru. 2. B up6u;rolr ro4i 3. Os peudr ua r npovur6r dueur natepdcnltft paccrc6s. r xax6rr-ro Nypur4ne 6jpyuraft ro4 rt'rulcarr raxd[-ua61i,+ aureparfpuo-xygdxecrreauufi xypu6.n. noqur6rr. BeAr cei.{6c nrt 4. flocoa6rytre Mse ud-na6;iar anrep6cnoe "nr'6ere qr6-ro zurepdcnoe,5. OH 6.IeEblrndro pa6draer:.Ha crori6 y serd rcerAd lex6r raxrie-ro xnrirr, rordprre or roucnexrripyer, 6. KorA6 os rro-m6f.+ gorirarorcx ycit. 7, Crdruuro, rar uanepx;fxpycrrir paccx6srnaer, y nerd cnaerusd nA s cuer uog weft-ro nordft. 8. Her xnirr, xor6paa ne yrura 6u nroAi ,!el\,ryru6y.ur. cu particularo sau su6fAs laforma 29.Puneli in locul punctelorprorumelenedefinite corespunzdtoare. 1, Ha adcrnsqe nocnduuatcf IIryM: ... cxoArin nnas. 2, Cuofite, noxa.nyfin6csro. 3. Kou6 uenon6ryrpliano, errajxdverca uoronopfrr c cra, .,. BecgJrylo une cragiilr ... r5.reu6 unrep6cnlto nocndnuqy. 5,... r.rgrocrdft sH4. B.rep6 ... r*64a. r po.imo. 6. Borpjr ryni.nu ... uesuardMBle B qerrrp slJtus. uoAoruen rtreJr tc, vto a ralr craxf, 8. EIralioepnlinx ,,, rscr 6yv6ru R sanlrurfi.re 7. BogsNarire raM ecrb ,.. ornri6ru. 9. Pa6&am u yvrirrcx 6rjurodqenr pa65ry v cra.r,6nu,:Iro rurep6cno: r<Axlprfi AeEbM6I yeuar6na ... s6eoe. 10, Typrictu peuuiau ocrallosrirbcs Ea .,. norriuKeu orgoxujtr, /8

79

NUME RAL UL (I/[nr re.rrruoe) r rnc.rrrfi

ii

(xottiaecmeeu$ 100. ln fmba rusl numeralelese impart dupd sensin:cardinale (nophdrcoeote), (co6updmetuuale) gi fracfionarc (dp66uute). aareJ,orilinale colective Numeralelecanlinalerlspund la intrebarea cr6lrrco (ci1i, clte?), de ex.: (Crc6mro yuenuxde?); Ha crnoat! V nac e xadccerpiqqarr Iuecrb yaeuuxde ^ne xnilzu. (Crc6wrco xnu22) Numeralele orilinale rdspund la intrebarea rcordprrfi, rcor6par, nor6poeo xor6pue? (al citelea, a ciIa, ai citelea, ale citelea?),de ex.: On xyruin 6uadmut e rp6rfrprg(aror{pufrpad?)-El a cumpdrat bilete in rlndul al treilea. fl pi,ccrcuil rsrilr rertEpruft ro,q (rcot6prrfteod?)-Eu tnvdl limba rusd al uayvdro pafrulea an (de patru ani). Numeralele colective prenntd obiectele ca un tot, de ex.: {r'6e udawurcoe udym e medmp.(Crc6.mroudawuxoe?)-Doi bdieli merg la teatru. NumeralelefracfionareexprimI o anumiti parte dintr-un intreg, de ex.: oaui rp6rrr-o treime (1/3) (rarrfln qacmu?-a clta, parte ?) se impart in trei grupe: Dup6 formd, numeralele a) simple,cu o singurd riddcinE: mpu, wecmb,czo (i00); (al unsprezecelea), din doud saumai multe riddcinl odfiunad4amanT b) compuse (50) q.a.(aceste numeralese scriu intr-un singur cuvint); nnmadeci.m (36), mpidqamuwecmu c) combinate, formatedin numeralesimpleqi compuse: cmo dedd4amb nnmb (125). Pirlile numeralelor combinate se scriu separat.

domiiused{t'la 11 2. Nuiiieidlele" cur asemenea, la sfirqit. 3. ln ortografia numeralului existi doar un singur r. Acesta poate fi la sfirqit (in cazurilear6tate) sau in mijlocul cuvintului la numeralele compusece denumesc zeci qi sute, dupd 40, respectiv dup[ 400 (vezi tabelul de mai sus). cardinalese declin[, dar nu au numir Si gen.Exceplie fac: Numeralele (miliard). Acestease comporti a) rficnra (mie),rlunnuiln (milion), uu.n.mr{pn (de genulfeminin,respectiv avind qi numirul plural: masculin), ca niqtesubstantive nkcnw (mii), Mrnnu6ubl (milioane ), mr.n:rndp,&r( miliarde) ; b) numeralulog{u are forme pentru toate cele trei genuri: o\filr'.tapauddw (m.), o,qs6cend(t.), ogni xnfiaa (f.); * c) numeralul ABa are doul forme - una pentru masculin gi neutru: Ana pr nucaud,qi alta pentru feminin: Erieddoo,txu; udnauw<a, qi numeralele combinatecare se terminS. regim ii sint subordonate d) aceluiaqi ex.: De io I si 2. rapaxAdm cmo o&rt,m cmo onndeend cmo owiwliri'
cmo Arla rapas4am{ cmo xng ceJrd cmo Be rrrrfirn

formd., indiferent de genul substaotiveior CelelaltenumeralepdstreazdaceeaEi cu care se asociazS: rapandawd(cead, xapmuuat) mpu, uem&pe (xapwdaweil, cEa,xapmtiu) nfrrnb,urecmb... $ 102. Asociereanumeralelorcarelinale(la nominativ) cu substantiYe combinatecare au la sfirqit 1, sub1. Dupd numeralul l qi dupi numeralele stantivul std,\n cazul nominativ,numdrul singuhr. De ex.: aartn r6poxi cdporc o4rftnr6poArcmo o1rtil r6poa; onlr6 cen6,cdporcoAn6ce.r6, cmo oprr6 cel6; oAn6 crpen6,cdpox oilttl crpau6, cmo opn6 crpan6. 2. DupI numeralele 2, 3 qi 4, precum qi dup5 numeralele combinate, stau la cazul genitiv singular. De ex.: care au la sfirgit 2, 3 gi 4, substantivele (rucru6) (?iptr, asroModrfirs rBa 'rerrirpe) me (rpn, 'renirPe) naPrrfinu gna (rpu, uerupe) asroMo6fnx (mcru6) deddqama deddr4amo 4ne (tpn, .rerrrpe)xaprrfiuu
* Articolul nehotdrlt din limba romAnd (un, o) se omite de obicei in traducere. Sint qi cazuri insd cind el esteredat prin o,qrfu, oAn{, oan6, de ex.:0 femeie mi-ipovestitcevainteremnt - Offi,ctcdHtquna Jv,nepaccxazdaa vm6mo wunepdome. 6 Gramatica.limbiiruse de uz scolar c. 1581 81

$ 101. L Numeralul
Unitililo

cardinal (Roni,aecmeeHHoe qucr'IlimeftHoe)

d e la 1 1 la 1 9

1-oAro 2-Asa 3-rpa 4-qerftpe 5-usn 6-ruecrn 7-cel'ar 8-Bdceur 9-a6gt'rb

l lJolriHEaAqarr! l2-,qseg6Arlarb l3-rplru6,qqarb l4-serdrpr4qqarr 15-nsrir6auarr 16-urecru6auarr 17-cenrs6Auarb l8-rocevru6Aqarr l9-aessrs6nuarb

l0-A6cxru 20-wdaaars 30-rpf.qqarr 40-cdpox 50-rrrruAecsr 50-uecrl4ecir 70-c6MrAecqr 80-r6ceiurAecgr 90-Aesqg6cto

100-cro 200-,qB6cru 300-rpfcra 400-uerdrpec:ra 500--ngrrcor 600-ruecrrc6r 700-cevrccir 800-soceMrcot 9OG-,qessrbc6t

80

ffii'-'i.
i::l

il

:.
l'r: iLl :i:, ii:: i:::

(5, 6,7,8, 9...) ia cazulnominativ,"o a.u""tiu, numerale 3. DupE celelalte plural. De ex.: rnecrb xaprir, mprtdaamy genitiv cazul stau la substantivele rnecrr rcaprriil, cmo urecTb Keprfin, dee m&caqu nnmucdmdedd4amt mecrs rcaprrfin.

'
I

tcothtecmaeauom Declinareanumerdelor cardinale (CKiroqeHue

quclumeJtbilbDc)

$ 103. L Declinarea numeraleloroAfiu, oAn6,oag6, oAEf

,axercuu
1. Subliniali tn textul de mai jos numeralele. Puneli lntrebdri la fiecare din ele, determinin&rle Jelul. orn6, Ha cton6 nex6r piica) B nrrcdmuofi6u6ruor6re.qseAB6psn uerCrpe crne xypa6nu. ,{r6e yuenurdr cEAfu 3a crondu R qut6rot. Ildprufi yrentr snt6rcr noetrT6erco cnoaapvr, a nrop6ft.rnT6er 6er cnorapf. Tp6e yuennx<is pliccxu. 6) B Srov urra@icroir As6cruc6por uara ruui. B rperbeM prgy wax6wrct (sfrs no pyvirucroii nmeparfpe. Ildprar xirfra s Srovrpn.4j <<I4cropun pyrra{mB xsrire crofi nn'replrfpru. .{r6,uuarb rrflTb yverrr6r xAyr gKcl(ypcoB6Aa. nrerdrp-'cra ABeArInrbrpa crpanri[n. On .rnrdr r6nrro ndparrft rorr 5roro polrfua. 2. Asociali cuvintelercrf;ra, rerpi4r, yrenfirc,mrcuu6, nR.norpfiror,Merp, qac, genr, uurfra, r*cffra, um;u6u cu urmdtoarele numerale: \, 2, 3, 4, 5, 6,7,8,9, 70, 20, 40, 150, 260, 94, 93, 57,65, 72. Model. op.tx|rsrira, Ase rufra, tpu rurfrr, uerdrperufru, rrrrb KEr{r.., in locul spaliilorpunctatenumeralele orywrr sau EB,la .formacerutdde subfi. Puneyt ! stanti't,, nS*yp",am. 2. V rrreuir nopr$64e r6nbxo .-- l. Hn cro46 rexir*urera r *&,s,i.". 3. B u6e[. g6unare croitdd$ton, q\+.ti*,*Sxp6cra *\.tpan" 5. M6r'ta *yn#ttu ff'ranorpaunaa u${popnrr.-+. ll^ creu6 pucirffiaprrfuu. .v.htt. 6. Hr Arsluo csgir tr$Minbqara, a a rp6cneffi6ro.Ira. 4. Rdspundelila urmdtoareletntrebdri. 2. Cr6nsrcoAEefts $enpal6? 3. Cr6mro .qnefi 1. Cx6rbxo ,{neft n xnaap6? (pyritriraororo o aupdre? 4. Crdnrxo par n regdruoy rac yp6nu pliccroro ggbrx6? *rnrr6, (prirrrrl, Marett6rlrl(u).5. Crdnaro reg6nr B Mdctqe?6. Cxdn6ro ,qset r neA6;re? la intrebdri. 5. Povestili despreclasa voastrdrdspunzind gAecr ilapr? Cx6asro Cr6lrxo sAecr6rou? Cx6nrro 3Aecb Cr6nsxo Agep6fi? gdoouerX (Cr6nrr<o MAnr.IuroB, cx6mro y.rerux6r lunrct s s6utel\4rl6cce nnc,hr sa crdnax? KaprIiH Cr6rrxo 82 N G D A I P
oArhI, 6gso16 o.{Hora}i o,4tro16, oAEItM
OAIIO

o&6 o,qs6fi o,m6ft

OTJT'

oArtg, 1

oand

(o6)o;rr6u

oasdfi (o6) oqsdft

ogrti o.tw6x offifu o4srl, oAnlix o.16fuar.r (o5) o.enix

Folosirea numeralului o4fiu la plural Formelecazualeale numeraluluionrirrla plural (ohtiL odnilx, oduila g.a.m.d.), se folosesc: 66utuo\artyueuw<rtudweeo nu4Atl a) cu sensulde numai,de ex.:Ha xoarydpnte - La concert au Jost numai e/evi ei liceului nostru; b) cu sensulde unii, o parte ilintre...ode ex.: Caaviiaa dupdxmopzaeopila c oAufiuu yuenwttiuu, nam6u c dpyziuu-La tnceputdirectorula vorbit ar mii elevi (o parte dintre eleu), apoi cu ceilalli; care au numai pluralul: oAnf vacdr(un ceas)ogun o) pe lingd substantivele (o o,txil (o perechede ochelari). nducuurlor. foarfecd), omrfir
$ 104. 2. Declinarea numeralelor ABar Tptr, 'renilpe
Masculin Neutru I Feminin

N G D A I P

ABA ABYX ABYM.

ABE

wa

(spyx)

ABe

(o) rwyx

ABy}.4f"

rprl uerdrpe rpex uerupx rpeM uerr,rpdr"r rpu (rpx) uerdrpe (.rerup6x) TpeMi rerrrprvf (o) rpx (o) 'rerrrpx

3. Declinarea numeralelor de la 5 la 20 Ei a numeralului 30 $ 105. Numeralele lrtrrb, tIrecrt ... ,qBriAqalE 9i rPrfiaqaru se declinE ca formtr sint si numeralelg ca substantivele feminine. Aseminitoare

8'

.,.";;;*

n'"=';'li'ti.l;'i'; .+.-. ..
.-.1...:_... .

.i - ,.'

T::*"
de la 50 la '80 (namadecnm, wecmodeicrtm, ciuodecnm, e6ceiadecam), (vezi tabelele de mai jos). care igi modifici in declinare ambele pirli

N .G D A I P

ustrc6r, 'urtilc6r ' uarucr6u uarrc6r uatrioc16Mir (o) nsrncrix

ureprrc6r.
ii d 4 .:!-::; i !!!-,, :,-

III@TBCOT

ruecrRcr6tta urectrc6r uiecgrocrhirtr ureCtucrax

celurCrbrra ceuscdr
ceMbrccTaMu

aocrllllcrirr,t soceMbcdr
BocbMblocTaMtr

ceMI{cTax

rocruracr6x

N G D A I P

uecrb B6ceMb usrs ABeAuarb I ruecrri rocrufi nn"tir ,usaAqarf I EocEMIi uarri mecrf Asa.qqarf I ruecrr BoceMb nxrr As6AIIarr I urecrrrir usrrrb DoceMbro ABaAuar+ro I (o) rocrrlrf (o).qBaaqarfi | (o) nsrri (o) urecrf

rprilqars rpllAqarrl rpunqarri tpf,uqarr rpnaqarr(r (o) rpr.quarf

$ 106.
N G D A I P nxrr4ecir nstrtEecgflu nf;rriEecsrlr nsrrAecfr natr(:.{ecsrrro (o) nsrfigecrru
c6ur4ecrr cew,h,iecsru cgurtAecr'trr cdr,raecsr ceurtb,qecrtuo rcicer"rgecm socrilaliAec.srn soglMriaecsrn adceilarAecsr rocel"rubgectTbIo
.rlectTl.l

$ 109. 4. Declinarea nutneralelorr$rcnra, ur.nln6n, nru.nmipg Numeralul rfics.ra se declind ca gi sgbstantivul rf'ra, dar la cazul instrumental are gi forma rulcrrrro, ca numeralul nsrrrir. Numeralele uu,uru6n, mu,nnnip4,rpu.nnu6use declini ca substantivele de genul masculin in consoani duri, ele avind gi numirul plural: rglcsqu' uu.n;rn6nrr...
Singular

UIECTb,IIEC'T

IUeCTrrAeCrTr.I IUeCTTAeCTTI{ IuecrrAecir urecrubaecqtrro

N G D A I P

(o) rocr'vrt(o) ruecrriaecsrr.r (o) cer',rriaecmn

rdrcssa rdrcssn rfrcsue rrircrry rdrcsqefi rircssbro (o) rrircare

umaudn ur.r.nrtn6na vrnnu<iny uulau6*t vralnduov (o) vua.rr.r6ue

rt'rcsEtr rdrcxs rgrctsaM t[tcr,gu

TflctqaMu

vRnnr,r6grr vurmn6noB llunnr.r6nau vlrn.nu6nsr

Mur.ngdEav14

(o) rrJrcavax

(o) vn.nnr6nax

$ r07.
N G D A I P
copoK copor6 copor6 c<ipor copor6 copox6 AeBrHocro AessHdcra gerrndcra Aesnrdcro Auqndcra ,{esqu6cra
cTo cTa cTa cTo cTa cTa

5. Declinarea numeralelor combinate(Crlounue

cocrasgblx qscnrirerbur'rx)

numerale sedeclindfiecarecomponent.Spre exemplunumeralul45T3: $ 110. La aceste

c6!,6[ecfiT

Aceste numerale se aseamlnd prin faptul ci fiecare dintre ele are o singurd formd la cazurile oblice, in afard de ilcuzativ, care este identic cu nonrinativul. $ 108.
200-400

N G D A I P

.lerrirpe uerrrpx rerrrp6r'r uerirpe qerrrpEMi (o)'rerupx

ritcsqn Tdlcf,s rdrcrqalr r{rcMn rdrcs.ravll riitcrqax

nnrr,c6r nqrr,lcdr nstrctir"r n.srrc6t nrrrtocr6lru nlrrcr{x

cdvrAecrt ceufAecxtl'I cevriAecxrr c6NrAeosr oetvrubAecrrsrc ceMd,qec.srlr

rptr rp0x rPdu rPtI TpeMt rPex

A. Folosirea numeraluluicardinal in construcfii firi

verdrpecra .rerrrpdxc6r .rerrrpdrracr6u .rer(rpecra .rerrrpruacrivru (o) verupxcrix

prepozifii

N G D A I P 84

gr6c'rr 4oyxcd,r 4ayucr6u Aa6crs. .qayurcr6w (o) aaycr6x

rp,ftcra rpxccir rpdr"rcrSu rpricra rpevact6rrlu (o) rpecr6x

$ 111.1.Dupi numeralele oAfu, bAui, onn6 adjectivul care insofeEtesubstantivul st6, ca gi acesta, la nominativsingular,de ex,; od{tnu6euilpoudn, odtldudaan xurtea, odud ndeoenucou6.

ro
.i

ii,

ii
il'

' '46 '8" in geu. numir gi Cazcii sirbstantineld ij"bbaie'le daierminE; d.i.i iibCiidileC md,,turco ognj nnrepdcnyro nurfiry- ln ultimul timp am citit epiua n npovumd.,t dosr o (singurd) carte interesantli.

' '''filazurlie oi;tic'iiisteTiiiiliit6J;'erudlil666ffi;Eiiil;i;sc;ii"iioioa

:l. ; l..-..",.-- , , ,.. . . :1' , :.it;:::i:i,:,

. -:i.1,. ,

:1

f.

ii
:i: :1i
ii

rptr, verftpe la cazuriieoblice se acordi cu substantivele, 2. Numeralele,qBa, de'ex.:Pewdaue ABW nnox6por 6&ao npttnamoecert xadccou (G) - Hotdrirea celor doi pionieri a fost acceptatd de tntreaga clasd. conTpuse, Numeralele care au la sfirgit ABa, TprI,rerfipe (daddpannaemtrpe, dadcmump{tlqamadea,.. etc.), se supun aceluiaqi regim, ca qi numeraleledca, wrcd,cuawtu mpu, uemdtpe: B Eyxapicme co6panfico Ara,qqarf wyx truydee(G) s-au adunatelevi din iloulzeci 9i doui de licee. - In Bucuregti 3. Cind numeraleleABa, rptr, verdrpe se asociazi cu substantivede genul finfe, atunciele au cazulacuzativ la fel cu genitivul,de ex.: crasculin caredenumesc zde uaxddumca uysiil-Noi am tntrebat doi Mot cnpoctittu4ryx r6uouefir\, tineri unde se gdsegtemuzeul, Forma genitivului plural la cazttl acazativ nu se intrebuinleazl, in cazul nucu dea,mpu,vemr!ryercind animate, meralelorcompuse eleseasociazicu substantive Kar{ajtvwux As6Aqarbrenirpe yrenulciwxd,tat omndmt!,,t, de ex.: fiupdrcmop - Directorul ;colii a evidenliat,ca pe cei mai buni, loai;zeci qi patru de elevi. insofiterle ailjective cardinale cu substantive $ 112. Reguliite fotosirea numeralelor sau pronumeposesive 1. DupI numeraleleABa, TpH, rerfipe la cazurile nominativ sau acuzatlv de genul masculinsau neutru staa la cazul geaitiv singuiar, iar adiecsubstantivele no fi*suxe tivele la genitivplural, de ex.: B wrc|neomrcpitau Anau6srrx rca6undra u xtluau - In gcoalds-au deschis-doui cabinetenoi defizicd gi chimie, 2, Dupd numeralele gsr, $r'pu, uerrirpe la cazul nominativ sau acuzativ care le inso' substantivele de genul feminin stau la genitiv singnltr, iar adiectivele uac e ua<6ae V plural, ex,: pot plural, geuitiv de gi sta atit /a nominativ ctl /a lesc ecmbrpit 6onrufie .na6oprr6puu(rpn 6o.nlufix ,na6opar6prx). gra, rpu, vertrpe se acordd cu adjectivul 3. La celelaltecazuri numeralele qi substantivul; E npoaumdtcmamabo rpi cudnux ,rErqurcax (ca.zullnrepozilional)- Eu am citit un articol despretrei aviatori curajo;i. Aceleagi reguli ae{ioneazigi atunci cind numeralelegna, rpu,!'rerdrpe se asociazii cu pronume gi fsubstautlve,de ex.: Tpn u{unx yueufna noayuilau asbttr'-Trei elevi de-ai oauunuddeno pfteet<oay npdauu na pecny6turcd.na<oil de limba rusd. nogtri ar pfimit premii la olimpiadarepublicand cardinalecompuse cu 4. RegulileI, 2,3 sint valabilegi pentru numeralele de ex,: 3 rcuilee6&,lo ,qt6cru lrrrgecir .rerdrperpacrbux doa, tnpu, vem{tpe, u,rmocrp64m - In carte erau 254 rte ilustrafii frumoase. 86

ta N ,iA,pr.ecum q!,celg de la nsrr la ArdAqarb $ 113.a) Numeralele,cardinale compusecu,acestea, se asociazl cu substantive, adjectiveposesiveetc. la'cazul genitiv plural, de ex.: V uux e uxdtte rprtgrlarl r6celr crr.rrrrx u Gomurfix Kniccas.La-ei.in Ecoald slnt treizeci gi opt de clasemari gi luminoase. b) La cazurile oblice, acestea primesc terminaliile specifice, impreund cu cuvintele asociate(amintite mai sus), de ex.: Beca xoatexrnie eopdilmcannrsw esoftta yrennxiun-ourfqurrcaun * hiregul colectiv se rntndre;te cu cei gapte elevi fruntaqi ai sii (caz.I); Mot ddtzo annodilpoeatu nimnru AnaAqarr[ nsrf, raadsrtf,rhrlr cuoprclrdnau* Noi am aplaudatlndelungpe cei douizec! qi cinci de talentafisportivi ai noqtri (caz D).

ii I
ii:

EXercttru
6' Puneli fu hcul spaliilor punctate numeralul o4w la forma corespunzdtoare. l. Ou npdxun r gep6rue ... Mdcsq. 2. fl. nariuciul pa6<5rysa ... ne46nro. 3' Onu ydxanu s cocd,Emee celd ua... ca*rtx.4. Trr se udxenb xAarb nu... rralnrfrrr? 5' B .,. ;fxo aorrn6, a n gpyrde sdsxro. 6. Bce urr se r"rdxeu 6xarr ga.,. asrorro6rine.7. Her ua... cso6d.{Horov6cra. 7. Traduceli in limba rontdnd, ardtind sensul numeraluluionafi, 1. OalIi c:qiruaaa r'aj3brxy, pasroeiipmaner. Apyrr4e Z. B:irour rura$f oAaf pj'ccnae xrfrlr, a a rorvr rura$f - o.{HraSpaxqigcxre. 3. o.wri ranrixyml '"qesuxf on npor.r Ea Mope.4, v rr,reuf6riurs nurur ognr,rorxri. 5, orFf cros6 r nr'ryrz,ra" a apvrrieeru.6 xer. 6. B xdrvlnare ocr6ar.rcroAiiri poArirerll: Adrr yur6 so ABop. 8. Rdsoundeli gna x6pomnxylesun6. intrebdri, la folosind construcyia gdrlqun cnos6?2. Kor6 uogAp6sffi gupdxrop?3. Kolrf rrr AaEur 1. Xro . 5rE rslhu? 4. Kev ropqfrcs sarr xracc? 5.Kro nolywin cer6,qs.s or.nii.firue ori6nrlf 7. C xev ronoprir yufrenu? 8, O ronr paccrSarnaer !..Ko"ry arr aunoAriposaru2 Bfrrop? 9. Rdspundelila tntebdriledemaisus folosind, pe rtnd, gne xop6uue yrenrluuo tpu xolxi,muxuiinouura, uerirpc xoprirnue anymnu, 1.4,Copiayi propazi1iile de mai jos, tnlocuindcifreleprin cuvinte.Funeli numeralul la cazul cerut de context. l. Tuvqm{ape6d.nee 700.ner.2. Eyxapcry 6dnee 500ner.3. MocKs4-nopr 5 t'topfi.4. Eepdsa xsBEr n cpdgreu 100- i50 ner. 5. H6xoropue nrinrr Aocrrrirot tucxser{ruero nospacra,a 6rru 1200ner. 6.' Hoc 5roft rrr6nrcrof cxymutlipu prirer 96 carrrrra6rpar,a, O6ulrft e sec ;fxo-106, a mas-85 caurarntBrpa*r. cocrannier 300 rdrcss rsHE, 74..Tra&tce1iin limba rusd. 1. Cirfile acestordoi elevi sint foarte curate.2. $coalanoastrd se mindre;te cu cei 25 de elevi fruntaqi. 3. Patru sportivi ai nogtri lau ocupat primele locuri ia coucurs. 4. Spectatoriiaplaudi pe cei cinci actori,caie segdsesc pe scend.5. ln
6j

t:r

ii l;

p
il!.

# il[ flf tI ii+r

tI
iliii:
iifii jrill
,iili
;iiii.

!i

til

iirii t:ir

i4ii
it

:..:.;p,*u,

, aI

;.'+;';.
'1 ,!

curtea qcolii sint doui terenuri de sport, iar in orag trei stadioanemari. 6. ln clasanoastrdinva16'32de elevi.7. La gedin{I au sosit reprezentanli din 16de qcoli qi din 26 de qcoli din prrvincie. 8. La expozitiagcolari erau 33 de bucureqtene exponateale noastregi doar 26 de exponate,alecolegilor de la gcoala vecini.

li

I I
I

C. Folosirea numralelorgaralinalepentru e4primar'ea,.virsJei=

cxdtoxome6i (ean) $ 115. in liinba rus6, pentru a afla vlrsta punem intrebarea aem? (cili ani ai (ave1i)?). Pentru a rispunde la aceastdintrebare folosim cazul dativ al substantivelor (pronumelor sau altor pir{i de vorbire cu valoare de substantiv):
(crc6a*o ,tem?) | eti | 6omniuY gi numeralele cardinale,dupi cum urmeaz6: a) roq - pentru a indica virsta de un an *:Mtinuuurcyro^-Bdiatul are un an; b) roa-dacI vrem sEexprimdm virsta cu ajutorul unui numeralcombinatcare are la sfirgit odila: Euy c6porc oafu ro1-El are pttrtzeci gi rmu de tn\ Smouy edpodycmo dedd4amoodilu eod-Acest oras areo suti ilouizeci qi unu de ani; c) dupi numeralele ABa, rpn, rerSrpe, precum qi dupd cele combinate care au la sfirgit acestecuvinte,punem substantivul ni,qa (genitivul singular de la roa), de ex.: Mdnovuxyrenirpe r6Aa- Bdiatul are puttaami; Moefr cecmpd AsiAqaB Asa r6Aa - Sora meaare douizeci gi tloi de ani; d) cind virsta este exprimatdde numeraleletrflTb'mecrb...,ryfAuarr, rpriarlarb sau de numerale combinate care au la sfirgit acestecuvinte, dupi ele se folosegteforma .lrer. De ex.: fideovxe nrrr let - Fetila are Cirici nni i Ed6yuxe uecrrgecir s6cre ilet- Bunica are qaiaeciqi opt ani.

i'
I

(Kony?)

I opew

B. Folosirea nmeralului carilinal in construcfii cu prepozifii

printr-o marevarietate $ 114. Numeralul cardinal in limbarus[ se caracterizeazd de construclii cu prepozi;ii, avind diversevalori. Iati citeva construcfii mai des folos:te. 1. Constructiilecu numeralul cardinal gi prepozilia rua,cu valoare de cantisau descresctndd, tate crescindd de ex,: IItfryada cdda yeettiluumc.a ua g6c*rr renrApor - Suprafalagrddinii se va mdri cu zeoe hectare. ln aceste construcfii sint folosite verbe de tipul: yaenfivwnca (va cregte) sau yndatwumcn (va (se va reduce) etc, descreqte), corcpamilmca 2. O valoareaseminitoare celeiprecedenteau gi construcfiilecu numeralele cardinale in combinafiecuue uilwe,qertHa (nu mai putin de) sat6dtee,aeuua (mai mult cu), de ex.'. Pa66,auenepea{motnuttunncat ne nixe, qeM f,r cro A6csrr upoq6uron - Muncitorii au depdgitplanul et nu mai putin de 1101. 3. Construc{iilecu numeralelecardinaleinsofite de prepozilia no au valoare distributivd. In acestcaz, numeraleledea,mpu, vem&pe, deeaudcmo, cmo,dedcmu, mpicma, tem4tpecmase putr la acuzativ, iar numeralelentmb, utecrnb,ce.Lrb, edceuo...la dativ, de ex.: V,aeuuxrt notyuitttu no An6 xurlru a no uxrf rerp6nefr - Elevii au primit clte doui cirfi qi clte cinci caiete. 4. Constructiilecu numeralele cardinalegi prepozigia r la cazul prepozilional au valoarespaliald, de ex.: B nsrf rcxnorvrr6rpax or r6poAa uaxddurnca6wpoLa cinci km de oreq se gdseSte un lac. 5. Construcfiilecu numeralele cardinalegi prepoziliilen, ra la cazul acuzativ au valoare temporald: B rerdrpe r64a ou cmat uzpdma aa cxpilnrce-Lt pahu ani el a tnceputsd cinte la vioard; Mu eimoanutu saddwue ra rpn vac{ - Noi ne-amldcut tema ln trei ore. 6. Constructiile cu numeralele cardinale gi prepozifiile c Ao la cazul -. genitiv au, de asemenea,valoare temporald,de ex.: Bpau npuauademc rrocswfr 4o rerftpuaAqarn qac6n- Doctorul primeSte de la orele opt la paisprezece; qac6e Eudtuomdxaomxp&mac gecrrr( Ao ABaAqa.Trl - Biblioteca este deschisd de la ora zeee Ia ora doulzeci. 88

D. Exprimarea cantiti,tii aproximative

$ 116. Pentru exprimarea cantitdlii aproximative cu ajutorul numeralelor carrcrn6uerpax dinale, timba rusi folosegtetopica inversd,de ex.: Cetd uaxddumcx u urtiAecsrn om zdpoda - Satul se gdse$e cam la cincizeci de km de ora;. ln astfel d cazuri substantivulse glsegte inaintea numeralului' Limba rom6n5 nu cunoa$te aiest procedeu. Aproximalia.este redati ca in limba roman6' qi cu ajutorul unor cuvinte ca noqmri (aproape), dxoao (in jur de, cfuca),sa (peste), c t{aauuu (9i ceva) etc., de ex,: ffoqrfi detid4amtyveuurche npilnatu ywicmue o pa66mercpyucxtiAproapedoudzecide elevi au pailicipat la cerc; Orolo urrnc6r rypfc oBnpudxatu evepd e Manfuo - Circa 5$ de toriqti au sosit ieri la Mamaiai B eopdx6orcdtont uapfsw sa goi,4qatr rrirr epddycoc- In mun1isint geruri de per;te- 25 ile grade; Ed1ywra eildeia Smomfiuava rprf,qqarr c lrimmlu rcrn ruedd-Bunica a vizut acestfilm scum treizeci fi ceya de ani.
* tn cazul acesta numeralul cardinal oAf,n est subinleles,

89

::lt: ' : : 1 1.

-. . .{i.

r
t..

bxerctlu
12. Traduceli in limba romdnd. ' l. B 6f.4yluev ro4f uucnd yviitluxcr r6rueft urxcinsr ynemiuurcrna 150 y,repa66rat saA Aorr6Aorra unxdr. 5, 2. nrdrcue ne neA6rtr. 3, Os ror6sEJr mix . tscnof yp6xn uovrf rpu uae6.4. Marr pa3Aar6csofrvrA6rg\atro ABa.i6noxa n uo ' urecrricnr.rB. 5. B Asaaqarf xurou6rpax or r6poga naxdAurc.fl nruues6plra. 6, E ,oeg6Aqarr Jrer oE u6.rar m{c6rb crzxf. 73. Traduceqitn limba rusd. l. Magazinulestedeschis de la ora 8 dimineafala ora l0 seara. 2. profesoru} a dat fiecirui elevcite trei caieteqi cite cinci cdr1i.3. Eu dau fiecarui copil cite qasc bomboane Ei cite doui chifle. 4. La 8 ani el a devenitpionier, iar la 14 ani utecist, 5. La cinci sute de metri de gcoaldse giseEteparcul oragului.6. Numdrul locuitoriior noului orag nu va fi mai mic de 10000 de oameni.7. circa 2000 de elevi, vor la acestliceu. 8. Aproape 100 de elevi vor pieca miinq-in excursiela -invila munte. 14. a) copiali propoziyiilede mai jos, puntnd in locul spaliilor punctatecuvintu\ potrivit (ro.q,r6Aa, .rrer). 1. Mse uecrn6Aqarr .::. : IoApjre celq6.{qarr ,i,J,r,.z. Moefr.lr6ue cdporc i o,qfn,..l'; tvtoer'{ orUli cdlrox rrflrr... .3. Cr6prueft cecrpd As6Aqat Elaj,t!,.:;;.:i E cdruy rd;rrro oainfudni4. Sii6yruxe oattulnp4eryrrrxe rrrecrb; -..: 'recrrpecir Aecir uert'rpe .- 5. .{f,ueC*por rpu .... Tdre rpil.uuarr a6sl}r ... ., ,. b) Puneli intrebdripent,u a afa virstafecdrei persoane dilt propoziliilede mafi
8l,r,t,

Il1

ani..-.Ce ' rnetuqi:peste'o'tund-vj*ravea.49 -,P-este llqi luni:vg implini.,5"rlde,.ani,'iai:, qi (Kar ieri avea ea 49 de 6ygro) Farci trece vremea, spune,bunica' rcpede -ani). ani (ea in curind va implini 7l de

ii' li, li

!i
i ij,
i

II. Numeralul ordinal (Iloprtdxoeoe uucflimerbHoe)

{ ll7. Rispunde la intrebarearor6prrfi (-or, -oe, -rre)? ndpruft rropdil rprufi rernprrrfi ufrnfi ruecr6ft ceAru6ft socrvdfi AeBirrrfi o.urinnaAuarrtft
Ases6Aqarhlfi uxrsfAqarbrfi

| ,uecfrui

rpnu6nuarufi | rpuauirufi rerirpna.uuarrtfi lcoporor6fi ruecrR6Arlarrrff

ce-vs6Aqarrrfi

| gBaaq6rlrfi I usra.qeciTu[

| ruecru,ueciTblft
| cevugecfrrrfi

soceN{s6atarrrfi I aocrrwaecirufi aessrs6.uuarbrfi l.qesm6crufi

c6rufi nsyxc6rbrft rpExcdruft uerupExcdrarfi u-trTrlcdrrrft urecruc6rufi cevucdrufi gocrl"luc6rblft .{esaruc6TgrI

2. Numeraiele ordinale se formeazfl de la rddicina numeralului cardinal corespunzetor la cazul genitiv, cdreia i se atageazd terminafiile adjectivale: mecr-ri trrecr-rlr7, mecr-da, wec'r-det wecr-&e; AnaAqar-* - zs0'p,uirsa;til, 'an, -oe) 'btei resrn6cr-a - .qesstt6cr-otfi , -an, -oe, -bte. 3. Excepliedelaaceasti regul6 facnumeralele: n6pnrrft (primul) -as' {)e'-BIe; sroEi* (al doilea), -afi, -oe, -ue; rp6rnt (altreilea), -bff, -be' -ruo ceqru6fi (a/ 6aptelea), -r{r -or -rrel nocru6fi (al optulea), -as' -oe" -rrel coponor6ft (al patruzecilea), -t!Ie -oe -rre. Ele trebuie relinute ca atare. 4. Dela cuvintele m&cava, ttlutaudu, uuamdpd se formeazd numerale ordinale cu ajutorul sufi.xului -x- qi al terminaliilor adjectivale: rtlrcn.rnrrfl, -4{e -o1 -blee Mu;r;rn6u*ufi, -4fi1 -oe, -rre, nm.iurn6p4xrrfi, -an, -oe, -hre. 5. Numeralele ordilale se formeazd de la numeralele cardinale combinate transformind uJtimul cuvint in numeral ordinal, de ex.: ctipox nficena - c6pox socrn6fi: cmo doddqamo oAr{n - cmo deddqamu n6prnf;. 6. Numeralele ordinale se declind la fel ca adjectivele *, acordindu-se in gen, numlr qi caz cu substantivele (sau alte cuvinte cu valoare substantivai[-), pe care le determinS, de ex.: .B vumdro rp6raro tacrl- poadaa - Eu citesc lrartea a treia a romanului; Ou eopdilrncn ceoiluu r6pruuu ycudxaux - El se mindreSte cu primele sale succese. 7. La numeralele ordinale combinate se declind numai ultimui component, acordindu-se su substantivul "pe care-l determini, de ex.: On ctcueEmHa Ar,a* Numeralul ordinalnipeuii,-a.f,,-oe,-bre se declini ca adjectivul rpricuttit,-aa, -oe, -bre $ 72); emophil, -an, -oe, -we, ca uotodiil, -aa, -oe, -bte. La fel se declind fiecare numeral ordinal, in funclie de terminatie.

c) Treceli propoziliile de mai sus la timpurile trecut gi viitorfolosind formele verbab 6rtno fuentru trecut) qi 6f.qer (pentru viitor). 15' Rdspundelila inffebdri, folosind numeraleledin parmileze pi cuvintelecorespunzdtoare (ro4, r6ga, ner), pentru a indica anii. . 1. Cr6rmo rrer orr pa66ran ua sard4e? (16). 2. Crdrsro er"r,jrcr? (26) 3. Cr6trro let erd crilay?(5) 4. A ,q6qxe? (l) 5. Ha crc6.nrro rrer oH cr6prue 6p6ra? (3) 6. Cx6:nxo rrer r6rueuy apfry? (21) 7. Cr<ilsro Jrer BaM ucudnnu'rcr?(17) 8.-Cr6mro.ner ucndlsrnocr ndlrerury orrqf? (42) 9. A A6ayure?(65) (60). 10. A 646yurxe? 16. Traduceli in limba rusd folosind pentu : tmplineste q a implinit - ucuo;rnierc .ncn6mnnocrlva tmplini - ncn6nxnrcs. La noi in familie e mare sirbdtoare. Astdzi mama implinegte 4o de ani gi fratele mai mare 18 ani. Eu voi aveapestedoi ani 18 ani. sora mea a implinit luna tre' cutd 14 ani. Au sosit musafirii. Unchiul (meu) spune cd este mai mare ca tataqn

n 1;| "

(vezi

,l

9L

g-qaprnropriwetna.7rd-El|9cyj-e-s19..'.lg..'.'9.|9J.!!....49.!|&e9.i..'..Fi reridrpecra c6porc rocrufio cmpauil4y-Tu citeai pagina pafru sute patruzeci $ opt. Observalie. precumgi nuanfa calitativl lor formald cu adjectivele, Dati fiind asemdnarea pe care o pot avea rneori (Oud n6prar ytenhp e udweu rctdcce: Oud nfzmu yueuiryaa udweu rnicce), unele gramaticitrateazdnumeraleleordinale ca pe o parte a adjectivului. orei (Batpamdnue qacosdzo spAJwenu)

gScsrr rriunyh n6proro - zcsminute ale,orei'unu;."adic6-'ora"'-'12:*gi=-:10t"g:a:-m;d; pini la jum6tatea orei in curs - nonosrixa(uo.rr)uepsoro - 12 gi iumitate' dupd care urmeazi o altd construcfiecu prepozilia 6er1 ' c) tn'limbi votrbitdrtit:rlle care lipsescpini la ora rotundd se cxprimd tot se pune prepozilia 6et (fdrd), cu ajutorul numeralelor cardinale.Pe lingi acestea iar numeralul care indicd minutele lacazul genitiv, de ex.:6ec nsrfi (decnmfio deadqamu,daad4amu.namu) vdmeepmu, uarc(dea,mpu,.,)- este,oratma (doud, trei...) firl cinci (zece, un sfert, doudzeci,doudzeci$ cinci). Deci, la intrebarea Kordprrfi sac? se poate rlspunde in mai multe feluri:
ora v $r lu' oficiali sacdB Aectrb MEq;r-ora AeBynb . -vorbirea curent[ .q6crrt r"rndr.qecfroro

A. Exprimarea

cardinale, $ 118. Pentru a exprima ora in limba rusd se folosescatit numeralele cit gi cele ordinale. cardinale(aplicitil. Pentru exprimareaorelor rotundese folosescnumeralele du-se reguladefolosire a substantivelor dupl numerale(vezi $ 102),degiintrebirile puse sint specifice pentru numeralul ordinal (rcor6prrf, rac? r nor6porvrracf?). Ora tnu se exprimd doar prin substaotivulrac (omilind numeralul),de ex.: Konipr,rfi sac? - Cit e censul? (Ceirudc)qac- (Acum) esteora unu. B rcor6pouracf?-La B qac- Lr ora rmn, ce.ori?

Kor6pu[ rac? rn, ^-^ v -: rxJ ora ^ +1

Adssrr vac6r c6por vunfr -ora oficiali rvorbirca cuientd 6eg.qBaauarf aecqrr

3. La intrebarea B rol5pou vacf? se rdspunde: a) cu prepozilia r pe lingl numeralul care indisE ora la cazul acuzativ, de ex.: RongdpmHa.tuuderncr B ceMb qac6B - Concertul tncepela ora gapte. b) cu prepozitia e pe iingd cuvintul nonosfua fiurndtate), la cazul prepozifondl, de ex.: n uonosire eocbM6ronpuw{t edcmu.- La gapte qi jumltate au sosit oaspelii; c) nu sefolosefteprepozilian atuncicind in exprimarea orei folosim prepozitia 6ec AEaAtIar{ 6er, sau cind minutele stau inaintea orei, de ex.: Vpox ua,aartck nsrf s6ceMb -Lecliaainceput Ia opt fir[ itouizeciqi cinci; Vp6rcnavaacl g6cnt unnfr gecfroro - Leclia a inceput la noui Fi zeee.

.{na, rpr, {erhrpe qacaEste ora rloui (trei, patru) (urecrr ... gBa.qqarb). fkrr vacoe- Este ara cinci (qase... rtouizeci).

B Aa,a, tptr, qetbrpe La ora doutr (trei, patru). B nsrb (mecrr ... Asagqarr) qacoe - La ora cinci (qase... ilouizeci.

2. Pentru exprimareaorelor gi a minutelorse intrebuinieazl, atit numeralele cardinale,cit gi cele ordinale: a) ora oficiald se exprimi in limba rusl, ca qi in limba romdnS, cu ajutorul numeralelorcardinale,careindici atit orele,cit $i minutele, de ex.: Ceilqac we, qacd rpfuuarr ngtr rlm{r - Acumesteora doui si treizeci gi cinci de minute. Dup[ cum sevsdsdin exemplul dat, in limba rusi nu sefoloseqteconjunctias ($) ; b) in limba rusd vorbiti, pentru exprimarea orelor qi a minutelor se folosesc numeralelecardinale in combinafie cu cele ordinale, de ex.: CeilrracAecflrb .rac6t (ceeace in ord oficiald s-ar reda prin:Ceiluac ABeudAqarb Mf,EyrtrepBoro a6csrb umfr - Acam este ora douisprezece qi zece minute). ln acest caz, modul de exprimarea timpului in ore qi minute este altul decit in limba romdn[. Cind ceasomicul aratd on L2 fi& se consideri cd aceasti ori s-a terminat gi incepe ora urmitoare - unu. Cind minutarul indic6, de exemplu, 5' dupi ora 12, acesteminute sint conceputeca apa4inind orei unu. De aici expri.- cinci minute ale orei unu, adici ora 12 Ei 5'; marea- trf,rb Mlrryr lrepBoro 92
1.: 1t:: : .i.',.,.

qucrtdu ddmol B. Exprimarea datei (Baryamdnue

$ 119. Pentrua exprimadata, in limba rusd se folosesc numeralele ordinale la diferite cazuri. l. Pentm a aflaziua si luna sepundoul intreblri: XarcOe - Ce datd "u#'d? este? qi Kan6ro qucrri? - La ce datd? Comparali intrebirile qi rispunsurile:
Kax6e quca6? Cer6Ass daadqdmoe (uucad). Cerdasg dead4dmoe nda. | ffar6ro auctti? (rcozda?) | lead4dmoro ada (qucrtdl x np6gAnyro I crofi Aerr poxg6nrax.

-R

llr4l

La intrebarearcar6eqnc.rr6? se rdspundefolosind numeralul ordinal

la cazul nominativ(cu cuvintul vucad sa:u f6rd el), iar denumirea lunii la cazul genitiv.

93

.J

I ::,

fJ j r .

&a;
t..!;

ffi
a;i
L ':: il.J

hr:

F-^ il"

i{.

La intrebarea xarc6roqucn6? (rcoedd?)rispundem punind atit numeralu! ordinal, cit qi denumirea luoii (sau cuvlntul vuc6) la cazul genitiv. 2. Pentru a exprima data intreagd, adEugim la construcfiile de mai sus 9i numeralul ordinal care indicd anul, impreund cu.substantivul aod, ambele la urrsiAqaroe cenrr6p* cezddua qnc;16?- Ceeddaa cazul genitiv, de ex.: I{:arcfie ciuudecnm ceAnr6ro r6la; Kardro srrcld mot poditrcn? fr mttcauadeeamocdm r6Aa. wecmodechntn6paoro nurapi m&caua deeamucdm podilrca oA{[HaAqaroro 3. a) Pentruexprimareaanului (secolului, rnileniului) ; rogr (rercrrrrcrreadrue) construcfiacompusddin numeraiul ordinal la cazul prepozilionalcu se foloseqte caz, de ex.: la acelagi prepoziliaB,urnratde cuvintelerov (aex, mwcaaercmue), (B eody?) xaxdu podrtrca rpdnen rcaf! namtdechm s mttcaqa deanmrcilm On s6rce paseilmuecmpau& s soceMuiAqaroM -(B xaxda eixeT) Rufiea ondcateaem luna std la compusddin luni si an, cuvintul caredenumegte b) Cind data este gi indici anul cuvintul prepozi[ia care n, iar numeralul eanfl prepozilionalcu m&cn'to genitiv, cttyuiutocarmipre de ex': )mo la stau urmeaz6, reA, care-l Roedd?). nnmadec.hm eoceubcdm Aerdroro r6ua(B xakdu udcnqe? actelor, a ediliilor estefolositd construcfia 4. Pentru datarea documentelor,a cu prepozi;ia ra gi anui, (rog) sau luna in cazul acvzativ,de lex': Iluct'uri c* mruAecfrui roA, dar lluctad 3a Mapr mircaua deendocirn tn*tcnuadeenmucdm usrnAecfroro r6Aa - S*isoarea din luna martie a onului 1950. gi construcliacu prepoziliaor pe lingl dat6' scop se rnai folosegte ln acelagi or rp6rrero anpdnr mdrc*to luni gi an, toate la genitiv, de ex.: Ilucutidd din (de la data de..') urecr6ro r6Aa - Scrisoarea cduodecnm deeantacdm Comparalil qucfu?(De pe ce dati?) Om xaxdzo uuctd? (Din ce dat6?) 3a rar<de <flp6sAa>sa rprre cearabpi tircs'ra <flp6a4a>or rropdro Srryora gerarrc6t cdr'ogecrt rropdro rd4a. rdrcssa Aegrrrcdr rpltAqarb rflecr6ro r6ra. <IIpAgAD sa cy66dry. <flp6nna>or cy666rrt. (,,Pravda" de simbStE).

? i'l

, '',,.:, ., .'' ."b)f.ztreIi..'tntrebarea',...eotspinzAtar.s; la cari sd iaiitnda" fiecarc iumeral ordinal.

18. Inlocuili cifrele cu numereleleordinale, acordindu'le tn gen, numdr gi caz cu pe lingd care stau. substantivele l. Moi 6par 1fu4'rcx n (8) xt6cce, a fl.-R (10).2, Tn ryuri.nxypx6nu r (1) xuocre, a oH- ao (2). 3. Mofi gpyr xmt ra (3) orax, a Iraoi rdrs Ea (11) srax6. 4. lll (3) rvracrepcrdisfIIurE yueuuxri,a us (4)-yueafuu- 5' Mn pa66raau r (1) na6opar6pvu, a rrr pa66raere ro (2). 6. B re6rpe llrr cr'tallr (5). r (?) ;rdxe,.a E6uxrros6paqr-n

E:*
i5

f,i i.:
i:

oreleindicate la intrebarea B rcor6ponr t*cf!, folosind in rdspuns' p Rdspundeli de cifrele de mai sus. pe rtnd la intrebdrile Kor6prd qac? B rcor6porrrracf? 4. RdspundeSi, cifrele din Exercigiul19 a), pentru a exprimaora tn vorbirea &tvt1td.: {folosind Model.7.Kor6pnft qac?-Eer uerseptz gra' S *ot.5p;;'";;;, v6rneprn gea, 2. Kor6pnft uac?.{6carr ulruiir tprrero' B ror6pov laclf? .{6cxrr uuulr rp6rrero. la urmdtoarelelntrebdri lolosind prepozilina, unde este cazul' 2-A. Rdspundeli vacde. pa66mamt? Model. l{:orxi eatna'tuudeme -B edcenu ett pa66maeme? Ce**,racde' Crc6.nrtco npdrvrenn {. Kor.urisrt roxftecr cuarr? qac6s Cr6mno rp6ueulr nrr cn6.nu? s6ceMb I 2 Korari srr o66.Eaere? qac Cx6lrxo sp6veun srr 6drrR s cror6nofi? | 3. Korari repufnacr o6ura cecrp6 rorra6fi.? | rPu vaca Crdroxo np6rvreuu os6 6uri n r6po4e? |

Exerci{ii
17. a) Inlocuili cifreleprin numeialeordinale,acordindu'leingm gi numdrcu substantivele Pe lingd care stau, (1) y.renrir,(2) yreuriqa, (2) xypn6r, (2) oxn6, (11) pr.q, (13) srix, (3) pna' (24) la6nrsrr, (5) xnacc,(5) 6sepo,(6) yu6rlrr, (6) xurira, (8) raprriua, (7) nduua, (16) a6xa, (15) udcro, (31) l6rovra, (23) cryn6rr. 94

, 4. Koru6 nn upuruni r 6u6.rnor6xy? I ---- -.qacoB Cxii:nro rp6tenu srr 6turu ruti I Iltrb
5, Korai npuurnf r salrr rdcrll? | --^ vaci cr<lrrxo rp6ruenuor"'dJt"r y aac? | aua 21. Schinbali tmbindrile de cuvinte care indicd ora prin construcliisinonbne.Scrieli cifrele cu cuvinte, 95

$. B:i

f;i
+1

=uunym:-V\ilmeat;" ' e" '' " Model 1, yijilmeqb'eoue4| eou^Ert e 'knacc e'8' rtuc'e ''15eo. dee*mo xadcc uemeepmu 55 uunym. vutlmen edrwel us xadccae 8 ,tac6e Model 2. vqilmettaetirwer us. bdenma. xadcca 6esnnrh{t B nepxeB 8 .rac6s25 r.alrrfr. 2. On soluJlr 6u6nuor6ry l. Mrr ncrp6u.rJrncb qac6 s 7 uac6s10 rrrurfr. 3. Il6ee.qorx6Aur n l0 qac6g40 r"tnnir. 4. cefiqac 3 30 rrnrafr. 5. Maragfir orrprrr6etcx B ? sac6B 15 r'rurqit. 5. Marasfg 3aKpbIBaercs.B 12'rac6s 45 uuqir. din propozrtiilede mai ios' subliniate 22.Puneli intrebdri la cuvintele xducruft Eeus.2. Ilipeoe udn- Mex,ryl. 8 Mapma-Mex4ynap6xrr'rfi samfrrr zerlfi. 4' Iedd' gesr wbaa-,{em 3' Ildpaoe rpy.qirrtnxcs.. Eap6,mElfi oT oalulicrcKoro crparrir s6IIIefi ocDo6ox,q6Er4.s Aeeycmampdmte tlamo AeEL cenma6pA-n6prrrfi gero yu66uoro r6Aa. 6' Tpud' rocn6Actsa.4. Ilamaddtlamoe qdmoedexa6ph- Aeru Pecmj'6.ruru' la tntrebarea: rdspunztnd 23. Trmsformali propoziliile obpinute, ... ? Kaxdro qlrcn6vrr np6sAsyeIr,r - eto Mex4ynap<iaruf xdscxufi AeFb.BocbM6ro Model: Bocu"l6e rrtSpra Mexgynap6grrtft xducrufi gerr. u6pra llrr up6tguyer'.r 24. TraduceYi: 1. ln ce an ai inceputsd mergi la gcoald?- ln anul 1951.2. ln ce an a intrat la liceu fratele tiu? - ln anul 1970. 3, Ea a terminat liceul in anul 1975.4. ln luna februarie 7975a apdrut o noui edilie a acestuiroman. 5. Industria acestei f6ri a inceput si se dczvoltein secoiul xDc 6. Mihai Eminescus-a n[scut la 15 ianuarie 1850.7. Acest documenta fost publicat in paginile ziarului Scinteia din 5 martie 1949.8. Nu voi uita niciodatdziua de 5 apriiie 1974.A fost cea mai fericitl zi din viala mea. 9. Fratele meu s-a niscut la 21 mai 1963' 10. La a mamei. serbdmziua de naqtere 10 septembrie *** (Cofiupdme"xbHoe quctrtmehHoe)

N G D

rpdc lp6e' rpoft " ABofx lpofrra TporAM rpoth aso*x J J n ^ IA B Oe lTpd | rpofiia .qBo*ME P (o) .qeor.rx (o) rpofu

'r6rrepo rrernepilrx uerrepdrra J verreprix |vdr nepo verrepdrvz (o) verrepfix

(ror6pnurefi) (ronipuurefi) (ror6pr,rqav) (ror6puurefi) roripuuavn (o) roniprruax

Numeralele nfrrepo, n6cmpo, cduepo r6cruepo, se decl.ni ca rdrnepo (din tabelul de mai sus), $ f 21. 3. Numeralcle colectivc se folosescmai rar decit cele card;nale. Iatd citeva cazuli de folosire a ace$t6a: - ele se asooiazi cu subotantive care denumesc persoane de sex masculin: ge6e cayA'6nron, re6e yrcmn0n, qdrrepo uyxurfin, nirepo pa66.rnx ;.a.m,d. (Cu subslantive care deauncsc persoaae de sex feminrn se in'rebuinfeazI doar numeralele cardin'ah: pe cryaSrmn, rpr yrerf{u, verilrpe x6nrqlrRu, nzrr pa6rirmru); - numeralele coletive so asociazl cu pronume numai atunci cind acesteaindicE persoane de sex naasculin, de ex.: flec 6&ao rp6e - Noi eram trei (persoane de sex masculin); Ilptt*d rco nirepo- Am sosit to{i cinci; - numeratrele colective se aeociazd qi cu substantive care denumesc pui de animale: rp6e xomAm (trei pimi), r6rnepo r4enrtnt (patra cd(ei), pe cind cu substantivele care denumesc animalele respective * nu, de ex,: rpu xdwnu {trei prsicri), verrirpe cofidxu (pafru cfiiai); - de asemenea, aestoa sc mai folosesc Ai cu substant ve care nu au numirul singular (unele dintre ela aritind obiecte perechi), de ex.: Koonepam.ile xynrtt rp6e can6fi - Cooperotiva a wnpdrat trei sinii 1 Or.til dxa,tu .r6rrepo cyToK -Ei au cdldtorit patru zile p patn mff ; Y uenft Asie nurx--Eu am do:u6perechi de schiuri; - numeralu! cohctiv, singur, fErd a se asocia cu alt cuvint, se poate referi fie la persoane de s:x mascmlinofe la persoane de sex feminin (sau luate impreund); d: ex.: Cdmepo obtozd ne *lyn-$apte nu asteaptd pe unul; IIItu t|rsepoz mpde uywutiu u cxaugurm- Mergean pttru - trei bdrbali ;i o femeie ; i rzz. 4. Dupi numeralele colective ri6a, 66e la nonrintativ sau la acuzativ (cind acesta este la fel cu nominatiwl), substautivele se pun la cazul genitiv, nuntdrul singular, do er: 6fit uiatuuxt,66e dieourn (ambii bdrela ambele fetite\. Numeralele 66e, 66e.s asociazi cu orice fel de substantiv, indiferent de gen: 6t6t udtu,aLrka,'ffia cdM, fu dry, ifie dCeoarcu, 6Gexnrtzu. ,.,r,i , 7 Gramatica limbii ruse& ru gcolarc. l58l gZ

III.

Numeralul

colectiv

cardinale, colectivesint apropiateca sens de numeralele $ 120. 1. Numeralele intrebarea cn6,rrxo? gi la rlspunzind qi obiectelor acestea, cantitatea ca indiclnd, nAmepoo colective(d6a, d6e,dede,mpde,admeepo, (vezi $ 100).Dupn numeralele dechimepo) substantivelese pun la cozul deehmepo, wdcmepo,cduepo,edcuaepo, genitlv. numirul plural. Comparafi: gn6egpys6fi,rp6e ronipnqeiir'r6rnepoget6fi, n(repo crygdnron, udcrepo yrennr6n ... at dea dpyea, mpu moedpw4a, uem&pe pe6Euxa, nnmu wecmayveauxde... cmyddumoe, 96

irF ,?.
5- Declinarea numeralelor o6a Masculin

o6e
Neutru Feminin

_. .:. .-:, -.:-...-,....-.. 2, acesta ia forma femininuluiABe, DacEla numdritorseafie numeralul de

j--1 36 gBe rp6rbux (doud treimi), * Ar,e mecrtrx (doud ;esimi).

N G D A
T

66a o66ux o66uu d6a,o6dux o6duvlr (o6) o6<irx

d6e o66ux o66nu d6e,o66nx o66nvru (o6) o66ux

i 124,2. ln declinare ambele pirli dupi caz. De exemplu: N G D Ase nfrsrx 4ryx uitrtx gryu uirrru

ale numeralului fracfionar se schimbd

A I P

.usen:iTbrx asyvr nirrruu o .csyx u.irux

Ex ercilii
25. Citi{i ;i yaduce{i propoziliile de mai jos. Indicali numeralelecolective;i cuvintele la care acestea se re-ferd. l. Osr,i 66a pa66ralrn xa S66pnre. 2. B r<iIr'rnaresx 6drro nirepo' 3' V nlrx r6rnepo Aer6ii: Ande M{r6qrrKoB lr Ase A6ro'Ixu. 4. Bo1rrI6ra,nce rpde, rpnro enltn.S. V xer<i Odr.nfl:6nqrrr 66e pynri. 6. Onri, nce ru6crepo. ulrr no 6dpery' grnn .us6e: lryxr/taa a x6nruuna. 8. C o66ux crop6u pargaririucl 7. IIo Si.rmqe rprirr. 9. Oxu paccr4:rtsanri o6 o6drlx tr'l6tr"srax. 26. Traduceli in limba rusd folosind, unde este posibil, nunteralele coleclirc. l. In gridin[ lucrau trei: tata, fratele meu mai mare Ei eu. 2. Lingd sobd erau culcali trei pisoi. 3. Profesorul a dilcutat cu amindoi bdielii. 4. El a dat caietele celor doui fete. -s. Bunicul are trei perechi de ochelari. 6. Ambele lacuri se gisesc in nordul lirii. 7. Dupd spectacol phtru studente au oferit flori diri-ioalergauprin curte. ruiu!.8. La uEi erau patru: trei bdieli gi o fatd.9. cinci cd{eluqi jucau pe qeh banci. 10. D oi prieteni

3. Substantivul dupi nurneralulfraclionar ste intotdeaunala genitiv singular (mpema) ] racrxa - o treime (de) din teren), indiferent de cazul (odnampemoa Ia care se afl6 numeralul,de ex.: On zoeopimo6imoil oqlr6firp6rn (mpdmaeil) zx yrdcrrca- El vorbe;te despreaceastdtreime de teren. $ 125. 4. ln vorbirea curentd p.rrtru I z
mdtate), pentru -j- - cuvintul rp6rs
J-

se foloseEte cuvintul nononrftua (7a(odnd uemeEpnma)tntreg

11

(trefine/, pentru :-

i,
a

cuvintul r6rreprr

(sfert), iar pentru t L (odua 4d.taa uaiwti amopda-un Numeralul noniopa

gi o dointe) -no.nr:op{.

se schimbi dup6 gen qi caz.

N G D A I P

notmopd (udmpa, eedpd) notit moPa ( u dntPoe,addeP ) no$,mopa (,+tdmpaa, eddpan ) rtonnopd ( udmpa, eedpd ) noaj,mopa (,v dmpauu, addpauu ) (o) noajtntopa(udntpax, eddpax)

noamopir (neDdm) no$tmopa (neddau) nerimopa (neddmu) no.nttoptit (neddau) notitmopa (neddanuu) (oj noti'moPa (nedi'tnx)

trV. Numeralul fracfionar (fipd6noe quc/tilnxenbHoe)

,$ 123. l. Numeraiele frac;ionaredenutnescp6rli ale unui intreg. Ele se formeazl cu ajutorul numeralelor car<iinalein combinatie cu cele ordinale. Numdritoiul fracliei se redii prin numeralul cardinal la cazul nominatit, iar numitorul prin ,numeralul ordinallacazuTgenitit' plural, de.*., -L -tpn (trei ;eptimi), cegrn'rdrx

$ 126. Daci numeralul fraclionar se asociazi cu numere intregi, atunci ia nunteraiul car<iinal care denume$te aceste numere se adaugi uneori qi ad-iectivul ultax (tntreg/, . ,- 4 n"1mas),3 de ex.: 1J-1odrui qdtaa tt odnd amopd,t), z I z) u vemttpe nAmotx) E.a.m.d. laeetldautx u odx6

ti "
f: l
f"

(nryu qitau

t - nuro .aecfirnx (cinci zecimi). 10 DacI la numflrdtor se afll I (oaH6), la nurritor se foloseEtenumeralttl ordinal ,feminin la nominativ, de ex.: --!- -oru6 .(o cincime). 98 nrop{r (o doinrc),I -e4s{ sfaas

Construcliilede tipul 0,2; 0,02; 0,002 etc. reprezinti cornbinagiiintre numeral* cardinale qi fraclionare: 0,2 0.02 0.002 2,3 Hortbrqdaamu dee decimo* Honb qdrrbrxu dae cdmaw noau 4daux u dse nt&cnvuutx dee 4d,rutx u mpu decimux sau sau sau sau noau Edtau dee decAmutx uo,to 4d,tutx dee cdmux uota q|tutx i)ee ntitcttwftt;; dae ryd.,turx ntpu decAmt:x.

99

:l:
Exercilii
27, Citili numeralile demai ios:j-,

'of; f;

- 5t gt f,, 2, 41 5t t( t -- ; s -:-; 0,5;2,05;0,(M; 2,02; ?,3; 6,5; 10,1 10,01. ; 6 l0'

,2.

5.

s l.

o3.

2.

VERBUL

(f.rraroa)

28. Traduceliin limba rusd. l. ln acestoral locu escun milion gi junitate dc tocuitsri. 2. Rezultatul problemei este 0,003 din uscatulglobului pimintesa 3. Hvii Folii au semEnatpe 77 -l din lotul gcolarporumb, iar pe lfloarea soarclrei. 4. Ia garinoi am aEtep,ia Oo", un minut gi jumitate.
rt :**

in limba rusi, vorbul elprimn a{iurca cu ajutorul persoanei,modului, timpului, aspecfului qi diatezei.Toa& fornele verbaleau aspect gi diatezE.participiul nu seschimbrdupd persoani p mo4 iar gerunziul nu se schimbi dupi persoand, mod gi tirnp. Formele verboh sc imFart informe conjugabile (cnpazdeawe S6putt) qi forme rccmltgabihe (rccrpnadetue 66puu). Forme conjugabile sint cele ale modului indicativ,imperalivgicomdifional,iar infinitivul, participiulgi gerunziul reprezinti formele neconjugabih ale verbului.

Infnitirtut (Un0urrumua)
$ 127. Infinitivul esteforma iniliali a verbului. El are urmdtoarelesufixe: ,rr: nucaTb,qumtiTb, pucae&n, ryut*;n (car este accetrtuat): uecr*, mpncrfi (a scutura); -crr (de asEmctGaaccentBat): cnfi, wtecrf,(a croqeta); -cwz yndcrt (a c6.dea);yudar (a lua in considenalie);.ilrbi meorb (a curge),ieqb(a se culca), 6epdts (a pdstra)etc. rnfnitival poate iadeplini in propozilie funcqiade subie:t, predicat, complementetc., dF rL: I{yptrn epidno- A, fw esra ddtndtor - subiect. He slrlxfrn eoaacia c ndac- JVe se aud vocile (oamenilor) de pe cin,tppredicat. on nonpoctfrn areruf4omirr cmuni-El mi-a cerut si recit versuriconrplement indirect, .fi e&wee e cad molrirr dddyure-Am ietit in grddind si-t rjut pe bunicu - complementcircumstanlial dc scop. IIIxdaa panuadem e yaerlrrncd;ryniaue srrrirr eupaltime,nno* $coala dezvohd la elevi pricqterea dc e citi e4tresit - atribut.

Terele vorbelor (Ocadeat zwe6m6)

$ 128. verbele in limba rusii au doui teme, care stau la baza tuturor formelor verbale: temainfinitivutrui sj temo timpului prezent (sau viitorului sitnplu). De la tema inftritivufui sc formeaz5: a) timpul trecut gl modr,rl condifioaal de ex..i rg,e6.mb-nnc6-a, nnclrt 6ot (ar scrie); 100 101

n. iii.
!" iY' It ri1 1! ' -

.-..-. -.. -.-:-.,-,.,:*.

-nac6'6w-uit (care scria); b) participiile'la timpul trecut, de ex.: trrc6-t??b ,c) gerunziulde aspectperfectiv,de ex.: xarnc{-t?rb - saflnci-a (scriind). plural, persoana III-a se formeazI: a timpului'prezent, Dela tema a) timpulprezent Ei viitorul simplu, de ex.: snr{-tum (pers'a lll-apl'),quri-ro (pers.f sgj, nporm6-m(pers. I sg., viitorul simplu) etc.; (pers.a II-a, sg.); b) modul imperativ,de ex.: pa66ra-Iom-Ps66Ta-ri c) participiile la timpul prezent, de ex.: Pa66T^-tom-pt66ra-nu7-utr (cate lucreazd); d) gerunziulde aspectimperfectiv,de ex.: pa66ta-rcm-pa6rira-x (lucrind).

u : j': :li
'!

B. Claszle neproductiveale ierbelor

-:"

' -*'--

$ iii ? !i: I
ri ii ttl

i l

i,; ii:

fi
I I i:l

ale verbelor prezintd rnai multe deosebiriintre S 130.B. Claseleneproductive tema infinitivului gi a timpului prezentsau viitorului simplu decit cele productive. Celemai uzualeverbedin aceastd categoriesint: 6parr, B3srL, 3Barb, )Kr4Tb, nr{Tb,Jrr.rr6, ecrb, Mr,rrrr. Barrarbetc. (vezi tabelele conjugirii I gi a II-a, ,Ear6, $ 133, 134 q.a.)

Fersoana verbului (Kameedpun r?utld e.nazdna)

Clasele verhlor (Radccut znaednoe)
$ I31. Persoaoa este marcati prin terminaliile verbului gi prin pronurnele personale. Un numdr de verbe in lirnba rus6 nu dispun de toate cele trei persoane, ci doal de pers. a III-a, intrucit exprimd acliuni care nu pot fi raportate la pers, I sau a II-a, de ex.: 6nilsumucx (a se apropia) *, eoepacmanra(a cregte), npacou.ilmoca(a se strecrira) etc., de ex.:Bodd r4ncivnaaercr vipes n.aomilny- Apa se strecoari prin baraj O serie de verbe nu se folosescla persoana I, de ex.: no1edilmt (a invinge)" 1t6edilmo(a convinge), ou4ymimt (a sim!i), 1acimo (a vorbi ca un bas), aydrimu. (a glumi.;, ovymttmucn (a se afla) g.a. Aceste verbe sint denumite defective. Verbul 6urmu (a fi), spre deosebire de limba romAni, are la timpul prezent numai forma ecmo (este) care qi-a pierdut valoarea de persoani gi num6r, de ex.: (y me6.fi,y ue7 ...) ecrr rapanddw * Eu (tu, ea...) am(ai,are...) un ueiotzV .naeuh ln iimba rusi fiecare persoand are gi valori transpozitive. Astfel, pers. I sg: poate avea valoare colectivi, fiind folosit[ in proverbe qi zic6tori, de ex.: Moh xdma c - uuqeed ue gsiro** - N-am /osl, n-am vi.zut. Formele pers. a II-a ^pdw gi a III-a Gg.Ci pl.) pot avea gi ele valoare coiectiv5, de ex.: Vmo nocfiew,mo u noxll0ns - Ce semeni, aceea culpgi; 06 om4d vdcmo n*myr o eagdmax- Despre tata se scrie des tn ziare.

Temeleinfinitivului qi ale timpului prezent(sau viitorului simplu) sint folosite pentru gruparea verbelor in clase. Claseleverbale care sint folosite drept modei (npodyrcmfienorc xadccw); proiluctive clase .pentruformareade verbenoi sint denumite la formarea de verbe noi, 9i care de fapt sint intr-un cele care nu mai servesc (uenpodyrcmianue rcadccw)numir limitat, sint denumite claseneproductive A. Clasele producfive ale verbelor

fi 1,.
ti

ir
i:

ii

r
F :jl

$ 129. ln prima clasi se inciudverbelecare au tema in: -a-, -Ba-' -nua-' -br*a-' (a incdlzi)- coepes6-ro; nodudpxusa'mu de ex.: aumivmo-41sn{-1s,coepetil-ma (a inchide)- sarprina-p etc. Aceste (a sublinia)- nodvprnst-rc; earcpitr,a-ruu verbe nu-gi schimbi accentulin timpul conjugirii. Verbele din clrsa a II-a au tema ln -e- accentuat: uu,6-ma-un6-ro, (a poseda) yu6-mo-ya6-n, e,tad6-na - eaadr|-to E.a. verbele in cu tema cuprinde a III-a Clasa -ona-,-era- la infinitiv, La prezent (a desena); acestesuflxe sint inlocuite cu -y-. Comparali: punnimu*pucfn (a dicta) (a demonstra) deuoucmprtpoaama - deuoncmpilpy-to; durcmosil-mu qi citevaverbecare igi schimbi tema la timpul lu<m!-ro. Acesteiclaseii aparEin (a ciuguli) - rrno6 g.a. (a mesteca) prezent: crceeanrc - ucyio;rcneedmu prin tema infinitival5 in sufixul -ry- gi prin Clasa a fV-a se caracterizeazd. moarcuf-ma(a1ovi)tema timpului viitor in sufixul -n+ xprtrcwy-mu-xp{.txn-y, morrKv-y etc, Yerbelecu tema accentuatl plstreazd accentulin timpul conjugdrii, de ex.: xprttcuy,rcpilxuewtetc. Dacd la infinitiv accentulcadepe sufixul -uy-, t<pttxuymo, acesta sernuti pe temaverbului,deex..;esetaatuncilatimpul viitor (sauprezent) ufma (a aruncao privire)- age'xfrnewt-esznrtuem. I Clasaa V-a estealcdtuitd din verbecu temain -fi- la infinitiv. La persoana din finala a timpului prezentsau viitor simplu au loc alternanle ale consoanelor (vezi tabelele conjugdrii a II-a, $ 138). Difer[, de asemenea, temei respective pozitia accentului la infinitiv Ei prezent,de ex.: arc1ilmu-arofnb-atb6uwo..., aosrtmo - edsuuto... - eoctcj, t02

rf
i

Conjugarea yerbelor (Cnpawduue ?,aazd,ro6)

in iimba rus5. existd doui conjugEi: conjugarea ..I (n6paoe cnprx6nue) a II-a (nrop6e cnprx6uue). Acestea se deosebesc prin terminaliile 1i conjugarea care se adaugdla tema timpului pl:zent.
* A se deosebi de npu6tisumtca care se raporteazA ]a toate persoanele, de ex,l npuS,,ttitcltct - npu6ttisttutrc;t - npu6atwmcn.. .* Traducerea ad literam: Casa mea este la marginea (satnlui)-nu qtiu nimic. 1n1

i ,i:
i!

"n

Singulor n rure4o rlt quri;eilrr

OH, OH&; OHO ql,lTa-eT
a.

Singlar rrutrt-y fiiirx-eIrrb

nI{U-eT

AIleMdr!

s roBotrFf TbI roBo@. , on, ou6, oE6 roBoIFiT Plural lcr rorolrfur Bbr roBo[F&Te oar rorop-ir

aex-f nex-fitnb ner(-riT nx-riM rex-fiTe nex-AT

Singular 64t .n ron66alo (eu oscilez) rrr ron66neurb oH, ou6, os6 rcor66rer Plural urr roa66aepr err xor66rere oxlr ron66lpr

Plural
MbI ttr.rT6-eM BbI qHT6-eTe OHI,I tII,IT6.rcT niru-eM nftll-eTe NTiUI.YT

'

r,

Singular M-Mn r 4peua6 (eu molIi) ru Apdtlrreurr ox, 016, oE6 ,qp6Mrer Plural urr Ap6u,rervr rur 4pdunere onu gprnorror crarc{u,- a s{ri Singular r craqi (eu sar)
T6I CK6IIEIII6

:&. *....
A. Conjugaree I $ 132. Verbele de ronjugarea I au la timpul yeaxrt seuviitor simplu termina{ii accentuate gi neaccentuate.Terminafii accentuat au urBitoerele verbe: l. Verbele in -rn, -crl; udmil, eecmfi (a condue), necmil (a duce), pacm* (a cregte), eesmfi (a ci,ra), 4aecmil (a inflori), jnxicmo (a cidea), npovdana (a citi) etc., de ex.: necmrt-uec!, uecEut $.a.m.d. Verbele de aspect perfectiv cu prefixul Bf,r- arr aaoentul pe prefix. Compara{i: 17ss17uinecit - uecEuta; eiurccmu (a Suporta) - e&rcecy- e&uecewo. 2. Verbele in tr: 6epdau (a pdstra), msib (a ccrge), ne.r6 (a coace), cmpltqb (a turrde), uanpiva (a incorda), de ex,: aeEa - rccKi-nevrr-wt etc. Fac excep{ie verbeie uova (aputea), teu.u(a se culca), docntiwta ob{ine), care au terminaJiile neaccentuate. { "ru&nc6",*.g 3. Verbele cu sufi.xul -sa- la infinitiv. La timput preEeat ele pierd sulixul si primesc termina{ia accentuati, de ex.: acmaedmt- ecmat6, ecntaEwu; cdaedmucda:b- cdatuta; yeuaadma (a recunoaqte)- ywafu, yoxa&at ... 4. Verbele cu suflxul -epe-: unepdrna (a incuia) (a muri; - yr,tpi * yMpALub. sanp! canpduu; yueptlmu
cK-ul

.:, :il .t' '

prarr - tiia

:.,

', .r.. " "r. Singular p6xy (eu a tai) ru pdxeur on, on5.,o116 pdxer Plural wrr p6xevr nrr pdxere oxr.rp6xyr
a ciuta

oE, oE6, og6 cx6.rer Plural Nrrrcx6sel4

BbI CKaqETE

ouu crfuyr

ncrfrs

Singular
fi Lrqy (eu caut)

rrr riruerur oH, ou6, oN6 rirqer Plural

MbI IhUCM grr rfirere oxu riuyr

Singular q nrr.ui (eu scriu) ru nriureul on nfuret Plural nnsl nfinev srr uriruete ouu nfuryr

$ 134. Alternan{a vocalelor la tin4tul prczeil sau viitorul simplu

a acopeil

nerb -

a cinta

5. Verbele monosilabice cu -u- in ridlcina cuvintului: Swnw (a bate';, nun* (a bea), auma (a vdna), wuma (a coase), de er: 6Dana - 6aro, 6udutu, 6. Verbele 6pamu - eznma (a lua), ucumt (* trdi\, seanu (a chema), nottima (a infelege), naadmu(a incepe), nocnimu{at'rir'itn},&rwtnb(a inotu),wamu (a stringe), ucamu(a secera), paamt (a rupe) Sa", de ex:pearna-pey -pei)wu. Celelalte verbe de conjugarea I au accentul mobil: eL cade sau pe {erminatie, sau pe riddcini. La timpul prezent sau viitorul eimplu de sraferdalternanle vocalice sau consonantice. Datolit5 acestoia, tema infinitivului se deosebegteuneori radical de tema prezentului sau a viitorului simplu (vezi g 133). 104

br-o

Singular r rcp6ro (eu acopirr) rrr xp6eum oH, on6, oH<5 np<ier Plural lor xpdevr rrr xpdere osr xp6ior

Singular e-o .q nolo (eu cint) ru uorur oE, oud, ond nor Plural vrt noElr
BLI IIOETE

se a$eza Singular e-a n ciay(eu rni voi ageza ThI CrlAerub oE, oH6, os6 ciner Pluril Nrsr ciqerr.{ srr c.i{ete
OIIE CONVT

olrr{ rro}irr

Observapie.Dup[ acest model se conjug[ sdpa) 6umb, (a urla). {a

verbe e aumt

(a spdla), pumo

105

iiWiitil'iti'diant sau'i'iitlit' " $ l3'5'.Ali;iiAiliiA'"i:o"nioiiiiA[a;i:']ii

Moqr-a putea, nou6'b-a ajuta, nerlb'*ri se culca,6ep6'r-a.pdstra ners-a

''
coace

...' -,.-. . '. . '. '- '. . lrrr noiirr,ru ru uofiuEre ouu uofir,4ir

-,::-,.-t:.,..::

..

'

'1 I

. . - . -. .

Plural
MhI EaqseM Bbr Eailuere oEE EalrEyT

uolror! (eu r-x.a uorli voi auta) (eu pot) Tbr I\46XeirJb nou6Neurc nor.rdxer o "l Mdxer ox61 t os6j
MbI MdXEM BbI M6XETE ti

'. Sin$ilar niry (md' voi culca) rixeun rixer

vru ,qaEr'r Bbr Aare

OEE AAIbT

6epeny (eu pistrez) 6epexdura 6epeNEr

x-q s neki (eu coc)

rbl ne.rdutg

o'l
ou6) neudr
oHoJ

Observalie. Dupi acestmodei se conjugf,verbeleecmaetimr, (a se ridica), yernedtnu (a se recunoa$re),

Plural
noll6xev noMdxere Ilor\4oryT
.nixell lixere

6srrr-a

fi

' ' ..:.'

rrrrr-al ua

Ms rb-amototol i

orrr4 M6ryT

-rfryr

6eperxu (repeNdre 6epe11'r

nalt neqe*r srr neqele o'Hll uexyr

n 6ily (voi fi)

TEI OyAeuL oE, oE6, oud' 6yaer sin4tlu uri bjgerra BbI 6iAere oUll 6j4rl
dxl rr-amerge cu un vehicul

Singular r Bo3bMi(voi lua)

(eu mototolesc) r rrany

$ 136. l/erbe care au teme difcrite la infnitit' ;i prezerztsau la fiitorul

ggan-a chema nnrrrr-a incta rep6n-a

TEI Bo3bMerrrl IEI I\4IIrrrr ox, oa6, 0116 Bo3bMeT oE r\,creT Plural rrlrr sogrl4N{ ssr so:svdre ou4 aoslufr
K ,{ ac r!-apune

Iieca

rr 30Bi (eu chem) rtr roneglr' ou, ou6, ond soser

Singular a nrrrnj (eu inot) rr,I n.nuniu:i' ou, on6, on6 n,run:: Plu^al

r\cr ME6M nrr rqre orrr{ MEyT

x nrg-atrdi

r rpy (eu frec) ;r,t rpdu:l o!i, oHA, ono rpdt

Singular vri rpdu er,i rpere oHrI rpyT

)KaTb a secera

Mrt soseN,l gbl sosere onu roayr

MbI

IIJTLIBEI4

nH n"rr,nere oHI{ trnbrByT

r d.qy(eu merg) Tbl e,qerllb on, oub, ond d.qer vrr dgerur nrt 6aere ouu 6A),T
6paru a lua

r KnaAy (eu pun) rrr n;ragEur ox, ox6, ond raag0r Plural Irtrr r,ra,lrnt lu rila,fdre oun xlagjr
nnri, a bea

fl xnBy (eu trdiesc) rrr >KffseilL ou, on6, os6 xaner

r yMpi (voi muri) rrr yupeutl orr, oH6, oud yIvIpeT

Singular r r{Mi (eu string)

TDI )KMUJIT

oH, oHe,os6 xrar' Plural

n xn5, (eu secer) rn xndun or. ou6.,0116 xHeT

vlt xltgrrl gu riunete oqr.r xnBiT

M6r yr4peM Bbr yMpere oHLI yMpyr

nourirra infelege

MBI XMM BbI XMETE

\4bI arr o}lr,

)KSEN.I xHdle xiiyT

Singular r 6epli (eu iau) trr 6epur on, on6, ond 6ep6.r vrr 6epu Bbr GepeTe oun 6epyr x nurc (eu beau) rrr nteurl ou. o116, ond nr,Sr Plural uat nrE'll s r nrre
oxli ngrot

oHa xMir
uardrr a irrcepe

aap63s -

a da

x yu6crryro(eu partici rrr vqicrByersi, or, ou6, oHdy.rdcrsyer Ivrlr yu6crayelr rrr Y'r6c'rrYere oxz y'rfcruyror

Singular
r noivli (voi inlelege) TbI rlofiMeurb oE, os6, oE6 troftMeT

x ua.m.f(voi lncepe) x aaro (eu dau) rur .uarur TbI Harrserub oF, otle, ou<iua'{uOr oE, og5.,oricina6r

105

{:=

F lffii
'if
f t + --l1l

&i".-E:;;"i

ijg

FJl_*: f.' ,.
f,oqer6rb-a iDnopta rpec}ri-a visli uognirs-a ridica

r li|

,ilt

: , . .. .. ...' . t . r-*'*-="TTl81':Aliitntinla-'i6iioiin:ilo; ":' niiioruT's'fiii;lii ii' tiiqiul :Tir4zZii-iifi:

"'"

.'.

--l

'::-

'.':..

.f, ffi

'I it,.,
,a'jit -

aoriru-a

prinde

rourirs-a

scufunda

Singular s no.rVrc(eu innoptez) TEr FOqyeIuL oE, o16, ou6 uouyer n rpe6{J (er.rvislesc) ru rpe6urr oH, on6, ou6 rpe6r Plural vrr novjerra arr no.rfere osa soqliror vrr rpe6v nrr rpe6re orn rpe65ir
Il ,,*recrii-a

rr,lri 'liiiii giti

r,iiji

:''il lii,

r no4nulrrj (voi ridica) ' rrt noAuriveut ox, 016, on6 noAgriver

ii-tt:

Singular
TOIUI}O fl-Iut B-BJI t nosJt6 x nro6rnir 'I (eu scufund) (eu iubesc) (eu prind) trt r6unur rrr mb6uu.ls rrr r6srurr ou, oE6, ond rdnnr l6anr ox, on6,oud nrb6a'r on, ou6, on<5

vu nogniveu srr noAsrivere oxu uo4Hrivyr

Plura

'\

m[tura

r'tt ru66raru srr rlb6nre onr rnb6qr

q seaj (eu conduc) rri se.uerxr olr, oE6, on6 re.qEl

vLr r6snlt Br'I ldrllre oHu .n6Brr

v6r rdnr.rvt srt r6nure osu t6unr

Singular

x upnvj (voi prin-,i) rrr npflrerur on, ou6, oud upriver uu upriuerrr nrr uprlvere onr uptrvryr

r. rv,ery(voi mdtura) rrr ver6nrt on, oH6, ond verr Plural vrt uetdrt ebr vetete orn verjr

a rupe

Singular

$ifii

vu aegrr BBr BeAeTe ouu re4!r

M-Mr FQ.rr s rpa$.n6 (eu liniez) rr,r rpacpriur ou, ou6,ond rpaftfir

q ,'roMn6 a-x (eu fring) rrr l<5tuurus oH, on6, ond ndutlr Plural

a roxy (eu conduc) rsr s6ALruIr or, ou6, ou6

dffi &ilfii

B. Conjugarea a II-a

f 137. O seriede verbe de conjugarea a II-a au la timpul prezentsau viitorul simplu terminatia,,accentuatd.Aceste verbe au infinitivul in: -

nn rpa$fu alr rpalfrtre ona rpaipir

aO3UTL a OUCe'

vlr l<iuralr rrr -ndvute osu .l6vsr

6rgnrr-a merge (c u un vehicul)

vrr B6.uulr srr n6Aure onn sdrm

:ffi *,tlii riiii ;llll

1 rtil Iittl1

a) -nrf: eoeopiln* - zoeaph, aoaoprttuu ..., seortintv- seontb, seoatiwa ..., useuuilmo (a ierta) -useutub, useuuilwa ..., o6taunima- o6ancutbo o1oacuilu.tt..., oceo6odrtntt (a elibera) - ocao6oucy,ocao1odilwt ..., npuztacfimu (a inv.ta)* npueaawj,, npueaacilwo ... ; rcu!,,

"14.,y|,d.4-cs. r^^^$\^/rw( L

Singular gr-sx .fl 6:rxy c-u r Boxy (eu transport) (eu merg) rH sdruus rrr 6:.qnuro oH,on6,oH6s6:rr ox, oH6, os6 rAnr q npoury @u cer) rrt nP6cuur on, ouii, ou6 np6cnr

b) -en,: zopdmo (a arde) * eoprb, zoptitur' ..., ttemdma (a zbura) aemilwa ,,., cuddmu(a sta a;ezat - cu:ttcj:,cudtiua ..,;

c) -arr: rcpuudmu(a striga) - rcpuujt,rpuutiu.tu..., uotldmu (a t[cea) - j,totuj,, uoaatiut ,.., aeucdma (a sta culcat) - teucjt, teuc{twt ... O serie de verbe au accentul mobil la timpul prezent sau viitorul:implu,carc la pers.I sg. se drplaseazi de pe terminafie pe riddcind, de ex.: xo,qrfirr-xoctcj', xdduwa, xddum .,.; .nro6rirr - tto6,ttb, atbSttwo, ,nbdum ...; cnpoclilr - cnpotaj,, cnpdcuwt, cnpdcum ,.. . In conjugare se produc la unele verbe a'ternante consonantice. 10 8

Plural
ru,lbt 6sAuN4

srr is.unle ouu 6rArr

vu updcav arr npdcure onu npdc-ar

*Iiii

Mc[oTdTb-a

treem

sric{sTb-a

cufeta

r-{ '

Singular r.Morroqi (eu treier) cr-rt n urlury (eu curi.f) rrr Nrondrltttlb rut 'rricrirulr oE, oua, oxo voatitur oE, ona, oso v{crur
Plural vgr lvroecirqlvr nrr von6rure oRu voadrgr vrr.ilicrur\a su.rfcr$re onn 'ilicrsr

Eap64sylo n6cruo. 6': C*fuirc rrr (cecri) sa niprri. 7' Cer6lns x (uoutinr) vArrle ylphrt B xBaprlipe. 8. B6reporr ru (asrrr) RHIirs B 6u6nuor6re. pesoanaI singular a verbuluitn persoanaI pl. 2. TransJormali Model. fi, xtnxy xnfrs Ha croJl - Mu rlagdv rsriru na crol. 1. .f, cn-n6 s6ce\abuac{iBB cyrrn. 2, .fl rtlorf nanucdrr' re66 rincbM6 4. fl p1xy sox6v xne6. 5. .fl eM B6qepa. 3. Cer6ans r riry crarb B A6c{rb qac6B 7. ,{ 6eri n ruxtiny. 8. -[ sasucloi neB6JI. bpdLty Bxicnoe f6noxo. 6. -f, .qatvt Miilocb KAxAbIil 4eHr,pjccrnur t3BIKdIu. 1. Conjugali rcrbele date in propozilii. .f[ roeoprbrlo rereib6ry. -fl no6 u6cnro.fl. cxnvy rratrbr6..f, -fl nr6 ruronord. s 6u6rlror6re. .l[ ns6 rdny. -f, urr6 ce66xocntrtnt..II 4au roafpuu{y sautrMdrocb rrfry. 4. Traduceli in limba romdnd. cn6prov. 3. Bropde 6n6Ao l. Brinrop yMeer nn6oa"s..2. Mrr ganuM6elrc.f, yrp6u yuur6rocl u{urou r nrrrnp6rocauonor sox6r*. 4. tlo Brirxof x r eM r6nuerur.5. Moft gpyr xr.rn6rra !.nuue{afir6scxoro. 6. Ha gec.ftrufi sr6x vrr c co6<ift 6yrep6pd,mrr Splr<rEI. ua nfore. 7. 36yrpaMEIBo3bMeM noAnsr"{6ei'rcs 8. Kyarl lrr nodIere n6ron? 9. Kro BaMnpetroAafuplfccxafi xarilr?

atit conjugd.riiI, $ 139. Citevaverbe primescin conjugareterminalii carac.teristice cit qi conjugdrii a II-a, de ex.: \.,t
xor6rr -a wea 6eadrr-a alergp Aan-a da

Singular r x ot r i n 6 e ry T6Ixdqeur6 T61 6exfurb oE, olla, ono x<iqer oH,oua, ono 6exr.!r vrr xorriu Bbr xorriTe oan xotit Plural vrr 6exfiu srr 6excriTe our 6erfr t\aN r Tbr,aaub oH.ora, oHo.aacr vu ra.uri:w Bbr ra,araTe oHrr.aa&jrr

t<

Observalie. Yetbul ecmt (a minca) se aseamini.in conjugarecu verbul damacu exceplia pers.a III-a plural: t e^Lmbreutb, oHec.tn,.uu edil.u, eu edilme. ouu.edhm. La pers.I sg.qi pers.a II-a pl., adic5. dup6vocaie. verbele reflexive schinrbi in conjugare pe -cflirr -cb, de ex.: 'r,'.
Mbrrlcs-a se spIla ywrr,cn a invala

(Eesniw*te e.naed,,u't) trtr.Verbe impersonale

$ 140. Verbele impersonalenu cunoscflexiuneadupd persoane,(acfiuneaexprianume),dar se schimbi dupi timp gi matl de ele nu se raporteaz[ la o pesoanE au forma modului indicativ qi conjunctiv,de ex.: menniem (se innopteazi) - modul indicativ, timpul prezent; cmeundem(se va innopta) - modul indicativ, timpul viitor simplu; cme^lHdio(s-a innoptat) - modul indicativ, timpul trecntt cmer4adto6ut (s-ar fi innoptat)- modul condilional. Verbele impersonale se folosesc numai la pers,a III-a, num[rul singular,timpul prezentsau viitor simpiu, iar la timpultrecutiaformagenuluineutru(vezi exempluldemaisus). Ele se impart in dou6 grupe. 1. Verbefdrd -ct la sfirgitut cuvintului, care desemneazd.: (se insereaz5,), uopdatm a) fenomenegi stdri ale naturii, de ex.: eeuepdem (amurgeEte); (se lumineaz[) (geruieqte), ceemdem ; cruepKaerncfl b) stdri fzice saupsihiceale amului,de ex.: eeo mouur,im (ii vine grea[6), 1orandzosuo1tnt (bolnavul are frisoane) etc. Astfel de verbe se construiesccu cazul acuzativ; (lipseEte); c) cantitdli variabiJe, de ex.: xeamden (este destul), uedocmatn (va obfine); docmduent 111 ';1'::-'
irr.{l;r,1;,1'

Singular (eu rradrocr lI md spil) y.r5icr(eu invE{t trt radeturcs r-iqrarurcg

oII. OHa. OEO MOeTC{

Plural vu vdeiracr suxvdelecr onu vd'rorcg

i,.rfivcg - urrecr itqarcs

Exercitii
l. Puneli verbeledin parantezela forma cerutd de sen,su| propoziyiei. Model. { (ecru) i6noxo - fl. eu f6noxo. l. Vsfirerrr (prcor6.ru)na gocr6. 2. Korad rr,i qrcraa6rr) yirporr,r? 3. .f, dqegs (rno6rirr) cro6 cecrpli. 4. Fpar (6epds6i csoli xurlru. 5. B xndccevu (nerr)
11n'

Ei

.s 3 .?,.
)l

!ilr ltf ilIi

rlUr. l $ ilf

,L!

,lf
ti

{r, 1: itll
d t. I

iti 'lt i[l l$:

li'
ii il

- d) iecesitaibd -iicliunii, de ex.: ctidyen't (trebuie), nad,,teucilm (e necesar) etc., care se folosesc cu cazul dativ, de ex.: Te6d c,n64yer o1pamimucn x epaqy - Trebuie sd te adresezi doctoruh,il. 2. Verbe'cu -cs la sfirqtul cuvintului, care arati: a) dorinla, posibilitatea, caracterul obligatoriu i.l actiunii, de ex.: x\qemcn (a vrea), asdjtuaemcn (a-i veni ideea); (nu se simte bine), ae cnrtnca b) starea fzicd a onului, de ex.: uesdopdeumc:r (nu-i este somn). Un numdr de verbe impersonales-a fornrat de la verbe intranzitive cu ajutorul lui -cx. Conrparafi: on, ou6 ne cnilnt (e1, ea nu doarme) - eMi, eia.He cnrtmca (el, ea nu poate sd doarml). Aceste verbe impersonale se construiesc cu cazul dativ: Mr{.rstuxy ne x6qemca ecmb - Bdiatul nu vrea sit mdnince. '

,t

f,'

I ,1il
!

ll,

desfd;urat al acliunii nu are iimiti. Nu gtim dacd subiectul a incetat sau nu sE facd lucrarea. In cazul acesta este vorba deaspectul inperfectiv (uecoeepwdr;rit;il eud). Intr-un astfel de exemplu ca: .fl cp,6tranimy pc6in;y (Am ficut act,cstd htcrare), verbul c,q6.na,r arati. ci procesul acliunii este incheiat in mcd definitiv. Verbul ca6aal este de aspect perfectiv (coeepwinnwil eud). verbele de aspectimperfectiv au timpur prezent, fiitcrur ccmpussi rirnpur tracut, iar cele de aspect perfectiv au yiitorul simplu gi timpul treail. $ l4l. A. valorile de bazi are aspecteror imperfectiv gi perfectiv. (Ocnoen{rc snaudaua uecoaepwduuozo u coeepwdunoeo etidoa)
Aspectul imperfectiv rdspunde la intrebarea qmo litaem (dimn,6ldem dinamt)? Aspectul perfectiv rispunde la intrebarea cmo cdiaaem (cdint)?

i
t 4 !

.'i:
r,iIl ][:

t. ,li
i
g

i t t:. i F 4

*r
t

t:

LXercttru
L. Ardtasi infnitivul vrbului din fecare propozilia. Model : 5. ut! n urx6ny. unr"h l. Apyr xver une pyry. 2. Cefi.ric woil 6pa.r crorir. 3. K6xarrt Aesb t scrarc s sdcer4r .rac6s. 4. V,reHurli norbr pjccxyro n6curc. 5. Trr eurr vico c xn66otrr? 6. -{nro6rnb nap6,uuyro vy:uny.7. Mu ciaerran n6pnov prlj.8. Pe6sor lexfr Ha xpor6rr. 2. Formayi persoana I singular de la unndtoarele verbe: o66garr, peur6ru, orrpunirr, rprr, ndrrnrryrr, rfryrun ononrlrr, xracrr,. con6rorart, 6ec6gooarr, euvon6rr,

ln

I. Ac{iune fi.rd precizarearezultatului. Ex.: lI nnur! (mc6,l) nucbl4d Eu scriu (scriam) o suisoare. 2. Acliuns nelinritatd in tirnp. _Ex.: Cecmpd pa66raer (pa66rina) rc gaeode dea zdda- Sora (mea; lucreazi (lucra) I uzind de doi ani. 3. Acfiune repetatd. Ex.: Yntpou n orrpnniro (ornpur6;r) oxub u t^6.rraro zapAdxy - Dimineala Q6.na.rr) (deschid) (deschideam) fereastra ;i fac (ficeam) gimnasticd.

I 'Fl
t a
I
I

iiJi irli:
li

I. Precizarea rezuitatului ac{iunii. Ex,: .flnannwf (namcil) nuctuo - -Ea voi scrie (am scris) o scrisoare: 2. Ac{iune limitatS. in timp. Ex.: Ceanpd upopa66raer (npopa6ritata) aa saeddedaa zdda -Sora (mea) va lucra (a lacra;t) la uzinit doi ani. 3. Acliune momentand. Ex.: Vntpoa .n orrpriro (orrcpfr.n) oxud u cA6* Dimi.iraro (c,q6.na.n)saphdrcy neata toi ileschide (am rleschis) fereastra,ri voi face (am ficut) gimnasticd.

il iriiii i lirir I i i
6 i ! I I'
j i

illri!l

iliiii

I
I

iriilti
:iliiil ;
lir[i

3. Transformali propoziliile personale in pr'opoziyii impersonale: Model : .f, He pa66rarc Mse He pa66raercx. na nadc.re. 1. .f, ne cnarc.2. Ox ue x6qer nofirfi I xyn6. 3. On He cvrrir 4. On xe ri6xr.rr na npon6rn. 4. Traduceli in limba romdnd : 1. Hacrynrinu cfveprcr.ru noxoror6.no. 2. Toaipaury nesAopdsurc.r.3. Mue xnar6et pa6d,tr,r A<iua. 4. Te66 cl6ny'er o6parfruca x rpauy. 5. Evy x$sercg no6xars na ercrcjpculo. 6. Menf guo6ft: u y veui slrc6xaq rer'.rnepar.jpa, 7.JI6rov <isenb p5ro crer6er. 8. Bor yx6 crraepr6ercs, adho uAril aov6fi.

Exercilii
5. Puneli intrebdri la verhele din propoziliile de ntai jos. l. Epar pricyer 6'renr xopo'r6. HeA6nno oH Hapuccrin nefisax. 2. cH cxirxer re66, qro HaM sllratru no Qrisure. ou roroprlr, vro Higen rvep6 unrepicusrr-l QrEnru. 3. Korn6 rur nepenfurerur iry pa66ry? Trr nepenricnraerur pa6dry? 5. A necr rdvep nscil coqlrsdgrrero pliccxovy rsrrrj. .{ nauuc6r coqurisve nds.u}io n6.repou. 6. Transcrieli verbele din propoziliile de mai jrss, grupindu-le astfel: a) verbe care desemneaz[ acfiunea fird definirea rezultatului; b) verbe care arat5 o acliune neljmitatl in timp; c) verbe care aratd o ac{iune repetati.
I Gramaticr limbii rusc de uz qcolar c. 15gl
IIJ

liiiil
lllil
iliil]l 1

ltttliii ilir
i
,ll

III. Aspectulverbului (Bud eme6m)

Aspectulverbalaratd daci ac{iunea exprimatl de verb are sau nu limitd in ei, de ex.: JI Efixarc'.imy pa6dnry -Eu desfdEurarea fac aceastd lucrare); .f n6;wr \my pa1dmy - .Ez ficean aceastit lucrare. in ambele cazuri procesul 112

,,]irii
ir;iri i

iir, riU

i'",

l. Il<iegg npn6nrxiercx x ctdnqnu. 2, C*wp6, fvurcr na Qrao.norri'IecxoM (!arynrr6re..3. ildpea cEoM t uuro crar6n ntonox6,4. Il6cne o66Aa s ue\du6ro Ir M4p>. 6. Vrpou or.qrrxiro. 5; Or6q qnrier pollir Jlrsa Torcrdro <<Bofiu6 t y1apitroy ceSi n xti,nrare. 7. O:r.aronopft c nogpfrofi no re;Ie(fdny. 8. Mu frrrvrcr E Jrfiqee,Kordpbtft 6brrr orxpfir cro Jter Ha36.[. 7. Explicaqicaracterulacliunii exprimatede verbeledin propoziliile de mai jos. l. Mo6fi cecrp ncn6lrrr4rrocb socer\asiAqaru ner. 2. CxdJrbxoggefi TbrrrposE.nna rvr6pe? 3. lliicro s no:ryriro rricrua or uoer6 gpfra rc Eparu6ra. 4. tro yrprlu r upoa6'rplraaio no6eArinxacopennoninuax caor6 r<iurary. 5.Hau rcnacc no rrprr6crnre. 6. 36nrpa MbrrrpoarraJrr.rar.ipyervr crRxornopnueA.C. Ilfinxuua. 7. Matr ne.rr d{ess nrcycrrre uzpdxurre. 8. Pa66u{emp6lr 6onrurdft Aornr. 8. Rdspundelila intrebdri, folosind in rdspunsuriverbe de aspect pe*ctiy sau imperfectit'. Model. {ro ru adlaeus? (nrc6tl yracru6)-.{ nmuj urcsM6. . . 9ro rsr A:raemr? (ouorp6u nr6cy no reaerrisopy). 2. IIro rrr a;ran auep6? (nepenfcrraarr ynpaxu6uur a rerp64r). 3. IIro a6naer rsofi or6q (pa66rarr sa 4. llro on cg6:ral? (oroev6r'r na uucrr"r6gpjra) 5. 9ro .unaercefis6c sas6Ae). rnofl cetp62 (urnrr nn6tre). 6. tlro osfi cA6rarn?(rriryvu'rr aciroe crrxoraope(nocr6surr crardu ua croa), 8. Ero glaer rnofi gpyr? uwe).7. rlro ru c.uenar? (c:qimars p6aro). (aauum6rucrcn6prorvr). 9. ![ro arr g6naere cefts6c2

" 2. aspecfulperfectiv al verbelorseformeazd9i cu iijritorui cufixelix: -tr' : 1poctimt- 1pdctma(a arunca); saxpen.,timu - saxpetirtnn(a int5ri)' -vy-: ehmheuoamb - e&nnrymo (a trage,' a se trage); nepeeopdvueama, nepeaepu!'mt (a intoarce). Uneori verbelede aspectperfectivse deosebesc de cele de aspetimperfectiv prin locul accentului. Comparafi: parpes4rr (imp.) - paspdrau (perf.)- a tdia paccrm6rr (imp.) - pacct'rnarr (perf.)- a risipi, a vdrsa. Alteori verbul de aspectperfectivare alti temEdecit verbul de aspectimperfectiv.

verbe: . i Retrineti I aceste

6pamt (imp.) - e3nntb (perf.) - a lua; uaxodttmu (imp.) - uafimu (perf .) - a gEsi; aocrcilmoca (imp.) - aeuo (y;erf.) - a sta cuicat; cadilmtca (imp.)- cecmu (perf.) - a se ageza; crneHoeilmtca(imp.) - cmamu (perf.) - a deveni; xtdcmt (imp.) - nottouctimo(perf.) - a pune; ,toedtnr,(imp.) - nortadmd (perf.) - a prinde; zoeopimo (imp) - aeasdma (perf.) - a spune. Observalie. verbele de aspect perfectiv nu se asociazi cu verbe care indici, o fazd doar de desfr.gurare a acliunii, curn sint nattdmu * ua\uud'na (a incepe); npuaimtca * npunuudmtca (a se apuca de f6cut ceva); npodL,twuma - npodotttrcdmu (a continua); xouqdm.u* xdu,autnt (a termina); nepe*nd.mu- nepecmaedma (a inceta); npenltamilmo-nperpat4drto (a inceta). In construclii cu rerbele acestea ai doilea verb trebuie sL fie numai de aspect imperfectiv: nauci-n {.u6;rarr (imp.) *.

$ 142. B. Formareaverbelorde aspectperfectiv (O6pazoeduue enaedtoecoeepwinnozo eilda) -perfectiv l. Verbeiede aspect seformeaz[ de la ternaverbelor imperfective cu ajutorul prefixelor: (a sl[bi), rcpdnuymu-oxpdnuyma-(a o - i crra1dmb-oc.ta6dnto, seintiri); (a fixa); 3& -: Surcitpoeantb-tafiurccrtpoeama (a scrie),moqtima (a alcu{i); tfa - : nuctinw - utnucdma, - trgmo,tdtmo ro -: 6rcdudnt-to6tedadmr (a pdii); rplr * : eomdeunta - rynaondawnu (a ptegdti); c (a ascunde); npinantt-atp.4matnt -: y perfecliona) : coeeputduansona,nb-ycoeepwdncmeoeamb(a acelade a schimbaaspectul verbului, Acesteprefixeau doar un rol gramatical, sensullui lexical rlminind acelagiqi la aspectul perfectiv gi la aspectul impervezi $ 149). la verbelede miqcare lbctiv (pentru valorile aspectului verbului, 9i sensul Existi insd mult mai multe prefixe care schimbdgi aspectul lui lexical,gi dintre care ddm citeva; de ex.: (a reciti); fletre- : ,rwndma-nepeuwndma (a pune)-sitcmaeumu (a expune); Bbr -: cmdeun* c - i nucdnn-cnucdntu (a copia); npo - : nucdtnu -tpanuctimo (a inscriein acteleoficiale) etc.
t;

verbelorde aspect imperfecniv $ 143. C. F'orrnarea (O1pasoaduue etae1toe necoeepwdunozo euda) L Verbelede aspectimperfectivseforrneazI de ia r,erbe de aspect perfectiv cu ajutorul urmdtoarelor sufixe,: - npouumwtma (a citi): -rtrna-,npovumdmu - sarcpr,rsLmo (a lnchide); -Ba- 3aKpt;nnu (a prelungi); -eta-: npod,ainta-npod,rewdntu pewrtrnu pewimo (a rezolva). -a-z
+ Deci nu este corecti construclia de tipul naqart* cdeeamr (perf:)

tt4

115

!,,,1.
il

i: 1.;Ylr

, tili ,rEi

t$i
I,ii

.iti 'flt rt ll

de "lar verbele de 'aspeefptifdctiv v.erbelsr.de-aspect.imperfeotiv2. Fqrmar-ea. in tema verbelor: vocalelor sau ale consoanelor poatefi insofiti de alternanfea1e perfectiv Aspectul -n-I -a. :1pdcuma :o-i -a-l.sar6uqunta
-

3.'Verbe cu prefixele nc.-?Tpo-"cu ser?slimitatiy,..de ,ex- nopa66mantu (a lupra citva timp), ii,o1emdma (a fugi pulin). 4. Verbe cu prefixul or- indicind o acliune realizatd in mod tlcfnitit,. de ex.: (a termina de luptat) etc. om6iumu (a inceta de a fugi), omeoeedntu 5. Verbe cu prefixele neperuo-care exprimi o acliune repartizatd tn mo{ egal asupra unor obiecte, de ex.: nepe6ilmu noc!,dy (a sparge vesela) q.a. 6. Verbe cu prefixul na-, terminate in -cr, cu sens de acliune intensd, de ex.: uazoaopimtct (a vorbi mult), uapadimanrbcn (a munci mult) etc. 7. Verbe cu sufixul -Hy- care indici o acl.iunemomentani, deex.: xptjxu:ma (a 1ipa, a scoate un strigit), iaxnymt (a da din mind), nprlenl.ma (a siri o singurd dati). $i verbele care au numai aspect imperfectiv se pot diviza in citera grupe. L Verbe care desemneazi anumite ilAri suflteFti, de ex.: pddoaanttcn (a se bncura), cuekmucs (a ride), 6odmu (a fibolnav), cnamu (a dormi), u2psxymo (a inghela), eucdma (a atirna), rctrcdntu (a sta culcat) etc. 2. Verbe care aratd existenla, de pildi:6unno, uaimtca (afi), cl.t4ecmeoadntu (a exista), naxodilmvca (a se afla). 3. Verbe care exprimd acliunea or ganelor clesim1, de ex.: etii)e nta, cu1t:yin:a c,titutann. 4. Verbe care indici acliuni concrete, de ex.: np&zamt (a slri), (a cioc6ni), eduantu (a atirna), xpymtintu(a invirti) etc. cml;adntu

Aspectul imperfectiv
opoclmb

ili lf
iidi.

tr jifii.
Ii,
$r

(a arunca) garc{nzuaama (a terrnina) - auddadtueamu (a scobi cu dalta) '6- | -6ll- : e&do,r6unrt -v | -sn- : e&nosunra - euudrrueama (a prinde) (a se extenua) - ymovtthmt -ru-/ -mn- '.yntoutitttt (a inunda) - samowAmr, - n- / - nr - : . s am onwna (a reflecta) - ompa*inta -c- / -u,- : ompatimu (a conduce) - npoaoxdma -a- i -*- t npoeoyitna -a- / -*q- : conpoeogitma- conpoloxqdma (a intovdrS;i) - cnpdmueanta (a intreba) -.- / -nr- : cnpoaimo (a striga) - rcpuudma -r- / -"- t xpriwtymu -"*- / -nl- z o&pacrumt - eupdtlueama (a cregte) (a rdspunde) - omaeqdma -t- / -o- : omerumt (a imbogdli) - o6oeaudnn -r- I -,u- : o6oaarilmt *

frff'

S 144 D. Verbele biaspectuale gi monoaspectuale ( [eyeudoe6te u odnoeudoe4rc zmzdaat ) Majoritatea verb:lor formeazd perechi aspectuale cu ajutorul sufixelor, prefixelor etc., avind acela;i senslexical: comparaTipeurima(imp.)-pewirmo (perf.) - a hotiri; nucdma (imp.) - nanucdmt (perf.) - a scrie. Acestea se numesc verbe corelative de aspect. Exist[ insd un numir de verbe care exprimd atit aspectul perfectiv, cit qi imperfectiv. Aceste verbe se numesc verbe biaspectuale (ppyau4ondre rnardnrr), de exemplu: uutdtwoeama (a folosi), ucctddoeama(a cerceta), (a saluta), ptinunta (a promite), ofpasoedma(a forma), npuedmcmeoearna o6eu4dma (a rlni), podrtmuca(a se nagte; qi altele, de ex.: M1lcno npxtGrcruotaru udirc wt<daauux xyddtrcecmeeuudx ertcmaeorc.- Poate J'i salutatd ideea expoziliilor ;colare de artd. Yerbul npuedrncmsosambin acest context poate fi atit de aspect perfectiv, cit gi imperfectiv. Unele verbe in limba rusi pot avea numai aspectul perfectiv (o4roenaosau numai aspectul imporfectiv. Acestea sint verbele monoaspectuale adre mar6nu). Verbele care au uumai aspect perfectiv se impart in mai multe grupe. l. Verbe care indici inceputul acgiunii cu prefixele 3a-, tro-' lt-, de ex.: (a saxpuudma(a incepe si fipe), no1etcdmt (a incepe sI alerge), ezeotuoedmaca incepe si se emoiioneze) etc.; 2. Verbe cu preflxul par-, tcrminate in -cr, cu sensul de intensificare a acli' (a se agita mult), pas6ewdntucn (a o lua de ex. : pazeotuoedmaca nnr) desfdgurate, la goand in diferite direclii);
tto

"ii itrni
:riffiil
li

Exercifii
lor. 9. Determinagi aspectulwbelor Ei indicaliperechea Orrrnrr, ronoprirr,, 4an6rr, peu6rr, cljruarr, lri5eru, cxas6Tr, A6:rarr, nepe.rftrtnatl, uoctpduru, ucr6tr, gap,irt, clecrb, Ielacrb. prefixul satt sufixul cu ajutorul cdruia s-afcrn;al 10. Transcrieliterbele, subliniind aspectul perfectiv sau imperfectiv, flepecvo'rp6rr,cnrc6rr, rdryuun, npudxarr,*prirnyro,paccx6:rrna6,nptrrryru, san6sbttart, EallriTr, ganrc6rr, Aonrc6rr, cnf crmatr, urryvranarr. aonricrrnatr, sanfcblnatr rununSrr. ll. Detewninali aspectul verbelorsubliniatedin propoziliile de mai jos. 1. Haur xracc op?anusj'emnrtcranxy raprrin yueuurcdr. 2. 3Aecr opzaHw'rcm copenuoniuuxuo rzrnrs6crrare, co6rp6rorcr nro6frenr cudpra. 3. Moft ,upyrde. Ba cqdue s6uero xn,i6a. 6nmilpyem xax no5r. 4, 36arpa tu dedronrtpyewb 5. Cr6po e na6opar6puu wt uccaidyen5rn pacr6nua.6.fl, ucc,tddyro rpou cxoxg6nue xzn6rmrx.7. EpW o6eu4dem upraecrf uue s6nrpa rrfry. 8. Ecla s o6etudn rovry-rr6yi,qr, ro rcer46 c,q6pxnaro cBocn6no.
LL/

irmii
Iiilii
rl
ir
I

iriil

il iii

t' I 'i ]::::

:::
t i:

?: ':? t '"

2. Traduceli in limba romdnd. l. Mansqqr rraieturcr. s6 Aeur E 6ye'b ycr6n,2, OH xpfruyt or 66nu.

"& . tE

4. Mil tar A6.Ero qro npu rcrp6re se vorart 3.Kro-rci cryrnT B.4Bep6' HesfAeJracb, uaroroprirrcr. 5. cer6gst ctroprcMdE uprirrnyn Di'me, qeM rrep6, 6, Kovr6.urc 6rnr6 rax6f recloE, qro MBI Adnro crvreinsct, 7. Ha vodv cro;r6 nex6,nu xsfrr u rerp6Ar. 8. B x6vsare 6p6ra na cres6 rficrir penpoAlirqusc xaprftrrr fprropdcry.

I $ F # i
6

;;

' Tabelul I (dcintinfieii)

Cuvinte gi imbindri de cuvinte folosite cu aspectul imperfectiv $i valoarea lor Cuvinte gi iqbiniri de cuvinte folosite cu aspectul perfectiv $i valoarea lor

666Y' 3. IIo eevepau (serile), IIo eevepd.u

pACCKd3bEAnA no cpedau (miercurea) U;[KA etc. Repetare atit renaM cx6srr. gulate, cit qi neregu(Serile bunica ne latd.. spunea povelti,) ITo tldmra dunn ou 4.IIo rydauu lnau (zile quma/t.(Zile intrcgi intregi), uacdnu (ore intregi), qea*e dnu el citea.) (ziie intiegi), deuu omo u udt4e Bct utiu1e lr..,vt ecnoutnrilnu dun (zi de zi) c xapoAHoft Aou. (Tot tcdttu duEa (cu fiecare zi), ecE udt4e u mai des ne aminteam de casa pd- udt4e (tot mai des) rinteascd.) etc. Un timp repetabil Dermanent.

t
IV. Folosireaaspeateror verbare(vnompedaduue eildoe)
verbele de aspectperfectiv sau imperfectiv se asociazE cu anumite cuvinte gi imbinrri decuvinte(adverbe, adjective, substantive) etc., caresubliniazdcd acfiunea este repetabila,se efectueazd. zirnic, des etc. (aspectimperfectiv)sau, dimpotrivd, cr acliuneaestelimitatd. in timp (aspectperfectiv - vezi taberul r). Folosireaaspectelor verbalein propozilii cu negalie(vezi tab. 2 gi 3) relevi ea 9i diversevalori pe care le au verbelede aspectperfectiv sau imperfectiv.Infinitivul se disti'ge printr-o seriede trS.sEturi rp..ifl.. in folosirea aspectelor verbale(vezi tabelul 4).
Tabelurl I $ 145. Cuvinte gi imbindri de cuvinte care se folosesc cu verbe de aspect imper-

? i

Exercitii
13. Determinaliaspectulverbelortn propoziliile de nni jos. 1. JI p6lxo ronop{r c gpyrou no rene(p6ry.2. Palara npopo*xduracr gena. 3. Epyr nocuorpdl 5ror $r,ltrrr,.r ertlg pas. 4. KaniArrft rog .r nonyudrorroAdpxu rra AerrLpoxgduur. 5. B rcluro'reirpelurorA6 nor6grrgaror u crdpue Sfra;vrr. 6. flo p6.quo nepegaa6.nra elqe pa3 ndryro n6cgro.7, Ilcles.{ ono3.I6:rr ua umrjru 8. .{enr oro Alrl cralrosfrocr reun6e. 9. .{pysr.6 ncrper6lucr ncd .r6qe u .qBe. sirl;e. 10. 3acr.qilu.un rpyxx6 no $uodxe npor6gxrca no cpegiu. 14. Traducelicutinteledin paranteze, puntndu-lein locul spayiilor punctate. 1. ,.. s cljuraro piauo (zilnic),2. .., ou ganuv6e:rca pucorduraerra (ore intregi). 3, ... naura ceMbricriuaer p6grlo (serile).4. ... s HarrT r'6poA nps6xa-uqupr (din nou). 5. ... n ryairc r n6pxe (uneori)" 6. ... Haru x.lacc rrrnycx6et crenragdry (in flecareiunl). 7.,.. 5I uapu'cylo ...5ror nerisdx (din nou). 75. Transformali propoziliile cu verbe de aspectimperfectivin propozilii cuverbe perfective,modificind totodatd {i contextul. IVodel:.{ rixiqbl; gear roeop(> no rene$6uy--f, Hyry. nororopro no re,'reQdgy r\4p-

-fect it, sau per.fectit'

Aspectul imperfectiv Cu vin te g i. im b in d r i d e cu yillte lo lOsite Cu a S- m p e r fe ctir , p ccr u i. r 5 i va _ ioarea lor Aspectul perfectiv Cuvinte Si imbindri de cuvinte lolosite cu aspectul peritctiv $i valoarea ior

Rtittcdvtfr dcnu n Ditan ruv.uactvtt<y ( in fecare zi etr /ac gimnastici.l Etcednieno 'tnt:';t r1oL1t4figJn COiucttt' zasdnnr. (Zilnic primint ziare noi.) fl qacmo saHurtdtocas 6u6lLuot6xt. (Eustudiez deseori ia biblioteci.)

1) Kdwduii deuu ll[u noaoao(in flecarezi), rcducduni PUIL|,UUH. xic.atl (in fiecare . dat,. Noi am !und), xr)ttcdofi zod vorbit vreo (in f,ecare an), euce_ doud minute dalaao (zilnic) etc. Repetare regulatd.

l. artultny (un minvt), uuu',,mot dee (r'reo dou6 minute e Smomdexa(in aceast6, zi\, ed deut (.in cursui
rrnoi sr .w r &r r vi -il^ t u+^ Le. ^

Scurtri duratd. 2. Pddrco (rar), u(jcnto Mu cudea (des), ttuozdd (uneori) t'tpouu:ndau etc..Repetare neregu- 5ry rnfry. (Noi am citi din nou carte. aceastd 2. Cudea(din nori), onhma (din nou), pas (inci o daeuqE td),emopdil pas (a doua oard) etc. Repetarea unei actiuni cu un rezultat definitiv.
L

1. Kaxroli Aenns nrrb vonoxd. 2. E66yurra q6cro scnolrrg6"ercsorc vdrogocrr. 3. gur6ro qac4vu crr.rxorrop6rzs,,4. V6c.ro uu nolyu6ev niicrlra or t i9

j,,i:,"-.-; '.1 ::: '::i . . l::t -

:t ::::::: a'.,::l.::::l::...':

..

H6-daiidx 3gak6vlrx: 5. K6x.srr[ ro4lwu np6:AlryeM renb poxqdnrax v6rrrrr: 6: flo cy666ravr cectp6 yctp6llBaer B a6vre y6dpry. 7. Exeag6suo 6par sagn-v6ercr aurnfificxuv s:rrx6v. 8. B rnjSe q6cro .1116ror a6rqur no ncr6pnr pyuirxcroro ncKyccTBa. * ' 'F * ,obutur2 146. Folosirea aspectelor verbale in propozilii cu negalia ne $ ;i adverbul nrKorAa
Aspectul imperfectiv Aspectul perfectiv

.' ..-"--: ' --..

I ADCtut 5- (Conilnuarel

Aspectul imperfectiv

Valoarea .acliunii. 'Aspectul peifectiv dcsfdgurate

Valodrea-acl unii {esfigurate

3, Onalr,etnrill,a po, ndna. (Ea nu citise romanul.) 4. He parron6pnnail! (Nu vorbi!)

3. Aciiuneanu era previzutd,

3. Oua Herrpoturil;aa poudna. (Ea na a citit romanul.)

3. Ac{iunea era prevdzutd, insl nu ,s-a oblinut incd rezultatul.

4. Exprimi un 4. E1,66ocroPr1- 4. Exprimd o prevenire. Se folosesc sfat, ordin etc. uceu neynagfi!
(Fii atent, nu cazi,) si construcfiile de tipul: ue ytuu6tict (si nu te lovefti), ne otuu6ilca (sE nu greqeqti), ue sa6ottdilkd nu te imbolnivegti), ue ymouil (sd nu te ineci), ae saSi'h (sI nu ui:r), ue onosdriil (s6 nu intirzll),ne nomeph

Verbul la timpul prezent .f, nnrorAi ne ronop(r nenpdedot. (Niciodati nu spun minciuni (neadevdrul) . Verbul la timDul trecut On nurorgi ne nnc{.n nnoxrtx pa56nt. (E/ nu scria niciodati lucrdri proaste.) Verbul la timpul t,iitor compus -fl snxorAd 66aouteue 6fay onirAsrn.art ua yp6rcu. (Eu na voi mai intirzia niciodatfl /a Ieclii. )

li."
t$,

Verbul la timpul trecut Se folosesc suplimentar imbinirile de cuvinte uu oduoit(nici una), nu oduoz6 (nici unul). Or uuror4d ue xannei;r nn o,qnofi naox6il pa6dmu. (.8/ nu a scris niciorlati nici o htcrare proast d.) Verbul la timpul viitor simplu .E uattorgf 6d,,u,we ue ouotl;{to na yp|rcu. (Eu na voi mai intirzia niciodati /a Iec!ii. )

(sd nu pierzr), ue
uenyzditcn (sd.nu He nposperii), cmydilcu (sE nu rircegti) etc.

lwiii

lfli lflu',
lillri;
iilliil
i1

Tabelul 3

$ 147, Folosirea aspectelor verbale tn propozilii cu n.egalia HE

Aspectul imperfectiv Valoarea acliunii desff,gurale Aspectul perfectiv

LXerct{u
16. Trawformayi propoziliile cu t'erbu! la aspectul Terfecliv in propozilii cu verbul la aspectul imperfectiv. l. B pabdre no $rirure r ue 4otycrIfur su o,{n6ft ourf6ru.2. Cer6gnx yulriTerb He s{rsoner re6f x gocr6. 3. Cecrpi ne curtii,ra rrue nn6rrs. 4. -fl noxa nu.rer6 He yauin o uEN{. 5. -{ unxorAdL Ire r$t6pocul lttl o.qlr6ft cr6poft rwfirir. 6. Cer6Aas wr ne edryvnu n6roro cruxoruop6urtn. 17. Traducetrittt limba romdnd.

rl

1. Epam ne peurSr Smoit sadd.ru. (Fratele nu rezolvase aceasti problemi.)

1. Ac giuneaa rdmas neefectuatii.

l. EpamuepeSmoi) uri.n saddqu. (Fratele nu a rezolvat aceastd probl.-

1. Acliunea a fost efectuatd, insi flrd rezuitat

ma.)
2. Ou/glw6MHene nuc6;r,(El nu mi-a scris demult.)

imil
;i!:ii
120

2. On en\6ue 2. Acliunea a vne, rimas ueefectu- uanucdn (Elnrumi-ascris atd mult timp. Se folosesc cu- incd. ) vinte qi imb:nlri de cuvinte ca: daeuo de mult timp), u{cxo,rtrco dneil(de c'. vazile) 9i altele.

2. Rezultatul acliunii mai poate fi oblinut. Se folosesc cuvinte Ei imbiniri de cuvinte ca,; eqA (incd), norca(deocarndatra), nor<a et4d (cit timp) etc.

<He rcyprirr!>2. Eyl" aguuS'rereu,ne l. B srine suc6r urar6r c u6.qnucsro 6onururix 3. Ha ne crp6nru aovds. 4. fl se uepeulirtrean 5roft !.nuqe $yrura6fics. " 5roft Kn/rrill S. Ou ne sanuc6r 5ro saA6HHe r rerp6Ar. 6. Trr laeu6 ne gsorriJr eure He cr6p.nr. 8. Vxe nnrr uac6n, ne onoga6ft n re6rp. il6:ay?7. C Aocrcri 9. O.q6ubcrr noleude, ne upocrygricr. 18. Tradttceli in limba rusd. \ 1. Si nu gregeqti problem4! 2. Sd nu bei ap6 rece!3. GrI. cind rezolvi 6ceasti p'ine! SI nu pierzibanii. 5. Nu beqte-te la qcoald, sdnu in;irzii.4. Du-teqicumpS.rd gtergeli tabla!6. Nu te grdbi,ai si faci multegre;eliin lucrare. 7. Nu fa:e giligie, tata doarme. B. Nu vi jucafi cu focul!

** x
10 1

i{fiii

Aspeciul imperfectiv ExemPIo

Cuvinte care lnsolesc. . verbul

Exetcitrii
19. Alcdtuili propozilii cu tmbinrtrilede cuvinte date mai ios. upo4onxi.u cur-;,., rouoplitb,crarl crpdurs, aanpetrinpasror6puBarb, Hd.ran ga6rlm yAan6cs rreperrlll[Ee p6uo, nocr6surs, uzyu6'rt, n6rari scrasdtr upr,ret'rr Kyflurb' npeAJIoxI'IJr c6m, xovy cKa3arl,Meqraer 3atri,Icarbct, menlinind verbul la propoziliile afrmative in propozilii negative, 20.Transfurmali infnitir'. Model. C,riwr o.prilrnir, Stor rocr6u. - H; cr6'ilr nepeurusitl Srot rocrrov' . plccxoro 1. Tn A6mressaA6rr-u6gnft xocr(>u. 2. Hitxo uepentcni X6.reur6.qocr6rr 4. ".tt"" ss6r16Ha pyudrrcrrft. 3, Bau cng-veto6parhrrci .KBpa.ry. 6snrrr s rm6? 5. J{ cosroaan, euy coo6qdrr o6 Storu pogr'irenarr. orxpdrrr orsd. 7. V'rliTerb xordn ocr6srrB Eac Ha ntrr 6. Meui. nonpocri-nu rr,rrdr n6cne yp6ror. 8. Cecrpri Aonxs6 noc;riirr nocrirrry r Kxyx-Haroxy. afirmativ la in*ebdri21. Rdspundeli

:I

ij:

]:i,

l,ii
li ,lii

riiri
,iil
tni lliii

uduamo, HauuOn rc6nqnt . qurr{rr (El a terminat de citit.) ndma,(aincepe), rcfuuumb, rcouMal npo4o;lxdeu udmt(atermina rarb 6 cady- (Noi cmama(adeveni tinudm sd lucrdm in a incepe), npogrddinS.) do,tucd.,ma .Erzy ranPenfi.rn mrr laco xofidu;in addy. (l s-a tinua), npexpainterzis sd. bea apd. m{tmt (a inceta) npuettxuymu (a rece.) se obiqnui), ycmdmu (aobosi), sanpemilmt(ai terzice) etc: uddo,ue BaunendAocteurfrt. rue (Nu trebuie sd vd no, ue d6acrceu, ue ctidyem, ne grdbili.) Ial lre A6,rxelr so,qno- cmdum, ue ntpdn6rrcr. (Nutrebuiesd. 6yemca te emotrionezi,)

Cecmpd raEfi.na neaa par6yyint. {Sara (mea) a uittt si mi trezeasci.) Mue ygxn6cs t<ynfrt u.umepdcnyn rxria3.'. (Am reu;it si eumplr o carte interesantA. )

sa6t;utti (a uita), yldnnca (a reugi) etc.

iill ilfi
iiiij
iii i i i

irl;i

ilfi

iiH llfi

iiii ifi iiitf'j i l j li i

$jjtii
!|tti

fiifii
ffifi Hiftl
i;iii t ill
litii
ji!i iiii
lijrll

Ha4o r:epenncrirr 3ntpaueuinue,(Trebuie si transcriu exercitriul. ) Cro*r roc:uorp6ru lmomSu,tuu.(Merit6 si vizionezi acest film.j (nu e M6rcno orrcpdrru neausA. Heirrri orrprrritr oxnit. (Se poate owd. (Nu e voie sd voie), ue aoz!, ue udweau (nu deschide geamui.) deschizigeamui.) pot, nu poti...), Morf xanncdrr rc He ruor$ f,nchrt ua {mort 6yadee ynpa' (NuPot ue xomdmt. ue |moft 6yud.ee. ttcniu.ue. (Pot si sd scriu pe aceasti uceadma (a nt scriu exerciliul pe vrea),ne nadihirtie.) I{e xovf eads{Iaers. amuca (arru spe- aceastdhtrtie,) Xou! ee6 yrrlgerr (Nu vreau s6-1vdd.) ra) etc, cezddnn. /Vreau s*-l vid ast6zi.)

wtido, u!,ucno, ddaaceu (trebuie), ctddyern (trebuie), cmdum (meriti, are

aducao, uozi, M6ilceub, crcettdtna, uadiamaca xomdmt

Model. Bsr se xorfre nncirs xoarp6.rrsryro pa66ry uo xfvrn? - Mrr xoniu nauuc6rs routp6nrryro pa66ry uo xriunu. 2. Trr ne u6xeu6 pucoritr rapangaru6lc? 1. Tarrr Eenrsi ocrasrirr lvlawrtuy2 se Aotlxst'I nepecenftrc* r Sror .qold 5. Bavt 3. Os ne xdqet o66Aarr? 4. Bu 6. Mapax te66 cor6ryer tre orBeqarb sa ne cl6.ryer Aonfcrnarr fico.run6ure? nscrN{d?7. Pe66soKlre xoqer slttr Mororo? in limba rusa. 22. Traduce1i

i{llil rirlii ilrlli

lilliii

iriit

flpourf ne urym6n! (Yd. rog sd nuface|i ) sdldeie. xe qIrOru cos6rosan rina Smoilxatizu. (M-a sJdtuit sd nu cilesc aceastEcarte,) He penouergfn 6arrl euo'rBrfrr Sntom $wtr'u. (Nu vd recomand sd t'izionaliacest film.)

flpomy cecrb 3a npoc{.unu ue ,.., coedmoeatnu ue., nipeyw ndpmy. ff6 (a sfdtui sd rog aqezafi-vX tn m . . . . ) m pd6o- banca intii.) eamuue.,.(a Con6ryro sa.I4trotuaxdnmrr'cs c adsd nu...), ae eua jtueuundu.(Vd ne coedmoea-a, sfituiese si facefi cucmapartca \nu na;tinld cu naul elev.) s-a strSduit), ue np66oean(nu On up66oran upoa incercat) etc. .f$r{Tb ctnuxornaopiuue na pitccrtou aswxd. (El a incereat si eiteascipoezia tn limba rusd.)

npociruu, coedtnoeamocn, cmapdmtca, np66oeamt

o casd.3' Propun sd 1. Am inceput sE scriu o poezie.2' lieau si desenez viziondm un film..4. El a incercatsi traduci un tetrt dia limba romdnl in limba problemi din manual.6. Nu pot inchide uEa. rus6. 5. Trebuiesi rezolvaliaceastd 7" Nu vreau sd lucrezcu el. 8. Nu e voie s5 vorbeqtila lec{ie.9. Trebuie sd te duci la doctor.

Verbele de nigcare ( Iaazdmt

$ 149. A. Verbelede migcare fir[

deuwenua)

dsuilcdnun) prefixe (Eecnpucmdeoqaileeaazdrtor

]i;ii
riii;l

i
I

Printre verbelecarearatdrnigcareaexist[ in iimba rusd 14 perechi, flecare cuplu component al unei perechi (uneori cu rdddcini diferite) exprimind una ;i aAmbele verbesint de aspect imperfectiv.Deqi sensul celor doud ceeapi acliant-:migcare.

i"
ii: 1'i
ii i;;

t23

illi

ifl,
ift

v,erbese traduce in limba romand la fel, elenu sepo! folo:i unul in locul altuia prezintddeosebiri in modulde a exprima miscarea. Iati acest: verbe: deoarece

r/r;rtele diO prima grupd caracietiiaz:6.i9cit"i

in-mod diferit fa1[ de ceGl-'"'--*-*

gtuba'6''aituri: din' -,,.

ifr Ir
b)

:i'

i
l

li

6xarr 6exirr lerdtr

IIJIbITb

i#

recrf recrii segrf

norltli

xogrirr 6sAflrr 66rarr .rer6ru nxisarr rocrtrr so.qriTr sosfrr ndnsarr

a merge pe jos a merge cu un mijloc de transport a fugi, a alerga a ubura a inota a purta, a duce (cu propriile puteri) a conduce a duce, a clra (cu un mijloc de transport) a se tiri a hoiniri a se c61Era af ug6r i, ag o n i a trage, a tiri (un obiect greu) a rostogoli

Verbele din grupa I se numesc'verbe de migcare ,,unidireclional'! (inbronrl oAsonauparn9sEoro Asux6sgs), deoarece redau o.migcare ce are loo intr-o anumitidirecfie,de'ex.: Mdua nXEr rio i.rruqe- Mama rnerge {intt.o anumitE direclie)pe stradd, sau migcarea spre o anumiti titrtd, de ex.l zmu yaeuux{twglr (xya6?) n Inr6.ny-z4cepti elevi merg la Scoald; Cnopmcnduut 6erfr (ry.q6?) r tftfi' trull,ty-Sportivii aleargd spre finig. Verbele unidirec{ionale se folosesc de obicei in propozilii cu cuvinte 9i expresii care arati ci acliunea se petrece numai o singuri dat[, intr-un anumit moment (cefr"thc,cer6gru, ua 5ror par g.a.), de ex.: Ceftqdc rvtw.nilAy ua cmadud4g Eyxap6cr Acum roi mergem la stadiott,' Ha Sror pa;t ndna nerfr De rlbta aceasta tata merge cu avionul (zboard) la Bucurepti. verbele din grupa a II-a se numesc yer,e de m$car.e multidireclionale MHoroHatrpaBrerlHoro geuxduu.r -vezi tabelul 2). Ele arati cd: {uardru a) miqcarea are loc in direcfii rliferite (chiar qu pauze), de ex.: I-{ittofi dena ldnru 66rawt no y.rluue.-- Toatd ziua copiii aleargi pe straili; b) mi;carea se repet[ (spre o anumiti !inti), de ex.: Jf dntoa oufi xix4r"rir geHr frarot ua 6sepo xytuimucn - Vara ei zlewgl in fiecare zi la lac sd se scalde ; c) miqcarea are loc dus (spre o anumiti f intd unde subiectul poate rlmine pentru o perioadd de timp),si intors, de ex.: V4eaurcrtx6nm (ry.q6?) r utc6'ry' - Elevii meg la qcoaili (frecventeazd fcorla) ; Mdna x6gur xa pa66ry ' Mama merge Ia lucru, La timpul trecut verbele multidireclionale antTa o miEcare efectuatd o singuri am mers (am fost) la dati rlus qi intors, de ex.: Buepd txo4fitemetimp-Ieri r reirpe.* teatru, ln acest caz ele sint sinonime"cu verbul 6umu - Buepd a 6:rirtr

6pecrf
JIE3Tb IHATb

raulrirl rarfirr

6poafrr nhgnrs rollirr racr6rr rarSrl

Dintre acestea, primeie opt perechi se folosesc foarte des in vclrbire, in timp ce ultimele gaseperechi au o frecven{L mai redusd (vezi conjugarea primelor opt in tabelul l).
Tabelul l

$ 150. Verbele de miqcareunidirecfionale

Inf. rtmrz 6xa:rs secrf negr'* necrs
JreTeTt oexatb [JIbrTb

o
N l)

usy 6Ay uAOrrrE 6Aeub rgr 6Aer rg6u 6,ueu uAre 6Aere urEr rrura Iuno mJrr xal 6xara 6xaao 6xanra

neaf
BE.AEIXb

re:y
BC3CIIJ6

necj
I{CCEIUb

nesy
JIETHII]b

6erf
6exfr 6exrtlr 6exfire

unsrny
rtrrbrBeT nnbrBeM nrursEre

OCX}1TIb IIJTbIBC

BeAr se.[[4 neare

BCJI

nesdr necdr rerrir Be3eM uec6v lerrirur segre necdte nerrile

faoetut

nesjr
o I
F

r'T

JIET.'IT

$ 151. Verbele de migcare urultidirecfionale

senh Ben6 nerrl

Be3 sear6 negn6 segni

gec ner6-r secn6 ler6"ra uecn6 rer6ro necnri .rer6lu

6ex6l rrJrr;rJr 6ex6la'ulrrrS 6ex6-no nrlrm6 6ex6lu naril;rn

Inf. I xoafrr xoxli x6.quur x6Arar xdAuM x6.urre x6.nqt 6ax5' 6sanIrra 6rgur 6r.quru 6rlu're 6lxtr roxli n6.qnur g6AET odgnvr s6.{nre s6ant Jler6lo nourf noxf B6gnrrr!' H6cI'Iurb aerieurr H6cnr'. ler6er a6g[r ler6ev sdgnrd ndcuu n6lure ndcnre leriere ler6ror n6crr rdrqt 66raro 66raeurr 66raer 66raerr'r 66raere 66raro'r naSsaro nn6naeurl uriBaer nr6BagM uinaere nr6sarcr

d a

unrtl noesxifi! BeEf! Berf ! uecri! nerri! 6erri! nnsrst! u.qfre! noegx6fire! BeAfre!sellire! secilre! rerdre! 6errlre! nnrrnfre!

verbeled: rriqcareBecrr, Be3ru, Hecru sint tranzitive. In afari Observatrie: de intrebareanyaa? mai r6spund qi la intrebdrile complementuluidirect rcoro? qro? d: ex.: Or6q uec9r ud,'tu,tuxa s pdrcrcuficaA. -Tata duce (in brale) bdiatul la grddini!5. t2!4

* Spre deosebire de celelalte verbe multidireclionale, verbul dpodtimt (a hoindri) nu poate caracteriza mi;careadas gi intors, ci exprimd doaro migcarc fdri direclie precisd, deex.: Ou 6pann no zdpody- EI a hoinirit prin oraS.

lz5
..1': ' : ' ',' . , -: . !ii: i
r a:: "a

1. , i,
Tabelul 2 (continuare)

Tqbelul 3 (continuare) Grupa I Verbe unidirectionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale

:':,)',
xoIlittt xoArJra xo,ql,Ino xo,qlIJII{ 6sAEr noaun e3Ipilra Bo4r4r'a e3Ar.rJro BoIXJIo e3AL{JIE BO.4I{JrA

Bo3ri.rb

Hocrirb

nerarb

66rarr

nr6.sarr

sosli:r sogrira sogdJio sogtrr

Hocrh ler6n 66ran . r nocilla ner6aa 66rata socri.no nerdno 66rano wocrhttig' nerdi.rrr 6dra.lrra

ffr6Ban. nn6Bala na6saao nnhr;ann

osuEa La trecut qi la viitor 3. tsvep6

s Ma!-ag{H g BCTpeTtrt

rP;ira. Ar.r! 6:au! noart! sosf ! nocrl! :rer6fi! 6drafi! nnilsafi!

oAfre! dganre! soArtre! sosfre! socfre! nerAilre! 66rafire! nn6.saliie!

cares-afdcut verbul indicE o mirscare drtr fia xoa- o migcare o singurd datd, dar in intr-o singurd direclie, q6pr. doui sensuri: dus gi eiectuatit o singurd datd intors. Verbul este si(formi proprie stilului nonim cu 6rrrr, descriptiv). Kiixar,rft Verbul 1a trecut arata
AeHb oH xo- o mi;care repetatd in diltt ua pa- arnbelesensuri (dus ;i 66ry u6pe: lntors ). rrapK.

Bvep6 on xo- La trecut verbul indici

liii
i rl i i

; ilr

i,irj lliiii

i Relineli I Cind dupl verbul de miqcare multidirecEionai se gdsegte un infinitiv sau o construcfie cu 3& care aratd scopul, acesta nu poate fi inlocuit cu verbul 6atmo,de ex.: Epam xogrfure aaeasrtH ga x.t66ou. .8 xo4inr* e rcudct< xynilrr zazdmy. Ultima propozilie se poate transforma doar astfel: .8 6uud e rcudcxe u rcyntita 'easdmy. Velbeie multidirec{ionale se mai folosesc pentru a ar6ta capacitatea subiectului de a face un anumit fel elemipcere (miqcare caracteristicl, obiqnuiti pentru el), deex.: Ilmilqr,r ,nerfror nad 6sepou- Pdsdrile zbaard deasupra lacului. lpysoe*n n6s$r ud6eat' - Camionul card,mobild. Verbele unidirecgionale din grupatr subliniazx migcarealntr-o singur6 Observatrie. direcfienumaiilus sau nurnai intors, chiar cind acea, z. se repetd, de ex.: Rdtcduil deuo onr1g e uxd,ty utiao eopodcxozo trdptrc- tnfecare:j e/ se duce la ;coald pe ltngd parcul ordEenesc. (Consultali tabelul 3).

iliii
ilri
ilii

%
!
l tt

4. KAxAHiiAesr Desi adverbutrindici mi;carea se au wE,tnapa- repetarea, 6dty udper face intr-o singurd dinapx. O6(Iv- reclie : a) numai dus sau xo u6cte pab) numai intors 6dru os udtm towfft. Cind au loc acliuni K6x,rltft.Eesb, succesivecare se res pet6,verbuide migcare oH o66.uari ooate subiinia o anucro16aoft, nor6r,r ryafi mitd direcaie. nevu6xro n wEtt Eou6t.

ffir
ffij
iiiiii

In cazuri particulare 5. 36erpa or viix reinp. pentru exprimarea uddnt torului se poate foiosi orezentul.

Vrx:,i. nadeapm. llritwr lemdnm, Pe6nor xddum,

subfuatd capacitatea iectuluide a semiqca intr-un anumid mod. O miqcare obignuiti a subiectuiui.

Tabelul 3

$ 152.Folosirea verbelor de miqcare fir6 prefixe

Grupa I L OE ud2m no ndpxy.
Verbe unidireclionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale

Exercitrii
23. Cititi propoziliile de mai jos ;i explicali modul in care are loc acliunea verbelor de mi;care multidireclio nale. 1, Buepi r6uepou vtat xodrt,nuB rius6: trrrr rr.i4enu u6nuft ifrEn*,lr. 2. Jl6rov yrexrx:i niuero xxhcca 6sdu,,tu ua vrdpe. 3. Vrpolr s- aodiu 666yury B no;ruxlti:tutxy. 4. Jlemdmt Ea caMorere Stenr upniruo. 5. K6xasrt Aeub lvlarb xdduntn uaragriu sa xr66oM. 6. Crp6yc (sti:u{ul) se nemdem, a 6drcrpo 6dzaem. 7. Mofi or6rt 6.renr xopoud eddumuawhuy. 8. Kai< uplritno ntdeama n Storur6acc6fine. 3Aecr soAi ncerAA sircrafi.n renaas. 24. Citili propoziliile de mai jos gi explicali modul tn care orc loc acliunea verbelor ' de miEcorc unidirec{ionale. 1. Croprcrvrlrbr1etctiltu r $ltulnuy. 2' ftlnywra necEm6yxer qeerds. 3. fuA aedinz cer6ilrrr rypricror a ucropf.recrnft uysdfi. 4. 36nrpa ot6tr '1emfimo Knyxt-

fiiii

ln momentul vorbirii Qls,xddunr nc sau al observdrii su- n6pry. biectul se rnis,cd tntr-a singurd direclie.

In momentul vorbirii saual observdrii subie ctttl se miscdschimbind direcliile.

il1,
liiil,

iiiiil
iiirii
r,i'it
i:rlr:

2, Onaudtmsa ln mornentul vorbirii OY xoilum wt O mi;care rcpetatd (opa66ry. sau aI observdrii su- pa6or1'. bignuitd), spre o anubiectul se indreaptd mitd {intd, efectuatd spre o Sintd anumitd. de subiectul, care rimine ds fiecare dat6 in locul indicat o perioadd de timp (Verbul este sinonim cu 6utedem).

tL o

L2'/

iii'

""t "" goe ";";.r "ur rapr. 8. Kixanft.{es iirpo orliudEmtapa66ry'rpes llgr earop6lu xa c6lrqe, nrp6.nu.r vxu, ryn6lrrcr r v6pe td wnuB cro:r6ryro o66.qam.

r.

***it

rrrru"l r"r* |

*,u*)t" t *u**r.""0* uorr*,

potfi'rtte de miscare puncteloruerbele C"piali aiii"iu,t i, *,oi iit, punindln locul ca formd Ei sens. :rorrirr pilrOy? - Brr r6srpa ... c n6tr'lll -.IIa, ... a criiPufi Pu6rir'

- fr; ;;d'.- ;;p"'b6"d s 5rovroai?

25. Inlocuili, acolo unde este posibil, rcrbul de mi;care cu unul tlitr vrbele sinoninre (6rur, no6rra6.n,.noceudn), modifcind, dacd este cazul, ;i restul propoziliei. lvfodel: B updulorvr rogli vrr lsr'luail s Cosdrcxv fi Co6:. rrarr6fi.nr s Cos6rcxov Corb:e. : B npdurov rogli

l. B aocxpec6nreurr xoAriru s rERd. 2. B,tep6voi cecrp6 xogrtnana arircrarxy. 3. Irpdurarrrra n6rou usr nrl6sarr s HdsoM 6acc6fine. 4. Ha np6ru.noii reAdne ordrl rer6..nn Koncr6uqy. 5. vrporra 6par 66rar r anrdry ra lerApcrnov. 6. oxrl xo!,iuru B Jrec3a qner6rr,rr.r. 7. Br,t 6,s1luntd sa rpanliuy. 26. Rdspmdeyi la intrebdri, folosind in rdspunnri cuyintele din paranteze la forna core,tpunzdtoare. Model. Hro srr .a6raru ruep6? (roailrr, s goon6ox. roon6px) fr noryhnavra.uluero 6pira

r'*
l

t{

se rofiviiJru' seyA6llso. IIor6Aa 6wni yx6ctar' IiI Mbr suqer6 - ..., "o Bb I '.. ? -A - Ha f,lorrauqy. TaM xop6rurneuecr6' - Hdao -.. na ldesae? _ Her, .uo trroMl4uhl ... anr66yc' 3ro 6qesr YA66no'

2ta261br $ 153.B. Verbele de migcarecu prefixe (IlpucmoaoqHbrc deuwduun)

P r e fi xe l e a d a u g i ve r b e l o r d e m i q ca r e ,p e d e o p a r te ,d i fe r i te n u a n l e d e se n s' iar pe de alti parte, le pot schimba aspectul' uneori qi r[d6Verbele din grupa a trI-a, unindu-se cu prefixeie, i9i schimba oesxdma o6 ; nxheama Sueztxdmu' yezxdmu, npuetxamt, dat \cryumu cina, de ex,: d a r n p utn w e d m u ,sa n t:e i r l d m u ,yn n w e d m u ;l t6 Su m v,d a ta xe sd m a 'n e p e n e td m u ' nodrecdmo, nodoilmt Verbul udmi cu prefixe are o alti ortografie: npufimrt' ethilmu' q.a.m.d. F 6 r 6 p r e fi xe ,a ti tve r b e l e d i n g r u p a r ci tg i ce l e d i n g r u p a a l l - a si l td e a sp e ct imperfectiv. C up r e fi xe ,i n sd ,ve r b e l e d i n g r u p a l - u n i d i r e cl i o n a l e ,se tr a n sfo r m Ei n p e r (cu unele fective, in timp ce verbele din grupa a II-a - multidireelionale, igi.pistreaza. din verbelor a imperfectivl excepfii *) aspectul imperfectiv. Ele devin perechea grupa I. mai clar sens il Preflrele exprim6, in cea mai mare parte, valori spaliale' Cel tw-xoDumtintra; a s-xodfimo contrar: inleles au urm6toarele prefixe, cu se nory-xodrtma-a pleca; y'xodtimo*a sosi; a iegi; npu-xodimu-a miqcare de qi verbele upropiu; oi_xodimo_ a se dep[rta. Tot sens antonim au cobori gi c-xod{tntaca- a se cu prefixele tc-xodtima - a se utca; c'xodtimu-a reflexive' sint aduna; pac-xod*muca - a se imprigtia' Uitimele care se folosesc qi prepoziliile ci prefi.xate, Antonime sint nu numai verbele 4 (vezi tabelele corelalie o li 5)' existl prepozifii cu ele. lntre prefixe Ei
r uneori gi lerbele din grupa a ll-a pot lbrma aspectul perfectiv. Prefixele cu sens temde ex': 66raru poral procluc, in afara moOincarii nuantei de sens' 9i schimbarea aspectului' imp' perf. (s \aaragrilr)-a se repezi'a da o fugi (plnd la magazin); xoarirr imp.-c6dran perf' noxo'u*ru imp' noxo'uirr (ziua intreagd) ; (recr a umbla perf. .uenr)npoxoafir" (uerran6ro) - a merge (pu1in) 9.a. Vezi tabelul 4' 9 Gramatica limbii ruse de uz polar c. 1581

I . f4e rlr 6dtlu .r.axaurlryaa-1? (d:4nrr, r6prr n v6pe). 2. rfev srr surorrrenr." nuep6? (aoarirr, ir,ryr6ra, 6drcrarxu). 3. tlro-sH .a6,ralnna vdpe? (xo4frr, 'nnr#, u6oarr, ucipe).4. Ornliga nsr uAerec pe6erfror,a? (uoiriip govdfi,. f6rcnrail caa). 5. fae 6u,ir6 C6ss u nocxpeinre?(ner6ru, .Mocxerl). 6. gro A6rra, rJrotDp rl6nufi Aeur?(noafrr roBapbr,vara:rir*r). 7. lAe 6rrn Brirrop? (6Eraru, ?=-rtrrl.
n ,I

I I f 't !
! 6 r,.. 5 '!

27. Puneli tn locul spaliilor punctate verbele xonuru sau .r,nrn la fornta coresptut'4 zdtoare a timpului trecut. 1. Kor.q6 r ... B rapr, uaqanci.(oxAr,, u x uepnjnacb AoM6fi.2. B cy66<5ry nduepori.r Mbr ... cMorp6rr ur6cy <Bn6fixy B6.qg>.3. Vrpoira x ... r uaraa/ru la norynraur,r. 4. Mrr ... no linzqe r rcrp6ruau n6uero yurirenr. 5. Kora6 on ... n rurdny, on acn6N4glilr, .rro sa6*l adr,aarerp6ar, no p5iccxovy lsrrxj. 6. Buep|S noft 6par ... s t(Hrlxurrft varastu rynfirr, c:rorhpr.

i,

:.

'i

.s
28. Puneli in locul spaliilor punctale lerDelc dxlr zdtoare a timpului trecut, sarr drgrlrr la jorma corespun-

! *
!'; j ., i :r

I. Vrpov uaru yur.irem ... r urx6:ry Ha asrovo6fne. 2. O6dr.rxo ou ... a rurdry Ha rponndfi6yce. 3. O6drqno r ... r urxdny Ha rpavu6e, Ho Ha 5ror pa: r .,. Ha arrd6yce. 4. K6xnoe ;16ro onri ... n gepdanro. 5. Ha np6ruaofi ueAi;re Mbr ... Ha excrfpcr.uo. 6. Hiwa cenarf ... s6 ropog x6x4oe nocrpecdare. 7. Mrr .ruir6rav... Ha aBToMo6rlae. 8. Kor.a6 g ... na vdpe, r ndegle I rcrprrrlcr c rroriv gp5irorr,r. 9. Or6u ... na riypdpr ne.lilrrcs. 128

+: \: l:
,\i

i ;,

$: T,.
il:

1,r
2,'

i :'
tl '
f!

r29

+.n

*:
L I: \i

:*=:

ll rijli,
; l . ; ' lt '

, l,;. l
,ir l l .tl

S.1s6. C. Partiiulalitifile ispectuaieale verbelorde migcare (OcdSeuuocmu 6udos{txfiopu y erae6ro6deurcimtn\

verbelecu prefixedin grupaa II-a, care.gi p ilstreaziaspectulimperfectiv arati: a) procesulmigciriio o migcareneterminati, de ex.; Mwyezxiewus Eyxapdcma dueuadoefttonuecopeeuoedtanaa - lvoiplecim din Bucuresti foarre mulpumisi de (rezultatul) intreceri( lor ) ; b)o miqcarece va avealoc in viitor, de ex.: M, nparcr\euuiempaeduepoa - Sosim cu avionul (vom sosi) mtine seardi c) o migcarerepetati, dar terminafi de fiecare datr, de ex.: Ktittcdttil,deuo or upux64nr e wxday e ceuo qacde- In fiecare zi e/ sosegte /a scoaldIa oru $aprc. La timpul trecut verbeledin aceastd grupi pot arrta o migcarefEcuti o singuri datidus gi intors. ln acestcaz, verbul de miqcare poate fl apropiat de sensul verbului 6uuna, de ex.: oua yxoArina auepde e6pod- Ea a plecat (a fo,tt) ieri in oraS. De obiceisensulde miqcareterrninati (dus gi intors) poate fi exprimatde verbele cu urmd.toarele prefixe: B-,Bbr-;trpn-rX-i or-, [o,q-, de ex.t en wpnxogfin euepd x rca - El a venit (a fost) ieri la noi. Verbeie cu prefixe din grupa I de aspectperfectivarat6 o miqcareflcut[ o singuri dati, lntr-o singuri direcfie, o migcareterminati, de ex": Ot ym6ll loadil - El a plecat acasd.
Comparali: Ona npw'i e wxday e ceuo uac6e(Ceiluac oua a uxotte) _ Ea a venit la gcoald la ora fapte (inseamnE ci eaesteincd. la qcoal6)-verb perfectiv, grupa I. Ona upnxon'frtzae wxdty e ceut vacde - Ea t venit (a tost) la ;coald, la ora ,rapte (inseamni cd ea a plecat, nu mai este la qcoal6) - verb imperfectiv, gr. ail-a; sat: Ott rrrxo4fi.r aa dicamu - El a iegit (a fost plecat) pentnt zece minute (acum este aici), on nfinre;r na^tutq),n ddcnmu - E/ a ieEit pentru zece minute (deci ^4ntym peste zece minute va fi aici). Observa!ie, Sens temporal au verbele din grupa a II-a cu prefixcle 3a-, np{F, s-, tt3-. cu aceste prefixe se formeazd verbe de aspect perfectiv, Ele nu au perechi imperfective. (Vezi folosirea lor in tabelele 4. 5).

qeMoAeEI s roctri-t"i'io"qy' o' cnoprcnaed "' B rapK' ?' Bc ."' i.'p*oli":.t '!o gpopsardga' l0; Mu xa6rsta' 9' Beaocnne'dcr ';; ;;-. ;.'Ot"..;, luxaQr're 11' H6,uo"' recr xupurir co ppop6' 12' Pa66que rdueporrn' ... co cragn6r4 c63AEo ... n'uararftu roaiPltt

3l.Copialipropoziliiledemaiios,inlocuindexpresiilecarerdspund-la,intrebarea xyaa?(rcxo u! , ! ) pr inexpr esii. car er dspundlaf it , r ebar eaor r f la?( or r cor r 6?) . lor' inlocuili verbelede ntiEcarecu antonimele jrporur.- MbI y6xa:lu or 6i6yuru 5;rpou' Model.Mu npn6xa:rux 6a6yunte 3' Ear6x 2' TEts npn6xalar Fyxapctx o66'uy' ., 1. K nav upuexanr'r,qpygri. roxrp6cc' ra cro;uiuy r I npunerdrr *a".pv *pu"J""". 4. Eercrlr,;r ,o;;.;;^; 5.Trrlx6eurr,qtopt,laragrinnpureslfrrdnyrorra66errr?6.ou6npuuuarnoap:ire o66Aa' n6cJre B ntrb "ac6s nprre:x6rs, la it|trebari, Folosiliin rdspunsuriverbe|e trIptlxogrirr, 32. Rdspundeli propoziliile' op""ourito, nprnoltirso modifcind in moil coresptmzdtor x HUM' Model. As q6cto 6brs6ery nnx?-,['a, ou v6cro upux6Art rypfcru? 3' B 5roii i. Tr,r ,ricro 6nsd.eilu y .qpira? 2' B hpawone 6us6rcr 6rrn6er mn6ro reirpe Haquos6lrnou crordpofi scerAi 6ns6xor y'lerlaicrif4' B 6' B goovs6ro Aer6fi? 6sreeer scer'E6 nri*xe spurenefi?5. Ha uepnov6pcrcov n6pxe 6ur4rcr Adru? 33.D ayi re plicilau'r nldt oar eleint r ebdr i, f olosildad'per beleo6dlgno, q6cr o' se repeta' rcer.u4.uxorA{, rcdxAuf, Aerr pentru a ardta cd acliwtea xixArrfi Aenr' Model. Ottonlrl ue npuurnl- A pinrne on npuxoAf:r npauc noASpox , '-'/\fl 1. Tvpricroe wtrrd ne BeAErB nay:6fi?2' flouevj rrr ne Boudn cer6.$rx se Bixrop 4. ssoxr6? rr6cca rs .qo on strurer olarf l. ii"**l ft t yp6x?6' FIona alr66u 5. Vqrirerilguua cer6,[t' ne nplrxec'16 u6 rper*,rr? r ratr'r nprneer'nri ni rrr "'nn".. orerrnj r'6'rr c .uileii xe npu6xannua np6uurar? 7' Or'lero a saJr rorunri Osri 9' cso/lx aerft?8. Iloveltli trr ne npunc ceorb arrop5irxy? cneKrirJlq? n6cre Haq6ra 34'Citi|isita&tcelit)ialogurilesipropoziliiledemaijos.Explica1isenswrileprefixelor ,uo Pi nPn. Btl ,uassduPa6xa.ln? b) a) - Orxj'aa usr uPuner6nu? T6arxo oreP6. - -f upunetdl ur TrrraurndaPu' Kax aoxa.llr? nPruler:rr? - Kor.qi nu Brr su6ere'dro Y Hac Orrilqso. rveP6. npu;ret6l - .fl rar6nu ! cn6lulr4d yad6sue - KarcAonerdlu? - Cnaci6o, xoporu6. HonEr nPoroaue ycrdn' x4lcr rcillxo qac, n t coscI\4
{ 11

EXercttil
30- Funeli tn locul spaliilor punctate verbelecerutede contextla forma potrivitd.. Remarcali prepoziliile cerute de aceste verbe. de folosit: eoilmfi-e1hilmu, epdxama-odtexama, e6etrcdmu-et&etrcamo, J,Cuvinte g e;M cnit- e6t ue cmu. e.a flg4il{6rce rg1 1. Msr ... .s uisur66h-*sdrcrasrR. 2. Osit ... r rparli. 3. Kaccrip nolyvri"n Adurru u ..- | rA:isns 65wra. 4. Haru yuirem r6llro qro ... or guprropa 130

ta

-i

b) ilransJormagi 2, Kar arr Aonet6ns?-{ un6xo uepenorufcauolEr. 3. Kor.q6 rrr.npanerdnn? gov6[ r npudxan6rolo -yrpoM, B ,q6crrbsac6r !"Er6finu yx6 na aepoApdue, sx .qo6xanu raxcri. 4. Kax 1l sac6r. - Tax 6rircrpo?- Ha srvr Ao A6My? - fl. sgsJr croA6? 6rircrpol"or Ao6xann!5. C rerr rrr npn6xa:ru 35. Formali de la verbele date mai josperechide aspect imperfecrivSi perfectiv cu prefixelor ajutorul ao[ gi or. Traduceliacesteverbe. (inp) - a se apropia (pe jos); orofirri Model. uonoiirri (perf.)-- uo.qxoArtrr (perf.) -otxoarrr (imp.) - a se depirta (pe jos) Hgrf-xo.qrhs, 6ex6rr-66raru, 6xarr-6lArrrr, nJrbrrb-u6narb,necrri-nocrirl, sectf-roAriTs, rearri-rolftr. propozilii cu fiecare verb de miscareoblinut prin efectuarea 36. FormulaYi ExerciRemarcali insolesc. 36. construcliile antonime care le liului (uorrxoxj) K oKHy. Model. .f, uo.qoruEr -.fl oroIIIn (orxoxy) om orcnd. gorear Eac 3a qac.- 3u6ssr os 6:i.qerEac Be3rxisac? Model 1. Itro-Qgp Eacgo udcra sa qac. Mrr xanuBcerd qac. IIIo$p 2. Model AoBe3 prepozilia nu tn locul punctelorgrepozilia wpet. Indicali unde anume 39.,-'Puneli l. Mamisat ocrauoslirncr, r{ MErueperunf ... faury, 2. Mars lexn6pe66rra er6 ..|. fnnry. 3. Os ueperuL... rpar\e6fiEylo nrrr"ro E craJl 36 pyry I{ [epeBeJlii xAarE TpaMB6t. 5. Osf trepesgcnureaenrirop .;. .qop6ry v cr|Jru Xgarr tarcri, 4. OErt uepe6xann... rpanrlqy x o66,uy. 6. Maurrisa uepeeox6er ... xensuyro .uop6ry. 40. Citifi gi traducelipropoziliile de mai jos. Explicali sensulverbelorde migcare .cu prefixul sa. garurd ga r!^ry.2.Munirn gaurrraS gadxana3a AoM. 3. JId,qKa f a) Cd,rmue sa raM(IIn' gaurn b) Mapiu, Bdxrop saxoAfs r re66. 2. IIo .qopdrer urrci.rry,,x ua n6.lry. 3. fl.zaaec! re6 yv66nnx,rorgd uofiA5? aa cra[nds, c) On rcran u r Boandssa saxoryiutuo x6vnare. 2. Pazniurcs gaondr c ypdxa,urx6-urnlrxu sirurar.r Bo llBop w sa66raru no .uBopj. 4l'. Puneli in locul punctelorverbeledemi;care cu prefxul rc sau ta, potrivite ca sens ;i Jornd. 1. OH scral us-:6 u*csl4ennorocroa6 a ... r urx6Synsrrr crordpr. 2. flpo4onx6r ronopfrrr, on sdrruerus-gacror6 rr ,.. rro rdvnrare. 3.Peihrasdr6exaJila rs pexf u ... r n6cy, .rr66n corp6rrcs. 4. Ost, ysriAeru y 66pera n6Ary r ... K sefi, 5. flaccaxripu criluru6poc6rur r6py xre6, c xprirou ... naA lrriMrrl6firu. 6. K6rep (galupa) orup6rn;rcr r vope, .rifiru ... 3a I{EM. 42. Citili gi taduceli propoziliile de mai jos. Explicali smsul wrbelor de mi;care cu prefxul npa-. 1. Mrr npourarl cxsosr 6oarurliro ronnf ua nn6rlaAr. 2. [6ru upo6ex6au rrriirr,ro rdca. 3.. Caruolr npoterdn uag r6pogov. 4. Typfcru npou.nf 30 rv uyrri. 5. flpoxogrire ruepdg! He aag6pxrnaflrecr y ,rpep6fi.6. B arrdSyce ou sasrtbrcn r upoexaJr cro(l ocraudnxy. in limbarusit. '4..Traduceti r tA r l. Bdiatula descbi-s ugagi a intrat in biroul tatilui. - El s"adezbricatin hol (r npnxoxei) 9i a trecut in biroul-ti16-iili. 2. Md intereii*jocd loleiboliqtitor.
* Folosirea prepoziliei !?prq este absolut necesari dupi verbele de mipcare tranzitive. DupE verbele intranzitive ea se poate pune sau se poate omite.

37. Traduce\i in limba romdndpropozifiile de maijos. Explicali sensul v-rbelorde migcare cu prefixele noA-, uo-, trpu-, or-, y-. l. Mu rprrunf s 6oran*secruft ca[ tr flpdxAescer6 uor$rri r 6repy,na rordpou ra.rllnacr rurr6pax-p6rus. MEr uo,qorunf r qgerr]i n,{6nro ruo6oserrcs rM, 2, K rau npnmni era x6mqma c saflBaduueM o npurvre na pa66ry? - Her, oua r<irnxo uogoun6 ro rm6 r cnpocrina, rAe Arrp6rTop, u nordu nolulr6r gup6xropy.
IIOA _ OT

.f

1, Kor.q6yuenurri cnfcrrsans c 4ocr{ peur6uuezag|uu, y.rfirem scrar lls-si cror6, no4oru.n r oxuf u orxprta er6. 2. Vqfirenr uo.usrvirrrqura x r6pre ll yxrirear oran yveuarS r crend norandner,a.i 9pnoervr6pe. 3. Bo rpdr'rr ueper"r6mr r cgdnan eulf aaueY6rue. y -o r l. Maurtsrr rdnmo .rro yrunrl.Ouu orouuui sa 20 xrr or xene3noAopdxxofi cr6nqnn, KaK BApyrvor6p sar.n6x(s-a oprit ). 2. Cxaxfi:re, rarix varurfua ugr gep6aroo o r6pog?-Ta, ror6par rdnrro sro ororur6. 3. Anr66yc a cocdAmoro yua aua.Iac6ua3e.q. 5. Il6eg.qorx6gzr r urrr .rac6s, 38, a) Dali replici in scrisIa urmdtoarele 1)ropoffiit. Figi atenli la forma verbului. Model.Itro$dp AoBe3 Eac 3a qac.-,{$ae ,J'"u.1 3uavurnon sdi Hac eac. 1. .II Aomngo rurdlrr 3a Adcfirl riaurfr. 2, Msr Ao6xanrgo re6rpa ua aBroutro6fnesa f6Aqatr Mmh. 3. Cnoprcrra6mr Ao6ex6nEAo r[rtnrrua sa narrS4qam *,rqlr. 5. Ao monriqrr Aener6qnsAoJrer6na 3a qac. 132
-,rj llj

t33

}*l w

'rS\ airopiat de teren gi am inceput sE privesc.- Am intrat pe stadion qi am M-dm trecut spreteren undejucau voleiboliqtii.3.Ammers tot drumul pini acasl pe jos. 4. Au zburat I 000 km intr-o ori. Au ajuns cu avionul la Leningrad intr-o orI.
44. Citili ;i traducelipropoziliile demaiios. Explicali sensul verbelorde mi;care. o6orul* y.r6crox n rsudpnnn er6. 2. Kor4i lru o6xo4flu l. 3ervgreudprr r ycr6.n.4. OHrt n6ary. 3,Os ss6ex6nno .n6cruuqe uauurf s xal"Gun6 6repo,r"mr t6;rbxo .rro couuli c roprit. 5. On 6p6cunrdpua.f6rry6u oler6alt c xpdrurnr nep6' na rourp6cca cronfry. 7' Ouirpaer6xaolen r er6 nor6lr. 6, ,{eaeriru cr6xa^rracr y rraoerd pe6fua 6pdra, w parournricr onri corunricr B6tepovr 8. tro Aou6rw. .rrncb r6n*o s ,46csrbqac6g. 45. Traduceqiin limba rusi. l. BunE ziua, Maria. Pot si-l vdd pe tatll t[u? - A plecat in oraq.- Bine, pu1in.- Pot s-o a;tept 2. Nu qtili unde estesecretara? - A iegig voi veni deseard. - A ieqitin curtei;, cu mam'6t4 ?,, aici ? - Da, poftili. 3. Alo, Andrei, pot si. vorbesc in' S-o chem... - Nu, voi telbfona peste l0'minu{e. '4. Tovardqul profesdr e3-!e il voi cduta miine. qcoald ? - A fost, dar a plecat.- Mul6umesc,

WV \-

l"llil-:::rllr*r1

;1'1'1,1't ",','r''

'::-..:"::.,n:dcil|:.'; M[''.intorr tn,"oraS pesteo'hn;t ln:timta rus5;'sl qi'i"1ilnla;c;ma;a,r pentru redarea.mai pyezenulistoricse folosegte yje a.atgrgsfelei trecutului in opere, literaresau in relatdri desprefapte petrecute 9i corelatecu actul vorbirii, deex.: . A.C. IIlwrun nocsrqier uadzue cmuxrt ceotu dpystkn - l. ,S. paSkin ddli& . multe.poezii prietenilor sdi; Bvepda W! no ynuqe u 'rfxy, iax ocmanoefiaca aem66yc c myprtcma-uu-Merg ieri pe stradd gi dintr-odatd 6xoto zocmilauqu tid cum se oprc{teun atttobuz cu turiEtilingd hotel.

2. Timpul viitor (Efdyulee apdaa) doud forme ale timpului\iitor: viitorul simplu (npoc$ 158. umba rusi cunoagte r6e 6fpyruee) qi viitorul compus(c.rdxuoe 6fryruee). viitorul simplu estepropriu numai verbelor perfective, avind aceleagi termina{ii ca qi timpul prezeit viitorul compus este o formi analittcd, in componen{a careia intr6 verbul copulativ 6ormola viitorul simplu Ei infnitivul de aspect imperfectiv.

ii;i
ti.ii. liiui
;.lilil
jiiii:;

Viitorul oompus Singular Plural r.au61iger,r nrcim, sur6T6 au6faerenncirr, strTdt onri 61f.ryrnrzc6Tb, sur6rr

ii,ii:

"i
Modruile verbelor (Hatnonilnte zaaedaoe) de limba romind., in limba rus[ existd doar trei moduri: Spredeosebire nat<aoaduue) carc aratd ci acfiunea este reali: modul itdrcatit (ustnertntelutuoe uarcaondnue) care aratd o acfiune posibili qi modul imperatfu(noeedtmeaauoe carc aratd o acfiune ireal6. ilaKrtonduue) modul condition*l (cocnaed.merbHoe prin timpurile prezent,trecut gi viitor. A. Modul indicativ se realizeazd

r 61f,4y unc6rr, tur6rr ru6faemb mlc6rl, qrrdrs oe, on6, on<i6lfner ruc6rr, sariTb

Viitorul simplu Singular Flural urr uaufmeu, npo.lur6er"r srr Hamtmere,nporzraete oun nauihuyr, upovarriror

rii ri:

A. Moilul

inilicativ

( I,I%neilmenbHoe HaKltondnue)

iiiiiir
lirii, i.. ,,l
.;.li

epdua) 1. Timput prezent(Hacmokryee S tr57.Timpul prezent se formeazl de la verbelede aspectimperfectiv, dc conjugarea I sau a II-a. Acfiunea exprimati de verb la timpul prezent: a) poate fi pa66my nfirnyr noumpdnuryru raportatd la momentul vorbirii, de ex.: V,aeauxil (reprezint[ in b) nu este limitatE timp o ac{iune de control; lucrarea Elevii scria permauenti), de ex,: 3e,utA spaq{etcx eoxplz aittrt4a- Pdnttntul se lnvirtepte in jurul Soarelui. Uneori timpul prezentcapdtdvalorile altui timp verbal.Astfel, tirnpul prezent poate avea valoarea timpului viitor, de ex.: fl oompaqilo cs a adpodupes t34

x uaumrni,npo.rrrdro 1'5,J Eatrliruerrn,npoynr6eur oH, oua, on6 gaurimer, npovuriet

',,1,

La formareaviitorului compuspoatefi folosit ca verb-copuld gi verbul cmemb, de ex.: ,fi crdwyuucirr paddmy - Eu toi scrie luuarea, Timpul viitor are in limba rusi mai multe valori. 1. Exprimi o actiune care va fi efectuati in viitor, de ex.: Ilev ramnairrcs sirrpa? - Cu ce vd teli o.rlryrt mtine? rrr 6fgere

i.l.ll
ll ill 1;

135

... ,lil

Eibdind o acfirinecondifioriati dC"'dltt adfiiin6-$iCai6.io61e'-f;dii6;ati'E' mo atit la'viitor, cit gi la prezent,de ex.: Ecau eu xopowd nodeomdeaeuw, pregdtit, vefi bine rtrspuntle la toate Dacd stnteli oir6rure ua ecC eonpAcot tntiebdrile. udtua, u edpyelldma xar 3. Poatesubstituitimpul trecut, de ex.: Bce cuddau saxpuuurn- Toli stdteau tdculi, li deodatdPetia lncepesi !ipe.
1

""'t:

";';':;:-" Sihiiv;ierbilof 'ar $' fdr d sufrntI -'w'ta'-gemt'iosfiifn

Verbe cu sufixul 'l' la,timpul trecut genul mascurrn

BEA.Y

t1, Ben6, rel6, aenf

necrf (a purta) rpecrf (a visli) nonsrt (a tiri)

Eec-y

necai, Eco necl6, necnf rp5, rpe6a6 rpe6n6,rpe6trt uol:, nolsn6

3JI!I

la nivel de regul6,de ex.: Ceiludc 4, Indici o acfiunecare a fost generuLzatd 6es ofpasoeduuadaaercfue yf,.qtrtr- Aeum fard invdldturd nu aiungi depane. 5. Exprimd o acfiunemomentan6care poate fi raportatl atit la trecut, cit gi la ptezett, de ex,: floacfu mo nepeerfaer, mo 6Hoeb s,ucrlurftr no xptinae - Ploaia ba lnceteazi, ba din nau bate tn acoperis.

npuaecflh

IIpme.A-y

rpe6-f

uea6, npnre n6, upuaent

nepeaea-1i uepenEn -re.n5, nepenel6, uepeneJsi
Mef,-y

i ,l

nepeaecrf a traduce

nonr-f

lrccrri

(a mEtura) 3. Timpul trecut (Ilpowddwee epdua) g 159. ln fimba rusE existi un singur timp trecut - forma sintetic5.(firi verbcopuli) . Timpul trecut se formeazi de la tema inflnitivului atit de la verbeleimperfective, cit gi de la cele perfective cu ajutorul sufixului -n- (care reprezinti qi genul irnasculin) $i al terminafiilor -a- (pentru genulfeminin) Si -o- (pentru genul neutru). La plural exist6o formi unicd pentru toate celetrei genuri cu terminalia -n-, de ex.: nucdn(m. sg.),nucdta (f. sg.), nucdto (n. sg.), nucdau(pl. toate genurile). Verbele la timpul trecut nu se schimbl dup6 persoand.
Plural uu nuc6nz sblullc6ru oEE nnc6-nu

u6n, ir,rea6, rrle.r6, uemi nJteJI, Ilrer6, uren6, unemi

BE3TE

Be3-y nner-j

!3n Ee3ra,

(a transporta)
BJIE3Tb

lerrr6, reenft
Btte3, l.r'63Jta

mecrri (a cogeta)
TJIACTb

rurer-y

se clfira) rp613rb (a roade) troMoltB (a ajuta) 6epeur (a pdstra)

MOq6

rn6:no, ar6sJrg.

xJraA-y Kra[, KIar6,

rndLno, raiiru

rpur-f

(a pune)

rprra, rpdnla rpfisro,

JII{

norutor-1i

, troMor-

n6, [oluom6, nouorrf 6eper-f 6epEr,6ePer16,6epern6, 6epernf uor, tuorl6,

uEK,nexl6, ner.u6, uerlrl

Singular

iiil
iiii
rii, ii:
tlii I

nnnc|r., nucSna Tunuciin, nucd:na,unc6ao oE, on6, o16 nuc6:r, f,.ucana, nuc6"no

rtfOf-;i

(a putea)
IIETIb

ner-1f

Observalie. Forma n nucdto nu se intrebuinleazdin limba rusi, de tema in' Intr-o seriede cazuri tema verbului la timpul trecut se deosebeqte prezentindabateri de la regulaformulatd finitiwlui sauare alte trisdturi specifice, mai sus. Acesteverbe pot fi grupate astfel: $ 160. l. Yerbe care formeazd timpul trecut de la tema. prezentului (sau a vii' torului simplu) pers. I sg., c'u sufixul -* la genul masculin,sau fdrd acesta. t36

(a coace)

Verbele cu tema prezentuluiln consoanele -A- sau -ur- primesc Observalie; la forma genuluimasculinsufixul -a-. Restul verbelor, in 'crr, -rru, -lrr 9i -rr au forma genului masculinfir[ sufixul -.rr-. ln ambele cazuri +- din temi trece in -F (necli- uEc,re,qi - rl etc.*).
qrvlotul * Litera -E redi sunetul -o- duptr o consoani palatali, de ex. ln ste palatala 9i dupi ea se foloseEte litera 6 ln loc de o. nEc consoana c

li'rl
i I i..
li:i

L37

'itii

pdrtrii "finale erb ' satr .timpultrecut.prin omiterea. cateJotmeazd $ 161. 2. Ver.bele -ryrr la infinitiv
I Partea
Infinitiv final6 care se omite Timpul trecut

u ua c46ayrdtuen axmdp poemul anul trecut; fforsrnci sdnaeec, -,5-c ridicat cortiru pi pe scend a sPirut actorul; b) expriml o ac]iune care a avut loc in trecut, insi rezuhateleei sint relatate e eaeCmax, prezent, de ex,: Mu ,aumti,tu umo e npdwtou eod!, e udwe* in u dae wxdtu.-Am citit tn ziar cd anul tecut tn zdpodenocrpintnrcuaomedmp ora;al nostrus-au construit un cinematograf Si doud gcoli. $ 162.

Bfrreperb (a tterge) yMeperb (a muri) creperb (a Eterge) rcqdsryrb (a dispirea) (a aparea) Eo3Hlixuyrb 4ocrf,rryrr (a realiza)

-eTb -erb -eTb 'EyrB -HyTb -ByTb -Eylr

rrirrep, a*repaa, nurepao, yuepnri,vuepnd,iivrepau lir'aep, crEp,crepra, crdpro, crEpnu sc.r6g, tlcq6llra, ucvaro, ucq6:.nn aornri,n, sosgrrxra, un3rnirno,ro:uriI(JIU

R Moilul

imperativ

(IIoeetrtmeabHoe HaKroudnue)

odprryru (a aboli) u6xnyrr (a mirosi) uoni6ryrr (a pieri) upsryrr (a inghela) rra<ixryrr (a sta ia apd)

-nyrb -ryrb -f,yrD

-FyTb

Aocuir, 4octrir.na, 4rrcrrir:ro, gocrfirJII{ crepr, cn6prla, cadpruoo cr6prnu nax, n6xna, n6xno, n6xln

uorf6, uorf6ra, uoni6lo, n

Mep3,Mdp3ra, Mep3Jro, Mep3n u<irno udx;rs tvtox.u6ua.

Modul imperativexprimi un ordin, un indemnsauo rugd.minte, de ex.: Ilrnrf - Scrie! Iloilrrr e run6!- Si mergemla cinema! C,q6;rafi,nouedtyfrcma, _A 1my pa66m1'-FiL, te rog, aceastdluoare. Lre forme sintetice(pers, a II-a sg. Ei pers.a II-a pl.), de ex.: rurr[fr, rnrilre gi forme analitice (pers. a III-a sg. qi pers. a III-a p1.), de ex.: trycrb vrtier, rycrr rnrdror (sd citeascd). Modul imperativse formeazd de la tema timpului prezentsau a viitorului de locul accentului la pers. I sg.* simplu. Terminaliilesint condilionate l. Terminal:a-n la pers. a II-a sg. o primesc: viirnrul sbpr'r. tenrtzalla a) verhelecare au la Pers.I sg..timprrlPre*e*-*au accentwtd(!') de ex.: 6ep!-6eprt, necf- neoi, accentulrdminind tot pe terminalie (-rif; rr*, de ex,: sir6epyb) verbelede aspectperfectivcu prefixul accentuat sirdepu, r,intuutl' - s*t"rrrr' c) verbelecu sufixul -ny- care au la pers. I sg. (viitorul simplu) forma: xptixwy, moaxn!- r<pitt<nn, moat<nfi; d) verbele cu terminalia-ro dup[ consoanl,ds ex.; zosoptit - eoeopfietc. 2. Semivocall:E_4pare la modul imperativ(pers.a II-a sg.) la verbelecareau terminafia -ro dupd vocali la pers.I (timpul prezentsau viitor), de ex.: ddaarc - ditafr,, patzoedpueato - vumdft,norb - pazzoeipued, vumdro - nofr, 3. Verbele careau la infinitiv vocala 6uma, q.a,), ,tumd, utumu -n-in tem! (nwna, I singular. timpul prezent,terminalia-ro dupi semnul moale(non, iar la persoana 6orc, .loro, utro), formeazl modul imperativ cu ajutorul lui ft, schimbindu-gi tema, de ex., nunTb - neil, 6umu - nbt{t - 6tto - 6eil, uumt - wuo - urcil,
Jnrmb-auto-,1ei l .

.- ife*

Observaqie.
Li. ::!: '

pistreazi de acliune momentan4o Verbelecu sufixul-uy- Ia infinitivocu sensul sufixul qi la timpul trecut.
--l

iiilil i.i..1,,
lri: ili: :

I Relineyi | rcpilxnymt (a striga)-

rpilxuya, esdoxujtnu (a ri.sufla) -

esdoxnj,.r,

iiir, rli..i
;'i.i''

yttt1uymucn (a zimbi) - yaw6uy.aca,defiuymuca(a se miqca) - dailuyrcn, udntymt (a da din miini) - uaxnjtt q.a. Sufixul -sy- este pistrat gi de unele verbe imperfective care exprimi o acliune durativd, de ex.: zaatyma (a adormi) -3acHyn, morrymb (a se ineca) - mdayt, mxuj,mt (a trage) - mnnjttt etc, Unele verbe au forme neregulate la trecut, de ex.: udtnil- ut4t, utta, w,ro, wrtui ecmb (a minca) - ea, ,!aa, iao, irtu; pacmit (a cregte) poc, pocad, pactd, pocart; cecmo (a se ageza)- ceL cita, citto, ciau,

iiilli,r:

I Regineli I l. Verbele de aspectimperfectivau la timpul trecu .tens duratit,, perbacld, de ex.: expffifia-o actiunecare a avut loc in trecut intr-o anumit6. II6JE fi Aelm outi unr6;ra, nHu{crBana4wndmat- Toati zitrs eo a citit gi a extxrs citate. Alte verbelarati cdfacliuneaexprimat[ a avut loc, rnsd, nu se ;tie cit a durat (ca timp), de ex.: On ute ronopri.l o6 gmou , na e sa66u.-El mi-a torbit despreasta, dar atn uitat. Timpul trecut al verbeior de aspect perfectiv are urmltoarele valori: a) exprimi o acliune carea avut loc tntr-unrnoment anumit sauacliuni repetate, incheiatein trecut, de ex.: Oa rlrflncflnnoiuy e npdwaou eod.r -El a scrh 138

4. Un numlr de verbe careau terminafiile -y. -rc neaccentuate timpul prezentsauviitoi simplu, seterminil la pErs.I sg.,modul imperativ.in consoani palatald, urmati in scris de semnul moale, de ex,: ecmduy - c,qd6.** ecmaut, cAdy

t Vezi capitolele respective. + r Semnul moale dupi consoanelex gi u nu are functia de palatalizare la consoanelor. ci se scrie conform tradiliei, Aceste consoanc rdmin nepalatalizzte, de ex.: pexb (taie), emr {mininci).

139

.-,.,-;. .,-,---. /,|,

I unele forme neregulate ale modului imperativ: rcuo (a se culca) (a minca)- eu,w; dxamo (perc, I sg.)-: arr imperativ,pers.a II-a s5.i ecmb aley (a merge) ddy-noerxifi. Un numir de verbe nu formeazd modulimperativ, (a vrea), uova (a putea), edcumo(a clntiri), cmdumt(a costa), de ex.: xomimu eeuepimt (a se innopta) etc. Forma simpld a modului imperativ, pers. a II-a pl. are terminafia -re, care se adaugi la forma numSrului singular,deex.: noil-ndilre, peacu-piwre, mnufi-nuwttre E.a. Forma compusda modului imperativ la pers. a III-a sg. gi pl. are particula rycrr asociati cu forma verbului la pers.a III-a sg. sau pl., timpul prezent sau (sI povesteasci), (siscrie), nycrspaccxducem viitorul simplu, de ex.: rycrr miwern rycrs aumdton (si citeasci).etc. ln lozinci se folosegte particula Aa, de ex.: .{a rap6rcrryet ll{peoe Md.a- Trdiasci I Mai! ,nall*ll S 163. ln afari de sensurilelui principale (ordin, indemn, rugdminte), modul imperativpoate aveaqi unelevalori transpozitive. a) Valoare optativl, de ex,: sdecu- Do'ag fi ficut uue cttdema a lmopduowe,aenpuantdco6ot Cn6nafi asta mai tnainte,n-ar fi trebuit sd stau aici. b) Valoare concesiv5,de ex.: maxrta crce- Oricit te-ai gintli Rax mau nu 4ilaafr, a pesytomdm ocmaEmca rezultatul rdmine acela;i. c) Formd de politele, de ex.: y eacmtizy - Permitefi Parperufrenpoilmfi- Pemitefi.rd trec, lIoss6lr--re63nmb sd vd iau carlea, in limba rusi gi alte forme verbale: C! valoareimperativdse intrebuinleazE a) infi.nilivul,de ex.: Moaudrno!-Tdceyi I (un imperativ categoric); b) forma pers. I pl., timpulprezent,de ex.: II o,tumdeu/ - Si citim / (Cu valoare de invitalie); c) forma timpului trecut,plural, asociati uneori cu particula ny, de ex.: de indemn). Hai, si mergem! (cuvaloare Eoutnil H.y, nowni! - Si mergem! formelor imperativulut. 47. Determina\i sensul 1. Ilo,qofuri croA6,rvr6nrsrr, r re6d Aav f6noro. 2. floesxilft x 666yruie, re6f xgti. 3. ,{au, orrp6fi, uox6rryficra, ,wepr. 4. Ilpoxogfre'nne' o5;aAaB:r;6 ,peA,,.raM,.eo srr.rfLTt r cgo6dAfrreuecr6. 5. Orxp6fire x,ufru, ceiric r"rn6i.qer"r n6Brrfirercr, 6. Ilymr rro.i cecrp6uprgEr ua xoucyart6gsto. 7.,{a sApaacuyer rap6Aaun! 8. Bogruf Tpitrxy r corpfr c Aocrri. rur6x,ry rnrnp 48. Traduceli in limba romdnd. 1. Tlpuxrtn l6rpeul, ue ouooq6n6u ua u6es4. 2. Kar sr roaop*, a $r:Ir,*r a Msq? 6yenr nnrep6cnufi. 3. Bcrarr! Vsfrem nx6Aur B xJlacc.4. flourp6ervr sofrrf? 6. Hy, nouraf, sac Bcex4yr droro urx6ru. 7. Vsax6eNrrrt 5. Paapeurfre aac uo6naro4apfru ra n6naoqr. 8, .Crofrr na rvr6cte, uawrorl6ra, parpeurrtre p6nlure, r 6u t<ixe cuor rier',r jrpeunroro rnMracrmy. 9. Cxaxf orr ero ,qdNr noArordgmrcr r r6rry1rcy.
"rt
ri tt

'l'

C. Modul condi,tional (Vctdanoe narcrcnduue) din limba rusd ii corcspunde in limba romdndmodul Moduluicondigional
condi!ional-optativ. Modul condilional se formeazi de la timpul trecut,asociat cu particula$u (6), y rreni ceo66daoe e Eitto 6u apdua, 6u medrnp de ex.: xod{tn t - Daci ag avea timp liber, a{ rnergela teatru. I-u singularmodul condilional are forme diferite pentru masculin,feminin qi neutru, iar la plural o singurl formi pentru toate genurile(ca gi timpul trecut), 0" ex.: rnril(rnr6.na,rrr6.lro)fur-sg.;qunina6rr-pl. Pentru cele trei persoaneIa singular exist[ o singuri form6, tot aga qi pentru cele trei persoane la Plural: I r r "m r l rbr Bbr I sur6ru 6H (6) I rnria, ,anriLna oH,orrarouo our I I wmrino 6rr (6) furticula 6srpoateocupa in propozifielocuri diferite (nu are un loc fix, legat de verb), de ex.: fl6ucydoednacmeucuttwn{xiempa rcme6i, ta y aeart aem apdnenu- Cu pldcere ag fi trecut mtine pe la tine, dar n-am timp. in limba rusd existii o sinliurI formii a modului condilional, care se poate reda io limba romind atit prin condilionalul prezent,cit qi prin condilionalul perfect, in funcfie de context. funclia condilionaluluio poateindeplini qi infnitivul cu particula 6n, de ex.: Iloxarsflua edpul-De-am merge/a munte!

ff f { { * i i t i $, f $ $ F $ fi $ t' , ,&

LXercttril
46. Formali imperativul, pers. a II-a singular ;i plural, de la urmdtoarelor verbela pers. I sg. x6uvy, 6gy,rlag;i, Edraro,nor63lnaro, niry, rftnrto, EbIo,[olb, c.fgy,arir6epy, rp6ro, 61i.qy. 140

tr

f'.*;'

4 '- ..,

{r

I' *.

L4L

ri

fr * g{ Traduce1iin linba rom&rd. * 1. Ilocu6rr 6u! 2. Ecns 6u y ueui 6t'urs a6sbru, n xymlu 6u cepr-fuor * roch6ilr. 3. Ec.nz6 gs6nEBhr,KaKA6mo lor sac xA6nu! 5. Ilory:rirr 6rr sa .rric- $ roM s6s,ryxe!4 Crop6fi 6u uacrynfnu xaurkynu! 6. Eclrl. 6rr rrr rosroR*r rraxe, $ r se uosr6r 6rr r rt5po.u. * f; .56, Traduceli tn limba rusd. $ l. DacEai fi mersin tabIr6, te-aifi odihnitfoartebine.2, De-ai gti cit de pldcut I e vara la !are! 3. Aq citi gi eu acestromaD.4. El ar fi cumpirat cartea, <iaci.ar fi $ gisit-o Ia libririe. 5. Daci vom aveatimp liber, vom merge-pe la magazine. 6. Ar $ f vrut gi el sd meargi la cinematograf. f

Exeriilii

f-* " " f -* ' *

it

*-,*

, '
. Existi un numlr de rcrbe care pot aveasau numai diatez.a activd saq:numai diateza pasiv6. Astfel, au n!'nai diatezoactivEverbeletranzitive 6meodapima(a mulgumi), sacmdmv(a glsi), tusuj,mt (a linge) etc. precum fi toate verbele intranzitive, (a se aqeza), a* ex.:xodimu. cnamb.cecmu cmyvdma(a bate, a ciocini), inclusiv (a verbelecarenu se intrebuinfeazd. fdr6"s: fiohmuca (a se teme), nadd.amrcn (a zimbi) etc. rp.r"), yttot1dmoca Ar numai diatezapasivl verbele ueyvdmocn (a se studia), npdsduoeamucn (u se sirb[tori), eunoauhmuca (a seexecuta), q.a. (a fi predestinat) npeduasuauhnaca P"rechi de verbe de diatezEactivi Ei pasiv6se formeazdde la verbeletranzitive. Yerbeletronzitive(nepzxddawe zwe6tbt) exprim6 acfiuneacare se rdsfringe asupraunui obiect (in propozigiecomplementul direct), de ex.: nucdntt uucru6, ,tumdniu rgriry. Complenr.-::tul direct in limba rusd poate fi exprimat prin: l) forma cazului acuzativ, de ex.: Mw cacmpdntcuerrSrnr. fiaw narruciur . troaul:; Zi forma cazului genitiv fdr.I prepozilie cu valoare partitiv5, de ex.: npundc roarjr. Mfruqur. ednu,tnaolor6; Os

'\ l!i

VI. Diateza verbului (3aile inaedm)

(deficmeilmetwaitsatie), $ 164. In [mha :usi siutdoud diateze:l)diatezaactivd cind subiectulexerciti acfiunea asupra unui obiect, de ex,: Pa6d,rue crp6nr dou - Munciton'i consfiuiesc o casd; 2) diatezapasi, d (cmpaddmeaaaotil satde)o cind zubiectul suferd efecteleacfiunii, deex.:,[o.nt crp6urcr pa6duuuu-Casa este coostruiti de muncitori. pasivi. sc formeazd cu ajutorul afixului -cr de la] verbele Verbelela diatpza, tranzitive de diatezi activil Cornparali: Ceanpd y6rpier xdnuamy (diateza activi), Rdauamay6rpiercr cecmpdil(diatezapasivi). Astfel de perechiseformeazi de la verbele imperfectiv.Ele au timpul de aspect prezent,viitorul compus l iimpul lrecut. Comparali: Diateza activd Pa66qse cmpdam vow. Pa66sue 6ydymcmpdumt gow. Pa66qsecmpdutu 4ou.
Diateza paiitd flota cmpiuntca pa66uuuu,

$ $ $ t [ * e I I

4 forma cazului genitiv cu negafiaue, de ex.: Tot et4dne npouumdt xurt , S 165. Terminalia -cs o au nu n'rmai verbelede' diatezd.pasivi (vezi $ 164), dar ;i verbele refiexive (eozapcimttwe ztaedtut), in timp ce la verbele de diatezdpasivd -a are numai talnarc de marcd gratnaticald, sensul verbului riminind neschimbatin compara{iecu verbul de diatez[ activl. (ComFarafi: Pa66uue cmpdnm doa-,[ou pa66vuuu), Verbelereflexive cu -cr. @t cmpdumca alt senslexical decit cele nereflexive,acfiunea rdsfringindu-se asupra subiectutrui. (Comparali:.One uoet pe1\uria- Ea il spald pe copil. Owa udemca- Ea se spali.) Verbelereflexive nu se asociazi cu cazul instrumental(cu valoare de obiect activ). Ele sefolosesc gerunziale ins[ in construcgiile pentru verbele caresint excluse de diatezd pasivd in -cr. Comparali: Mw cmoAtu aa aepwtineeoptit, tuollrtct neilsdtcea. (Am stat in vir.ful muntelui arlmirinrl peisajul) - verbul reflexiv. ,{o.tt, crp6tcs paddvuuu, 6dr zcxda,.reu - diatezapasiv6, construclia gerunziali incorect6. Majoritateaverbelorreflexivecu pereche nereflexiv[au alt sensiexical, de ex.: pddooamu(a bucura) - pdloeamaca(a se bucura), maporuimu (a grdbi) noponrtmrcs(a se grdbi) g.a. O serie de verbe reflexive nu au perech: nereflexiv5. 1 RE;A l, acesteverbe: fuortmtcs (a se temu7,cuertmucn (a ride), updeunacn

pa66.ruun. fiou 6ydemcmpdumacn x pa6dvur"ru. lou crnpduac

perfectiv se folosescla diatezapasivEdoar sub forma parVerbelede aspect tieipiului pasiv (forma scurtd) cu verbul 6uma sau fird el. Compara{i:
Diateza activd Fa6<isuenocmpduttu you. Pa66qae nocmpdam you,

Diatezapasivd pa6dunrvn. [ou (6u.n) nocmpden pa66.runaa, low 6ydemnocmpden

;i j:

:. a': i,
,i :: "

!,.1

O alti trlsdturi speeificda diatezeipasivecstelolosirea cazului instrumental al substaatiwlui cu yeloarede obiectactiv sau subiect logic (veziexempiele de mai sus). 142

(a place), wldamoca (a spera), eopdtbatc.t (a se mindri), aeurtmoca (a se lene,ti), cmapdmaca (a se strldui) co*eedmrcn (a se indoi), uesdopilaumaca (a se simti prost cu slnitatea), cuepxdmtcn (a se intuneca) qi altela

. ri , l

,il;:rr ,l,,i,rl
, l;, . ill

:1

143
r:

;j]-:ir

EXercttru
a propoziqiile cu verbe de diatezd activd tn.propoziyiicu verbe de $,. Transformali diatezd pasivd, Model O:a.rur6er rnriry - Knrira snr6ercs zM. l. Pa66snfi rpAcur gpepr. 2. Vsrirerr penrier saA6.ry. 3. Pe6sor orKpEF n6er grepr. 4. VsEre usyrrirru 5ry rpo6.n6rvry. 5. Pe.qaxqtr6ssax xorrdrnr Bbrrrycrc6errasdry, 6. Kpecrriue o6pa66rrnaror gdwtro. 7. Korratccnr cocrarnier nporp6ruuy. 8. Bpauf xoxcynrrripyror 6o.nrmirx. 5/. Transformaqipropoziliile cu verbe la diateza pasivd tn propozilii cu verbe la diateza activd. Model. @66puxauocrpdeua pa6<ivruu.- Pa66quenocrp6u.nn$66pmcy. l. Korrp6lrnafi pa66ra 6lger uar;iLcaua EAMu.2. Ksfra 6un6 risAasa s Byxap6cre. 3. fla6rre cmfro uoeft cecrpdt. 4. 3ro 6rlno cxasaso uofttr lpjror'r na coSp6ruu. 5. 3an gau6nsenyvenur6vu. 6. Bdrcrasxa6rra6 noAror6rnena xyI6xnmou. 7. Ilpousneg6uur 3uecxy 6drm rcndrnreshl ssr6cffErtvr rsaufcroM. 8. flpo6rr 6un paccrradrpen uuxen6potr.r. 5/. Traduceqitn limba .romdnd. 1. B s6re gevoucrprlpyercr xtrroftallriua. 2. 3rbrpa orxpr,rr6ercr sdrcrasra r uys6e. 3. IIo p6auo ucnoffiiercq udra.su6cu-fl, 4. He.qa.xex6 or uaruero rdpoga npoexrfpyercr erexrpocrdnqrls. 5. B Srorvrrnicce uprnnr6ercs srs6Meu. 6. Ou nepqi.rcr goM6fi B6sepoM. 7. Ilaccaxfpu cag.frrcs r n6el4, ror6pnft uAErB KoHcr6ury. 8. Ilrcdrern ocrasosri.fic.f, n Srou r6poae. fl. Traduce1i in limba rusi.

n1 /.lJtilP'

raucurfto : nucdmt nt prezent, de ex.: - - n&qtu1uil (care scrie) - timpul ,, . ?)-,.tinPut, .d (care scr scfla, - ump impul ireCr nucdgwuil timpul ireCut t;

,aum ,aumdma 3) diateza,de de ex.: uumimt uumdrouluil (care citeqte)- diateza activi,, - ra , er uumdcuuiil (care este citit) .) - diateza pasivd.
q+Iley@.ib t<v1rf*oftvdz

i4r'1"-t-

4) valoareatranzitivi sau intranzitivi, de ex.: Vqeufx uwtdem xnrtry. - Vvexalry (tranzitiv). Vqenrix ctdilm. - Cudhquil yvenrix (intranurtx, uumdrot4uil zitiv). Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut gi pasive, cu timpurile ptezent Si trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

A. Formarea participiilor

(Ofpasoednuenpuudcmuil)

l. Mi spdl in fiecare2i.2. Elevul se uit6 atent la table.3. Te pregitegti de pe acum fentru examene? 4. EI s-a dus cu maqinala Bragov.5. Pentru aceasti probiem[ gindili-vd la o rezolvaresimpli. 6. M-a4 inscris la cercul de matematic6.7. Sd ne amintim de vacantade iarn6. 8. Ei s-au intors veselidin excursie.
: *l

*r .!

Vll. Participiul (llpuudcntuel

Participiul reprezint[ o formd neconjugabili a verbului, careinsd. se declini dupi modglul adjectivelor.Cu verbul are urmdtoarele trislturi comune: 1) asptitu[ de ex.: q,umdmt-vumhouluil (care citegte) - aspectimperfectiv, (carc a citit) - aspect perfectiv; npouumdmo-npouumdewuil 144
f,.,'jqt:

l. Partictpiul activ (fieilcmory'rbHg, npuq!ry) n ti /+ Hc 13 $ 16t6.Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimpbrfective cu ajutorul sufixelor :I3!_/ -Lq-, careseadaugdla tema verbelor d. .jnrygggg.! (timpu! prezent) gi al sufixelor -6sI- / -rq-, care se adaugi la tema verbelor de conjugarea (tiropul;Egz.-ttt,pE u@-pl.). Participiul activ are terminafii aaJ6iivaii. lll-u ! Exemple:-vumd-w,qunui-rou-ryGf"' tg -Ig); ctj'uta-to, ctj,ua-wt -nft, (-ar, -ee, +re) (care asculti); pex-y-pdcrc-yq-nfi (-an, -ee, -ue) (care taie), conjug. I; cttdnu-ar*ca&w-aw,d (-arr -ee, -re) (care aude); zoeop-rtr- zoeop-iu1fi -as, conjug.a II-a. -eer {e) (carevorbegte), se schimbi dupd gen,numdrgi caz, de ex.: uumdnt4uil f?a(icipiul activ prezent (*), r utr- genurile,).Se declind ca adjectivele, de ex.: N-.rnrarou1Rfi, G-.Iuralbuero; D - unrarbqeuy etc. Setraducein li=mba romind prin construclia care cite{te (unrdtotttuit), care vorbe;te(roropiurufi) etc. __h. //(G @. $ 167!?arilcipiul activ trecut se formeaz[ de la verbeleperfectivegi imperfective cu ajutorif sifiiEi6iliil-unl Sufixul -Enr- se folosegtecind tema infinitivului 5, se tgiminiil ,/gggg, iar (care a (care citea), uanuc$-ma - nanucd-sm-uit de ex.: vum6-mb - uumd-sw-uit (carc transporta). Participiul activ trecut are terminafii scris)sauees-nu)-eEg-w-uii (pl. toate (n.), nucdettme (f .), nuctiewee (m.), nucdeuan adjectivale, de ex.:nuctisuufr genurile).Se declinddupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul). Se traduce in care a stis (ranrc6rrunft). carescria (nr.lc6aruuft), limba romAni prin construcfia In funclie de context,se pot utiliza qi alte rnodillitd{i de traducere. neregulate ale participiilor active trecute: I Reliileli ) unele forme dificile sau 6ep6* (a pistra) - 6ep6nuufi;rpecrf (a visli) - rp66Iuuft; ncne'rr,,(acoace)(a infloti) - pacqBdr- rpaaegrullfi; pacqBecrli - ncn6xuafi; rprBecrf, (a aduce) urufi; xracrr (a pune)-radnurufi; no6crr (a minca)- no6rurzfi; nacrr (a
lC Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. 1581 145

cidea) - r6BrtrEft;rpuo6pecrf (a obfine)-npuo6pdruruff; ynacrb (a cidea) - nor6curnfi; nrEprxyrs (a inghela) - ytr6Burnfi; ror6crryrb (a stinge) vdpruufi etc. .
:t.:: i rl :il i

.:

2. Participiul prsiv (Cmpaddmenunoe npuudcmue) $ 168. Participiul pasiv prezent se formeazdnumai de la verbeletranzitivel* de aspect imperfectiv cu ajutorul $ufixelor -oM-, -eM-, -nM-, $i al terminaliilor adjectivale. Sufixul -ou- seasociazd cu verbele careau temaprezentuluiin consoani, de ex.: uec-mi-aec-6vr-utit (care este purtat); sufxul -elr- cu verbeie care au tema in vocala-a-, de ex-:. idaa-mt - ddm-eu-ad (ficut); sufixul -nu- cu verbele care au temain -r-, de ex.: tuo1fr-mu - aw6-fiu-wil (iubit) etc. Nu se formeazi participiul pasiv prezent de la urmitoarele verbe: epemo (a incilzi), manymb (a trage), nucdma, (a invirti), uecmil (a metura), essdmt (a crogeta),eepmdmo (a acoperi) qi altele. uumu (a coase), 6pamo(a lua), rcpotmo $ 169. Participiul pasivtrecut se formeazdde la verbeletranzitive de aspectperfectiv cu ajutorulsufixelor-eun-,-nn- qi -r-, la careseadaugd termina{iileadjectivale, Sufixul -eHrF se tntrebuin{eazd: a) cind tema infinitivului se termini in -r-, de ex.: rocrp6-s-mb - r1o(care a fost construit); patpeufi-ma- pazpew-6w-arr7 (care a fost cmp6-Ew-wfr rezolvat); b) cind tema infinitivului se termini in consoanI,de ex.: npuHec-mu - trpuuec4m-rrft (carea fost adus), npueevmrt-npueez4aa-util (care a fost transportat) etc. dinainteasuflxului -elrx-, de ex.: La uneleparticipii pasiveseschimbdconsoana c6epiuo (a pdstra)* c6epexuuuil, nopas{tmo(a impresiona) nopaxEuauil, ttoettcumo (a ridica) - not*weuHbril, useecmrimu(a ingtiinla)- uzeegtuwotil, ymsepdinea (a aproba)- ymeepx.g?uuarit, uaepadimt (a decora)- uaepaxgdnuafi, (a tdia) - ompiCteunwit,saompy6{tmu oceemima (a ilumina) - oceerrEuuwit, (a hrini) -uar6puxeauuil, xpenrtmu uarcopurtma -(a intdri) - saxpetn?uuutfr, (a traduce)- nepeedpeuuwit, nepeeecmri omnpdewnt(a trimite) - omnpdsnenauil, cmpuva (a tunde) - cmpixennufi, crcocima(a cosi) - cxdweuuotil,cntecmti (a impleti) - cnrerA*Hbitetc. Ia participiileformatede la verbelecu tema in -a-, -r-, Sufixul-nn-se foiosegte -e-, de ex.: cddaa-mo-c46nanrrtfi (fdcut), uanucima-Eanficamrfi, nocdnmu{a paccuomp6ma (a privi) - paccudmpeetoit. insiminta) - noc6cunart, Sufixul -r- se intrebuinleazd" mai rar, formind participii pasive de la tema infinitivului terminati in -a-, -r-, :-, -f,-, -H-,-X-, -o-, -ny-, -epe-,de ex.: caci.mt (a stringe) -cttcdtwil, eEfr-nb-esAtbtil, cne-mu-cndrwil, e&mtnt (a virsa)-adr-

l' iir I
ilril ,,tl,i i lr'

wdimu (a sufla) - naliT wil., ptiiuotft'mu atrttfr, crhpnnta(a sipa) - ei42anwil, (a micina) - pasudtoruril, edwymt (a scoate)- e&nytwil; e&mepemt (a gtergeJ- etimeprwil. Spre deosebirede participiile active, care au numai forma lung6, participiile pasiveau Eiforma lung5 qi forma scurtli. La forma scurti participiile pasivetrecute au sufixele-E-r -tt-r -r- qi terminafiile adjectivelor scurte' de ex.: HanicaHrl'btt7 (n.), nanrtcanor (f,), nanrtcauo (-ax, -oe, -ate) -uanilcot (m.), uanilcana $i.), pewEn' (pl.), peweu& (n.), omxp&muil pewend (m.), peweni (f.), aotil (-an,-oe,-arc) -pewln (-an, -oe, -ate)- omxpttm(m.), omxpiana (f.), omxp&mo(n.), omxpttmul(pl.). Participiile pasivela forma scurtdnu se declin6, iar in propozilie au funclia yueauxo'tt (6yden,6uta uanucana) rgnficaBa de nume predicativ,de ex.: Pa66ma - Lucrareaeste (va;fi, a Jost) scrisd de elev.Forma scurti a participiilor pasive la tirrpul prezent G;folosegte mai rar in limba rusi.
19 il N:, tlL ti

(-aa, -oe, -arel (respectat) yeaercaeawil I RelineSi I citevadintre celemai uzuale:

yeaucdea (-a, -o, -u), arc1fiuafi(-as,-oe,-ue) - ato6iu ('a, 'o, -bt)i t4enilaaft (-aa, -oe, -arc) (apreciat, pretuit) - qeniu (-a, -o, -ut); xpauiuorfi (-aa,'oe. -ate) (plstrat) - xpauilu (-a, -o, -ot); uj,uuuatit ('an, -oe, -arc) (chinuit) - ufiuuu (-a, -o, 'u) etc(-a, -o, -st); yeuemtieaotil (-aa, -oe, -ue), (asuprit) -yeuemdea

ii

;t
i

t:

'l

B. Trecerea participiilor la adjective qi substantive rbHble (II epe e npunne(ime rlbndeu cW ecme*me xdd npuqdcmufi )
$ 170. Participiul ca formd verbaldexprimdo acfiunecare se efectueaziin timpverbuiui (categoriile timpului, aspectului,diatezei)partiPierzind caracteristicile cipiile devin adjective,desemnindcalitili ale obiectuiui. Ca participii, cuvinte de (educat) au determinanli (cuvinte pe (inflorit), aocnfimawtwit tipul qeemj,ryuil o cavi' pd:a'r(trandafiri inflorili care le determin6,le explicd), de ex.: 4eemjtulue (biiat eciucatde bunici). Devegrddini), eoenilmauuutit udlo.tux 6i6ynro& in participiiie pierd cuvintele de ex.: 4eemltqanpdsa (un explicative, nind adjective, trandafir inflorit, in floare), eomfimotntni utitu rutr(un biiat educat). Participiiiepasivecu sufixeie-HH-, -eHH-gi fir5 prefix, trecind la adjcctive,. (cartofi priji{i pierd un -u- din sufix, de ex.: ercdpmatile nticae t<apmdSena in uiei) * acdpenutilrcapm6fiera(cartofi prijiti), co.retmuee 66uxe oz1'pr76t (castrave]i (castravefi mura!i). DacE participiile murati in butoi) - cot4awe oeyp4dr prefixe, de -sn- in sufix, de ex.: pistreazi gi doi de acest ele ca adjective tip au satcdpeunuil e anicrc xapmd$eao-satcdpewofi. xapm6$en; wcdttewue e * ttcdrcr*twe ozyp4rit. 6dvrceoeyp4tit participii, Unele trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul. Comparali: eopiwu& part.) (arzitor, part.) - eopituit (arzitor,adj.), euchwuil(careeste suspendat, (care (suspendat, adj.),mexjryur! curge,part.) - mexi,tttil(curgitor, adj.) - euchquir t47

f lr i:i i1i 1r:

;ri

1,

ii jt :

* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), carr se formeazi bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.

atit <ie Ia ver-

ltili,]',.
rl, ir f'f

146

lili'iil

_l

i.,. , 19

i+ii,'r, ;iit ii11;l

NT

f,xercull
cu verbe de diatezd activdtn'propoziyiicu verbe de #, frorlfor^ali propozipiile diatezd pasivd. Modet. OE qur6er xnriry-Ks*ra wrriercs. n\4. 1. Pa66'rafi rp6cur ,mepr. 2. Vsfrerl peur6er saA6'ry.3. Pe6nor orxpbrrSer grepr. 4. Vs6ere wyriuru 5ry upo6n6uy. 5. Peaarqa6ssas rorr6mc Ebmycrfer ras6ry, 6. Kpecrrine o6pa66runarors6rvrrro. 7. Korvrfccraq cocrarnfer nporp6ututy. 8. Bpa.rf xoncynrrfpyror 6onrat'rx, 5/,. Trorformali propoziliile cu verbe la dtateza pasivd tn propozilii cu verbe la diatezaactivd. Model. Q66puxa uocrp6eua pa6<iurr'az. - Pa66qse uocrp6rmu Q66prxy. l. Konrp6muat pa66ra 6!rcr sanhcaga xiME. 2. Ksfra 6un6 rie.qasaB Eyxap6cre.3. Ilairue cmiro uoefi cecrp6i. 4. 3ro 6drro cx6gasouorfur.r ap:irou ua co6p6rau. 5. 3an sas6rmer yueuuriur. 6. Bdlcranra 6rur6 no,uor6uena xy7, Ipoarnea6nur 3r6cxy 6rirra r.rcndrnrenrr nss6crrrbfit{naanricrovr. .q<5rurrror.a. 8. Ilpo6rr 6rra paccvdrpeu uuxen6polr. 5/ Traduceli in limba .romdnd. l. B gri.ire aeluorc, pripyercs KuroKaprisa. 2. 3rfurpa orxprrr6ercr sdrcragxa n rrays6e. 3. IIo p6guo ucuo:miercqn6Baxudcu.s, 4. He,qaler6or rrauero rdpoAa upoexrfpyerc.r o.nerrpocr6uqffi. 5. B Srou r.n6cceupnnula6erc.ssrs6rvres. 6. OE repqincr nor'adfin6vepou. 7. flaccaxaipu ca4furcs. ror6pufi uAEr s KoEa ncies,4, cr6nqy. 8, flrcirenr ocrauonrircr s Srolar6po4e. fl. Traduceli ln limba rus6.

ili
ll i t, I

i l. i:

i1',1
;i.;:t

,U.etrtz 3) diiteza, de ex.: qumdma-uumdrct4uil (care citegte) - diateza activi,, uumdeubiit (care este citi| - diateza pasivi. 44/'Ir0!ke.ib t<tntToayoalS 4) valoarea tranzitivi sau intranzltivi, de ex. : Vqeurix qumdem rnftry. - Vuex,ix, aumdm4uil xnrtry (tranzitiv). V.renfix cudilnt. - Cudiquil yvenrtr (intranzitiv). Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut qi pasive, cu timpurile prezent gi trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

.., ..2) timpul, d1 . ex,: nucdmo - ntwyuquil (care scrie)- ti.-mp-ul , prezentl iuiairaun (care scria)- timpul trecut;

A" Formareaparticipiilor (O6pasoeduue npuadcmuil)

/l /+

1. Participiul

aetiv (fleircmaimettuuoe npuadcmue)

1 iic irt
ilriq

ltiliiii|,

ilr

iili

$ 166. Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimperfectivecu ajutorul (timpu} sufixelor {ilt- / -roq-, carese adaugdla tema verbelor dt ""ntlguigg-! de cgnjugarea prezent) 9i al sufixeior?I!]-9, carese adaugdla tema verbelor Participiul activ are terminafii u$"tio.t---:Fr:;IiGl,l.). n 3.-ll-1(timpglgezcst, Exemple'.-uumd-ro, vunui-rcq-nfr -gg -g); ctitwa-rc, cafwa-wt1 -ufi, (-ar, -ee, el $ (-an, -ee, -ne) (care taie), conjug. l; (care pex-y-pdcrc-yur-ni asculti); -ue) tr ctdtw-ar-ciliua-stq.d (-aer-ee, -ne) (care aude); zoeop-fir- zoeop-fiu1-rfr -xs, { -*., -ue) (care vorbe;te),conjug.a II-a. 1 . dup6 gen,numir gi caz, de ex.: uumdnt4uil se schimb6 activ prezent . -l,pa+icipiul t (m,), (n.), uumdtot4ue (pl. tdate genurile,). Se (f.), uumdtot4ee uumdrot4aa de ex.: N-usraroIunfi, G-.Iura}buero; D - unrarbuevy ,:. tw.ry deciind ca adjectivele, (uurdroutni,l, care etES6TIducEEli66a romina prin construclia care ciregte X;t) ; ", N" (roropiuufi) etc. vorbeSte

H eB

J,r,iil [ l1
,iiiir:ili

iinril iu
::

l. Md spdl in fiecarezi.2. Elevul se uitl atent la table,3, Te pregdtegti ' i de pe acum pentru examene? 4. El s-a dus cu maqinala Braqov.5. Pentru aceasti ,* probleml'ginditivd la o rezolvaresimpld. 6. M-aq inscris la cercul de matematicd.7. Sd ne amintim de vacantade iarn6. 8. Ei s-auintors veselidin excursie. * $ $ *! : f *r r $ # $ ([Ipuudcmue,l Vll. Participiul * s-A
ELI

---h

$ l$7i?articipiul activ trecut se formeazl de la verbeleperfectiveqi imperfective Sufixul IgL se folosegte cind tema inflnitivului .u ajutoiiGuIG6i-E-'1tl tgrmin[ in consoana, r. tersggjlr-vog3l!, iar -g1-gindtem4infinltiv (care cilea), uanuc6-ma-uanucd-su-uit (care a de ex.: ,.rumi-mu-quma-svt-uil transporta). Participiul activ trecut are terminalii scris)sat ees-nni-eEs-w-uil(care .. (pl. toate (f.), nucdewee(n'),nucdeune nucd6wa$ adjectivale, di ex.:nucdswifr(m.), (vezi Se traduce in adjectivul). adjectivelor Se dupi modelul declind U"nurile). care a scris(nanrcarnufi). carescria (nr.rc6nruufi), tmfa romAni prin constructia In funclie de context,se pot utiliza ;i alte modirliteti de traducere. I Reyineli j unele forme dificile sau neregulateale participiilor.active trecute:

H(c

i,,,,,1 ;iirlf
i,'fi ir.riif

Participiul reprezintdo form[ neconjugabili a verbuiui, careinsd.se declind dupi modplul adjectivelor. Cu verbul are urmdtoarele tris[turi comune: l) asp?itu[ de ex.: qumdmt*uumdrcqufr (care citegte) - aspectimperfectiv, npauumdmt-npoaumdewuil(care a citit) - aspect perfectiv; r44
L--'L4

B & $ *' *
$ il .
a-

(a coace) acret{Er rpecrf (a visli)- rp66urufi; O"pivr(a pdstra) - 6eprrurfi; * Ncndrurrafi; pacrpecrti (a infloii) - pacqudr* (a aduce) rpr{Becrs - npuae4uu.rfi; nacrr (a ruufi; rlacrr (a pune)-rndrruufi; nodcrr (a minca)-uo6rurraft;
10 Gramaricalimbii rua de uz qcolar c. 1581 I45

* +:

ff;;-

c6dea)- n6slluft; upuo6pecrf (a ob{ine)- npuo6pdrrmft; ynacrr (a cidea) - nor6curnfi; rra6psny"rr (a inghela) - yn6uunft; noricnyrr (a stinge) wdprrruft etc. .

2, Participiul pxsiv (Cmpaddme,tuuoenpuudcmue) $ 168. Participiul pasiv prezent se formeazd numai de la verbele tranzitive,|* de aspect imperfectiv cu ajutorul sufixelor <lM-, -eM-, -xM-, gi al terminaliilor adjectivale. Sufixul -ou- se asociaz6 cu verbele care au tema prezentului in consoani, de ex.: xec-mrt-uec-6w-ttil (care este purtat); sufixul -eru- cu verbele care au tema in vocala -a-, de ex.; ddns-mu- ddta-em-od (fdcut); sufi.xul -nn- cu verbele care au tema in -u-, de ex.: ap1fi-mt - ao6-fiu-uil (iubit) etc. Nu se formeaz[ participiui pasiv prezent de la urmdtoarele verbe: epemt (a incilzi), mnHymb (a trage), nucdmt, estdmt (a crogeta), eepmima (a invirti), uecmi (a mitura), utumu (a coase), 6pamo (a lua), xpwmt (a acoperi) fi altele. $ 169. Participiul pasiv trecut se formeazd de la verbele tranzitive de aspecr perfectiv cu ajutorul sufixelor -enn-, -nn- gi -r-, la care sp adaugi terminafiile adjectivale. Sufixul -eFH- se intrebuinleazd: a) cind tema infinitivului se termind in -n-, de ex.: nocrp6.a-mb-nocmp6-Ew-wil (care a fost construit); paspeutfi-mt - paspew-Am-alri (care a fost rezolvat); b) cind tema infinitivului se termini in consoani, de ex.: npuHec-mu- trpnnec-rn-rrft (care a fost adrs), npuaet-mrt-npuees4dn-btil (care a fost transportat) etc. La unele participii pasivese schimb[ consoanadinaintea sufi.xului-exx-, de ex.: c1epdut (a pdstra) - c6epexEuuctil, nopasfimt (a impresiona) nopazr.Euauil, noerhcumo (a ridica) - nosiunewtbtil, uteecmrtmo (a inqtiinfa) - useewEunttil, uazpadrtmo (a decora) - xaepaxanuofi, ymeepdilnlo (a aproba) - ymeepxNunuit, oceemirna (a iiumina) - oceeudunttit, ompy6{tnta (a tiia) - ompj,taeunwil, saxpetzitmu intiri) - sattpennldunuil, uarcopurirza (a hrini)-nat<dpuneaawil, -(a (a traduce) - nepeedpeuuwt"t, 'omnpdaumu(a trimite) - omnpdsnettnuit, nepeoecmri cmpuay (a tunde) - cmpfixeuuttil, crcocfimu (a cosi) - cxdseuuwit, cntecmft (a impleti) - cnterduuoir etc. Sufixul -un- se foiosegte la participiile formate de la verbele cu tema in -a-o -t-, -e., de ex,: cddaa-mt -cA6.nanrsIft (f5cut), nanucAmu-sanricarmrrfi, nocinmu (a insiminta) - noc6runari, paccuomp6mo (a privi) - paccudmpeauofi. Sufixul -r- se intrebuin(eazl mai rar, formind participii pasive de la tema inflnitivului terminatd in -a-, -r-, --: -f,-: -6r-,ry-, -(Fr -nV-, -epe, de ex.: cuc6-mt (a stringe) -ccrcttwil, e?fr-mu-asAruil, cne-mt-cndrofi, eittutnu (a vlrsa)-ari* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), care se formeazi bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive. atit de Ia ver-

wil, paii'toi6'tii auruil, e*pvtmu (a sdpa)- atpunuil, nadlmt (a sufla) - na:dlT (a qter' e&mepema pasudaorwil, (a st;tHytblil, etimymt scoate) (a nicina) ge)- eimePrafi. Spre deosebirede participiile active, care au numai forma lunga, participiile pasiveau qi forma lungi gi forma scurti. La forma scurti participiile pasivetrecute au sufixele -B-, -er-, -r- ii termioafiile adjectivelor scurte, de ex': aanitcaanoit (pi'), pewtu' (n,), nwdrcauot (m,), uawicaw (f,), uanrtcauo (-aa, -oe, -we)-Han{tca:u (n.),peuen& (pl.), omxpitmwil uotfr(-aa,-oe, -tte)-pewdru (m.), peweui(f.),pewend (pl.). (-aa, -oeo-ue) - omxpdtm (m.), omxpiona (f.), omxpdmo(n'), omrcpdtmal Participiile pasive la forma scurti nu se declin6, iar in propozilie au funclia yueauron de nume predicativ,de ex.: Pa^dmarrnficana(6ydem,6utananucaua) Forma scurtd a participiilor pasive - Lucrareaeste (ta;P, a fost) scris6de eJev. mai rar in limba rusI. la tinrpul prezeDtr{*r,folosegte (-an, -oeo'ate) (respectat) yeacrcdeawil I Reltneyi I citevadintre celemai uzvale:
tto6titt ('a, 'o, -u); qeailuuir ycat*deu (-a, -o, -w), tm6iuotfr(-an,-oe,-we): (-aa, -oe, -we) (apreciat, prefuit)- tpniu (-a, -o, -ut); xpaniuotil ('aa,'oe.'we) (plstrat) - xpauila (-a, 'o, 'w); nj',uuutit (-aa, -oe, -ute) (chinuit) - uitaun (-a, -o, -tt); yzuemdeuuil (-an, -oe, -ue), (asuprit) -yeuerndeu (-a, 'o, -d) etc-

,{i

t
i;
I

B. Trecerea participiilor la adiective qi subsfiintlve rbltue) (IIep exdd npua(icm:uil nwbte u cyl4ecmsurne s npu$rz(ime
$ 170. Participiul ca formd verbali exprimdo acliunecare se efectueaziin tirnp" timpului, aspectului,diatezei)partiverbului (categoriile Pierzind caracteristicile cipiile devin adjective,desemnindcalititi aie obiectuiui. Ca participii. cuvinte de tipul qaemjtuluit (inflorit), eocnilmantuit (educat) au determinanli (cuvinte pe e ctg! pdtvt (trandafiri inflorili care le determind,le explicd), de ex.: 4eemj,que 666ylrrofi ud,tu.tux(bdiat eciucatde bunicd). Devein gr6dind), eoatrtmannotil. pdsa {un de ex.: yaemitryan participiiie pierd cuvintele explicative, nind adjective, (un educat). bdiat trandafir inflorit, in floare), eomilmanruniudau"urc Participiilepasivecu sufixele-HH-,-elt+- qi firS prefix, trecind la adjective" pierd un -p din sufix, de ex.: ctctipmwil e udcrte xapmifietv (cartofl prIjili in ulei) - acdpenwil xapmhfieaa(cartofi pr5jilD, ciLtetsarc 6 6dvKe oe1'pqit (castraveli murali)' Dacd participiile (castraveli murali in butoi) - cotinue ozyp4tit deacesttipau prefixe,ele pistreazdgi caadjectivedoide-rm- insufix, de ex-: sancdpemrwile udcae xapmd$eao-satcdpetxotir xapmdfiem; gac6iewde e oeyp46t. 66vxe oeyp4ir- sacdae$Hute Uneleparticipii, trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul' Comparaii: zoplwuir part.) (arzitor, part.) - eopituil (arzitor,adj.), euciwuil (careeste suspendat, (curgitor' (care adj.) part.) mexfiutt (suspendat, curge, adj.),mexfqur! - euch,ruil 147

:
;i

il

lil h

i! ;ir
i

,,i 'ai !1 'rj

ti 4

ti
ijl

'a.t ,1 F fi &
H

"+
}I

1El -:',

;{

x46

&r t

**-

'*a*r,

i1
frt.

(caresl6, part.) - cmolquil (stitdtor, adi.) 6podhuuil(carehoindreqte) cmohr\uil - 6podhtuil(vagabond, adj.) etc. participiului la adjectivesteasociati uneori Ei cu schimbarea sensului, Trecerea de ex.: part. 6aecmfu4uilya c6nrue cner (zipadi strilucitoare in lumina soarelui)-; adj. 6tecmhryuil ycndx (un successtrilucitor); part. omrcpttmoe rttlq6 (fa[d deschisd); ndcmectcu orrud(fereastri larg deschisn); adj. om$p&moe part.-paccdaaH.ue vo uor(l ceuen6 (serninfeimprdqtiatepe cimp) adj.-paccdaHHuilssilr.A (o privire distratl); pafi. us6tanaa nrriua (o pasdreloviti sa6pervt de un animal); adj. usfiilmasr6ua (o temi banalS) etc. Participiile pot trece gi la substantive, denumind o persoani sau un obiect. Comparafi:
Participiu ,{isovxa usrnany,ra sa eowddwux r x6vnary.nrog6fi. (Feti{a a privit la oamenii care au intrat in camerd.) Pa6dvue, mpydht4uecnua Q66pnrax u sand4ax, 66prorcr 3a Mr,rp. Substantiv .{6aovra aruanfla sa eoutidwux,

lpaOOtarourufj'ra saBdAe sl\a6cre orrt6t. 5. B xruire, (orxp$rar) ua. " EsaAqarofi crpaurlqe, fl Hauerl uurepdcryro qur6ry. 6. V xac r cag5irvrndro (pacu1' / nrruafi) e Srohdro.u$ Qpyrr6rrtx 4ep6srer. 58. Transformali construcliile cu participiile pasive de formd lungd in construclii cu participii pasite de tormd scurtd. Model. IlpoaimaHHaa iraudro xurira Knfira npouikiua .,lruoro.

CAdnaxnas uv pa66ra; nocrpdeuxoe pa6<iur,rur 3gaufig; patl,arat v6ruqrxol\a s6ea; ynrlAergnfi nu tpuruv; paznrtrue ero ueprui.nf;tudmiroe ero voloxd; ycafliuanrrble s6r..rg ro.noc6; :axpt'iraa cecrpdfi ABepb; napfic6saFnrre xy,udxnuxou xaprfnrr. 59. Trntscrieli exerciliul, sco\fnd iitti propoz4iile au participii ;i apoi propoziliile cu participiile transformate in adjeciive Si substarttive. 1. Orpyx6louue Hac yqerrtrKr.i Bonrrf B KJracc. 2. Bce oxpyx6rorqlie nosApanafmr sac c ycndxorra.3. Br.rciurufi na creu6 noprp6r 6rrn uanrican r,res6crnsrv xy.qdxauKoM. 4. Bucirque capir Cewupavf.u (6iiru) urupox6 rEsBdcrsrr s aHrIa.IEot'I vipe, 5. TexSiuraaxa rcr pex5 saxoArbracr neAaler6 or.rdpoAa. 6. Teri.rdq soa6 pexrt 6uilt stcroi, 7. Epoxiular.6r<ono A6ua rdurra 6lur6 cr6pofi. 8. Ha s6urefi jrnue ecrr n6cxonrxo 6poai.rux rdruex. 60. Traduceli' fu limba romdnd. L Haui uacc go6riacr 6necriu{sx ycu6xon a copernordxrasx tro ruvn6ctr.txe. 2. C 6recriulravu or cas mag6uu 46norra noclraorp6la rra Mar6. 3. Ha ypdre pyccroro x:ur6 uu ra:yv6ru rlar6lu, ynpannfioruae grsfre.nrusrv naAex6Ivi. 4. B o.qndr'rpov6ue r vlrr6Jr, vro n cripofi Poccriia y novdulrxon 6ilrru yuparnftoulne lnuenueu. 5. Mrr sudrn ero xa.xseroB6xa paccdnixoro. 6. Pacc6snnrrii s caa! var yxd rro-iirEn. ?. P6sessre nex6:nr s rdcnzrarie. 8. Bpaui oculrpusana p6xeunoro^p lrory coladra.

ril iliili,..

(Fetifa a privit la cei care au intrat.) Tpytdiryuecn Bcex crpar{ 66prorcx :a Mr,rp.

l'l | ,1,
i rli
lr , , l i

ii;ti',l

(Muncitorii,care lucreazi in fabrici 9i uzine, lupti pentru pace.)

(Oamenii muncii din toate firile lupt[ pentru pace.)

LXercttrrr
55. Forntasi participiile a) active ;i b) pasive la timpul prezent de la urmdtoarele verbe: a) Aarl, 6ecnoxrirrr, xparuitr, prncon6ru, wecrf, croirr,' b) pacxprra6rr, no4rfrr, :uo6rlrr, ynaxr6rr, 6pociiri, Aas6rr. 56. Formali participiile a) active ;i b) pasive la timpul trecut de la urmdtoarele verbe: a) npurdlrnyrr, b) pa:4rriuyrr, o6parorArr, p acr6,nts, currb, ornpaBr.rrb; ornp6rlrtr, ogrr, nepenp6rurr, nepeaecri.

rt

ll,li
iliil.ii

*** VIII. Gerunziul (fleenpuudcmue)

paccras6n -povestiltd) posedd $ 1.71.Gerunziul in limba rusd (ronopri- vorbind, atit insu;iri ale verbului,cit gi ale adverbului.Insolegteactiunea principali, exprimat[ de verb. referindu-sela acelasisubiect. l. Insugiri ale verbului Ca gi verbul ile la. care provine,gerunziul poate fi: - tran"itiv sau intranzitiv, de ex.: fl quri.r (umo?) uamepdcuyro xnriry.rn{ry, .a eotruicorcat4umdmtt. On6 yarige,ra - {urin (umo?) uumepdcuyro (roro?) ortlil e cadi'.- Vsfiaen (xozo?) orq6 e cadit, ond now,tri x neuj,. Sau:. 149

57. Acordayi tn gen, numdr Ei caz participiile din paranteze cu substantivelepe care le determind. Model. fl, re66 aana(nanfcaxuax) evep6 pa66ry. -.f nuep:i pa6dry re6d .ua;urianricaniryro

i'i' ili ,,-i

iiu,rit,

L MU nepedxanu n (uocrp6ennrrft) sa s6rueft 5i,ruue gona. 2. 0 (nocrynrirrrrufi) E4 Nrareltarri.{ecrzfi lfaxy.rrrrdr yuenurd r,vcdnw s ra:6rax. 3. 6par,4aJr MHe uo.rllrirr (nepeaegnmrfi) c pfccroro qsrri6 c'r[xri. 4. Meiri nognaxdrvrRlz c r6so14 8

* '+' '.",::: ,. ,'' :.

(xouy?) aprricram, onit ipifictam.-AnlIosfipyn Oni anno1{ryyrlr (ioiy?) cr'ldHe; nodowtti K c yvfimeteu, - reflexiv, de ex.: f rcrp6rnncR c yufimeneu.-Bcrp6ruoruaes a euj, cxasdta o sadduuu; fl ryurfuiacr e peri. - Kyuincr e pexd, n ertdem dilxux eyciil; - cere acelagi caz ca qi verbul de Ia care s-a format, de ex.: Iar ramrlrienncq cn6pro*r - 3annnrigca cu6prolr; - poate fi de aspect perfectiv sau imperfectiv, de ex. : Ou pucler dou.-Pucjt, dott; On HapllcoBdn dou- Itraprcon{a do,r,r. 2. Insupiri ale adverbului - Ca qi adverbul, gerunziul nu se schimbi dupd gen, numir 9i caz, Joaci in propozitie rol de cornplement circumstanfial, ardtind imprejuririle in cafeEpF = trece aciiunea, R[spunde Ia urmd-fddFeie intreblri: nax? rcorA6?uoreruf? rpn nax6u yc.n6nna?,de ex.: Ou ituum (rcarc?) nonroprir-El invali repetind. Bofigi e cad, ou cpdsy yeilden om\d (xoedd yBIiEen orq6?) - Intrind in grddind, el l-a vizut dintr-odate pe tata. )tKer6nomdoxuymo,onnodxatez6pot(noueujnodxaa?)Dorind sd se odihneascd, ei a plecat la munte. for6nncr xdacduil deua rc ypdraa, aH cmar ycne^dtoup^4 ),qeHurcdu (npu xax6u yctdauu? (in ce conditii?) - Pregltindu-se in fiecare zi pentru leclii, el a devenit un bun elev. Dupi cum se vede din exemplele de mai sus, gergp?ig!Jsjggllglggggggg Ia verbul-oredicatdin orooozitie. ardtind o actiune secundard..

cdl t

-,& ''&
,#

'g

lr ,,L/ 'i

I ReSineyi:'lGerunziulverbului 6l;m, este 6fgy.ur.

'$--

,w ,,,4
e:
$ :11
ii
li

':6":

.; ; t

Verbele: nrcdrr, pdrarr, naxdrr, uerb nu au gerunziu. 2. Gerunziul de aspect perfectiv se formeazl de ia tema infinitivului sau a timpului trecut cu ajutorui sufixelor -B sau -Blnf, (mai rar) dupi vocald. gi -url dupd consoani, plus -cr pentru verbele reflexiveo de ex.: yc.n$rmarr - yc.ndrula--r, ycmimar sau ycafiuaom, rarcpdrrr - rarpdr-ri -raxpdrn sau 3ar{plrBrxfl, Bepn]"T6cs- Bepf,v-Jrcr,repnf-rruucronpnuecrri - upuudc- rprnEcmn. Dacd tema infinitivului gi tema trecutului sint diferite, atunci este posibiil foroarea a doud gerunzii de la acelagiverb (de aspect perfectiv) - unul de la tema infinitivului, altui de la tema trecutului, de ex.: nsrcoxu-_vrr(a se usca) * r(rcoxnyr 5i rrlrcox - nfrcoxmt, mueprs (a inchide) - ralepdn ;i rdnep - rilepuru. In cazuri mai rare, gerunziul de aspect perfectiv se poate forma de la tema viitorului simplu cu sufixele -a (-s).

I
\

I nqinqi I citeva gerunzii de

acest fel: qrorrr (citind), npnpi (sosind),npnrecri

dar pi npmcm (aducind), yrr64r dar 9i yrflerur ycndrrrlBrrtt (auzind),

(vLzind), yc.ndrmadar ;i

$ 173.B. lntrebuinfareagerunziilor de aspect imperfectiv gi perfectiv

Gerunziui de aspectimperfectivindici o ac{iunecare are loc in acelagi timp cu acfiuneaexprimatd de verbul-predicatdin propozilie, de ex.: Idmu u1i,r no ylrutle qnefcs- Copiiimergpestradirizind (In timp ce merg pe stradl copiii rid. - ac\iuni concomitentela timpul prezent) ; fiimu vtrrr no ytutqe cuertcv (acliuni concomitente la timpul trecut) ; ldmu 6fgyr udmi no faut4e cvrefic-. (acliuni concomitente la timpul viitor). Gerunziul de aspectperfectivindicl o ac{iune sS.virqitd inaintea ac}iunii exprimate de verbul-predicat din propozilie, de ex.:3artinsrB nuchnuynpatcuduun, aw 6ydeu cuorp6n meteailsop-Terminind de scris exerciliile(dupd ce vonr termina de scrisexerciliile), noi ne vom uita Ia televizor.

A. Formarea gerunziului (O1pasoednue ileenpuqdcmurt)

{ 172. 1. Gerunziul de aspect imperJectiv se formeazd de ia tema prezentului, cireia i se adaugi sufi.xul -a dupd consoaneie guierdtoare (uc, u, ut, u1) sau -t in celelalte cazuri, pius -cb, pentru verbele reflexive, de ex,: pa6rirarr-pa66ra-ror roaopri; cn{rnrarr - cmirur-ar - c;rirmal ctreBa6rirax; roaoprira - rorop-ir, ulrirr - cnerr-4r - cneur6l rcrperirrcn * ncrpexd-ror-cfl - ucrperdRcr,q ,nro6oodrrcn -,rro6j-rcr-cr - ;rro6jncr. Exceplie fac verbele cu sufixul -na-. dupi rddlcinile Aa-, 3Ea-, cra, ale ciror participii se formeazd de ia tema infinitivului, de ex.: ganirs - gao{a; yrnaoirr - ysuanir; paccraa{rrcr (a se desp6rli). - paccranixcr. O seriede verbe imperfectivenu au gerunziu: a) verbelea ciror riddcinl la timpul prezentesteformati numai din consoane, - utlym, numb - nbnn't,Mumb - wbtum; 'rle ex.: crcdama b) verbele terminate la infinitiv in -vr, de ex.t net4b(a coace), uceuu (a arde), .6epdua (a pdstra), aow (a putea) q.a; c) verbele cu sufixul -xy-, de ex.: cdxuymt (a se usca), udxnyma (a se uda), edcnymt (a se stinge) E.a. -t)u

$ 174. C. Construcfia gerunzial[, ( leenpuudcmuuito6op6m)

Sensulgerunziuiuiin propoziliepoate fi iotregit de diferite cuvinte cu rol de complement(direc! indirectsaucircumstangial), de ex.: Peuril ra,qdrn,ou nowt,t omdoxnjtmt-Rezolvind (dupdce a rezolvat) problemele, s-a dus (a iegit), sd se
:ti

'::1 ;i ..
:i -;J --

15t

-: i t : : ' . j

ou yxpenaiem"''caoE.. adopdaae;=F.,racticlnd 2. ,3aflnnriscr...cn6pr'our.. -"odihneascd. ourh uefiao6ecd' sportul, el tgi tntdregtesdndtatea.3' Crfinr n yl66nrrx np6c.nax, ,doeanu-Sttnd in fotolii confortabile,ei discutauaprins. grupuri db cuvinte care stau pe lingd gerunziu,limurinduJ, impreuni Acestg. ca cu acesta,poart6 numele db construclie gerunziald.Construcfia gerunziald,, qi in limba romAnd, se desparte prin virgule de restul propoziliei, de ex.: edcenoflecidoearu-lntorcloilu-se Sosnpaqixcr ,qonr6fin ourh acasi, el discutauvesel.
j

i , t

ADVERBUL
I-

(Hap6rue)

-r,xerctlu
61. Formali gerunziulde la urmdtaarele verbe: Pa6drhru, uarrnc6rr, 4arr, gar6rrn ronopfrr, cras6rr, orxprrrirr, orxpirrr, *pocrftrca, upov6crr, npouftarr, npuiarrt,ynrigerr, sanep6rrca,ynn6wcx,,pacqoecrri, ucv6rryru, y:Nan6rr, ,62. Cititi gi traduceSi propoziqiile. Explicayifolosirea gerunziilor de aspectperfectiv imperfectiv, raportinduJe Ia acliunea exprimatd de predicatul propoziliei. Si 1. Ilrr6r s6Brrft TeKcr,r rcerA6 sutrricrrsarcnessardl\crec.noe6. flporar6a qrou6n,fi re66 paccraxf o ru. 2. 3arprrr6r oxud,on6cvrorp6na na jnuuy.3axpdrr onr6, on6 nem6 cnam. 3. OrArrx6r ua u6pe, oarl uoceriT rce rypdprrr no6epxu. rrrrrn6uanu6nsrr gartr\46rscq.5. Paccr6srraaxrercr, Orxoxn:i-s n6cJre 9$6MerroB, ou cuorpdr Ea Hac.PacbxageB TeKcr,on ce.nra n6pry. 63. Transformali una din cele doud propozi[ii ale frazei in construclie gerunziald. ue cndnu.Ej'dyuuucnjzaaut,ou{t Model, Onu 6&tu ucnj'eanu; ort{t ecn Hotrb Bc,oHoubue cndn:l. 1. Ou6ycn6naog6rrcr 6drcrpo;on6rdrrula sa irrqy. 2. Bceo'lefnncr rp6vxo, xorg6 ycrdrrranue paccrie. 3, Mrr cnerurirzgorradff, nororr4isro 6ofrucr rpouir. 4. Omi orAoxnirrn u co6parfcr yxoAr:rrr.6. Ecnr.r x repnlfcr r<n6"repy,n 2afr.fi ,r re66. 7. O,drtcvefnucl, xorA6: ncuoIr.0nr6nn o .q6tcrue.

$ 175. in limba rusd, ca gi in limba romAni, adverbulsti de cele mai multe ori pe lingi verb, caracterizind ac;iunea, de ex.: ctj'wamt runudte,runo, nucdmu rpdnnmno. Mai poate sta pe lingd substantive,adjective sau chiar adverbe" intregindu-le sensul, de ex.; dopdzarlnepla (drumul inainte), 6ter;- xopdwufi, edpuo (perJectadevdrat). corepurdnuo Adverbele se formeazi: a) cu ajutorul sufixelor -o- sau -e- (mai rar) de la adjectivecalitative,de ex.: sau cu -r-, de Ia xopdtuuil- xopom6,fithcmpuil-dtrcrpa, {tcxpeuuarT-ricxpeme, reoperfreoorg adjectivele de rela;ie,de ex.: meopemilaecxui b) cu ajutorul prefixului no- gi al terminaliei -oMy, -eMy, de la adjective calitative (la cazul dativ), precum gi de la pronume, de ex.: ndewil (adjectiv) - noirouy (adverb); -uo-n6rorvry (adverb),no imouy (pronume) de ex.: de relafiegi posesive, c) cu prefixul no. gi sufixul -n-, de la adjectivele uo-orqrfrscnn; $panqyscxuil- no{panqygcxu, orqdgcnaft numeralelorsau pronumelor,cu d) de la cazurile oblice ale substantivelor,
(sau firi prepozilie, de ex.: admo-adwu, c wadta-cuauira, uouu-u6'*to, (mai intii), e dede-sw6e (de doud ori), ca 6cer4-coBd6M (cu totul).

Clasificarea Jdverbetor
grupe:de mod,de timp, de loc, de sepotimpirfi in urmdtoarele $ 176.Adverbetre md,surdp grad, de scopqi de cauzd,in preilieativepi pronominale. rispund la intreblrile: I. Ailverbele de moil (napduun 66paaaddilcmaa.a/ (r<ax?) (incefel ?);V,ailmehuuqa aoeopfim rp6m<o rcuc ( eum?T,narcflr66pasou? tare; Onil 6ecddoeawuo-gpfxecnn (xaxilu66pason?)*Ei Profesoara vorbeSte discutauprietenege. I R ll*ll ) 1 Formele scurte ale adjectivelor nu trebuie confundate cu adverbele
(aici ricno este adjectiv la forma de mod. de ex.: J/mpo ficuo*Dimineala e sen:ind. scurtl). Ond rtcno eoeopilm no-p!,ccxu-Ea vorbegte elar ruseste (hato uci este adverb de mod). Oaepo cnoxifino*Lac,ul e tiniqtit, (cnorcdiluo este adjectiv). ,{Cmu paseoedpueanm cnor6fiso (cnoxfiilao este adverb). 153 ^ c1l f \, t-* " itu"s.\r/* ^$,*-u. {* f S- t d/"t - , ,,]Ji"$-

;{Traduceli'

1. Auzind un zgomotin curte, am iegit si vid ce s-a intimplat. 2. Rezolvind rn flecarezi problemela matematici, vei deveniu-ii bun matematician,3. intffi-*cindu-se de la spectacol, stind el a gisit acasi musafiri. 4. Yindtorii povesteau, 'in jurul focului. 5. Stind la tabld,'el a incercatsd rezolveproblema.6. Rezolvind problema, s-a dus la locul sdu in bancd. x.52

i:,e-'.

t.

:--,.'de la adjectivele .calitative au -grade.=de com.paraf ei""rb"n,"*"," iei.-. Gradul comparativ al adverbelor nu se deosebegteca formi de gradul comparativ al adjectivelor (vezi $ 64). Comparagi: Ceeddnn cdanqe iytesoarele este mai luminos. Cezddun ct)tuqe cedmum fipue - Astdzi Iumineazl mai tare (mai viu). Astdzi soarele

: l.: 1,.. :l:-

:a

.. ..

-.:.1:..:.--l:.. -

-: : .

:l:ll.

ln irima propozilie, Apve este adjectiv (ta gradul comparativ) pentru cd si: referE la substantivul c6twqe, in a doua propozilie este adnerb (la gradul comparativ) pentru cd se referl Ia verbul ceimum. Ca qi la adjective, al doilea termen al comparaliei se pune la nominativ sau genitiv, de ex.'. Epam nilwem rpacriree uenf (reu r). Gradul comparativ al adverbelor poate avea prefixul no-, care di. nuanfa de ,,pulin", de ex.: IIuwfi no6wcmpde- Scrie eeva (pufin) mai repede. laeopil aoepduae-VorbeSte ceva (pufin) mai tare. Gradul superlalir se formeazi de Ia gradul comparativ cu ajutorul pronumelui ncex (cazul genitiv de la pronumele cce), d,e ex.: On 6ecrcim 6rrcrpde Bcex- EI aleargd cel mai repede (mai repede decit tofi).

' :: ' ' (obligatoriu), aeawi (tw se poate)'; d) timpul actiunii, de ex.: ffopf uau dxamu-E timpul sd plecdm. EwE pano'if\itiiiii-Edevreme sd prinzim. Din aceasti c4tegorie de adverbe fac parte gi ndsdno(e tiru)u),epiaa (e tinpul). Substantivelesau pronumelein construclia impersonald (subiectullogic) stau in cazul iiativ, de ex.; Mrfun urcy nn6xo - Biiatutui fi esterdu; B*r ne iiiodno? - I,[u vl estefrig.? predicative La timpul prezent adverbele se folosesc firi verb copulativ,de ex.: gfrrrro-ln ger; vagon e z[pugeali. eaedne uoprSruo Astdzi e B .Ceeddna fidaywxe tt6xo-Fetei ijeste riu. La timpul trecut gi viitor se adauee ver.luf 6rru la forma corespunziitoare, de ex.: (la timpul trecut) Buepd6,hnorrrop6eno 6drlo .ffmno -In vagonera zipuqeali. fldeywtce - Ieri t fost ger; B eaedne 6drro nr6xo - Fetei li era rlu ; (la timpul viitor) 3dempa6{ner uop6rno- Miine va fi ger. B eae6aedf,qer dmro - ln vagon va fi zipugexlil. leaytuxe 6!g* m6xo - Fetei li va fi riu. Observalii. 1. La timpul trecut verbul copulativ se pune la genul neutru, iar Ia timpul viitor - la pers. a III-a sg.
2, Uneori, in locul verbului 6wmu se folosesc verbele cmaHo*rtmbca Cmtn6 cmamo (a se face, a fuveni), de ex.: Cmdto mena6-S-aficut"cald: eumca menad - Se face cald. Cind adverbul predicativ se combinE cu verbul, acesta din urmd sti la infinitiv,'de ex.: Ery' riofmo o"d"" no-pltccrcu-Lut ti este grer si pcrie ruse|te. Mdae 6j,dem npnirno nfrem me6A - Mamei ii va face plicere si /e vaili. Dupd adverbele eitdno(se vede), rcarc(a-i pdrea r[u), ctt]tutrto (se aude) complementul st6 in cazul acuzativ sau genitiv: He cn[twno uyua ({en6 ue cttrwuo?) - Nu se aude zgomotul| fulue ucano er6 (Kor6 me6 crcam?)- Imi pare rdu de el. Adverbele predicativeformate de la adjective calitative, terminate in .o-, au grade de comparalieca Ei adverbelede mod, ie exemplu,gradul comparativ: B uodit xduuame cnera6e, qeu e cmoltdeofi-fn camera mea e mai multi lumini dectt ii in sufragerie. $i la gradul superlatir': Mtittoaury 6*to rpy4g6e Bcex-Bdiatului era msi greu declt tuturor celorla\i. Ilpnfrnee ucer6 66lro e zoptix - Cel mai pldcat a fost la munte.

ueotxodrtuo

(e

necesar), o1asdmeaYHo

t
\

Adverbele predicative

([IpedunamileHbte Hapdvun) *

$ 177. Exis6 in limba rusi o grupi speciali de adverbe,carejoaci rolul de predicat in propozilii impersonale. Ele se numeseadterbepredicative, predicative I. Adverbele arat5.: a) stdri 9i sentimelte "opqgggti,de ex.: Enjt x6to+na- Lui ii este frig. Ceadduauaa dqevo n6ce,ro - Astdzi sintem foarte veseli.Astfel de adverbe mai sint: mentd (cald), arcdptto (foarte cald), 66mno (d,arercs),pddocm*o (bucuros),epj,cmuo(trist), cry'vao (plictisitor), uumepicno (interesant),mpj,dno (greu), rcexd (rgor), cnewnd (caraghios),cm&dno(ruginos), npuhmno (plicut), rcao (lene), xa,ru (pdcat) E.a.; b) fenomene ale naturii gi caracteristiciale mediului inconjuritor, de ex.: Ceeddunxrl;roAuo renrn6 - In camerd e lntuneric. - Astdzi e frig. .B rcLuuame (ricoare, Din aceastlcategorie fac partegi adverbeie:. ceetntd(luminos), npoxnddao (insorit), uopieao (geros), (spa{ios), rdcoros),cdmteuuo (liber), npocmdpao ceo66duo mdcno (str:imt), dltwuo (indbugitor), nj'cmo (pustiu), mfixo (liniqtit), wluno (zgomotos), nilxo (rd,t), xopowd(bine)q.a.; c) necesitatea,posibilitatea sau imposibilitatea sivirgirii ac;iunii, de ex.: Hfxro npouumdmtmexcm yilmil? - Se poate pleca ? - Textul trebuie citit. ML6zrlao HenosM6xnonucdmo darcmpde-Nt e posibil sd scrii mai repede,Asemenea
I Ubele gramatici le consideri o categorie gramaticald {xarer6pur cocroirnr) aparte -,,categoria sterii"

LXerctilr
l. Copiali propoziliile ile mai jos ;i sub[iniali cu o linie adjectivele la forma scurtd Ei cu doud linii adverbele de mod. ?ra peri ncerAi reqr cnor6ftso. 1. Cerd.qur rlEproe r"r6pe -c-uor<6$1ro..2. Crasra o iiri6a{ti 3. Fenr6nse 3atesv np6alurgo roropfr.5. Oui T_41*rurrro.4.

ra

154

155

ci6tiii.j*g!ri#,1*'r"t u pt'r6xeprpgd3ra. 6. Ea6rrlria paCCrdiiiiana ".e ruurrdre4F4_o-.7. Tuxd uovr, nposp6'ruo n66o.8. Jlro6n6 re6f, vof cnlwatu e
. ."fudry*t:*i9

.'* .=# ,;;..* .- ="'.;.'.,.'.',.'- '''.',.* .,.""l .,^ '".";'-*..,:,''];i.:-.j:" .

a cfnrno! PdAnna,rury6ox6
. ;=T-'

2. Formnli adverbe de mod de la urmdtoarele adjective.Ardtali gradelelor de comparalie. Model. xop6ntufi- xoporu6* rf.rrue - 4iuure ncex. Xopdnuft, rec6arrft, iurrrfi, crtnuwfr, crurrft, rp6t"rrui, xp6nxut, rirxuft, sHn]ta6rearnbrft, naoxdfi, ndrxufi, gopor6ft, Teunbrfi . , xoa<5guuft 3. Formali propoziqiicu adverbele de mai sus la gradul comparutiv;i superlativ. rIeM,I (veryf,). Model. OE rnfvureronoprLr no-p1iccrz, Ou ronopfr uo-pyiccrul ;rlivme rcex. 4. Indicaqi adverbele predicative din propoziqiile de mai jos. l. Hapr rrarorA6 ne crfvuo. Orxp6ire o116, r rdvnare ajuuro! 3. Kpyrdrvr 6uro ulxo, aex6pro. 4. Tp;iano 6f.qernanrB 5ru Asu. 5. Hesorv6xso erd nonfrr. 6. !6rtl'a nop6 goudfi. 5. Traduceli in limba rusd, 1. ln jur era intuneric,nu se vedea nimic. 2. Se fdceatot mai cald gi eu md gribeam spreacasb. 3. Soarelea apus.E timpul ca copiii sI plece.4. ln camerd era curatocaid gi pidcut. 5. Cum se poate ajunge in centru pe jos? 6. Vorbegte ceva mai incet, tata doarmein cameravecinS.7. Trebuie s5.trimitem telegrarna de felicitarechiar astdzi.

'l', (apai),piho (devreme), ndtdno (tirziu), crcLpo (in curind), edepeun (la timp), -- . ecC.edd (totdeaina), o6&,auo (de obicei), uuoedd (citeodatd), nocmohuHo (peimal ,roi1 q^.. De ex.; 36rrpa y uac ypdx p!,ccxozo nzutrcd(xozdti?)-tr;41iiae avem ... Iqc1ie dq limba rusd; 3auffi utt xamdeuca ua xonurcdx (xozdd?) -Idrna patindm. 2. La intrebarea cr6,nsno rp6rvreuu? rdspund adverbele ddrco (mult timp) gi ueddaeo (puSin timp ), de ex. : ,{6.nro ouil sanuud,,nuca cndpmou (cr6nrxo rpdvenu?) - Mult timp ei au Jdeut sport. 3. Adverbeie uaddiazo (pentru mult timp), uenadLttzo (pentra pulin tinp), uaeceedd (pentru totdeauna), uaedr<u (pentru vecie) rdspwd la intrebarea na rar6e npdur? de ex.: Oau ydxanu nenag6.rro (ua xarc6e epdun?) -Ei au plecat pentru pufin timp.

4. La intrebareaKaK ufcro? rispund urmdtoareleadverbe:udcmo (adesea) pidxo (rar), eaceuwj,muo (nouuaj,mno) (in fecare minut), earceudcao (la (tn fiecare zi), eetceueddnouo (tn fiecare sdptdmind), fiecare ord), euceDudeuo (in fiecare lund), eacezhdno (in fecare an), de ex.: Exer6go ndwa eilceudcaqHo cemal dsdumua nipe (xax adcmo?) - In fiecarean familia noastrdmergela mare. Acesteadverbearatd,ci acliunease repetd,de aceea ele sefolosesc in propozilie cu verbe de aspectimperfectiv.Tot cu verbede aspect imperfectiv se mai intrebuinfeazl Ei alte adverbe de timp a: ecezdd,nocmoiauo,o6*uuo, o6orc(deobicei),uuozdd,ecEepdun, (neincetat), uoaduao uenpep&euo de ex,: O6ilrcno a rcr6srn ypdKu e noiil xduuame*I)e obicei irni pregiteam lecgiile tn ca-

Adverbele

de loc (Hapduun

udcma)

Adrerbele de timp

lHapduun epdueuu)
$ 179. Adverbelede loc r6spund la intrebdrile: rae) (undel), de ex.: Tau pti66prietenulmeu; maemaoil dpyz- Leololucreazd r<ygifl(incotro), de ex.: .E udy; (de merg rcrsil ornj.qa? unde?), ex.; Kmo esn.n uaq orci)xa?de aou6i-"Eu - Cine a luat mingea de aici? lntre adverbele de loc carerdspundlb cele trei intrebdri: ede? xydd?omt<yda? existd de cele mai multe ori o corelafie. Comparapi:Taupa66maem 6pam(ede?); .8 udy rypit ( xydd?) ; On ud2morrfaa ( onxyda?). in linrba romin6: Lcolo lucreitzdfratele (unde?); Eu merg (intr-acolo) (incotro?); EI vine de (dintr-) -acolo '(de unde?) Urmlrili corelalia dintre celetrei coloanede adverbe,in tabelul dat.

g l?8. Rdspund la intrebdrile norgri? - cind ?, cxdtrerco npdueun? - c:it timp ?, na rarc6e sp6vLn? - pentru ctt tirnp ?, rcax v6cro? - cit de des ? l. La intrebarea rcorA6? rdspund urmitoarele adverbe: !,mpoa (dimineaya), dntu (ziua), advepou (seara), uivun (noaptea), suudit (iarna), eecndil (primdvara), aimou (vara), dceuaro (toamna), euepd (ieri), nosaeuepd (alaltdieri), ceeddna (astdzi), sdlmpa (mtine), noc.oetiempa (poimtine), odud:scdot (odatd), daend (demult), neddouo (de curlnd), pdnowe (inainte), mendpu, ceiladc (acum), cpdzy (dintr-o datd), mepad (de prima datd), cuaudtta (de la inceput), nomdu 1i6

r57

ll 6

orx j,qa?

m1tm, sdecu {aici) mau (acolo) nuedi (nic5;ieri) adede (nu-i unde) edd-mo * (undeva) edd-nufydo (undeva) ede-tu6o (undeva) aesdd, acbdy, noeobdy (pretutindeni, peste tot) ddua {acasd) cadaa, uattdao (la stinga) urpdea, uanpdeo (la dreapta) onepedfi (inainte) nowdri, crridu (in urmd) naaepxj,(sus) euusi, $os) enymp1i (induntru) cnapyxu (afard) datexd (departe) adatfi (in depdrtare) eesdd, ecfidy (peste tot)

grcdd {incoace) nrydd (acolo, intr-acolo) uurydd (nicEieri) adxyda (nicdieri) xydd-mo* (undeva) rcydd-nufydd (undeva) xydd-au6o (undeva)

omabda (de aici) omtn!,da (de acolo, dintr-acolo) uuomxyda (de nicdieri) niomxyda (de niciieri) omrc!,da+no*(de undeva) omri'da'nu1Yda (de undeva) omxi'da-tu6o (de undeva) omoeubdy (de pretutindeni, de peste tot)

(a.casd) do.tr,roii uo.tdeo, eaiao lla stioga) uanpdao, enpdao (la dreapta) anepdd (inainte) uazdd {inapoi) uaedpx, oaep.r (in strs) euue (ir jos) 64)mpb (indintru) uapi'ucy (in afari) darcrcd (departe) elaat (in depdrtare)

ctaOu (dinapoi) cag?xl'(de sus) cnrtty (de jos) tutrrympil(dinduntru) cnap!;rcu (din afard) usdanexd (de departe) iledaau (din depirtare)

: Observagie Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd; anepedfi(r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei, de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.
* Sensul particulelor -mo, -ttu6jdt, -,ui6a a fost ldmurit la capitolul ,,Pronume nedelinite" (vezi $ 97, 98)

$ $ t s$ l g l i $ s[$ s iF$ s P;:FS sEE f;i g$18 Fil*is: s,s[$i *is;I ii $tE:$iF$$ F $F$ E*i E'3$Ef $

$ ;E FF$ ;HE E :E-l F xss$8"-g$[y$[g$sEgf * $ $: i l$' sfi: $$s s Fs i u.i$.i* iisti$iieugu.E

FsR$Fi

s ll :.8$ s F".;$ FH ;t$I fl g $ Fsi;r$!Et.ii:g E e :FI F!c.H i 3! gfi g$EE ss$s li*rr i$$$[ $s$g ii Irs , $&fi;. l $;$E $ iiisfli$$$$ig$sif,a g.a'is;i

B$$iiFii$fl'$gFiii

fEg:;, ; $ $ E e; s E;Egt' i

tr $,ilF

8 E'E'5 f . 8 ;

ilI
I, s,

ll'
Adverbele

Ailverbe de mdsurd ;i glad,

in combinalie cu verbe cu adjective cu adverbe
OIEHb

ii:

I
!

undzo

tlirro

ii

i
s.

xeawdeo

p]
qymv4ymb (uyma)

ap6ilt 6aeuuxopdwuil 6ueuo (iubea foarte mult) (foarte bun) ueueriliacn dvexo 6otrou6il dqeao (s-a schimbatfoarte (foarte mare) mult) pad 6ueua 6aeut eonuvemca (se emoiioneazifoarte (foarte bucuros) mult) audzo sndent (gtie mult) un6eo nouoedcm (ajutd mult) udao aumdem. (citegtepu{in) ou utitto ugueuilrca (s-a schimbatpufin) ueaudeo mpydnafi on ueandzo nopa66man (pu{in greu) (a lucrat pufin) ne*mdzo nozo^opdtr, ueundeo eenh< (e pulin prea mare) (a vorbit.pulin) . I

dvena xqpowd (foarte bine) daenu wmepdcno (foarte interesant) 6qena ndsdHo (foarte tirziu)

(a obosit prea mult ca se...)

cmluxou dailanuil (prea lung)

oa cn)wxou ugaenrla- cttiwxou eucdxuil ca, 4md6bt ... (prea inalr) (s-a schimbat orea c.ailwxou ms|pddil mult, ca sd...) (prea tare) on noqmt sa66La nowni fiiauii (aproape a uitat) (aproape alb) oa noqmrt rdaqun novmri udeufi (aproape a tenninat) (aproape nou) cttocrctirnoelade a pune in doui,

(a citit putin)

oH Helduoeo no4w11an I aemfizo wupdrc

vymb ycm(M (am obosit pufin) .l qymb-uymb omooxilyl

I
|

(e pulin (cam) larg) I uyrnt edpuxutt (foarte pufin amar)

clreeKa coScen4

(m-am odihnit foarte pulln] cnezxd ycmdaotil on crczxd yddpu,t (abia) a lovit (ugor) (pu1in obosit) coecdu (coeepwduxo) coecda udeuit (absolut nou) sa6&rt (am uitat de tot, complet)
coSepueHHo He Jrcoalt (n-a asteotat deloc)
coEepweHHo nPae

neundzo 6&cmpo (putin cam repede) neaudeo pdua (putin cam devreme) neaadzo 6orcmpde (pulin mai repede) ui,mo-aj,nt noainoue (ceva-cevamai mic) ujtmu pdnwe (un pic mai devreme)

a indoi) yEerrrrqumb smp6e (a mdri de trei ori)

edede6dnwe (de doui ori mai mare) smpoe d(ilrbwe (de trei ori mai lung) evitneepowtpe (de patru ori mai Iarg)
zoptisdo wit4e (mult mai des) zoptitdo eeceltie (muit mai vesel)

eopdzdo

ou dadlcrcdu vumdr (a citit de doul ori)

,orri.*f,,inodro (rece de-a binelea)

(mult mai interesant)

on mpilcrcDu npuxodila (a venit de trei ori) on vemttpeucdw nuctiu (a scris de patru ori) Observalii. l. Nu toate adverbelede.misuri qi grad se pot combina cu adjective gi adverbe. Adverbelezopdtdo gi evdmeepo iu se combinI cu verbe. 2' Adverbul 6ueause combin' doar cu uncreverbe lvezi taueiul gi atunci se traduce prin toute mart. yerbtr usuenthnoca(a se schimba) se asociazd cu adverbele6ueao(na cv uu6eo) gi udao, de ex.: ond oqe*b ugtteuiuact_ Ea s_a schimbatfmrte mult; Ond ufuro ueaeatiuacu * Ea s-aschimbat pulin, 3' Adverbul aeuaLeose asociazi cu verbe de aspectperfeitiv cu prefixul no-, care indici acfiuneasdvir$itd intr-o micr mdsuri, i" Mu, re*nio oo ,ou* plnu no meaefidnl- Noi ant stat pulin dc vorbd la ""., telefon.
11 Gramarica limbii rusc dc uz pcolar c, _ t5g1 16l

) I

i.i'

coeepudnao edpuo (are perfectE drep- (perfect adevirat) ') coeepwduao tate) l npdsutuno l (absolut corect) l docrnamorrno cil,,to- docmdmormo docmdmoraao oH xoI -oocmanloqHo pqoomar powd I uvtit (a lucrat destul) (destul de puternic) (destul de bine) | docmamoquo 6otudocmdmovuo or7 oocmamoaHo I npusbtK ceemnd I wdil (destul de luminos) (s-a obignuit destul) | (destul de mare) on docmamorauocnal I docmtimorauo wu(a dormit destul) | pdxuii (destul de larg)...
coeeputinno

I J

il:

Adverbele ile scop gi de cauzi (Hapdaua t4ittu u npun nurs

$ l8l. Adverbele de scop rispund la intrebarea aat6*{! (de ce ?). Cele mai uzuaie adverbe de scop sint: samda (de aceea), udsaqew (inutil), uapduuo (intr-adins), de ex.: H6raqeu xodirma mydd- N-ai de ce sd te duci acolo. Adverbele de caazd.,rdspund la intrebarea uorenrf (de ce) ?. Acestea sint: nomou! (pentru cd), noomoay (pentru aceasta), de ex.: IloSronry on aenrt u \ cnpocila - Pentru asta e/ m-a gi intrcbat.

ffi i8 rff

Observalii I . Traducerea adverbelor estl oateta capitot.r"priuitou.. r" ,.ro.oiu.. "o".roo. particulelor-ro, -uu6yi,ur, 2. Sensul nde-, -nrl6o este dat la capitolul: pronumele nedefinite. Adverbele negative cu particula nn (uur,u6,Hwcy4detc.) se intrebuinleazd in propozilii negative unde exist'd subiect,iar cele cu particula ue (u6r4e, u6xy.qa etc.) in propozilii impersonale. Compara{i: Hura6 I ne aaw|,t. dp.vea-N-anr w[rye uutrinta ead - Nu am unde sd-l sisesc. gdsit niciieri un prietetx; Mue

$
i-

Adverbele pronominale ( MecmouudtlHbleHapAun)

$ 1S2.O parte dintre adverbele ardtate mai sus nu denumesc insugirea acliunii sau a calit6$i, ci doar o semnaleazd. Acestea poartl numele de adverbe pronominale, de ex.: Ox udEm rygi - El merge lntr-acolo. (Adverbul nrydd nu arati' o anumitl direc(ie a ac{iunii, ci doar semnaleazd existen{a acestei direcfii). Ca Ei pronumele de la care provin, aceste adverbe poartd. numele de adverbe interogative (aonpocilmettuwe uapdvun), demonstrative (yrcasdmetuuorc),negztfue detttuuorel gi alteie. ( ompugimeauuale/ neilefinite ( ueonpe
Adverbe 'de loc interogative <iemonstrative negative nedefinite

Exerci[ii
9. Trarluceli urmdtoarele tmbindri de cut,ittte.

ide, xydd, omxj,da

mau, mydd ommj'da, sdecutmy,m, ctodd, omcrcda moedd

nuedd, uuxydti, uuontx!da, uizde, udrcyda, adomxyda nuxozda' udroada

zd6-mo, rydd-mo, omrci'da-mo, zd6-nudydu, xyld-utdydt, omri'da-nu6Yda; x6e-zde rcozld-mo, rcozdti.uu6yda, xozdti-au6o xdN-mo; ..xti*uu-" 6ydt, xtir<-m6a , (cumva)
Hea@nbKo'

l. O.reHrrpfanui, c.nfurxov rpixsrrfi, gocr6ro.*ro rpj.{irbrfi, corc'6rra rpfEultfi; 2. Co*c6v sa6trn, novril sa6*.n,vyrr ne sa6ul; 3. 6cegb rnobii;r,cnriurronr n:e'6un'4. 6'{em gnrirnrrfi, clriurolt Alrlnurrri, neundro .unrilrsrrr?; 5. Oqesr piro, neundro pduo, qvrr D6utrue, p6xo;.6.Baroe ;l1iurue, cosc6ra rop6:ao ;ryurue; 7. Coneplruuoo,4nr6rbno, couepiudnno r6prlo.

74. Formulali cu I0 dfu imbindrilede ntai.susscurtepropozilii. 11. Pmeli in loculpunctelor adterbele: undno saa 6qenr.

de.tiwp.

ibald

de mod

KsF

nlaK

(aca) de misuri
r$ glao

uuxtix (nicicum)

ci6awo nacrcd,cutlo no:rctiy

nucttri,latto cmdnrrco aacmd,turco.,

de cauzi

nomouit

noi:.oueuj,-mo,
4A3t-4Y96' n,aert,Y' nu6ydt'. . ' (aproximativ . ,pentru cd)

x .t
,{ .1 il f:l

I ,'1

1. Evyi... noupdnuaacr 5ra rrr'rra.2. 9...:to6nrb xar6ncr sa xourr<6x. 3. Or6q ... pa6dran cerdAnsB caAi. 4. Apyr... xor6t tcrp6rarrc.r co vndfi. 5. Cerd.ulis .s ... 'rnr6r. 6. Jler6pcrro ... novorud 6onnn6vy. b) uermorosau qyr"' (-vyrr) i. Osu ... nory.nilu u sortraf s Aorl. 2. 3ror xocrrtru MHe... reafx. 3. Jlricrbr ... ruvvdna r cagli.4. Ou rrjnuen ... piurrue veni. 5. 3ra raA6.ra... rpyplr6. c) a.n/luxor.r saa ropirgo 1. 3ra ropA ... Brrc<5xa-r. 2. OHscrar ... piarure vesf. -?. Typ6isa Hax6Anrc.a ... gaaex<l. 4. Bu rgre ... 6ricrpo.5. Sror ronpdc ... saxs6e,
I IIJ

:1

.t ,,l iil .ji

de scop

SAqert

3AmeJrt

He3AqeM

iaadu-mo" sarrEuuu6]dY;.aatrda-ru6a ..{'cam pentru'=,ce)

i ,. ,,1
:{,tl:, r;dL:1,=

"1

t62

.:;}'...

, .,':'

12. Citili gi traducefi. Re$nefi ilrtdSrafra adieibiilor negativri gi ardta[i iliosdb:iiea dintre propoziliile din primt coloanl gi a doua. 1. .Olr srrn6 ,se nfAex er6. 2. fl. :rruorxynaHe xAy nriceu. 3. Epar nunygd ue,6fger yerxim. 4. IV{au rurorg6 ue rynina n udroila n6pxc. Mne udr.qe6riro s{qeru cfii. Mre H6orryga xA6rr uricervr. EMy udxy.qa6fxet yeax6rr. Mirppu u6rorAa 6srrro rynint Ednou n6pxe.

PR EPOZ IT IA

( Ir pear 6r )

13. Cititi gi traduceli propoziliile. Explicali sensuladverbelornedefinite, 1. Bvepi orxfga-ro upu6xan K uaM Apyr otq6. 2. IIo u66y rlrrlns o6,rar6: r6e-rAe rrrn6rocr qfuee u66o. 3. Ecnr x y:nyry.q6-Ira6yltr, ro 6fgy uoc*ur6rr nanrsricrua, 4, fA6-ro, rorg6-ro r upov6n 5ro crruotrop6mre. 5. Korg6-rr6ygr gadleMr usM? 14. Puileli tn locul punctelor particula -To solt -qn6f,qg. ... nonoxf,nyv66s{r lr ne prdxer 1. -[xorg6 ... sriAersac.2.Mrlnrwryni KyAa... r rdprr. erdnatrf.3.flofigEr'{renygi.., rynfrrr.4.Jtrdroruvrruo6.qena... 5. Og6 no5. Ecnn rrr uoreuf .,. se cM6xeE6 upu6xarr, nansnlli vne n6rpervra. ' verraf... re uprmn6. sensulprepozitiiloraparemai evident in imbiniri Ia diferirc forme cazuale. Relaliile exprimate de prepozifii in combinafie cu substantive(sau alte pd4i de vorbire cu valoare de substaativ)sint variate. $ 183. Sc/reza folosiit
Relalii exprimate

prepoziliilar
Exernple

l l
I
)

** *

us (o) G doG om (o) G yG 6xoto G edsneG npdmrc G aniao G cpedilG edon G aoxPi,zG Spaliale us-edG us-nddG c(o) G x( olD noD e( o) A aP
H aA H aP s aA

J
I
164

saI

ntrfrnr us unc<irm(a iegi din qcoal5) do rdpoAa (a ajungeptnd in orag) ,uodxarb orBexarl om sritsgns (a pleca drz statie) crofrr y orn6 (a sta la fereastrd) xaarr dxoto varasrisa {a aEteptalingd magazin) saxoffrrcr edsae nipxa (a se gisi lined parc) rcrp6rurrcx npdmue yuurepcur6ra (a se intilni vizavi de universitate). upofirrl uiluo E6vra(a tr-eee pe ltngd casd) crofrb. cpedfi wftmapu{'d sta tn mijlocul pielei) uoca,urirr4gpisrs edom ly:rtafipa (a sEdi-pomi de-a lungal bulevardului) o6ofirrt eotcp!,2 n6pxa (a merge tn jurul parcului) nfi4no ue-ui yra6 (se vede de dapd colt\ slltfars. B-ndd cro.nd (a ieEi de srub mase) R.?rrb c ndpru (co croaa) (a lua de pe banc6, de pe masd) r-pu6lriruruca r r'nys6ro(ra rune) (a se apropia de muzsn) (de mine) nn6sarb no 6sepy (a pluti pe lac\ ailrft e 6onrruiqy (a merge /c spital) nofrrueo 4pop (a iegi (a intra) fa curte) 4ex6ru c 6olrsfqe (a sta fn spital) fixa:rt ua ear6a (a merge /a uzini) pa6<irarr ua tar,dge (a lucra la uzind) ydxarr.sa rdpo,u (a pleca inafara oraqului) or.qrrxirs ra r6pogor'l (a se odihni inafara oraqului)

i,:1, ::.1:.,a ,

165

,ii.fii,1 iiii:jiii

Relaf ii exprimate

Prepozilia gi cazul

_'tK:,id:, iidj"titd piw;1ilo. # i;iorir"':*,*,i*

Exemple

Spaliale

nod (o) A I nad (o) I neped'(o) | npu P vdpes A c ( o) G doG ndcae G ndped (o) I uarcaui'ue G

tronoxrirb nod xypuiln (a pune srzbrevistl) naxolri'rucsnod xypx6nov (a se gdsiszbrevisti) .ner6rr uad 6zepou (a zbura deasupra lacuiui) ocrauoui{rrcandped taiuuev (a se opri in fitya clddirii) naxoAfrrcg npu zasdae(a exista pe lingd uzinl) n6rn udpesnec (a merge prrn pddure)
pa66rarb c yrph (a lrcra de diminea{d) cnarr do yrp| (a dormi ptnd dimineala) y'nirrca ndcae o64!a (a invdfa dup;d ^utl, ncrp6rurrcx ndped cnexrflxneM (a se intilni tnainte de spectacol) no6aAxr (a se pregiti ror6Br,rrFcfi uarcanitue inainte de (in ajunul) cdldtoriei) npuirr'ir r n6uepy (a sosi spre seard) (a sosi seara) nprxo,qrAr6 no nev'ept.lut yexarb e cy666ry (a pleca simbdtd) ocri;: cn Mt Mecflr\ (a rdmine pentru o lund) upovnr6ru sa vec (a citi timp de o ori) yxo,qrirb udpes uac (a pieca peste o ord) npudxarr nod npd.agnux (a sosi tn aiun de s[rbdtoare) npu ur'uwu (a se emoliona fil BoJrHoB6Tbcf timpul lectt'trii\ ocrauoBriTrcq Lcn Srpyrxa (a se opri pentru odihnd) Aarb Aeurrn na gop6ry (a da bani de drum) xoAlirr B Mara3lis sa xr66otrt (a merge la magazin dupd Sine)

Temporale

x ( o) D noD e( o) A HaA s aA udpes A nod (o) I npu P

cu doud sautrei.cazuri. Iat6- prepozitiiiedin .prirna.eategorie;.precum gi - ,.,se.folosesc cazurile resPective.: genitiv: 6ez, dtus, edoat, eds.ce,eorpj'2, enympil (in interiorul)o dna, 6kot&, om, ndcle, nocped:?, npdmue, bo; uzi,u?-3a,as-nod, t4rtuo, aarcauftne, cPedil; - dativ: rc(o), 6naeoda.pA; vdpes; - acuzativ: npo, crceosa, - instrumeatal : aad, ndped(o); - prepozilional: npu. Prepozilii care se folosesccu douE cazuri - cu genitivul gi instrumentalul: uecrcdy(uew); - cu acuzativui gi prepozilionalul: a(o), na, o (o6); - cu acuzativul qi instrumentalul: ta, nod(o). Prepoziliilecare se folosesccu trei cazuri: -cu genitivul, acuzativul qi instrumentalal:c(o): -cu dativul, acuzativul qi prepozilionalul:no. de vorbire: subsrantive $ I85. Un numdr de prepoziiiis-auformatde la alte pErEi gerunzii.Trecind in prepozilii, ele nu pot fi pdrli de propozilie, ci numai adverbe, pi4i de vorbire ajutdtoare. Comparafi:
Pdrli de vorbire de-sine-stAtdtoare L lI<ieg,qwln naacmpduy.adverb Prepozilii l. .{nna noguuud.nba nsepx waecmpivy c<i-nucvmrv ny.lana. 2. EmeodapA cdnge.tr$r1I AmM yAaridcr laitdu.rurr y6dpry ypoxda.

t"il ;ur" 4 ;oo;;' o.ru-

dan G

De scop

2. On sdrrxel oT Aqlrra, 6ttazodaph sa oN6saHHBrf npudrra. -gerunziu 3, B ceAsugrax s:rerradnroa ua6lropd*orcr nrrep 6calr e sl:rdni.rs. - substantiv 4, Borcpjte 6r,rr rycrr5fi nec. adverb

1l /
JI \r

\t

1.,

uaA 3aI

De mod

6es (o) G c (o ) I noD

rr.rc6rb 6es out'h6ox(a scrie fdrd gregeli) (a scrie cz gregeli) nnciru c ourrjr6xauu nocn6rr .u6sbrtlno n6sre (a trimite bani prin poqtd)

:a

3. B ca.lslic orouqfuuev pa66r cr.nr,tndsuyraa 6trn ycrp6eur:opx6craenE6rftn6vep. 4. 3evrs apau6ercr aorpla cxo6,it oc,i. 5. IIo npuutne ntox6f nordprr sxcrlipcrro ornox<rinr.r.

r(

us (o) G us-sd. G

Cauzale

u.n6xarr 43 x6rocrn (a plinge de mrlit) rre ryrrfrb us-3d toly.Eh(a nu se plimba din cauza ploii) rpuu6rr om 66ttu (a lipa de durere) om (o) G orcfrcrnonarl zo 6or6ssfi (a lipsi din cauza noD bolii) ng npuauueD no nparuHeorcytcrurax (-dincauza absenlei) faazodapi D sblre'rarr 6tazodaph snur\d6remuotry yxdAy (a se vindeca datoritd unei ingrijiri atente)

5. ON 6ol6ri nno Sroianpuuiue ne upnur;r n ruicdny. - substantiv

1l
I
.l

.l

I Retineti I prepoziliile formate de la alte pdrli de vorbire ;i cazuriie cu care se foiosesc: a) de la adverbe,cu cazul genitiv: edoaa (de-a lungul), eue (in afard de), enympfi(induatru), eadcmo (in loc de), edste (ling[), eorp!'z (in jur), rpyzLu (in jur), xpdue (in afard de), saucu cazul datl: aanpeni(in ciuda), coz,tticuo (de acord, confornocu), no0d6no(la fel cu, asemi[etor cu);
LO/

166

b) dc la subst&ntive,cu cazul geniti?: nymeil (prin' cu ajutorul)' ito ndpe (pe misura), c ndxot4an (cu ajutorul), no cti'wn (cu ocazia), c'aride (su'b (1n (7n vederea...), no npuvtfuw(din cauza), e npodotctcduue formd dc), eeudJ, (ca urmarc); ecaddcmeue continuara...), (datorit6)' c) delagerunziu,cucazuldativ sau cu cazul acuzativ: 644eodapft (tn cu); (incluzind), cnycm.fr urmd ewuoradn om (indepeodent d) din imbintrri de cuvinte, cu cazul genitiv: Hegacrtcuno de), anpedt do (lnainrc de) saucu cazut dttiv: npuneutmetwro K (cu apticafiela).

c ON J U N C T T A

( C or 6s )

Exercitrii
l. Ardtali relaliile corc sint exprimate cu ajutorul prepoziltilor. l. H6ci:re.soxAt 6lino upoxn6,uo.'2. Oxono a6ua pocnf .qepgbs' 3' tlpf mn6 6xono MmrTtr, s os nomfrcr r ropua6pe. 4. 3a rmqre6rpo4 a uiprq rvs6ro scr6r. 5. Er6 rceiAS rfuer r rubAnn 6. lls-a6 rop{ Eo@'{linoc6 dtr6Yi uoe c6hsqc. 1. Ofr cftqacncr.fT Ea.qndcolt 8. Crsorr ryr'riu rngfi 6*JIn tryqd' cOmqa. 9. IIon n6rep crino x6noAso. 10. 3a n6crornro {ae6s-t'tEl Ao6xanu,qo Kosm6ru6r. 2. Indicali cllrei piirgi de -vorbire lpsrtin cuvintele tipdrite cursiv: t. Ot qpofien n,i,aa, nc saM6Tru *teuh 2. M6po c r'o.ivora rvrqi4nocr *tti.uo sac. 3. Korl6 ox uocrraorp6n 6okpy2, rce 6t'rrrr ror6pu q41tt .q6rrlule. 4. H6cxonrro serordr cnAlo eorplta rovrpL S.VI',ilE. srofttt csddanerp6ia. pex6,csddusEI(Ercrnec,7. {6noxo 6rbro rsuu;IM enymprt. 6. Bnepegf 6nccr6.na 8. fuymprt noMeqeggt cAdlalr r6e-xarre Blrfes6s;r. 9. On cran rpolqfrbcf;'. g6stn ,meodaph Bcex 3a t6rvronrF, lO. Etaeodaprtxop6runra ycu6xau sam r:Ilacc udproe r*6cro no rur6re.

$ f86. Din punct de vederestructural conjunctiile seinpart, in slou[ grupez sbnple qi compuse. Coqiundii simple: a (qi), c (ci, iar), ro (dar, iar), dc (prscum), aza (sau), ,tm66w (ca si), unio 1ca. si, care), dcat (dacil), roedd (crrrd\, xomrt $e$l Jri6o (ori), 6ydmo (parcI). Conjuacfii aompuse: nomox! vmo (pentru ca), sunCm um66u (ca sE), c mcx nip rar (de cin.d),tucuomprt n4t mo vmo (nefinlnd scama de), mo ,.. mo (cind... citd), ccnilcmauc mozd vmo (e. urmar a faptului cd), matc tamd6ut (aqaincit), Hu... Hu (nici... nici), g.a, Din punct dc vedereal rolului gramatical conjuncfiile sc impart in: a) conjun{ii coorhrutose: u, a, no, da, uru, mo ... mor rru... nug.a.i b) conjunclii subordonstoarc: vmo, um66u, xoedd, 6fimo, 6c4tt, nomoni 4mo, mtix, qmo, c mex ndp rar g.aEIe se folosescin propozilii (legiDd pirfile componenteale ace$eia)qi in fraze (exprimind relalii de coordonare sau subordonare). $ 187. A. Relaliile exprimate cu ajutorul conjunclillor coordorwtoare
Relalii exprimate Conjunctii Exemple

i (sr) ,ua (qi) Copulative

m ..., f,f,

Cecmpdnx crj'waeu u!,euxy. Pa66maeu e cadi, n 6pam, ^s Euj,ue apdeumca w odnd, m dpyede. Vqimerb artwem,yueaurit ts;xxle saraicwaaom.

(nici... nici)
TAI(XE

(de asemenea)

Disjunctive

riu (sau) au6o (ori, sau) ro .,.,ro (ori... ...ori,sau...sau

Ildcte o6ila nozyaAn wn noildj' a tam6. fl 6jtdy nucamb ynpactcHequn, tgi6o pucoeamu rcapmilny. Mut. ro paddmaeu, ro omdwxdeu,

168

L6v

'-r;-.!...r-:.. ":, dm.J;),.,.:1.,. -..",,,

!i*

+d

LXerctilt
l. Alcdtuili propozilii cu tmbindrile de cuvinte clate mai jos. He r6nrro pa66Tan, so r{ orAhDdn; To cMeincq, To rrr6rar; unr M6Ma, EtlI cecTpli: II ,AepeBbs, u qBeTdI,II trTriqbl; roBoprifi, a Montr6n; ]rrr aKTCp, rrtr 3priTeJrlr; TpeFr{poBeJcr MEdro, so Ee cyM6Jr, 2. Completali spaliile punctate, linind seama de sensul coilstrucliilor date. qro...;,.. I{3BcrrIo, rrro...; coo6tufi.rtn, qro...;... fiofiBr.irrrcr,, ... Ka36rrocL, KoF.(6...;... c rex rr6p, KaK...;... He cA6Jrarra, rroroMi rrro...; tro6eAriJru,6raro,(apf ro\li, tITo...;... npfi6xaJifi,tlr66br...;... [oAournrt K pe66, TaK rrTo...; ... Birnoffrtr-rrlr, dcnu 6rr ...; ... Ee [r6.rer, xori...; npoAonx6er ilaclLTb,EecMorpi Ea To qro ...; 6necrrfr, Td.{Ho ...;... norrrJmryA6, oTKi.(a....

ta

t&,

,s .&
=: =
S 188. B. Relapii exprimate cu ajutorul conjuncliilorsubordonatoare
Relalii exprimate Conjunclii Exemple
3::

&

,ii
:!i

t: E' l,1r ,tn

=, a: :,

cro (care) Kor6pbrfi(care) lefi, lrl, vrr.ru (a1, a, ai, ale cui) rAe (unde) ryari (incotro) Explicativt orrfga (de unde) xoraa (cind)

fl6rvrxrnr.rx,rrro croi.iT Ha rrJrdrqa,utr, 6qenr sbrcdruft. Knrira, Ror6pyxl r fiporrr{TiiJr, 6uenr nnrepdc*rar. 3ro ror crroprcM6u, o {bux yclxax LrbI y3r6.rru It3 ra3eT.

.f, xrrj B r6poAe, rAe xlrBir r{ Moi po.urfre,'rr. On uourdn B rrapr, l,yg6 vu xd.[uM (ex.&brri AeHb. Mu no4orurfi r rraye6ro, orKyaa BLrxo.uriJloMHdro rypricroB. Ordu scnovnn6-'r o rp6r,aesu, KorAd on yvflcr r urr6.ne. .fi Aiuaro, vro r6rrpa 6j.uer xopduaq noro"qa. rro (ci) vr66u (ca sd) PoArirens xorir, rrri6rr criHosli xiLnu nyque ux. Onra scrrot\.{m6.nu,nar upuirno 6drlo r rop6x. KaK (cum)

Spa{iale

rge (unde) Ky.ud (incotro) orrcf,qa (de unde)

fl uti ryt6, r,ueueni xadr apyr. a vrr. OBn no6ayr rya6, ryai[ dsAunra orrjaa ndrep, orryga II Aoxab.
On u6qan co.rfinirr cruxri, rorpa eria! 6ruo lreu6.uuarr ler. On He sriAer er6, c rex n6p xax osrl ordnqr.uu Jrr{tr6fi. Os ce.n 3a croJr. qr66u nanuc6rs urzcrlrd. .E rie uor 3acrirb, norouj qro 6nn 6ueur ycr6:JIIJM.

ro146 (cind)
Temporalt

c rex nrip nax (de cind)

'rrd6rr (pentru

Finale Catzale

noroui'rro (pentru cd)

TAK KAK

On rorudn rynriTb, TaK KaI( npiarordrra

yp<irx.

(deoarece) Modale Condi {ional

(cum) rcarc
ec;lu (dac6)

On pa6ciraer cepbe3uo,KaK pa66Talor sce niurli yuennxf. Ecnn rrr fipoql,rrar 3Tor poMan, paccKa>rilMHeero co.IleDx(aFlre.

xoni (deEi)
Concesive recuorpfr na
TO qTO

r nocr6nu. On ne uor cnatr, xord nexc6"n Hecnorpf Ha ro rrro exedueu6au mplluaru, ou Me,'ro ror6Bsnct. x nenryi
'.:l -r :.1 ax -: ,!. ....

(cu toate cI) 170 171

.,*i.l.a.+#+i :.'i.-, .,
44-:Lr&ft f4;1i t -i,;i,r:

Nganfa semantici

Particula

ExomplC'

aa (da) .{a, x g6.nxen 5ro cAnarr. Afirnrativi rriuuo (sigur,precis) T6qno on trpu.qqr. rarc(agadar) Tar I yro cra36n.

P A RTTCULA

({ac rf iq a )

Determinativd
Comparativd

nowi (chiar) rriruo (exact)

KoK r {ca.

.{pero pocad noxrf y aopdrr. ,{o r6poga rriqro Adcars rcrnou6rpor. 0ri6 pacundna rarc p6sa. EE r6.uoc sry'rrlu ca6ssonolor6lrqax.

$lS9.Particula adaugi diferite nuante sensuluiprincipal al cuvintului sau al intregii propozifii. Particulelese redau in limba rominl prin adverbc,interjec;ii sau diferite construcfii, de ex.: I Mai! .{a updrcrnyer IT6pnocMisl-Tldiascd Heyx&m sbr se rriAETe? -Oare nu vedefi? Hy, r uordAa!-Ce timp! DupS nuanfa semantici pe care o dau cuvinteior sau propoziliilor, particulele se impart in mai multe grupe.

6fsro I deparca, Temd 6J.qro n6rov.'

J intocmai) c.rr6suo

LimitadvA r6;sl.oI (numar)

NNltrB '

TrSnrxo 5rofi xxrlrs n ue q&r6r. - Numai aceastd carte n-am citit-o). Jlrul sn He 3EaJr5roro. -Nqmai el nuqtia asta.

Demonstrativd

BOT BOE 3T0

(iatd) * (iat{; +*

$ leo.
Nuatrta semanlicd Particula

SchemaJolosirii particulelor
Exemplo

Borr'rod rerp6,ur.-Iatd caiehil meuBos uger uof cecrp6- Iatdvine sora mea). A, tm rrl npnru6.u! -A, tu ai venit!

$ 191. Particulelesc folosescAi peutru alcituirea unor cuvinte noi sau a diferitelor forme ale cuvintelor. Din apestpunct de vedereele s impart ln trei grupe:

.nn (daci, oare, sau nu se traduce)

Intsrogativd

neymrian (oare, intr-adevir, chiar) pdrne (oare) qm rf (c.e!) rcarc(cit de! ce!)

Cupocf er6, 6ul nu os cerdAn Ea craAudse- lntreabd-l daci a fost azi la stadion. 3siere au 8r.r, Kro on rar6fi? - $tifi cine esteel?) Heyx6an ou rd 6ror na ypdne? -Oare n-a fost la lecfie? Pdrne rrr 5ro cldna.uu? - Oare dumneavoastr[ afi ficut asta? rtrro sa np6lecrr! -Ce drdgildgenie! Kar on ncq6nen!- Ce trist este! 3ro ,q6xepe6Euoxnonuu6er- Chiar gi un copil in{elege. .f, xe re66 cxas6n!-Eu fi-am spusdoar. Ttr ne,qr se nnc6n 5ro nncr,vd - Doar nu tu ai scris aceasti scrisoare. He cyu6a npoudcrr nn c'rpdvru. - N-am reugit si citesc nici un rind. Or ue npugEr cerdAuf,. -El nu va veni azi. .I[ o6 srov n6nce ne 3tran. - Eu desoreasta n-am stiut deloc.

;i
il
#

l. particulele 6rL 6fiao, 6rn6:ro, trycrb, .qs, care participE la formarea diferitelor moduri sauforme verbale: 6rr (modul condi{ional), Aa, rycrl (modul imperativ), 6rfuroo 6rrniao (indicativ, timpul trecut); 2. particulelenedefinite-r'0r ..rri6o; *u6fgl, rc6e-, care intrd. in componenta pronumelor qi adverbelor nedefinite, dE ex,: rcmo-ra, 4mo-To, $md-rtn6y6. vm6-w6yp, mie-rmo, nde-vrno, zd4-ui6lwj 3. particula f,e- care se folosegte la formarea: a) cuvintelorcu sens opus (a antonimelor), dc ex.: cccErbfr- xerecG.rrufi, r,, r4cero -- nea6ceao; b) diferitelor cuvinte, care nu se folosesc firi aceastEparticuli, de ex.: reredt'rna (nu-mi-uita), reuarfigerr (a uri), uer4otrdrrrcx (nu se simte bine), uenlpiwrd (sdriicicios, neardtos), uero4odrr (a se indigna), nepixa {neglijent, neingrijit); c) pronumelor nedeterminate: ndnro, uerro; 4. particula m intri in componenla pronumelorqi adverbelornegative, de ex.:

Exclarnativl

:;1

fl

aixe (chiar) De intlrirt xe (chiar) ne4r (chiar, doar) xn (intdreqte negafia) ne (nu) n6scese (deloc)

fl ,. ,.''};i
'i!l :,;,;,",

Negativi

t72

:i',-,' :iFl lgl:i

#l ii':

fi ,' xntr6, rmn6n mA6, mcorA6. '1". r indic{ aproplrea ,f;i ti'" '
** indici depirtarca

t 73

.,il

::ri;:j:rl'rr'ri

"q_

$ tr92. Particuiele He gi ntt au o sfer'6mai largE de intrebuinfare. Astfel, particula ne se folose$te: a) cu sens de.negafie, de ex.: fl eult Smozo ne zoeopil,r. b) cu sens de presupozigie,de ex.: He rdqewa tu vrea oare sd mergem la film ? nofinti e xuud? -N-ci

e *---" . ;il t.pr,irru. 10.Kyarufnxu(nufeiii) pocrui rdm*o 5ro* 6repe. ll. Heyxnu s "" xopourd.! rrr HeyarSl voer6 6prira?12. y.Bac sAecr o116, -Kar -cr<as6la r* rxoAi s ca,{. *:

s
fi

:1i ''ts

#
*
i3

2- Traduceti in

limba

romdnd.

c) cu sens de generalizare, de ex.: Kmc ne xodtit e iec, Knxo te co6updt ma.u zpu6de?- Cine n-a Jost la pddure, cfue n-a cules a.colo ciuperci ? d) cu sens afirmativ, de ex.: Kar nne He scnoNar,rHirrrdro? nl-mi amintesc t,ara (de timpul verii) ; Cun'tsi

* '&
:l !!1

:3 =
tlt

e) cu sens de apreciere (a fi de acord cu ceva), de ex.: Ve'vt ne e&cmaeKa! Ce expozilie ! ; f) cu sens de intdrire a afirma{iei, in propozilii cu dubld negalie, de ex.: }te uoej, ne omudmuma - Nu por sd. nu observ;

a ,:l ,,!l .tl

':l .) .; .:i :i

1. Kar 6rt ro rnr 6iuro, litrs A6qepn 6elordpcroro xonaenA6nranpon:u6ceno ge 6(rro (Illfruruu). 2. He r,ror os. fivl6a or xop6x, KaK r\4brtrufitnucr, orru.lfrr. (Illiruxlrn). 3. Epar nuc6l o cr6pofi csodfi cs6.{66e u npocfi fl6rry npHxarr ro qro 6rr 16 nN cr6no. (H. Ocrpdacrrnft). 4. Her ru vunjrur cso66Anof y nero, 5. O qdnt 6n paaroedp nri 6ru, os Bcer,a6yMn nogepxdrr er6 ... (f6ronr). 6. Cn5iuraftrecr erd eo tcdlr, {ro uu npari{xer (tlirurr+r). 7. Muxarlsu.i y6xan ra apyr<ifi.uerrb, KaK ull ya6pNraarr eroJlarp6qrcafi (Typrrea). 8. Her nu connqa, ru adrpa, xu uryrraa (Typr6xer). 9. Cr6nrro 6rr nn roaoprin, 6jgro errali .rrerxd, sa c6ivrornl a6:re 6rjrro senernd. (96xon). 10. f,qe ne 6srgar os, tro rarfrra gop6rav ne xoAfn! (Typr6xer).

t:il
lll'1,

g) in diferite imbiniri r6,nrrco, xo n; ur66rr ne.

de cuvinte, de ex.: rfrr

ru nel e.4rd nr

He; ne

:i j
a:

ii

Particula xu se folose$te: a) pentru intlrirea negaliei, de ex.: Ou ue yeildea xt odndil owit1rcu-El n-a vdzut nici o gre;eald; b) in imbiniri de cuvinte, de ex.: rcro nri (cine nu), rro m (ce nu), rre sfi (unde nu), cr6rbKo nn (cit nu), m piry (niciodatd) nn ru6ry (nici un pas), Hri rcdrersrrfi (cituqi de pu!in); c) in expresii frazeologice: ur ro Hu cE (nici una nici alta), f,n pfi6a ulr ufco (nici cai nici migar), Bo trro 6u ro un cri:ro (cu orice pre!).

==i '.i
li

:l

Exercilii
l, Indicali ce nuanle au particulele in propoziliile de mai jos. l. Bor r"rrru na reprurixe ropr'r! 2. flocuorpri: EoI{ raM sa pdurer?,uepdaur. 3. Aa gapiocroyer c6lnue, Aa crp6ercs rrv6! 4. flycrr oH tro3Bufitlr Ir3 aBTov,ina. 5, Kde-rAen .nec;ielrlc IIBenftl6nAr,ruu. 6. I[ro xe rbl Eb nL0rur qafi? u qserdl.8, Bc nu tsr cA6:raa 7.Kytd nr uocvdrpnlg, resgd genxarTpaa6 v;i,t etdcrss cro6fi p<iAuru?9. IIro ga [rrH6 raM rra cro*d? Hardpuoe,rbl Irpo174

l)

I
ti

:,i

:a

;,
i:l
:::i -i

:;:i

175

,;E r r ;_1,r 1::::.

:m,
'4S
'ffi rfl ;.'S.i

"$
i!

2. Cuvinte car aratd cd relatareaeste posibili deqi nesiguri: no'rfufutuo:rly (dupi aparenfe),repoirno, rc{xercr, [o Bsefinepoirnocrr, Mox(er6trTb.

e
Exercilii
*
ili
ril

C U VINT

EL E M O DALE

(Moni.rurure c.norf)

l. Determinali sensul cuvintelor modale. 1. flucArem, rixercr, xur B 5rou r6poAerrtrb JIerrovi uae6A'2. Bepofruo, rau craginu p urfrry,,uro x uruf crnxri. 3. M6xet 6urtu, vdpesuac Irarrrcrpd'tr4Mcxc uuv, 4. BcerA6,pa3yMercc,v6xuo Eaftrf rfixo,4 s3 noJtoxdsug. 5. neficrsfreJlgro, ero 6un Sselb rariRulrsrrfi (lnoma. 6, Il6es.q ouosA6ier. uo tceft aepoirrocrn, Ea [sr6 r"rur4ir. 7. Cerd,qustrt, Nou6tuo, uofi.qellb Ha rpercp6rxu. 8. Eerycaduro,xonqdpt 6faer aan n s6.re Smapr'I6n[u' 2. Indicali ce parte de vorbire reprezint(tcuvintelesubliniate. cerdAss xe 6!.uer poAlirerLcKoro co6p6uvn' 2' Kal. Mue rcdcreemcn,.Ito .no Brirrop nofe.Urin s ludx[4aruoNl ra fnrqe EAerAox,qb.3.3rO edpno, ucerncq, qro yxd MbI ue rpI{AeM r nertaf.5' f6prxal 4, Ox, eipao, peurfn, 'reLatrroE6re. B6Bpertl upoxdgul .qoudft. Ilpdeoa, cnri4roft rxu. 6. Epar BcerAe npdeda.rniuure ra pa6dre, 7. Qerpil eidao, pentfina nodxarl csr6Aus on neundro ea,uepx6.nca n6cneo6i.sa 6ligyr nepe.ranirr no p64no rouorA6rx6r6na vdpe. 9. Botndcrcno, ruomr6 eoguducno. qpr cuvr[onri,recxoiujrrrrn. 10. Peur6nue 5rofi ga,u6'Ilt

$ 193. Cuvintelemodale relevi o anumitE atitudine a vorbitorului in expunerea sa faf6 de realitatea inconjurS.toare. Aceste cuvinte privesc fie intreaga expunere: Bepoirno, sdempa 6j'dent docrdu. - Probabil, mtine va ploua; Eerycl6ruo, 6mo cdawil xophwuit us adnauxcnopmcuiuoe- FIri lndoidi, acesta este cel mai bw dintre sportivii no;fii, fre numai o 'parte a acesteia: On nb6um uaneudmuxy, $fiswcy u, Kon6rno, cnopm - Lui ii place matetnatica, rtzica, fi desigur,sportul. Cuvintele modale se folosescin propozifie in calitate de: a) cuvinte-propozilii, in special in dialoguri, de ex.: Tw xopow6 npueomdeuaypdrcu ? - Kou6sf,o! @eryc,n6ano!)-Desigur! (Absolut!, Firi indoialt!); b) cuvinte intercalate, de ex.: Oa, nepofirno, Gltdemyvfimetea*El va ajunge, probabil, profesor. Cuvintele modale se formeazd de la: a) substantive:Sanr (fapt), npiraa (intr-adevdr); b) adverbe: n6puo(adevi..rat), oqesfiAtro(evident), ron6qno (desigur),nor(se vede), cn$ruso (se aude) etc.; ru6xno (posibil), nrfigno e) diferite forme verbale: upegqor6xuM (sd presupunem),r{xercr (se pare), uoxer 6rirr (se poate), paryu6ercr (se inlelege); d) expresii frazeologice:Kro 3uaer (cine qtie), no ocefi rcpoiruourn (dupi toate probabilitilile), n cimou n6,re (intr-adevir) ek. Trecerea acstorpirfi de vorbire ia cuvinte modaleschimbl sensulcuvintelor gi funclia lor sintactici. Comparafi: Ilpdeda ceemtie cdnqa. Ou,rtpisfta, 6vent yuatuit. Adevdrul e mai strdlucitor ca soarele. Adevirat, el e foarte deqtept. Cueexducetncn zoayiutu, K6xercr, sdempacocmodtmcn saceddZiryada pare albastri. Hue KpytrcKa. Se pare b{ miine va avealocqedinfa cercului. $ 194.Din punct de vedere al sensului, cuvintele modale se impart in doud grupe. 1. Cuvinte care confirmi adevlrul celor relatatc: ron6rno, a6pro, geicrrripaeyrr6ercr, trpuAa, rfaxr, cauo co66fi paryu6ercr, a cilrou ,q6;re. Teflr,Ho, t76

t 77
. .,,,:t

,.
-uR

ls*
t: #
ii.

, *

I NTE R JE C T lA (Mex 4ou6r n e )

$l ,$: ,,:ll
@t ',fi

$ 195. Interjec{ia, parte de vorbire neflexibild, include in limba rusd, ca qi in limba rom6.nd, acele cuvinte care expriml sentimente, acte de voinld sau imiti sunete qi zgomote din naturd, fdrl a le numi. Din punctul de vedere al formdrii lor, interjecfiile se impart in urmdtoarele grupe: a) interjeclii formate din simple sunete: 8r or yr rr, s, 3x, ox, ax, ara,

{. ,| i

zde mw? r,i, f.ule, unde eStt? A uy-ra, deeywttu! rI8il, fetelor! 4fin6, ddmu! Haide, copii / Cron, uautilaa! Tce, xmd-mo udtm! Sst (Liniqte)' vine ci:netta!*a. Alte interjec{ii din aceastS categorie: (Fr(Ho-ro - exprimd chemarea la (uti-uti), distante mari in pddure sau in mun{i; urm-Uun (pui-pui), yrb-yrb (ajutor!)" (pis-pis) - cuvinte cu care se cheama animalele; rapaj.il! ICEc-r{Bc-Kxc rpax! (tranc!, 6aro-6aro (nani-nani) q.a. in aceasti categorie mai intri 9i cuvinte de salut: rgpircrayfi(re), npoqifi(re) (adio), to cnugdnnR,cnon6fiuoii H6un (noapte bund), ad6pono rryrri (drum bun) noxa.ryf,cra (pofti!i), cnaeu6o (mullumesc) q.a. { 198. O serie de interjeclii pornesc de la verbe care arat/ar: acfiune spontan,',.. Eie dau dinamism qi expresivitateexpunerii, de ex.: Oa ddtzo ue nucdtr, a tzottti,tt 6sU! ddcantu ttilcety! - El mult tirnp n-a scTs ;i dintr-o datd, hop! zece scrisori. e/ buf! in apd. Un grup de sunete poate Bdpyz ou 6yx e eody! -Dinrr-adatd reda reflexe omenefti (Eppl f{cr cmpdutuo 66mot - Brr ! Ce in.fiordtor a fost ! Ts$yl Raxdn zridoana!- Ptiu ! Ce mir;dvie !), cate de fapt sint onomatopeice,la fel ca acelea care imitd diferite sunete din nature: ilty-Mffy, TIIK-'rnK-rtlK (tic-tac) (clin-clin) q.a. Aus-,unrl-Anri

y0, 6pp;
b) interjeclii provenite din cuvinte cu sens de sine stdtltor, dar care, cipltind o incirclturd emo{ionald puternici, giau pierdut sensul lexical: r6cno.qu! (doarnne !), udpr! (drace!), 6irroruxs! rrr{ryurru! (rniiculifnD, 6faer:! (ajunge!), n6.nuo,4on6mno! (destul!) g.a.; c) interjeclii provenind din imbini.ri de cuvinte: Bor on6 rro (Ia, te uite), Bor xanis ucr6pua! (IatI ce s-a intimplat!), !I6pr no6epri! (La dracu! La naiba! Naiba sdJ ia!); d) interjeciii formate din cuvinte strline: napaf;r. afi4a, a:l.t6, 6pino, 6uc, yp6,

Exercitriu
l. Traduceqi tn limba romdni. nAp66esruL Vx6cno ycria ... X6pro ... yO! 2. Bapyr-rpax!-orud cAsnMrlrrrxa, cxas6a rrr,4. crapfx. -3x, 3. <<I(apajn,xapa!n!> -sarpwi.ir uArf. 6qenl. r.aorli ne 5. Ox, AairHue Bbr, ua Aesq6Hxz... 16r ruanxy 1ixO,-gx, Ycrina. 6. 3i , He rloAxoAri r :a6dpy! TaNr sa6g co66xa. 7. A! 3ro r51? 6'ieHr paa re6i sfAerr! 8. Y, xar<grrcor6 nsnir cavol6r! 9. FIy, rbt eue Eu.Ier6 rie 10. Ax, 6c.lu 6st rrr sn6lr, r<ar s mo6;r(r cdlllqe! 11' Ail-afi, rar. nce c.q6na;r? u:uenfrocr gAecrl 12. Craxrire, nox6lyiicra, xar npotirtl x ynrreprrlAry'?

$ 196. Din punct de vedere al sensului interjec{iile se impart in: a) interjeclii care exprimd veselie, bucurie, aprobare, admiralie etc. sau triste{e, indignare, repulsie, uri etc.: a, o, H, e, y, !x, yib, ox, 6irrourmu, r6cuoan. Deseori una qi aceeaqiinterjecfie, in funclie de emofia pe care o redd, poate indica sentimente din game opuse. Comparafi: Ox, u xpacomdt O, ce frumusele / (admiralie), Ox, ctint uenz! Of, nu mai amputere / (triste[e); {Epr no6epfi, into 6ueut xopow6! La dracu, asta-i foarte bine ! (bucurie); 96pr no6epri, xar uenpu.hntto! La dracu, e nepldcut ! (supirare). In asemenea cazuri, ca dealtfel intotdeauna ln exprimarea sentimentelor qi a emofiilor, intona{ia joaci un rol hotiritor. $ 197. Unele interjeclii arati numai o anumit[ stare sufleteascS,de ex.: An6, xopowo! (aprobare); V, 6eccm&ucuit! O, neru;inatul / (indignare); Oir-oir-oit, rcaxd.t 6edril Yai-vai-vzi, ce nenorocire ! (durere, compitimire); Alte interjeclii exprim5. acte de voinld: adresarea,chemarea, indemnul, ordinul tfr, ty, urn6, ny (hai, haide), rrlapru, cton, 66cra g.a., de ex.i Ay, cbnt, 178

t79

,;'ii;'-"*'=a'*'gindpi:caic:iitrll ptortaiici i.cr^rr (i,tr, ri; ir pt"poiiti" io"si"'ta:unfut -tcrogativ[el ceplti forma gcnului ncutru, dacEsubieotulindic6 un numc dc lucru (3) gi forma gcnului nasculin, dacd subicctul indici un numc dc fiinfl, indifercnt dc gen (1, 4).

s IN T A X A PROP OZ lT r E I (Cunrarccnc npocr6ronpeAnox6mf,)

tnue nol aexht4e eo ) $ 2f11.Exprinrree subiectului ( Baryauc l. Subiectul poate fi cxprimat printr-uu sobstrativ sau oricc alti parte dc vorbire (cu valoare de substortivJ, la cazul nominativ, de ex.: ,{6aymra c$uaem ufsuxy. Kdnruruca rcanlnylrr (substantive); 6o.rcu6t e&zdopoaet. Elpye roroyfrgfrt ocmanoeiucn (adjectl gi participiu cu valoare de subcolectiv 9i stantiv); Tp6e cudinu na cxaudilxe. Or,fi cuompitu xa xdc (numer.al pronume).
:i t)

intre ele dupi scopulenunlului qi $ 199. ln limba rusd propozifiile se deosebesc dupd felul cum sint alcEtuite. 1. DupI scop, ele se impart in: a) propozitii enunfiative (noeecmeoedmetbuue npedaoacduua), de ex.: Pa66ma npocddumcae ta6opamdpuu; b) propozifii interogative (eonpocirmemuorc npeLaoucinua),de ex.: 4mo eat mau ddtaeme? c) propozifii imperativez (no6ydfunettuote npeltouciwn), de er- fiafr, .rtrrtc, noxdttyilcma, yui6wn; d) propozifii exclemrtive (eocrcmqdneaoaue npedrcacCaun), de ex.: Rardit y neE edrcc! 2. Dup6 felul cum slnt alc[tuite, propozifiile pot fi a) monomcmbre(odnn.cocmdcawe npeCnatcdwa),care au doar o singuri partc priucipalE de propozilie (subiect sau predlcat), de ex.: 6cem - E toatn&. B rcc! dceuwoupriruo; Ei b) bimembre (daycocmdenwe npednoacinua) hvind ambcle plrfi principale de propozifie (atit subiectul,cit qi predicatul),de ex.: Mn ug:fui e aec.

.-: ri
i::l

2. Infinitivul sau orice aItL parte de vorbire wfuxibildl(adverb,$interjeclie avea in propo.zilierol de euctc.) cu valoare de substantiv poatc, de asemenea,! ua uilcmoa eiilyxe npuirffiio (infinitiv); Hac scd1m ',ceim'toe bicct, de ex.: f$irr eirrpa (adverb). 3. Subiectul mai poate fi exprimat prin lmbinlri de cuvinte, formate din ssbstqrtive la cazulgenitit, asociatecu cuvintecarcaratA corrtitateaobiectelor (la cazul rcminativ), astfel: - ns&erale canlinale qi substantlve (vezi $ 1(D), dc ex.: .B 6u6tuomdxe uumdauuecrr yremr6a, a rpx yxenfru 6pdnu xxieu ud dou; -numerale c'olectiveqi substantive,de ex.: .{r6e cnoprcuAsosnodowai r mphepy; - substantive ssociate cu ailverbe cantitativei undeo, ueuadzo, urito, ue$dno, aicxotoro, cxhtarco g,a. de e*: Cezddnn y aenh rnfuro cno66nroro Kmr; teacriaon6cro,nrno rp6ruerr.Ha cmot.d - subetantivelr cazul genitiv asociate qr cavinte care aratd cottitatea; ndpa (pereche), noroeiua, uacmu, epj,nna, dottuwwtcmad(majoritatea), meav wwtcttud (minoritatea) 8.a., de ex.: Eonrumcrr6 yreurr6r nodxato Ha sncKypclto. fpfua ryprficmr npudxata Jtmpou. 4. Subiectul se mai poate exprima prin slbstrntive sau pronume la crnl nominatly, asociate cu substantivesau protrume la cazul instrumental cu prepozifia c, de ex.: Msrb c cecrp6fi nowtrt o edpod. T{'u, ,c 6p6ror,r ey.rhtu a ndpre, satt - prrn fmbiniri formate din numerale la caul nominativ gi substantivesau .prorunv la cazul genitiv cu prepozilia tr, de ex..' Tp,6erc rac uorunf r rdpoa; Ogfu rr yrerurrc6n uoruEnaoudf,. In astfel de construcfii, in locul numeralelor se pot folosi adjective la gradul superlativ sau pronume, lde ex.: C6uan rrrep6ctar ns pa6dm ymC 6ottd npotaimotu;Hrrtrr6 ur Dsc He udscem crasdrnt, umo ctyuitaoca? 181

,.,i.

.:: ::;
ii

.i

l. Pirfile prineipale ale propozifiei bimembre (Fn6rnue qndnbr tpycocrdBnoro npeAJloxmr)

$ 200. A. Subiectul (Ilodaeacdqee) Rispunde la intrebirile Kmo? 'tmo? l. 2. 3. 4. epdurco, .{6rymar aoeopfittu C6mae4pxocsdmum. I&fra 6wd wtmepicua. Os cmar crnydeilmort, * Kmo roroprfur rpduxo? Ymo ca6rrr fpro? Vmo 6rra6 rarepdcxo? Kmo cran cry.q6nrorra?

Observalii. a) Ca gi in limba romini, predicatuldin propozilia interogativdsefoloseqte la singular,indiferent de numirul la care se gisegtesubiectulpntru care se pune intrebarca(vezi intrebirile I - 4 diu dreapta).

r80

:li:llj?!:iii;:rli:li.:::r::l:

:irilr:

: r'1

::

"..""*'.$.'iH.'.|iidi..-;;#aip''...lc'a;aaidi|...ino".b,n;n
{ 202. Rispundelainireb[rile: qnto ddmem? qmo detuiemca? xaxde (npegv6r?) (r<aroeti? rcaroed? xaxoe&?), xarctfi (upegvtr?) (rarcda? rcarcoe? raxfie) rcmo {on?). Ex. l .

1(.

Omd7 pz66ran. tlaquuiercx eecua. Rnrteanarep|cwa. Mdpe 6r;rno r,ry6r6rcoe. OH xnpypr.

- Vmo ddmt or|rfl c necsofi? - Vmo dd'raenrc.s xm,ir{! - Kat<oed - Karcie 6rrno u<ipe? - I{mo otr?

: rr Este aketuit dintr-un terb semiauxiliaf:: ' (norryncuouofAre;irdbrfi'itafdn)"la qi ale indicativului moduri care se acordd cu subiectul,gi infnitivul timpuri diferite verbului, ce dd predicatului sensul lexical de baz6. IntrebareaIa care rispunde'predicatulverbal ebmpus inchide verbul semidin propozilia afirmatir,i) qi verbul di'tamu auxiliar (la modul, timpul qi persoana (cde.aama)la infinitiv, de ex.: Oud na\ara curirr poudu.-Hro afi6 uaqaad ddtama?
Verbele semiauxiliare a.daugi sensului lexical de bazd al predicatuiui nuante suplimentare, aritind felul cum se desfdgoarl in timp ac{iunea sau care este atitudinea subiectului fa16 de ea, de ex.: Epam nilxuun qnrdts po.tadu- Fralele a terminat de citit romanrll; On x6cer qurfrr poa.dn - E/ wea si citeasci romanul-

l. Predicatul verbil (F,taz6,tauoe cxatyeaoe) in limba rusi predicatul verbal este de dou6 feluri: sinrylu qi compus. $ 203. Predicatul yerbal simplu (Ilpocmde etaedttuoe cxasj'euoe) Rispunde la intrebarea qnto diaamtT (cind este exprimat printr-un verb de aspect imperfectiv) gi ,tmo cddtamu? (cind este exprimat printr-un verb de aspect perfectiv), de ex.: fi nnw! (urc6.n, 61t.qy nrcfra) co.utnduue. - Vmo a ddtaro (l6ttaa, 6ydy ddnamr'?) fl wanww{ (nanuc6*) coquuduue. - 9to s. cddttan (cddnaa)? Exprimarea predicatului wrbal crasyeruoro)
Prin ce se expriml

* "1

\ Re;ine;i compus:

i verbele' semiauxiliare care intr6 in componenla predicatului verbal

$ 205. verbe carc aratd, inceputul, continuarea sau sfirqitul aeliunii: uaqundma (imp.) - na,rdnto (perf.); cmanra (perf.) - a incepe; npodoatrcdma (imp.) - npoddttcrcunru(perf.); nepecmasanlb (imp.) - nepecmama (perf.) .- a inceta; xou,rdmo (imp.) - nduuumt iperf.). Ele" se asociazd doar cu verbe de aspect imperfectiv, de ex.: On adxan (npogo.irxa;r, n6nvnr) pa66mama s 6u6iuomdrce; (imp.) - c^4avb(peLf.); 2. verbe care aratd dorinfa, posibilitatea, intenlia: azouu yadma(imp.) - cJt*ima (perf.); xomlnra (imp.) - zaxomdma (perf.); co6upd.mucn (imp.) - co6pdmacn (perf.) - a se preglti, a intenliona; rwtmdmaca (intp.) (imp.) - nonp66oeama Qryrf,j;naaepeeamacn nonwmdmuca - a incerca; npo1oeama (imp) - a intenliona; cmapamucn(imp.) - nacmapdmocn (perf.) - a se stridui;, ucetdmo (iurp.) - rzotrceadmu $teff.); cmpeailmacn (imp.) - a nizui: pewdmu(cn) (imp.) - pewfimucn (perf) - a (se) hotdli, Cu verbele din aceastd. grupd. se intrebuinfeazi atit infinitivul verbelor imperfective, cit qi al celor perfective, de ex: ,f xorj ronoprirr no-pyccKu.,tr xorf nororopfirr c mo66fr.

f
(
!

simplu (Brrpaxduue npocrdro mardnrsoro

r t
(
I .l

Exemple

I
.\

Verbe la modul indicativ. prezent, trecut qi viitor.

timpurile

l. an sauuutiemcn cn6prou. 2. fl. 6itdy nucdmure66. 3. Hirua rortdsAa npouzpdaa vrar* po n6tpret ud.rtr? 4. Tst paSdmaa 5. Bs noildtmesLnTpa s (m6? 7. Xomfu 6uts c 'ro66ir. noroaoprirr. 2. fl sawit 6u x re66,6crr 6r,r y laeni 6rir.noso6Mr.
L. Iloaoeilme ane, r.ox6nyfr9ra. 2. Bfrrop, sauuuddtcacn6prorr.r!

,i
I

Verbe la modul condifional

'il irl

i , :i :;i
:i, ,::i

Observagie.Verbul npotdottucimudevineauxiliar nunrai la aspectul imperfectiv. pa6riry. Forma Or Comparali: Or npogo.nxht pa1dmama-On'"npofiirxu.il npoddtucurt pa6dmamu nu este corectd.' $ 206. IL Predicatul verbal compus mai poate fi aicdtuit dintr-un adjectiv de formd scurtd (ddacnea, pad, eom6e, o6isau (obligat), coztdcen (de acord), uaudpeu (cu intenlia sd), cnacd6ew(capabil) qi un verb lainfinitiv, de ex.:,? pa4 Sint bucuros si mi intllnesc cu dumneavoastrd. c eduu rcrp6rnrrcaTirnpul trecut sau viitor se formeazd cu ajutorul verbului 6utmu, de ex.: Ow ror6s 6rln qrrr{rr - El s* gata si citeasc[, Mot Elnena rordsbl aaa sovr6w' - y'y'oi vom fi gata si vi ajutin. Uneori in eomponenfa predicatului yerbal compus (in locul verbului auxiliar) mai intrd unele expresii ea: 6wmt 6 cocmoaHrut (a fi in stare),6umu e cdtaax,

I
I

Verbe la modul imperativ

Verbul ecmb a) sensul de existd (nu se acordi cu subiectul)

'ii ,
;li
rti :.:i ,,1 i;1 t" t,
l'i:

I
I
I

l. B gep6nue ecmbEoM-\tys6h, t<ylft s6cro npne3x6ror rypfmrr.

z, t,cmb JIroAu, KoTopEIe .qyMaloT uHaqe. qeM T5r.

iti ,''

t82

ii.i''
'i'f;l'::,i, )E .t:,:.,: fl ;- r

183

's::#-

qr?e'

' ,,,,_,, 66ioind rdltbpfitb : ]t D-,s-fo1$ lil G fi in starc); de ex.: Or rd 6un b clsioffir $lro JA mai vorbeascd; Btt 6frcre r cfilax imo cdiaama?-"- YeTi (puteo) f tn starc sd faceli asta? cxatyeuoe) Predicatul nominal (Huennde cocmaeude limba rusi, ca qi in limba rom0n6, predicatulnominal se compunedintrS 207.1D un verb copulativ (eaaedrcehsxa) gi un nume predicativ (unem$a tacmu), ln exprimarea predicatului nominal numele predicativ joactr rolul principal, in timp ce verbul copulativ indicl doar modul gi timpul predicatului. La timpul prezent, copula se omite.* Ei.: Moil 6pam-uouEp (timpul prct*nt); HC6o 6duro roay66e (timpul trecut); ?al cr{selrb mxer6poru (timpul viitor); Eygb (modul imperativ). aorada Exprimarea ntmelui predicativ (Bupax6nue xr'aeun6ft v6oru) h cazulnominativ $ 208. 1. Numele predicativ poate fi exprimat printr-un sab.rtantiv sau instrummtal. Substantivul std lz cazul nominativ pe lingi verbul auxiliar Ia prezent (care rarcrid ezd omeq? se omitc), dc er: Ez6!omi,l-w*en6p.-Kro La timpul trecxt s&t viitor * folostgte de obicei cozul instrumental. fl 6wn yremrn6u.-Keu a 6utt? X 6fW cnyl6rroiu. - Keru a 6ydy? $ 209. 2. a) Numele predicativ poate fi exprimat gi printr-un adjectiv la forma luogd sau scurtE, de ex.: ( 6ut) nnrep6,crufr. Cnexmd.rcaa - K:trc6fr( 6trn) cnercmdrctu? Ilaica (6utnd) nrr6pecna.- Kanon{ (6uad) nuica? I-a timpul fiecut sa:uviitor forma lungd a adjectivului poate fi atit la nominativ de ex.: cit fi la instrumental, qfisn;d Bdsdyx.6ua Gur"r).- I(an6tfr 6ua edsdyx? 6item wrtnnrfr Guu). - Kanrf,*r 6ydem dorcndd? fiorc,tdd b) Gradul comparativ sau superlativ al adjectivului poate indeplini, de a$emenea, funcfia de nume predicativ: Osepo Eafrxda r.rf6xe Racnfiilcr<ozo e urtpe-Karcile udpa.-Katc6e 6zepoEailxdn?Owpo Eailxaa cduoe r;ry66rcoe 6sepoEaitxda? numai la cazul nominatiu,adesea c) Forma scurtd a adjectivelor se foloseqte in limbajul gtiinfific, de ex.: floxasdmencmeo imoeo Sdxma neouc{tdauao npicro -- Argumentareaacestuifapt este nealteptat ile simpli.
t De obicei ln defnifii $tiintific copula ecmo Qa timpul prezent) nu se omite, de e)L: Eopr64 pyccxoro pa66rero xricca sa cso ocro6o&Aflase ecmb 6opr66 normrfvecxax (8. lI. I6sus).

lntrebuinlarea formei scute a adjectivului in calitate dc nume predicativ prezinti urmiitoarele particularitdfi: - aratii o lnsugire temporard a subiectului sau o fnsuplie care 8e manifestfr ln anmite imprefurdri. Comparafi: aceedd Pew&ue imoeo eonpdca - Toeddpa uiuue lmozo eonpdca

rpfiroe. 3mu tnj,$auy4ri5rue.

6&to rgtw. 3mu mffi'u sne Ynffiwt.

- clnd subiectul se exprimd prin pronumcle rro adjectiwlrDultr predicativ ' eslc intotdeauna la forma scurt6, de ex.: 5ro rpfmo dta uenh. 3to 6(rao aegouycrftuo - Aceasta era ile neetlmis; - cind numelepredicativ este ldmurit de w complement,se itrtrebuinteazi, 6ua pmnire,nen r formascurti a adjectivului,de ex.: On eceeDd de asemenea, cmdpua dpy*hu - El a fost mereu stent cu vechii prteteni. $ 210. 3. Numele predicativ mai poate fi exprimat gi pria: a) participiul pasiv Ia forma scurtd, dc ex.: Vnpaao$xue 6duo rolnrtra,gnoExerciliul o fost ssis. fleept txxp*ta - USaestetnchisl; pronwne, de ex.: Ceat ufinyc mpu 6ydem reuirpe-$apte b) rumerale Ea;u rninus trei fae patru; Smom rcapotddwuofr -Acest creion este al meu. ca sensdeterminativ, 4. Numele predicativ poate fi exprimat gi pfin construcgii formate din: a) adjectiv qi substantiv la cazul genitiv, de ex.: Moil udeofr rcocmtbn cfise!'o qseri. )ma mrcaatrrrc6rcoro x6rectaa; b) numeralul odfin gi substmtivesau adjectivecu prepozifiarl, de ex.: 9rzo oAfrx nc lyrwx yretun6n. predicatului nominsl. Yerbele copulative care intrd ln componenla semai foloseqte cea mai des intilnit6 este verbul 6amu. Cu acelaqi sens Copula gtiinfific, de ex.:Hapdd aetAmucn, care se intilneqte mai des ln limbajul verbul Ei sgnfercr rsopq6Drucmdpuu- Poporul este creatorul istoriei. Verbele copulative mai des folosite sint: au cran KpynubtMxupfprorrr. cmanoailmrcn - Vcndeuanotdma cranonfmcr 6dtee rpf4uwrrm. wrcdttvt. stwndmtca - Ouri c{trTinacr t!,uwefr cnoprcu6nrcof, rcasdmuca - Ox rcacfnca cuoc66urruyreuur6u. norcasdmoca - Oa uau gorcarinct 6Jr6ruBnt. oxdswaamtca - On qdctno orcdtunarcg nogr6.mnn. oxasdmuca - ldeywxa onag6aacr csunarfquofi. ocmaedmucn - Ial ocramsct ao*n ApfToM. do xanqi cnercmdx.ta. ooruimuca- fiimu ocrirucr cuon6f,nrnun 185

i;
i", rif

i'.'..
r-*i..,

t'+'E

;j :,ii::

184

ffi

ffi

riF=

,:.;----,-. ., Dupd toateaceste neiuecoputarive-numeie:prCOiJiiii:ii pune ta cazul instrumental.

Dupd verbele 6weamt, cmamb, oxasdmaca, ocmdmaca se pot folosi ca nume predioative gi. formele scurte ale adjectivelor, de ex.: 6sepo 6wr6er (cralo, oxali{-nocr, . ocrrluocr) 6venu npospfuttto. . Unele din verbele care intrl in componenla predicatului nomin4l rpot juca in propozilie qi rolul de predicat verbal, avind insi un alt sens. Comparati:

':Ab;eiiAiie.

',,j

'.*"'tti' Co:i.rbtiuoprio numerat" esteexprimat '" 2. Cind subiectul ""i&oart genitii,'iiibiiiciitut singular'Sdil'ia iive La cazul fliiii;"astriiir"r':i<i iiodtd''itd"ld ex6rqr forme: flsrr lr6nr.rlrnoB sint posibileambele -la timpul'prezent
-a xurtd sau flxrr uiJrrqnmos rx6Anr e xuud; mpu, uemitpe predicatul std de obicei - la timpul treant, d'up-anumeraleledtea, la plural. B sar, rlorr'afi rpa ucdnr4uuul, iar dupE nnmb, utecmb ..' ddcnmu predicatul st6 de obicei la numdrul singular, genul neutru, de.ex.: trIs medmpa aAru.iro nsra nuouipoo;

Tat dfgerur rpal6m Oa norcagd.ncr crprixmuu. OH ocrrfurcrodwua duputrtpou,

3dampa mu 6lgeus o 6oawil4e? Olr norcar{.rcs y dedpu. Ou ocrflacs e medmoe.

Predicatul nominal mai poate fi exprimat prin imbiniri de cuvinte formate din verbe (care aratE starsa sau migcarea ca: cuddmu, cmchma, aewdma, udmrt) gi adjective sau participii la cazal nominativ (mai rar la instrumental), de ex.: cmaprtx nexi.u 6o;rru6fi. Epam npuru6n douhil paecrprienurrfi - Fratele a sosit acasd inilispus. In acest caz, verbul copulativ igi pdstreazd sensul lexical care se inuegegre in predicat cu sensul lexical al numelui predicativ. Fratele nu nurnaj a sasit. el a sosil indispusl----l

- dacd numeralul are la sfirgit odilu predicatul se pune la singular, iar ld irecut se acordi in gen cu substantivul, de ex.: B xtdcce 6wtr deddEamb oAliH yveuilx, B ntticce 6w;r{ deddqama oAu6 yvenil4a. 3. Daci subiectui este exprimat prinfr-un numeral colectiv ;i un substantiv FrTpde yueaur<da Ja cazul genitir, predicatul std intotdeauna Ia plural, de ex': 6ec6gyror eo daopi utxtitot.

E
i+

i Re,ineli I cazurile ciad intre subiectpi predicat se pune in scrislinia de pauzd: a) in iocul copuiei a fi (la prezent),cind subiectul qi numele predicativ se exprim6prin substantive 1a cazul nomina:iv,de ex.: Eyxapd.cm-cmoti4a_ Pyutmuu; b) cind subiectulgi predicatul sint exprimateprin inflnitiv, de ex... )Ituma -Pdduue c,q)ucitnb - A trii tnseamnda sluii patia; c) dacSuna di' celedou6.p5.rfiprincipalede propozi;ie este exprimati. prin_ tr-un verb la infinitiv, iar cealalti printr-un substantivla cazulnominatir',de ex.: Hdwa saddqa - xopotudylrirlcn - Sarcina noastrd .este(de) a lnvilla bine; d) dacd inaintea predicatului exprimat printr-un verb la infi.nitiv sau substantiv la cazul nominativ sti cuvintul grflosau gmo sHdqum (aceasta inseamn4)" deex.: He nodxanuceil,adc- sro suliqtlr r.lLars do vmod, Acordul predicatuluicu subiectul (Cozmcoeduue cxasjteaoeo c nodneucdt4uu) $ 211. Fredicatul in limba rusd se acordd cu subiectul: - in numir z Vpdx nauuudemcn; Vpdxuaawattfuomcx, - in persoanl,la timpurile prezent qi viitor: fl, eoeopr6, rw eoaopfiwt... . fi. noeoeoprt, lsr nozoeop,&mt .,., fl. 6ltdy zoeop{tmu, rw $fdews eoeopfima .,. * gi in gen (la timpul trecut): Ha,aanch yp6x; Havaadcu suad; Ha,aa,ldca timn ; Hauanim xaudwytot. 186

$ I
ri .1i

Dupi cuvintul udcromrco predicatul se poate pune atit Ia singular cit la plural, de ex.: Hdato,turcoyuenuxda nx6gut (nx6.qsr) eo deop wxd,'ttt' Dupd ceielalte adverbe de cantitate (andzo, ud,to, a<6,rorcoetc.) predicatul std de obicei la singular, iar dacd este la trecut, Ia genul neutru, de ex-; B cadi' B cadj'ocrdlrocs utito vaemde, ;n6draer udao yaanurc6e. 4. Cind subiectul este exprimat prin substantive la cazul genitiv, asociate cu substantive care aratd cantitatea, de tipul: ndpa (percche), norcedua fiumetate)' uacmu (patte), zpjtnna, 1otuwuacmed (majoritatea), MeHbwuHcm66'.minoritatea) q.a., verbul se acordi in numir gi gen (ia trecut) cu $rbstantivele care arati eantitatea, de ex.: trpfnna mypucmoe rpn6xala !'mpou' 5 Dac[ subiectul este exprimat prin substantive sartpronume Ia cazul nominativ gi substantive la cazul instrumental cu prepoziliqc, predicatul se pune intotdeauna la plural, de ex.: Mu c 6prironr nawnrt eythmLl. tn propozigia Mamu ywni e edpod c cecmphil subiectul este numai uamto iar c cecmpdil este complement indirect.

L'

t" I

rJ
I

I'

Exerci{ii
l. Indicali subiectul fiecdrei propozilii, ardttnd prin ce se exprimd. 1. CuerrS.x:r naqnn6etc.E. 2. Bce g6nsrrr c orAMecr6, 3. H6roe rtobeAfro B acrsw uap6ga.5. IIIecrs A6.imrcs sa,{Ba 6egocr:6rxa. 4. Kyprirs np6.uo. 6. <Kapajx!>>,cninn4.qocs r rruun6 ,7, Ytl;od:aecs. nsyuircr rnrocrp6umre .srrrr<ri. 8. Kr6-ro x6qer c ro66fi uoronopftr.9. Ha craAudse co6pa.nd'cr vudro aap64y. i0. Mn6rEe Ils Eac upoyrri.ru Sror pov6r. 11. Mrr c aplirorvr mpiell B Mrrtr, L87

) { )
TI

*r

ii; .

ffi i
[ , fl i .fili Itl"' f
$l t i 1,, ffij ii il l: I

i j i i
; i i i i : i

acordulpredicatului cu subiectul. Explical!gtpt se realizeazd rpr yrauaf oraesfurf,. uecn naoapor.3. Ha l. B x.n6cce 2. Ha oq6xcn6.no crpilfxe pa6drur pdsqarl oafs cry,q6rr.4. 89 m6p p6cx6.no nart 41{m-gor. pa6drana 5. B aa6opardprn rpfuqarr o.qE6 cryx6rrxa.6, ApdcvdrrL'rrrosrrp6w r Mrs.7. B urxaQfcrof;ro tror6ro u6rru(rsrr.8. rlacrr pa66ru jx6 naufcaua.
9. Epar c gpfrorrr noriud sa cra,qg6s. 10. Mn6ruc xr rac yx6 nporxr6rn poMer. 3. Formayipropozilii cu urntdtoarele imbindri de cuvintetn rol de subiect, Fili ateng la acor&tl predicatului cu sabiectul. Tpn upuireax, urcrb ner, vu6ro ndceu,rdcxornxo {eror6r, 616yna c rxjrouo u6roropue u3 Eac, 6dmuIar vacrr gop6rr, crdl uruq, ogfu ss yleuurdr q6uepo varssfuer. . asrDePv uruD:rqs 4, Citili propoz4iile de tnai jos. Ardtali felul predicatelor pi prin ee se exprimd. l. Jl6ror*rr'ol 6f,qeMor.s'ot6rs r rop6x. 2.'Cvorpia 6u e r[zmu y Bac,so x 46nxeu yfi"rf. 3. M cr6.m pa66rarr yc6pluo. 5. Paccxard saM o rlo6fi no6sAre, 4. or npogomrc6nssr6rg r cro6fi rdrsarc. 6. Mrl (upororx6lu) {poA6rxruu trr6nne n 6a6ruor6re. 7. Ox xnser6 Ee cMor cxasirb. 8. .lt rvrori re66 crasirs up6r4y. 9. Eiry rordsxrbcs cpbe3ro x srs6rvrery.10. MEI 6i4er"l p6.u rro3uar6lrntcr o sEM. 11.Ou6,qonxsApa66ra* ceprruee. 12.IIro sbr,qonxwrlr6durr ypdry? 13. Mu uepecr6nr parror6proarr u norrmi nprror6rurr x cer<i,ryxruuerry cn&rt. 5. Pueji tn loai spayiilor pwrctate verbul auxiliar potrivit ca setu gi formd. (Mouo, yxCmu, pewdmt, cmamb,npodotacdmu, nawi:mo, rdxuumb, nonpd6oewna, nonumdmtca). co6upunaca, 1. MEr ... cr"rorp6rr rpyr sa gplfra r'a6ma.2. llnxenep ... pa66rarr na n64. Mrl ... up6nxrrno rov ras6.qe.3. Vsenruf ... gauucirrcx ra onrr"ruu6.rry. urcirr uo-pfccrs. 5. IIor6 oE 8c... su:rirb nrreparlfury 6esc;ronapi. 6. Os ... rosopfm r6:nxo xa rrocrp6mou sgnr6. 7.,Cver ... rirsts.8. Vsenk... pa66rarr u 6u6asorre. 9. 5,... arlyyurr crunorroprue uauslicrr. 10. MBI ... no6xarr ra ercrypcElo. din verbesemianxiliare la ale6. Formulali propoztlii cu predicate verbale cotnpuse gere Si wmdtoarele infinitive: 4grf, 6ecigorarr (uo6ec6aorarr), cnp6urnarr (cupoctrrr), orpaxirr (orpasfrr), perouergondrr, yricrroratr, uouordrr (uotu6rr), ynfrrr (nrlyrrrr), o66xaru (uoo66,qarr). 7, Traduceli tn limba rusd, l. Cineva dintre copii a intrcbat clt e ceasul. 2. La stadion s-au strins mulli oameui. 3. Cinci elevi repeti lecfia cu voce tare. 4. Eu 9i prietenul meu sintem in. stars s6 terminim aceasti lucrare singuri. 5. Pe trotuar trei btrrbali discutl despremeci. 6. Eu gi Andrei vom fi la tine peste o o16. 7. Vom termina in curind de mult. 9. De cc ai incetat (sErezolvim) problema.8. El ar fi trebuit str soseasci 188

t,trb;tn*iti * cu:vtiii i ;;;;im'i 2, citili pripoziiiiii'si'iiaitcalt l,rti eare

*'-;16";iii'

obiieali U ;tae; i t0.'Noi oiiitcm

ii.' lo"c"tx ;cnoncte ai' ctcutatie.:

.. ,,si inplegi arta,modernii! t2. Voi.fi Sptslo oricc moment si te ajut. t3. El'nu poatc vedeafdrii ochelari, ' ' 8. Gfuili tn propoziliile de mai jos subiectulSi predicalul. Ardta|i prin ce se exprimd predicatul nomitnl l. Mot 6par - cryx6rrr. 2. B up6uaov roni on 6ul yveuurriM.3. Ou 6tner 5. .{na,uarpr-rulrb. 6. -fl-uc *nxer6pou. 4. Iloneo*e pa66ru 6rilnngan6uscrbl. Brr, Bu-ne ou. 7. Brirrop-rbuoura slrcdroro p6cra. 8. llsas Llr6soBrs rcerA6 p6nnar. 10, Ocnosril;IN{ y.resur6u.9. .{op6ra np.r*r6nn 6u'l rp66orareneux crorirvr uoSrorr, rar uetrln r se crar rtarepu6nou nrreparfprr wtiercs. rgrirr. ll. Os ne cfnrshlN4. rbuocru.l2,EErmzL cr6nu 6aeorirqnun. 13; Brcp noras6lcx ev1y' 14. Oni crira 6segb vor,raJrfla. 15. Ocersto nor6Aa 6r,rp6erAoxanrtgofi' '9. GAsifi subiectul gi predicatul in propoziliile de mai jos. Ardtapi unde verbelesint unde sint predieate. -@uxiliare ^,ri l. Ho.rb 6r,ra6cs6xbs r seorttiAamo csdrrris. 2. n6pe.qoxnOu O# ptA,4ep6arer, u6pnrocc otts<ifi u ccpe6primoocBeutEEELrx c .qpyr6fi cropordr. 3. Vrp6rcrqsectan6s{Tqf,B l(pyr. 4.\nu cran6strcs reuri3e.5. 5ro sgscrue nsrfuercn p6mme Bcexsa pa661y. 7. Crcti 6.9'ir rccrd rrr'trhrcs v;anuewft yndr6xa(6rur 6duu nAcRdBEr, L na ry66x. imbindrile ile cu,-intede mai josformulali propozilii cu predieatenotninale. rurcp6cmre AJrt Eac por"niru; yrmrf;, nscrmrfr,ro rcQu Mripe;Saupfssas cu6ripbnarread6; triitii'rt, ioffifi ors6i; F.fraar EaME6uorqb; rmdrufi x ot$: 6:.uf,; uibsno nocry'oemufi rvrocq tr6*"4 xenprfrnlft AoxAb; rxc6roe xiiMes-, Hoe s.qturre;aga{.nrrnre rrcqipcxei lueiiuri;irfoax rdrsas uolr; ortrnruft rocr6wufi afueir. a) Au predicatul nominal Ib timpul prezeni. Moilet. Srcr portin Am nac lrrrepdcer. b) Cu predicatul nominal la timpul trecat' Modcl. Cu6fpcrar secui 6ur6 ranprisnofi. c) Cu predicatul nominal la timpul viitor. Model. Kivlenuoe r46rue 61iaet oirc6xnr"r.
ll. Formulali propozilii an urtndloarele verbe copubtit'eKagirsct, ora:|Tbcf,, norcal6trcr, ctanorfirrcs, crarr, 6grs6rr, rnnitrca'

il-.; , i Sii

:ll i $;t; I $l i i '#t ff , h l i $ I i ffi,"

il4r I

I 1 tii t f i i;t ,i fltlli t I I h- ' fifr'ji i I I

12. Tradlieli in limba rusd. l, Munca esG un factor hotiritor de civilizalie 9i culturi. 2. Ideea e$te sufletut operei de arti. 3. Conqtiinfa esteo insuqirea materici superior organizatl' 4. El s-a dovedit a fi un adevlrat prieten. 5. Profesorul a rlmas multumit de rdspunsul meu. 6. Vintul de la nord devinetot mai rece.7. El e consideratun bun organizator de excursii. 8. Drumul spre cabanl mi s-a pirut foarte greu. 189

ale propcziliei (Bropocreu6nnsre tr|. Pirfile secundare q.n6nunpe4noxdnux)

Atributul ( Onpedeadnue ) ' R6spunde la intrebirile: rcarcdil? ueil?xomdpotil? B xduuamy eowti uonopht ddeyuu<a;r'er - Raraa 46nynrxa? ureerHsauarq. Er6 paccrcatut 6tiuu ecezdd uumepdcutt. -Vau paccxizut? fl 6&cmpo petuila nrtryrc sadciuy. - Romopyro saa6c]'? 'fn limba rusd atrihutul este de doud feluri: acordat gi neacordat. onpedetdnue) $ 212. A. Atributul acorilat (Coznacdeauuoe Se acordd in gen, nurndr qi caz cu cuvintul pe careJ determind qi sti intotdeauna inaintea acestuia. Se exprimd prin: a) adjective, de ex.: Ha ro,'ry66*r adSe noaailMca 66;rnre o6mx/1. (Ha xaxdu s66z'! Ranie o6nar6?) 666yurrcuu cad 6ut 6ueuu rcpacilo.(Vefr cafl) b) participii, de ex.: Ou dd,teo paccxdsuean o nporfrauuoi rcufize (O xaxdii rrifre?); c) pronumz gi numerale, de ex.: Hiwa cmpaud uoaoddem c xdncdua dul.tr (Vtt crplttz?)?ta rcaizt unwzpdcnta (Ktria rnfra?); Hltxu aecmd uaxdd.qmcn a uerirpnagrlaraupadj' (Vwwec'ra'! B xomdpoa prAy?). $ 213. B. Atributul neacorilat (Hecoetacdeauuoe onpede,tdnue) St5 de obicei dup6 cuvintul pe care-l determinE gi se exprimd prin: a) substantive in cazul genitiv fdrd prepozi.lie, de ex.: Tempddu yueur({n y yw)nteaa. (uan rcrpilir'l) Poudau Typr6nera ue6oauw{tetro o6bgMy. (auu povidurt?) b) substantive tn cazurile oblice cu prepozilie, de ex,: E uaw edpod npudxaa need4az cro;rriqr,r. (rcaxdfraenfd!) Ou ene4uaaficnr uo cepA6rnnru 6o"'r6gnru. (raxt5il cneguarrrtcr?) E x1tnfit 6uLtlmat ua rconq6pr. (xarcfie 6utdrar?); Oud cadmpum ua cmapuxd e g;rnuuofi 6opog6ft. (xaxdzo crapuxi{!); fl onhmo acmpdmuaaco c qertoedxou s 66.nou nocnbue, (c xaxila ueaondrorra| Observa1ie. tn componenla atributului neacordat intrd gi aceie euvinte care se referd la substantivele ce se g6sesc in cazurile oblice, de ex.: fion c rvrpdluopnrrur ro,r6nnaun (xaxdit gov,?), Pa66mano pjccroruy nturcf (tiaxda pa6ora?); c) imbindri de cuvinte formate din substantive la cazul genitiv, asociate cu

" d) pronume posesivede persoana a III-a:

er6, e6, ux, de ex;: Er6 (e, nx)

, dgauna inaintea curintuiui pe care-l determini. , e) adjectivela gtadul comparativ sau adverbe,de ex.: (Iht<itn xlrfry?). IIu nddaru rdfe no-napuircrn uonnrep6cnee fldttme nue rcudtey (KarcdilxdSe|; f) infinitirwl verbelor(in special pe lingd substantiveabstracteformate de la adjective Ei verbe), de ex.: cnoco6uocrr (cnoc66r*,rfi),(pa66rarr, ucenduue (xerirr), uyreur6ctrorars, yuduue (yu6rr), ronoprirr no-pfccnu.
$ 214. Apozi{ia (flpuaoucduue)

i t

I
.:
1 ii :l

Apozilia determind obiectul, dindu-i o altl denumire, de ex.: Yqenix Moncry e rtdcce (Rar<6ir yuewhx?) Este un atribut exprimat printr-un substantiv care sti in acelagicaz cu cuvintui pe care-l determind, de ex.: V,rilme,xa dat xutizy yaeuurcj:tr{aauriey. Dacd. substantivul-apozifie se schimbl dupd num6r, atunci se acordd cu sub$tantivul pe care-l determin6, de ex.: Fepdfi-r6r.rux e{tnoauua ceoE saddaue. Feprin-.nEr"rnrx e&noauutu ceo| sadduue. Cind apozilia denumeqteo institufie, intreprindere, ziar, revistd, operS literarE. etc.. atunci, indiferent de cazul ia care se gdseqtesubstantivui determina! ea rdmine la nonrinativ, de ex.: Mampfc ddnzo paccxdabtnat u.n4 o ttpdicepe <Anp6por. intre substantivul determinat gi apozilie se pune in scris liniuld de unire: a) cind apozigia gi substantivul pe care-l deterrrind sittt substantive comune, de ex. : dou- uyz iil, meae uowiem g.a.; Sdu-aemoudm, n dmrtux-xoc b) cind apozitja exprimati printr-un substantiv comun std dupi substantivul propriu pe care-l limuregte, de ex.: Koucmfut4a-nopm,hfauzda*t-cend,IltbhtdHb6tepo, Bdttza-pend. DacE substantivul propriu st6 dup5. cel comun atunci liniula nu se mai pune: nopr Koncrduqa, ceJrd Manr6lr.u, 6sepo Hlrrrt6nr, per/r B6nra. Complementul ( lono ttuduue) Rlspunde la intreb[rile cazurilor oblicet xoe6?-uee6? rcoui,?-ueuj,? rcoe6?qnto? reaT-raeu?o ttou? o aEa? De cele mai multe ori se referi la verb. Complementul este de doud feluri: direct qi indirect. $ 215. A. Conoplemenful direct (Ifpnatde donoaudnue) Se foloseqte de reguld dupd verbele trcnzitive. Se exprimd prin:

;l

$,

t l
j[
.1 r:iJ

adjective sau numerale, de ex.: co cmyddnmoaa .fl noeoeopiltt rp6rero rclpca (c xarcrtu cry46urov?); .E xynil,",r l6ltoxu n6proro cdpra (rcanie h6norca?); Snto ,aeioadxruc6roro p6era (raxdfr .rerosrU;
1on

$',,
1
*I :,,:., ".:r,' iff
:

a) substantivela cazul osv2a1fu Jdrd prepozi1ie, aritinci ce acliunea trece asupra lntregului obiect, de ex.i OH npouumdtt nnrtny. (Ilpoaumdt tro?);

'#.,;:r'

ffi

'' '" -{Tri;

t9l

b) stfrstintive la"ciazulge,iitiv f6iA-iireitiiTtlie;'"aidtihd cE abtiiiiiCii sc iEbTiinge doar asupra unei pirfi dintr-un intreg, de ex.: Oa e&nw s6ro (B&nut ren6?]. (Hatuad wr5?) Otu uarutd.,nxeuoaorc6. Dup6 verbe tranzitive la forma negativd se intrebuinfeazd,,de asemenea,genit.ivulfdrd prepozilie, atunci cind dorim si subliniem nCgarba.Comparali: fl ne xynilta eazimy- fl ue xynfiaa easdmot; c) tmbindri de cuvinte formate din numerale la cazul acuzativ (sau adverbe de mi.surd Ei grad) gi substantive la cazul genitiv, de ex.: On xynfin gficnru rapanAau6fi(Ryntfu vo?); d) pronume,adjectivesau participii (cu valoare de substantiv, de ex.: fI yeawdto er6. Mw ecmpdmutu niwnx (Veaucdrc rcor6?Bcmpdmutu rcar6?);Mat nosdpaeaheu6nfrrcnx c daEu polcddaun (Ilosdpaenfieu ror6f ; Onil ctj,wawn euuudmertuno roropfqero (Crjtwanm ror6f ,' e) numeralesau infinitive ale verbelor, de ex.: Pagde.nume r6csrb uq dea (Pasdenime'rno?);Kouandrtpnpuxaztinne rqpfrr (Ilpuxastin ura?). Complementuldirect semai folosegtepe lingd uneleadverbe predicative,de ex.: Mae scan 6pina. (Imi pare rdu de fratele). iulirect (Kdceeauoedonoauenue) $ 216. B. Complementul Se exprim6 prin: a) substantive Ia drferite,cazuri oblice cu sau firi prepozilie, cu excepfiacelor atdtatp la $ 115,de ex.: .fi nadapia xpfry rop66rcyxonfitw (Kow! nodapfia?); (K uevrf eomdeuacaT); Mw zomdeuaca r ercrinrenara On paccxfudnaem o6 rrclcjpcnx (O t6u pactx tiswe aem? . ) b\ pronume, adjective $ participii (cu valoare de substantiv), de ex.: Omdq eopdfimca urrr (Keu aopdilmca?);O4rolrf apyvrittu dumdu (Komy rpyufau?); Bce cuompd.,tuuanpum6guoro (Ha xor6 cuompitu?); Bpavda,r 6clbn6trypeqdnm, (Kow! dan?); c) construclii ca substantive tn cazul genitiv dupd numeralesau atlverbede mdsurl gi grad cu saufdri prepozifie,de ex.: Y un6rrx yrexurc6recmuctoedpurcu (y ro16 ecrr?); Oaa ecmpCmu,taco c gaywfrnr cnoprcm6uor (C reu ncrp6runacr?); d) construclii cu pronune sau substantiveLa cazul instrumental cuprepozipiac: Ei,fywrca nocadtanau c cecrp6i noc&ttrcy (Kow! nocilna?). complementulindirect semai referd qi la substantivele de provenienf[ verbali, de ex.; vmdaue rcuieu (umdnuevezd?),pyrcoeddcmeo (pyrcoehlcmao eocyddpcmeou veu?), to66ao rcnpupdde (an6deox ueuy?).ilfDaci verbul de la care se formeazE. este tranzitiv, atunci substantivulculrol de complement st6 in cazul genitiv. Conparali, Ifocrnp1umt dca - nocmphfrxaddnz; peutdma sadduy - pewduue sodd,tu. 792

. .ieazd, de la el cereup:complemenf,indirccl:errprimatrpria-;sub,stantiv,;in,sarnrl..dativ. .cuprepozilia rc. Comparafi: yeawdmt lv{tihcttarynaucenue'i yii;menn, tuodilmv ::: 'r : . ;: ,.,,lii iue nn66ebx vmduuo. *--^-;i-i-:p1ii5 - sub,stentiidlui'iicbi'esprihile un v6ib intraizitiv, atunci aCesta cereracelaqi caz qi prepozifie ca gi verbul de la care s-a format. Comparati: 1opdmrca sa no pddune-.mocxdno pddune. iwti-6opu6d sa i4up, moctcoadmu I Xqineti I citeva exceplii:
no6edima epazd-noddda aad epaedu unmepecoedmtca ayswxoit - uumepic rc ujtswxe doeep.kmumoedpur4y - doedpue rc moedpuugy saefidoeamomoedput4y- sdeucmu x moedput4y Adjectivele qi adverbele la gradul comparativ cer dupi sine un complement indirect (substantiv in cazul genitiv), reprezentind obiectul cu care se face comparalia, de ex,: hpve c6tut7a, 6eade cudea, rcpinve trceadea.

'

Exercilii
l. Gdsili atributele in propoziliile de mai jos. Ardtali felul lor gi intrebdrile la care rdspund. 1. Pyrrafaar Adsyrxa co cs6rrbrMsnorocdus cuorp6la na uenf. 2. VcrauosliMerif. 4. -II ruo6mt> non6Aa. 3. [p6llor lldxosa rcerg6 uarepecoBerrr{ xopdnrar lacr rar6rrca ra n<5Are c n6pycorra, 5. Brop6r EeAdmyxd raEr K xosqi. 6. -fl se gnar c 6onrruriwupauriru r6cov, rrr.rq6, 4pyr6ro .reros6rasecer6eer6. 7. Ha pyufuorur nrfsbs ronoc6. cnina rony6ire ura3e.8. B:rec;i cnduuanncr 2. Inlocuili, acolo unde este posibil, atributelecu pronumeli ero (e6, trx). por,r6nrr 1, Onu pa66raror n'r6rnrnarececrpri. 2. Bce qurdrcl c raurepcolr JI. Toncrdro. 3. Trr ne suierur u6vep re.lieS6ua llprifru? 4. Meni ncer46rurepecosira xugrb xounosriropos H n[c6rereft. 5. Bu cvrorp6.ru rodcy uo.nogdroApaMarfpra. 6. Terp6aa 5rsft yqenrirrrr slicrne. 7. Aorn6a ruorixror6puuefi rce c:ninra.nu sur\46reirruo. 8. ,{d6prre cnor6 apys6i rcerg6 nouor6ror. 3. Traducelitn limba rusd imbindrilede cuvinte de mai jos ;i formula1i ca elepropozi!ii. Bunitatea mamei,vitejia soldatului,albul zdpezii, frumusefea mdrii, bogd{iile patriei, indeplinirea planului, discutarealucririi $oise, uo bliat de vreo laprc ani, rochie din md.tase, tinir de statur6 mijlocie,priceperea de a compuneversuri, capacitatea de a se apira.
13 Gramaticalimbii ruse de uz scolar c, 1581

t 93

,,i"i#,!,^[i;it,::.,,-".,.:: :,.. : .4. Transcriegi..textul ile.mai jos" qi subliniali-imbin'drile.de.cuuinte.eare.eon|in,:,aior:ilii.:.:. Ardtali cum se acordd. Explica\i folosirea liniulei ile unire. l. floer Hexglgor upore.n csoE A6rcrao na 6eperf perri B6nru. Perli B&ry on socnes6r B,csofx npor-rsreg6rrrx. 2. lI sor rgdr sor$r46u!{rla-3ryi. 3. Pliccxue E6rr 6sesr nrb6fir cx6sxn upo I,Io6na-Iaprnra r ?b6uyrm<y-7rypdur6. 4. Exegrdnno or6q qsr6.r <<Vvr,rreglcryro rup"tyr-J. Orri .qdmo .nro6of6.irucr pexoft I{E9fi. 6. O rdpone-rep1y na Hes6 ursrux6ro uprf6wr.7. Orlh Ao6xanu go ro.nx6ra <<Arp6pa>. 5. Ardtapi complementele;i precizali felul lor. Indicali la ce tntebare rdspund gi prin ce se exprimd. 1. f, ,q5mo xAar er6 ra frurue. 2. Os 6ex6n K Apiry cnpocfirr erd o6 yp6xax. PagAenrire 3. Er.lcrn ruecrL IIa Asa. 4. OH en6et vn<5ro paccr6roa npo 4eperducxlrx oxdrarros. 5. flo ,qop6re orri acrpdtrnu Irau6ro gnarc6rarrx. 6. Ou6 npunecli 7. B6poura, ne xonire nII .{6rc? 8. Xenrlro EaMcqacrrmitrlaft cauor6p u.r|ia:c.wK. rfraoro nyrrf. 6. Ardtagi unde infinitivul fbce parte din predicat gi unde este complement direct. 1. OHrl pernrtnr uo.res6t n nee!.2. Cudpuru c sefi os nuxorA6 ue uor. 3. Bce nonpocrina ee 'crerb uro-rur6;iur. 4. Ou npnrag6n scrarr p6uo frpor,r. 5. ON ;166rr sfiriirr cruxf rcnyx. 6. Og xor.ir nognaxdtrrztrcs c i.aofvu 4pysrfvu. 7. Traduce{i in limba rusd urmdtoarele tmbindri de cuvinte Eiformulapi cu ele scurte propozilii. Mullumit de rezultatele muncii, un pahar piin cu vin, a se speria de greutifi, a mullumi pentru ateutie, a lupta pentru indeplinirea gi depiqirea planului, studierea timbilor striine, interes deosebit pentru muzici, a cum.pdra piine, a. bea lapte. $ 217. 1. Complementul circurnstanfial (O1cntohrneataneo) ln iimba rusi, ca gi in limba romdn6, complementul circumstanfial este de mai multe feluri. Compiementul circurnstan{ial de loc. (O6cmoimeaocmao udcma) aratd. locul acliunii - rdspunde la intrebarea edel (unde?) qt direclia miScrtrii r6spunde la intreb6rile: rcydd? ,utde? incotro?) omxi,da? (de unde?) dorcj,da? (pini unde?). - fge pa6drarot? - Outt.pa66manm B caAy. * Iluoudput w,qu edceao nnep6.{. - Ky,q6 tuffI? OrrJ.qa .qonocrinrcl? - I4s.qaru douocfiauco ssj,xu aj'saucu npoao4in? dplza,qo yrr6. -.{orf4a -Ou npoeodil"a 2. Complementul circumstanfial de tirnp (o1cmohrnearcmeo epdueuu) rdspunde laintrebdrile: xozda?(dnd?), c xaxux nop? (de cind?), do xaxux nop?(gind cind?).

, ;r.,,,., .:. _ 3.. Complernentul circumstanJial de . cauzi (A6cmairne",tocineo.:npurlrigvr) rispunde la intrebirile wueuj,T om'aeed? us-sa qezd? (pentru ce, de ce?) no xarcd{t 'npuutine?(din ce cauz5?). '" "* [Io orufi6lce oad ossrui rneo:bmempdda. meob mempddo? - flo.remf oud Bsnad crttouozo edmpa au ue uoeafi - llr-ga verd (noreuf?) uut ne uoen] -FIc-:a npodottcdmu nynn. npodoaucdmo n)mrc? - Or nolndnna oH He aoe eoeooilmu. - Orqer6 (no.rerw5r?) ott He Jr4oz eo6o-

nrtmt?
4. Complementul circumstan{iat de scop (O1cmoimetbcmno 4(au1 rdspunde la intrebdrile savdu? (de ce?) dta qezd?(pentru c,e?)c xaxhil4enuo?(incescop?). - Ond nowad e uazasrht rvnfur - Saqeu (c raxdfi ufurrlo) oua now,td nadmoe. e *tazas{rn? - C,nryrttc ocmeaceiltca Alr 6rAnxa. - {irr qerit ocmauoe*rcn cniaprtr? 5. complementul circurnstgnfial da mcd (o1cmahmeatcmeo 66pasa dhilcmeua) ndspunde la intrebirile rcax?xaxtiu 66pasou? (in ce fel?). * Kalr nilwem? - Ou nilwem no-p!,ccttu6er orori6orc.

t,:i

r ;1,

iirt'

iir. iiiti
iiiil
'iil;

- Mopds cepe6pr5ru aeercdt na depdeu'rx.

(raxriru 66paroru - ICarc ?) rexii-n vopds?

;ijiir liiri. ilrrr

6' complemetutr circumstanfialde misuri qi grart (o6cmoimeaucmeo udput u cntdneuu) rdspuncie la intrebi.rile *o crd;rrro pas?'(de cite ori?), xan urriro? (cit de mult?), rar.qrfurro?(cit de mult timp?), n rarc6fi rvr6pe? (in ce mdsur6?).
* .f rprix4u nacmJtud,t a deeptr. Pe6duot<tri,l,o ecnt. Ouil crcdriauaem66yca ixess Adwa. froxLtdd 6ul 6\ent wnrepdcnwil. * * * Cr6;rrno pas a nacmyutitr? I{an *rniro ecm peddnox? Kax ,q6nro xa6nra? B nar6fi wipe dox,rtidfiw,r uumepdctttttil?

iiliil

iliil ]iiiii
iliriil

$ 218. Exprirnarea complernen{uluicircumstan,tial de loc 1. cind acfiunea se petrece intr-un anumit loc, complementul rispunde la intrebarea rae? gi poate fi exprimat prin: a) substantiw la cazuriie genitiv,.dativ, instrumental qi prepozilional cu diferite prepozitii, de ex.: Aemouo1t)auocnrauoailaca sdsre nuuh (caz G). Jlddxa n,zdeaemno rirepy (cazD), Cmapin omduxtitt rroA .udpeBoM (caz l), ieuuaepdd pacnondacen na deperdx Eee& (caz p); b) adrcrbe de loc, de ex.: BAaren6 eu.dndtucu edput. Ona pa66maent g6va. 2. cind aratl direclia acliunii (miqcdrii) complementul circumstanlial de loc rispunde ia intrebarea ryg6? gi se exprimd prin: a) substantive la cazurile. dativ gi acuzativ cu unele prepozilii, uditm x,q6,qyune. {caz D), Aentd|yc xddwn e eipo| (cazul A); b) arlverbe de loc, de ex.: Lldilme rnepq, pe6.hma! de ex.: flimu

ililili

ilijiir

iiii
litil,

ii.iri
l';i.

-Jl6roru onfi 4sduauna u6pe, - Ond.6u,ad sdunmac Jrrpi ao uis4neft x6vu. 194

- Korgd 6s.qnra? aop 6ortd - C marfix trop Ao tcarcicx ednsma?

195

tt,j

3. Complementulcircumstaniialcare aratd locul de unde porrelte acfiunea rispunde la intrebareaorxf4a? iar cel care aratd locul limitd pind Ia care se sivirgeqte migcarea rdspunde la intrebarea gorcf4a? Aceste cornplemente se exprimi prin: a) substantive in cazul genitiv ctt prepoziliile om (c), a.a, respectiv do, de ex.: Ifdesd omxddumor cr6nquu. Ou{t eoscpauqd.nztcu co craAu6na. Ou npoeodfia ueuA go yr;ni; percd b) adverbede loc, de ex.: trIrAa,nerc6 meqEm Bdna. Prepoziliile care se folosescpentru exprimareacomplementului circumstan[ial $ 219.
lntrebarea

Dativ Acuzativ

r (citre, spre) :a(la, dincolode nod (sub) e, na (in, la)

Vueuilx nodxddum rc y.rriremo. Ont cadh.mcn3a cron. Rdwxa sa1ecrcdaa no1 Aw6u. Mtt eowa{t n arr66yc. Pa1dquil udEm na w6p. Typficmat
Etillhr.

om (de la) zs (din) c /o) (de pe) u3-34 (de dupn) (de sub) zs-nod
do (pini la)

ornoescrcdrcm ot rocrri-

Oncfla?

Genitiv

Yqeuurcdt e&turrtu n, xlicca. Onil ywail co craAtrdaa. lls-sa cmdpoeo ddpeea noaeiltcn adiuqurc. .fr esaa rnempddo trs-trog Kufiru. Cnopmcaduut do6ecrcdtu Ao Qfmma.

,{orfaa?
6mts, dro,to, edste, us (lingd) aorcpyz (in jur) edoat (de-a lungul) cpedfi (in, printre, in mijlocul) np6mue Mu ecmpdmutuca 6sms (6ro.no, y) u6ooeo redrpa. ,{dmu manqitron norpfr B,Eo.nr 6y;rrnripa oepe6bfl. ;rrcn.

circumstanfialde timp $ 220. Exprimarea complementului 1. Cind rlspunde la intrebareaKorA{? complementulcircumstanfialde timp se poate exprima prin: qi prepozilional Ia cazurilegenitiv,dativ, acuzativ,insTrumental a) substantive a u6c;re o664t uu omdutcu prepozilii, de ex.: .{o o66aa.uw xodiltu Hanrtacrc, cn4dmpum merceisop (cazul D), B nocxdm (cazul G), IIo rerepftn 6dbywrca y ueart 6ydym edcmu(cazul A), fihda npuddetn u6pe4 H6ruru r64ont rcpec6nre (cazul I), B dnrycre .uutnoddeae adzept (cazul P); b) adverbede timp, de ex.: Vrporu a ddttatosap.hdrcy; c) construcliitemporale, care indicd data (vezi $ 119), de ex. OHtipodutdco $ro m6pra 1962-ror6na. 2. Cind r6spunde la intrebareac rcarcfixnop? (c rarcdro np6ruem?),,qo rcanfix uop?(go rcar6ro np6uern?) se expriml prin construclii temporalela cantl genitiv cu prepoziliiie c qi go, de ex.: Ifoim nd,laa nucdmbcmuni et4Ec g6rcrna. .{o xouqri cno6fi xricnf, on npodoaxdt 6opdmucasa cudcmoenoddil. C 1971 Ifto&amu. zddautt trcitu e zdpode r6,qa ,qormapi 1J}77 npdueru?)se exprimi. 3. Cind rdspundela intrebareaKaK A6nro?(cm6.mxo prin construclii temporalein cazul aatzaliv, de ex.: .E pa66maauad dorcnddon q6ryro ueA6nw. Au ne 6ut ua udpe sc ndm. 4. Cind rispunde la intrebarea rcarc icro? complementul circumstanlial dta pdea e udcaty de timp se exprim6 prin construc{iide tipul pae e weddato, pira s ueAdJ[o. s ex,: fl xotcy 6accdfrn etc., de lpa L97

pacmjtm

Cpegf ndprca nocmpouttu pecmopdu,

Itrp6rnr urc6,rrr omrcpdtau adeuil aa

(vizavi, in f eiln. uriuo (pe lingd. Ildesd npoxddum vfiwo tr6cx.

no (pe) sa (dincolo) zod (sub) ruad (deasupra) ndped (in fafa) udmdy (intre) e, ua, (in, la, Pe), nPu (pe lingd) IIo ymqe udiim uotoddit qeroedx.

Onil arb1nm zyulnta ra r6po.[ou. Tempddu uaxddumca uo4 rcufrofl. IIaa cro.l6u aucfim adunoqxa. Ontt ddno paseoedpueaaan6peg nmev. au4da. Mxny My36eMn Mara3{HoM ndaamuux. Moir 6pam !,vumca Ha Sanyrbrdre, aaYvjtcuBJluq6c. flpu ranrige ecmb sdtcmasKa.

196

gi.ill,rl
,,.ili '

!, Cind rdspunde la intreb5-rile_(r) ra 4a66j cpsrc?, (B) ss ran6e. npdux?, sa rar6i cpox? (xa ralcrie np6un?) sau s rar6fi cpox? (n ramrie npin:l?) se exprimi, de asemenea, prin construclii temporale cu prepoziliile ra, na qi a. Compara{i: (B) 3a rcaxdil cpox? 0u nanicdtt pa66my la gna uac{. (in decurs de doud ore) Ha xaioil cporc? Mot ydxatu ut zdpoda lra Mdcr{u. (pentru o lun6)

-*. '.-...'.' *, E. *
.r!?:4$n+;.

r,

lntrebarea

Exemple

# *
B *
,n

#
+

6. conrplementul circumstangial de timp rnai poate fi exprimat prin gerunzii sau construclii gerunziale, deex.: Bftirar r:46nry, n ecmpimutcn c norlma]tt'uoM (Roedz .f, ncrp6rnlcx?). Haxo4fcu a! aorr{le, oa nogeouil uau (Kora6 ot uossoHlir?).

a g

.f, roropfn c unw ndpedypdxauu. Aas6t rcrp6rnvca udcrcdydeyaA nepep6taauu, Hexopomdqur6ru sa o6ddou. Oa yrur c aocxddoucdanqa.
Orq pogfrcn e 1930 zody. Ha lmoil aed6,te x sar6uvy pa6dry. 9ro cayutnocb no so3rpauiiuuu wj adrepr.

* = t: :': *
I

Prepozifional

r]

IIpu nepexdde udpeslinuuy on rapj,urnanp6rrnna 5irltrlgorognuxnr.rr,

ile moil

Folosirea prepoziliilor pentru exprimarea complementului circumstantial de timo

f .T -+ ai

$ 222. Exprimarea

complementului

circumstanfid

$ 221.
lntrebarea j Prepozifiile I Cazul Exemple

Cornplementul circumstanlial de mod rispunde Ia intreb5rile rar? (rarfin* rffipasou?) qi poate fi exprimat prin:

Kor.qd?

AO nrSc,re naranl.ne (in ajunul) cpeAx

(printre, in toiul)
C rcaxfix nop? {o xarcfx nop?

fio o6dda urr laropiinlr Ha cdlsue. Il6t,te ypdrcoat noftn! r xlrnd. Mrr xoarlnu sa norinral'alr naxaalue npa3oHu.ria, .{ npocnincr cpedil uo.ru.

;i a
:+

a) substantive la cazul instrumental cu prepozilia c sau fdrd prepozilie (vezt 39,40), de ex.: Onu nowni x e&xody 6drcrpulrn Ear{Mu. Ou et c 6o.nr,urfilr $ rnnetftou; b) substantive la cazul genitiv cu prepozitia 6es, de ex.: Otr ctti,waa paccxds. 6er mrrep6ca. (Vezi construcliiie modale antonime, $ 53); c) odverbe de mod, de ex.: Ond xopouri zoeoputn no-p;iccrn. ,Qdoourca cui,* mpwn Ha ueui s6,ceno.On nb6um xodilma uenrcriu; d) gerunzii Si construclii gerunziale, de ex.: Ou omadmu.dna eonpdcaryuil* mean taamtltcs. Mw ctj,uaau eoeopir4eeq cMorpd euf n rnari"

C deesmti uactia x-ntpd do cevi ,aacde oduepaoy paGdran n 6n6luordre. Epar npramEa,rloM6it r o6ddy. IIo eeuepdu Mbr c Hurvrurp6eu r rudLxuarrr. f, afiraaro, rro rar6nuy pov6x x xonui, ueddnt. B inty ulay r no6gy a rdprt. IIa ctddynuyu& leua s rafi.uj x re66. Vdpez daa dns r'rn 6faer y uac. Og sosJr B 3aJr 3..i nama uuuim do naudta cnexmdx.,ta. -fl upovurira paccx6: e oditu aiaep Os al'rnoruxlr ta.q6.nuesa qac. Cerpet6ps srrxo,qfr ua nun!,m1t.

Kora{?

K rcaror.ry cpoxy?
B HA

I l
.r6per 3a (ao)

i ootit

$ 223. Exprimarea

complementului circumstansal

de cauzi

l-

Kora6?

B xar6fi cpor<? 3a rar6fi cpolc? Ha rarc6fi cpor?

t_ I
B

Conplementul circumstan{ial de cauzi poate fi exprimat prin substantive la cazul genitiv cu prepoziliile rr3-s&,ll3, or, de ex.: ?Ir-ra cfi.firuoro Mop63a Adr?rr, ne uoani uepdma ao deopd, (Iloveuy?, ue-sa veed? 46ru ue r,lor.nf arp6rr?). Yqtimeaa futnau nordsntie coedmu s3 xeJr{nf,r noarjvu uaa. (trJoueaj' AaJr saM cOBdrbI?). B xduname 6dtao dluuo or cdtrrxa tittuit. (Ifoueuj;? Om ,teed? 6tLno 4jr.r.rxo?). Observalie. In sens cauzal, prepozilia nr se foloseEtede obicei cu substantive abstracte care denumesc sentimente sau atitudini, indicind cauza care determina persoana s[ actioneze can{tient (no*tozdnzu us covjtecmeua- a ajuta din compatiune, omxasdmbcn us adpdocmt!- a refuza din mindrie etc.) ; prepozilia ot se folo* seEte,de asemenea, cu substantive abstracte caredenumescsentimente.darexprima 199

3a fia

. ,: lr,,'i::. : : : 'l' " ! : ! irl . l rl

fr'.{,i.,

;i ,i . ,''' ';.:

19 8

f ,.. ',#- *- ; ' - " asupra ei (norcpacndmuom eoanduua- a ge inrogi de emofie, natixamt om adpa - a plinge,de durere etc.) Complementul circumstanlial de cauzi mai poate fi exprimat prin: a) substantive la cazul dativ cu prepozi\iile no, 6laro4api, de ex.: flo ourfi6re ua gpyr6fi u<5esg?). oH ce!, Ha dpyed'it ndesd. (Iloaeuj,oucer' Btaroaapfi, meodil (Iloueny?, pa66my Eaaeodaph veuy? r. 6r'rcrpo tr6Morqlr a 1rhcmpo saxduqur gax6n.rur pa66ry?). Observalie. Prepoziliile ua-za (G) 9i dnaeodaph (D) au sensuri diferite. Comparafi: Braroaapf ct6ry uu 6j'deu xodfimo lls-ra 6oJcm6ro cl'.6ra aut ne na n&ttcax. nymu, ao etufi npodo,,tucdmu ou cnoudn ce6d b) gerunzii ;i construclii gerunziale, de ex.: [p*ruyn, ndzy. (Iloveuy or cnou6n ndry?), flpo.Iur6u urcrM6 or c(rua, uamu aatrartd ntdrcarnu. (Iloueuy lr;atu rra'tarh nn6raru?); c) adverbe de cauzd, de ex.: Oud noteu!-ro ue nodzomdeunacu rc ypdr<an (Iloueuj, on6 se no4rot6rturacr?)

.r"

:a

iiiro ciri:ditei^i"t ;cffi;'d;-;i;n;;nA";'niiiinli,'faieii ;il6ffi"1";-;;1i;;i;";

'- -rorra

H # E
6

MudxecrBe. fli,i tp,t".g"t trocryq6rB erd oxE6.'tr2,Affitoog,tn"-o" *rru:' srisaM, uoryn6r upo.aj'rrrr.'13JCrp6uuefi becnrir.qo trbsgnet 6cen :on upoxfu n Aepesftfirov g6nr,rxeJIecErm6.
_* _

;,

t E E $" ' t: i
1i '

9. Traduce\i in timba rusd uimdtoarete expresii temporale ;i modale. rl Din tinerete, pind la bdtrinele, 24 ianuarie 1859, in iulie, in fiecare an, slpt6mind, la 15 septembrie, in fieoare timp de doud zile, pentru cltevazile. b) Ca s6geate,cu cuvinteletale, flri greqeli,jucindu-se vesel, ca aurul. " tO.' Formulali scurte propozilii cu expresiile taduse oiblinute prin efectuareaexerciliului 2. ry'r*duceli tn limba rusd.

* '{i I i

1. De obiceidupi prinz bunicapleacdla ea in camer6si seodihneascd.2.Din cauza ploilor nu s-a terminat strinsul recoltei. 3. Mulfumiti ploilor anul acesta von avea o recolt[ bund. 4. Ei mergeauinainte, ticind. 5. Din toate pirfile se atzeau glasuri de copii. 6. Am venit la gari s-o intimpin pe prietena mea.

-t\
I

Exprimarea complementuluicircumstan{ial de scop

Complementul circumstanlial de scop poate fi. exprimat prin: a) substantive cu prepoziliile Arrff, K, ua gi ra, de ex.: fr rcynfinqaem6e,q;rr u6te3u (G). Mut eomdeuucn Aass6 K uicrMensofi pa56rc ( D). Podimenu nodxatu o edparna 6raux(A). Md,ua nouuttis r4aragts ra nonjrxamu (f); b) infinitiv (de obicei dup6 verbe de rniqcare), de ex.: Ouit rzodxaau a edpur.o'rryaxfn"l c) adverbe de scop, de ex.: OH saq6M-ro npuwda K Ha^4- El a venit pentru
ceYa la nol,

{ I DouI sau mai multe pdrli de propozilie care rd.spuadla aceeaqi intrebare, \_-" referindu-se la acelagi cuvint (saugrup de cuvinte) gi carejoaci acelaqirol in propozitie se numescmultiple. Multiple pot fi: a) subiectele care se leagd de acelagipredicat, de ex.: Yrenumi, yrenrturra yrnrenfi co1pa,nico no gaop6 nmdrnr; b) predicatelecare au acelaqisubiect, de ex.: Ha yphrce uu uudeo qnrieu u ronopriru no-pjtccrcu;*
c) atributele.: Kpacfnufi shrc6rcorop6cra fiuowa eoutE.rt e uaut dou; d) complementele directe ;i indirecte: Ilepedait npulern rcerwl poAirercir, 6pirrau,Apy*fu; IIo j,auqe edmep zna,t n6prr, 6yuixrcn, nbrnb; e) complementele circumstanliale: Onu crwompdrruua aeed r6ce,no, c nHTep6coM a nrodondrrcrsoM. lntr-o propozilie pot fi. mai multe p6rfi multiple, de ex.: Ond ne Afrwa.na n ne sa66rnracs o csoEu lnq6 u trptrq6cne. Pirliie multiple de propozifie se unesc intre ele pfin conjunclfi sau se despart prin semne de punctualie Conjunc{iile care le leag[ se impart, dupi sens, in trei grupe: l. Conjunclii copulative: B, Aa (in sens de n); ue r6nrmo, Ho rr (nu numai, ci gi) nn... nu (nici...nici), KaK... raK u (atit..., cit qi).
r Spre deosebire de limba romdnS, ia limba rusi numdrul propoziliilor sb socctegte dup6 numlrul subiectelor, nu al predicatelor, cu condilia ca fiecare subiect si fie legat de un alt predicat. ln cazul nostru avem o singurd propozilie cu predicat.multiplu.

vaduotnpednoucduux) $ 224. Plrf,le multiplede propozi{ie(Oduopdduue

(:

Complementulcircumstanfial ile misuri qi grarl se exprimi in special prin adverbede m6surd qi grad (vezi $ 190).

Exercilii
8. Citili propoziliile de mai jos ;i indicali complementele circumstanliale. Ardtali la ce lntrebare rdspund, felul lor ;i prin ce se exprimd: 1. OH d.reEr nroofn rynirr no r6pogy. JIyn6, xat6,rocr, cvorp6na Bnuna6TeJrbrro sa ner6 c .rfcroro s66a. 2, Cr<6po cvrdpxllErcs, u vrt nepe6geu perf npr.r rryn6, 3. Os ncrar r,r or rasylr.lrduusEe Mor crar6rr nrl cr6sa. 4. Epar ut rrpeAocrop6xcnocrra (pruden!6) aarcpriurorcr6. 5. .{ peuflin nofttti Aorradfi uerull c x6rnt. 6. K6werr.r na c6pA{e orrycrfnacr lpycrb. 7. fl, cugd,ra Reiro.qBri':rcso y4nrn6nneru cvrorp6na ua ner<i. 8. Kn:roudrpos flsrs6Aqarr onri 6xanu ru6rou. 9, Onf 6po4rinn no ndmo Ao r6vepa. 10. B nec! pacrlr rcirne rpn6t'r s serfi,nn

201

itr-.r.

:++"
- +@;...-

..

v nee6 ,r'em sn 6pdmtea, cndt ctodd. v netth ecmb He r6rnro 6pam, to n cecmpd. r ddmu' poditme'u, Ta;rc w cecm\p. Ha oxcxi'pcun sanucd'ttuct xeit< Be ro (ori"'ori)' 2. Conjunclii-disjunctive.'um (nur), ''rnO{!(Fau), ro"' * To ... Re re (Parci). uzpdrcm 6 Mt|t Bo Exempie: Ha nepea^ne yveuuninnn paezoedpu^alom,nla Il6c.rteit*uua sdampa nfr6o lmpou. trfrt6o cezddua advepou, me6d n daopd..fr ipudy taumdentpoudu' pdduo"ro no rconydpm me"teetisop, to c'rj:utaem cudmpum cecmpdro B mawuomd Kma-mone ro naduem, ne ro cue4mcx' (totuEi), 3. Conjunclii adversative.. noolgat (no), a (iar, dar), [oml:ixo, rar6 xorri n (deEi). npuilntit Exemple: aad ueua'zo pa66mata cez6dna, tto ycn'tdta.** on xomd't On nocre3dempa' He a ydden sdampa' Mw ddaa. ocmdtca x etut, Ea pasdj'aat u uHcneKmop!'' eoudtr x o,4r{rco (a govdit), aeundzo n.oxote6dac.a plrfile $ 225. Semnele ile punctuafie care despart multiple de propozifie

i-iitUii, i iiii"r"i,, rcastittucu Brreou,au Exemple,

iaxp1il oxnd,Ar n ddm,u'.

-:Tij$,ifi
"','

" . Covi"itini:ll i^tu a,, o, r, ni l uid I s o,;i ) "

Pentru a ardta atitudinei'o.ultoruioi rale oe p.opriu.i ;";;t ;; introduc in propozilii anumite cuvinte._sau expresii, subliniate cu ajutorul intonafiei, iar in ---.scrisdespirfite prin virgule. Aceste cuvinte incidentejoaci un rol modai in propoziEie, nefiind insd legate gramatical de nici o parte a ei, de ex.: Ott, no-narieuy, nocnt.vni.'rxopowti -Ei, dupl plrerea mea, a procedat bine. Cuvintele incidcnte se pot grupa dupi sens, indicind: a) provenienla ./aptelor relatate, de ex.: flo-caonr{m yrurendil, on xopowttt Astfel de cLr.rinte mai sint: uo.rn6cruy (dup6 mine), no-re6euy, uo llrr6nurs ,,'reurirc. (dup[ plrerea), nl c.aon6nr (dupi cuvintele), uo udrc.nr (dup5 ideea),nocnf:tau {dupi zvonuri), noaopir {se vorbeqte). Eax sgedcrno (dupi cum se $tie)1 b) certitudinea vorbirorului itr cele relatate, de ex. ; B w.ci.t.r., xou.*rc. nituwLti ece yueuuxri. Din aceastd grupl fac parte : nt:lirrno, paryud:rcx {se inlelege),6ts co;rr;r6ilaq (fir5 indoiald), 6eryc,rria:rr (necondllionat), Aeficrrnrensno {intr-adevlr) $.a.; c) posibilitatea, neincrederea, indoiala, de ex.: lTt,t)etn, naudpuoe. scn ce.nai un uope. Aici mai intrd: r 3lu.ixuo (posibil), lrdxccr 6uru, Eorxnd 6srrr, o.rerriguo (desigur) nriauo (e clar) q.a.; d) regretul, bucurio erc., de ex.: K uecrdcmlo, oH tttntrce,rd sa6snit. Astlel de cuvinte sint qi n cricruro; (din fericire). x coxa.n6n*ro (din prcate), r ymrnr6ruro (spre mirarea), r yxacy (spre groaza) ; e) ordinea Japtelor petrecute, de ex.: Haxon6,g,uat ycndnt 3aaoHqutrlb pa66rn1,. in aceasti grupd intrd cuvintele: no-ndprux (in primul rind;, uo,aropdrx, ... a ronq6 xonrtrin (la urma urmei), rrp6xge rcer6 (mai inainte de toate), :n{rnr (adicd, inseamnd.y 9.a.: f) caracterul apreciativ a: expunerii vorbitorului, de ex.: .Oau&lr cr6roM, scE 6tir,tonpexpitcuo. Aceiagi caracter il redauqi expresiilc:soo6ui rolcpfi (vorbind la modrl general), rcrpire rosopri (mai p: scurt), ,qpyr-{irr:r cnoniimn (crr alte cuvinte), nu{re ronopf (astfel zicind, cu alte cuvinte) s.a. $ 227. Fnr{ile secundarg de propozi{ie izolate (o6oc66teunare entopocnteniuuute , 4,reHbt,lpeotoilceHuS/ Pilfile secundarese pot izola de celelalte plrli de propozilie cu ajutorul intonafiei sau al pauzei in vorbire, iar in scris prin virgul6. Iatd citeva cazuri de izolare mai des intllnite. l. Atribulul acordat. exprimat prin adjectiv sau eonstruciia participiali.. s: zoleazi. cind std dupi cuvintul pe care-l determinE gi are pe lingd el cuvinte explicative, de ex.: fliayuxa, 6.uanan or to.m6nm, cnompdta ua nez6. Vqerrt{.. crofiqnfi y .locx6, pewdem mpydnvn cadd,ar.
i1

l(

1. Virgula se Pune: m,lxuurcu,Euuna) cind pdrpile nu se unesc prin conjuncfii, del ex.: Pa6dw.te, cneudpw co6patict eo deopd fid6putcu; pa6omaent b) inaintea conjuncliiior adversative,lde ex.:Ha imoil neddae amdq ne j,mpot+t,t ndcte o6dda; de ex.: c) inaintea conjuncliilor copulative 9i disjunctive care se repeta, 3e\sdw to nonerAtuca ua nd6e, ro ucuesdrtu; d) inaintea celei de a doua pdrli a conjuncliei compuse, de ex': Haypdrce aau ne r{.nrco uumdemno'pitccxu, no u ndtweu' * * '* 6td inaintea plrtilor multiple, Dacd cuvintul cu valoare de generalizare 6ama B;cE npedupS acesta se pun doui puncte,il del ex.: B 'aertoedxedonwt' xpdcuo: u au46, u odiucda, u dywd, u uitcttu (9exoa)' Daci acest cuvlnt st6 dup6-p5t1ile multiple, inaintea lui se pune liniuln,lde udwa. ex.: II[u da rdwa-nfiloa pun doul Dacd propozilia incepe cuf;.cuvintul generalizator,$dupiiacesta'se '-ge3Aei e cmenti, iiniu16, pirlile multiplo;ffi, puncte, iar Oupa 'o "deiex': nicmo. zau -]6&no no dop6
i Conjunclia ,re m1),,. ,& mo se foloseqte atunci clud cuvinte.le cu care] se asociazi nu exprimi ccva precis. ., iaaintea primei pirti a predicatului multiplu s poate punc xiitd, de ox.:Xori"old tuundeo p6<tmaaa, uo Yawiaa. ri. lB propoziiiile cu pi4i multiple apar adesea cuvinte cn valoare de genaralizare na orop6lc. B uxdtwau cad! pacmln (o6o6qfuorp'e c:$sir): Ilmti$w 6&au sar46z c edi, Cuvintelg. cn valsare de generalizare ci$au.F ctricu, zplau, A1totttt, depdewz $pyxtadeye joacd ln propozilie acelagi roi capdrtiie multiple lacare se referi'

202

2C]

ry
ffi

.., -':-: -" ...

propoziyii'tncare cuvintele i, $ Formulayi ;i eipresiile de itai' jos"sdje'iiiiiinte. ,, Bli,uno, uouiTuo, rouop.it, uao6op6ro x ygunl6uuro, r cu6crr1g,4pyrrirrau ro..u6pnux. rc6x,4r upduurvr, oJroBeM[, r xouu6 xosq6s. b) Arfrta\i care din cuvintele de mai suspot juca un rol gramaticalgi formula\i cu ele propozilii ln aceastd calitate. 3. citili gi traduceli in limba rom6.nd.Expticayi izolareapdryilor secundare de propozilie. l. Pag4incsrrtcrpel, patlyg,fuumfr. rrmmi r6ca.Z. E socrruq6sux, rp6r"r. rre r ucufrarrnre, paf'6y4irlla Eac Bcex. 3. B 66nou xocn6vre, c rp6crrnra ranoryxoM, ou u64nermomar6l no lrnge. 4. Or6q er6, CeuEr Ar4p6enrr Ierp6r, onyxri-nA6nro B 6prrnu.5, Bropjro sag6vy, sarrm6ro rpynude neprofi, oE Ee Mor pdmam, 6. Vcr6:rrrfi, oe savors6J. 7. Heclrorpf sa unoxlho uor6,ry, oE trpumE.n ndapelu ***

doui sau mainiulte atribute,sinipfC;Cind stari':diii6 Se izoieazd, de ase'died'ea, cuvintul pe care-I. determind, mai ales daci acesta are in fafi un atribut, de ex.: .Ed.np6nrurrnsre omadmw, l6rnr,re, fcuue a co4epxire;rrnrre, nowpdeuaucbitne. . 2 Atributul neacordat se izoleazd atunci cind exprimd o comparalie, de ex; Botcdrcuil uycrcufiua, nelrx6ro cripure orq6, eow2n e cmondeyro;sau precizeazd imaginea unei persoane sau a unai obiect cunoscal, de ex.: Cxaxilme ddeywxe, n 6non n,nfme n c criueft cjurof, n pyx6, qmo n sdecu. 3. Apozifia dezvoltatd, cind se referd la pronume sau nume comune, se izoleazd intotdeauna, iar cind se referl la nume proprii-numai daci std dupd cuvintul pe care-l determini, de ex.: Ou, mofr,4pyr g6rcrna, audzo cddtat dtn Smoit wrcdtut. Jlticmourcu, upegn6crrnxx tecurt, npuaemdtu u e udu,tuxpai; sau comparati: 3auuicrcy, re;rrfirnfi pyrvniurcrcrfinoir, podtitcn e Eomowdnt - Beafixuil pyurhucrcuil noim Snundcrcypodilucn e Eomowdnu. 4. Complemenhrl se izoieazd atunci cind este exprimat cu ajutorul prepozifiilor rcp6ue (in afard de), noufnro (pe lingi), ncr;uoqir (cu excepgia,afarl de), care indic6 excluderea unor substantive dintr-o serie, de ex.: Bce, rpdnre re6i, npuutafi ua co6pdnue.

'ffij
H

d*j +l ffi
ji
i:il

$i

$,i
,&l
':i
:l

iii

,lij

'l
.l

Propozifia mDnomembr[ (OauococrdBuoe trpeArroxdnue)

$ 228. Propozifiile monomembresint de doud feluri: a) cu o singurd parte principal|-predicatul; b) cu o singur6 parte principall. - subiectul. Propoziliile din prima grupi. se impart la rindul lor in: propozilii personale (nrtvmre npeanox6nza) gi pr opozil ii impersonale (6esnf mre upe4aox6ura). Propozilia avind o sioguri parte principald.- subiectul - se numegtenonrinald (aouunarrisroe npeA.iroxnue). $ 229 A. Propozifiite personalemonomembre (Jlfyurre o4xococr6nu$re rpegnoxduur)
Felul propoziliei Exemple Observafii

circumstanlialese izoleazd,mai des cele de cauzi, 5. Dintre complementele concesive sau de timp, de ex.: Mtimvurc,nr-ra un{6rcunomofi 6o;r6rru, He Jrroe npuilmil cezddnn e wrcdty,I{ecuorpf Ea Bce rpfguocru, ou ycnda sax6uuumu pa6dnty; sau Mdtuvux, u6clrepem6mq rax6ft rpfaxoft sagixu, etutea ao deop. Observalie. Izolarea pErlilor secundare de propozilie depindein multe cazuri de nuaota lor stilisticd, de importanla care li se acordi in exprimare. Cind vorbitorul ceva,partea respectrv6se izoleazd, de ex.: Apmticm uumdtr vrea si sublinieze cmuxil, rp6urco,q6rro n fcuo. Atunci ins[ cind vrea sd redea determinantul qi cuvintul determinat, ca pe o unitate, izolarea nu are loc, de ex,: Rmo uanucdtt maxdeunmep cnoe? coqundnue

t xercttu
l. Gdsili pdrlile multipledepropozilie.Ardtali rolul lor gramatical;i explicalipunctualia cerutd de ele. l. Borplfo sc ox[r6: wnec6, u npy.4t'r,r crerrb, 2. B lec6x, na rop6x, y vop6t tr y peK-trooct6,ry u6xuo r;ai:.n,h Apys6ii. 3. AoxAri, 6o.n6ra, x6nog, ycr6nocrs-rc6 5ro 6durosa6drro.4. 3ro uetr6no se r6mro EaM,Eo r upox6o csodv crjnre.6. Kro-ro se ro rur, se xuv. 5. Marr x AsEiu,u n6vrro .rqirrta:ra ro 6xar. 7, Xorit onf u ycr6:ru,Eo trpo4oJrx6rncnoropa66ry. 204

jl I ,il

Cu subiect determilut (onpedeftnuo-ailquoe npedtoucdnue)

\Kry om me6h nucautL ffpugEre edempa x uau? fioitt6wre dondil. Ilpnyrriire ce6h rc cepuiisuacmu e pa66me.

Predicatul se exprimd prin verbe la modul rzdicativ, pers. I gi a II-a, qi prin modul imperativ.

,!1, .
rsl 1st.
.,iitl -, .,i]. .....:,. jr:r: :ftl

' ii t,

'fi

Cu subiect Itrepea3rbr no pdduo npoeuds nedeterminat nozddw. (neonpedeHa udweit j,,tu4e nocrp6nta nhtno-artrlaoe utieuil dou. nped,toucd.Bac srrshrBiror x dupdr<mopy. nue)

Predicatul arati o acfiune care se sdvirgeqte de cdtre un subiect nedeterminat. Se exprimd prin verb personal, pers. a III-a pL

205

,,,ffit,

liH;; lr;,11

, -. '

.:;' :
, -. it , I

]s Felul propozi;iei Exemplc Ob,ervalii

,#,,..::* .- .fr Eu :g'. :Y^ :, i' j:; .:l i.l

!") ;:l

S...-:".,

3a dey,ul stiilqauu nor6nflrlrbcf,, Cu sabiect generalizat uu odnozii ue noiludeua.* (o6b614Enno- Vmo ut.n6eurue xpanfiu, nomepiewu nl,6.rew, .e{twoe npedB rcc dpae ue s6gnr. tocrcdnue) Eeper{ nttdmrc cudey, a uecma cndaodv.

Acfiunea verbului-predicat poate fi fdcuti de orice persoand.. (Se intilnegle mai des in proverbe gi zicdtori) Verbul poate fi la indictiv, pets. a II-a sg, I gi a III-a pl. sau la imperativ, Aceste propozilii denumesc obiecte, fenomene etc., consemnind simpla lor ex,stenld.

2. Propoiilii-Caii exprima o negalie, de-ex.:Hem. nt'"i i*i (Nieidecum);l u pas!(la te care exprimi diferite.sentimente, de ex.:Bomme6e 3. Propoz:1ii uiti!) {a ny! (Ce vorbifi!) 4. Propozilii careexpriml diferite indemnuri, de ex.:Edcmal (Gata!), Tccc,l (Liniqtel) 5. Propozilii care exprimi mullumiri, salutdri etc,, de ex.: 3lpdecnteyilnte! (Buni ziua), Ilpou4tiit(Adio!), Cnacil6o.(Mullumesc) Dupd cuvintele-propoziliese folosescin scris: punctul, semnul exclanirii, semnulintrebdrii sau punctele de suspensie: ,{a-a-a ... Bor ranfe aen6! (A.5a
stau lucruri!e)

Nominald (nouuuamieuoe npedntadHUe

Iilots. f'ry,fiiYat 11oqb. Cenrfdpr. Ha.firo y,td6nozo z(,da.

ii
::i

D.

Fropozi{ia intercalatl

(Bcmaende npedtorc4uue)

:,i

$ 230

B. propozi{ia irnpersonali (Eesnianoe rtpedrcxduue)

Exemple

Prin ce se exprimd predicatul

1. Verbe impersonale 2. Farma impcrsonald a terbelor personale (pers. a III-a sg. la trecut, forma neutului). (6rir.rro, 6jper) 3. l/erbul 6url cu sensu.l de ,"a avea". 4. P redicatul t'erbal compussau notninal (cu adrerbe predicatire seu participii pasirc Ia forma scurtd). 5. Predicatul t'erbal la infnitit' 9' promtmele inlerogarir, sau negati't'.

Buepdueui nrrxcpdarr.no-l secrd ni-zu scuturat frigurile. fldxner cdu.oa-Miroase a ./in. flos6qto eenrcpxdu- Adia t'fntul. V uenA n6 6u.no (ue 6yaer) ape*tdttu.Ou n-anr avirt (nu yoi avea) tir11p. Cr6.no cseriiri, - A inceput si se lumineze Brhno ycrci ntirAno - Era de.ia tirziu, BcA 6thno sa6{rro- Ioral fusese uitat. Kar npoxarr c qeHnlp zcipoda?- Cwn se ajunge in centrul orapului ? Mne nirorga npxi'rrfi r tne66 - l.{-am clnd sE vin la tine.
I

$ 232. Propozigiile intercalate introduc in frazd, un sens suplimentar, o explicaiie, o preeizAre, o observa{ie etc., de ex.: Kozdti xansu Aubptil zoeopftt (on 6vens xopouri paccrirsma;r),Hamduta c edpDocmoto ctfwata ea6.(JT.Toncr6fi). Propozilia intercalatd ou 6qeuu xopowd paccxdsueat explici propozilia Rozdd xn"rzt Andpdil eoeop{tt, precizind cum anume .vorbea prin[ul Andrei. Spre deosebire de cuvintele incidente, propozigiile intercalate nu au sens modar, apreciativ la adresa celor spuse. Eie se folosesc in mijlocul frazei Ei sint incluse in paranteze sau'ntre linii de pauz6, de ex.: .fl nodxat r dp!,ey-ow udcxo.4aKo KHue. ror,{6-ro npnrnanrin ueuf m ce66 s r6crn -, vmi6at eg.amb

Exerri{itt
l. Traduceli in limba roruhnd gi aritali felul prcpoziliilor. l. Pa:perurire npotrli? 2. Ber xIlsli, neri yulcr. 3. Eduro yx6 nda.uvo. 4. Kor.ui Bfircrop Ao6ex6n 4o SfnNura (on 6rrn afeururvrcuoprcMduow luu6a), gce anroAiiipoBarri{ euj. 5. TenGder na,qFer6ii. 6. Mse cosc6N{ Ee cllrirc* 7. Kos6'rHo! B.JI6luo. 9. O5 Srov BcEv urs6ctHo. 10. B caayi 66lrme ne 6di;ro qBer6B. 11. Ees rpyAA He Bdlnerul u pilr6xy lIs upyg6. 12. Kanrkynri, Crdpo noncslt uHoudpon r.narepi. 13. EurO o.qqi Mrrlrjry urigerr e6, noxdrr eii pjiry n no6rarogapfrr, eE sa scO.

ri
,'i
I

,i

C. Cuv intul-propozif ie (Cft ao-npel.r o ucittu s1 $ 231. Propoziliile exprinrate prin particule, interjeclii, cuvinte modale se numesc cuvinte-propozilii. DupE sens ele se inrpart in urmitoarele grupe: l. Propozilii careexprimi acordul,de ex.: Ia. Rottiuxo (Desigur). Tduno(Exact)
* C-inefuge dupi doi iepuri nu prinde nici unul. Ce avcm nu pi.str{m, ce-am pierdut plingern (Pretuirr un bun dupd ce l-anr pierdut). Nu cari lemne la pidure (Vinzi castraveli la gni<iinar). Pistreazi haina de noud gi cinstea de tinir.

'ri

lj

,i.1 '.= '#l;#-.

'

1.,7

.J

Exemple

3, B xpycrcxd no$eo ,tltAiloe, t no5mouy 3. Exprim[ relalii de cauz6saudeconsecin{d. eed eacedduun npoxd dam uamepdcao-

SINTA X A

FRA ZE I

(Cru ra rc c ncJroxuoro c upegroxennr)

Cercul are mulqi membri de aceea qi gedingele lui decurg interesant.

in 3, On xdnvut uumdmo, t a saxduuur, 4. Acfiunile exprimate ceofu pa66my -El a terminat de citit, propozifii sint asemdniqr eu am terminat lucrarea mea. toare sau identice, $ 234.Fraza seformeazddintr-un grup de propozilii, unite prin raport de coordonare sau subordonare,Propozifiile in cadrul frazei se leagd intre ele cu ajutorul corfunc{iilor, cuvintelor conjuncfionalesau, in iipsa 1or, cu ajutorul intona{iei, exprimati in scrisprin diferite semne de punctuafie.Frazelecu conjunclii qi cuvinte conjuncfionalese impart in limba rusi in fraze formate prin coordonare (crcctcaoco,tuuEuHtte nped,toacdnun) gi fraze formate prin subordonare (crctrcnonoduunEnnue npedrccrcduun), iar cele fSrd Conjunc{il sint fraze formate prin juxtapunere ( 6eccorbsutre ctd tcatre npedrtouciuua) . l. F'raza formati prin coordonare (Cnoxuocoqril{enuoe npelJroxeurre) prin eoordonare sint legatepropozilii de acelagifel. Acestepro$ 235. in general, pozilii sint mai independente in fraz6, decitcelecarese gdsesc in raport de subordonare. Legateprin coordonarepot fi atit propoziliile principale, cit qi cele secundare, unite prin intona{ie gi context. Diferitele tipuri de relafii intre propozifiile coordonatese exprim6 cu ajutorul conjuncfiilor. Coordonatelein limba rusd se impart in trei grupe: copulative, disjunctirte Ele se despart in scris 9i adversative. prin virguii. npedrctrcduua) A. Propozifiile copulative(Coeluu*metnuae Acest tip de propozilii coordonateseleagdintre ele cu ajutorul diverselorconj,unc1ii, exprimind acliuni care se realizeazd in mod simultan, succesiv sau completindu-se una pe alta. $ 235. Schemafolosirii conjuncliilor in propaziliile copulative
Exemple 1. Acfiunea se realizeazd" in ambele propozilii in mod simultan. 2, Acliunea se rcalizeazd in mod succesiv. 7, Ou uumdempouriu, mezd au46 eupaucdempddocmb-El citefte rontanul ;i figura lui exprimd bucurie. 2. Kduquaucu rcaurixyttot, n uat cndca e wxdae - S-a terminat ecmpdmu,rucu vacanla si ne-am intilnit din nou la ;coald.
HE TOJIb. Ko ...r H On
.i il

tr ..., ll

Exprimd rela;ii tempor 1e,acfiunile desfiqurindu-separalel.

V rec saseaeudtt, n pexd Laecmdaa$i pddurea a tnverzit, qi riul strdlucea.

trll| ..., ull

in propozilii Hn oduozd ozonurcd ne 6&to eilduo, na Se folosesc oduoed seitxa ue 6&to ctulrunonegative,indicind ritmicitatea desfdguririi ac!i- Nu se vedea nici o fiacdrd, nt. se auzea nici un sunet. unilor. in propoziSe folosegte fiile in care acfiunease desfdgoariin mod simultan. 1. Indicd.similitudinea acfiunilor. desfigurarea
Ha cmoad tecrcdtu na{tzu u mempdbu, Ea cmoltrc edw c qeemdauPe masd se gdseau cdrli ;i caiete qi stdtea un vas cu flori. 7. .fI Daend saxdnvua caoft pa6dmy, ou rfixyre saxdnaua caotbEu an terminat de mult lucrarea mea el, de asemenea,a terminat-o pe a lui.

2. Vqilmeau paccxasdtt 6uoepdfiun nucd2. Indicd o informalie me./ta,oH rixxe npoauatustipoeat eed suplimentarI, exprimatd poa&t. de a doua propozilie. Profesorul a povestit biografa scriitorului, el a analizat, de asemenea,romanul lui. Subliniazd faptui cd a doua propozitie este r B ezd dorcttdde auatustipoaatucb Ee roJrbxo paccxdzvt 5mazo nucdmera, Eo a 6utu npedcmdaaenu ezo dpd.rttur In comunicarea lui s-au analizat nu numai povestirile acestui scriitor, dar au Jost prezentate gi dramele lui.

importanti decit prima.

,1 :.:1 ,:!l.l r.l - l :l

:!l a:)

,:li, ll'l

ni
la:

'll

ObservaTii. acfivIn propoziliile copulativelegatecu ajutorul conjuncliei n succesiunea nilor poate fi subliniatd prin cuvintele r6rvac, r6r.rae xe (imediat), cpdry (dintr-o dati), n 5r'y cexfir4y (in aceasti secundi), n 5ry uunity' E ny xe umrjry, etc., folosite in a doua propozilie. Cind se exprimd rclagii cauzale shrtfolosite,pe lingd conjunclian, ceade a douapropozilie sau de consecinld,in cuvintele norouf, ro5rouy, liuernro noSrouyo orror6 (de aceea), ror (iati), (deci), rc.n6,qcrsre5roro (in consecinfi). etc. Conjunclia aa, c.r6Aonare.rruo
Gramaticalimbii ruse de uz lcolar c. 1581 209

208

14 .::I : ;.4t . .. : ;E ..=-. ---. ;& .-.

t,.*eE*r-..,,
-qi!";::!e':+;=.," -

..1.':..-. :

in lirnba rusi vorbit6. Conjunciia r6rcxe sinonimi cu conjunc{ia n, se foloseEte are drept sinonim conjunclia r6xe, proprie iimbii ruse vorbite.

C. Propezifiile adversative (lTpomuefimetwwe npedaoucinua)

'
B. Propozifiile disiunctive ( P asdet{rmetranarcnped,rc ac duun ) Propoziliile disjunctive exprimd ac;iuni incompatibile una cu alta, care se schimbi in mod succesiv sau alterneazI. $ 237. Schema _folosirii conjuncliilor in propoziliile disjuncti;-e
Exemple

in prcpcziliile adversative Acfiunile exprimate se ccrnpari intre ele sau sint

*.--.,ojust:,' in propoziliileadt,ersative $ 238. Schema folosirii cortjunc1iilor

Valoarea Exemple

IIJIH ,..,

un|I

Jrtr ...r
UJIII

(.nn ..., m) .nu6o

nri6o ..., ari6o

TO ..., TO

He TO ..., |Ie To TO ,Tr{ ..., TO .IIH

Aratd cd acliuneadesfd Ou qticmo qumdt ua,+t cnntxi, nnn ee6 s,uratE in prima propocecmpd ttzpdta na pohrc zilie presupune exciude- El ne recita des versuri, sau sord lui ctnta rea acfiunii din a doua la pian. propozrlle. Indici actiuni care se I4*'n ,uut noioe,u c zoput c.ttictrtc. n;nu schimbd in mod succesiv .ttu ocntane.uca ddua Szrl plecdm la munte impreund, sau rdrninem acasd. Ctdtwuntcn JrrrMne onAntt Sntont e6tioc, Se folosescin propozilii unn 5mo sa cmeudrt seyufim paluo? interogative. indicind suc cesiuneaschimbirii acfiu Oarc a'td din nou &ceastd voce, salu aldturi se aude radioul ? nilcr. Sinonim conjuncgiei n.rn. Eri5ytuxa paccrcasutaata uatt cxdsxu, tth6o uut eil qumdru cmuxi. Btutica ne spunea poveiti, sa;u noi li citeam t'ersuri. JIi6o mu eanfiwewacn e xp.ycrcdx,l'ir6o Construcliile cu aceste .uu eudcme 6ldeu xodima Ha wpettuconjuncfii repetate sint pberut e cnopmilauoe664ecmao sinonie cu conjuncliile !{JIB..., rrJtrl. Sau le inscrii la cerct seu t,otn tnerge intpreund la antrenament la asocialia sportird. a zopax, ro dsdu.tu Arati alternanla acfiuTo au onxduxdJtlt na *rope nilor. Ba ne odihneam la nrunte, ba ntergeam la mare. Exprimd caracterul t[.e rts cue: etmat e zopdx, xe n1o urilJl loucdu - Nu gtiu a nins in munli, terminat al acEiunilor a nu $tiu a plouat. ternante. To sw eed nonpoctita yaitneawuqa, to Construcfiile cu aceste Jrw oHcaJvt xotne't nou6taaceoeuy dpj,z1,conjunclii sint sinon cu ceie avind conjuncli Nu qtiu l-a rugat invd{itoarea, nu qtiu a vrut el singur sd-l ajute pe prietenul s5.u. rre ro ..{ He To.

=,

1l

',1 ;:i
:I :'t

Observatrii. u.irn sint sinonime, totuqi mai desestefclositd conjunc{ia Conjuncliile Ei .nri6o qi .nrl6o..., ,166o. conjunc;iileduble mnu...olr*u r;rn. ln mod analog se folosesc proprii cu conjuncfiile He ro ..., ue ro ,siro rn ..., ro sint deopotrivd Propoziliile limbii vorbite qi scrise. 210

t'
,lj :l .it 1:,1

Oxo:to wttd,tut naxddttntctt ced, t e cady nndzo fipvxmdeurx depiawe Ltngd ;coald se gdse;te o grddind, iar in gritlind mulli pcmi fructiferi. ExprimL reiatii conV ueni noa&wenua.s mennepamypa, a caddnrc ddua ,une ue xi,aentcacesive. Am temperaturd ridicatd. insi nu vreau sd stau acasd. l. Exprimi rela[ii adver- 3addrta 6.irta mpjtdnan, tio x petuit ed npdau,tunosative. Actiunea din a Problenta era grea, insi, ont rezolrat-o doua propozitie este bine. ciiametral opusd celei din prima propozilie. fr xapowd nodzontoeutcn x ypdrcy. no 2. Exprim6 relalii conceslve. uenh ne enpoct?,ru M-am pregdtit hine pentru leclieo dar n-am Jost itTtrcbat. 3. Exprim6 rela$i iimita- Ox xomil liue ,rnir-nto r:xasintu, ta ezo tive, a cloua propozili nosadru x ntaLtefiony El a vut sd-mi spund ccra, insl l-au limitind ac{iunea d prima. chemat la telc.fon. Exprimd relatriiadversa- Poudn 6ot.,tuumepdr:nuu, oAnixo /iorurixl tive, fiind sinonim6 eed 6ut 77pqfi.46H61r1 aree sf triltul coujunc{ia uo. Romanulera interesant,ins.E lj'ist. Ed6ywxa pidxo nptteztctient xuan, gar0 Exorimd o valoare pddounr eE npuisd dt.n uac 6o,rrt'wdn sativi $i in acelasi tim c om parativS. Bunica vine la noi rar, dc aceeaveniraa ei este pentru noi o mare bncurie.

(Are valoare com rativA) Acfiunea exprimatd in prima propozilie este opusd acliunii din a doua propozilie. A doua propozilie vaioare explicativd,, pozitivd..

Exprim6 simpla con- fl nucd,t, a 6pan qundrt traDunerea faotelor Eu scriam, iar fratele (meu) citea.
Yqique - (6ent. a ncvqduue - mbria Invdldtura e lumfuh,-iau' Iipsa de lnvdldturi tntuneric.

):.
ji '.,a

Obsuralie. Conjunc{ia onuiro $tiinlific ;i documentar.

sinonirni cu ro, se intrebuinleazEin stilul publicisti':,

r+ai I l.:i ::j:'* :j,=.

?-11

'::' := -' - ." -:t im;*f..

Exercitrii
L Transcrieli exerciliul, gruptnd frazele dupd conjuncliilefolosite. Determinali vaIoarea conjuncliilor in propoziliile copulative. 1. I{ 6par npu6xau,u ceop6 aepnf.nacr c rurdpa, 2. fl. rcsu6xdre:rganucSrbc.s r xpyx<ix, r"rofi npln r6rxe ueqrSer o6 5rona. 3. Bor nacr;inzt 1610, r lrbt ysriAur"r 4. 6xo.no Sroro g6ua 6rur ne tdrnro 6oalur6fi [apx, Eo cn6aa Ivr6pe. zpocr6 un6ro Spyxrdrrrx 4ep6nrer. 5. B.urx6ne 6riuro uri6ro xopdrurx cnoprcu6noro r,ruo5rorvryouh gaslr6 u6proe Nt6ctos r6poae. 6. B Srort ro,qi y uer6 n6 6dr.no su o,qfidfiunoxoft oq6aru, uupttty oE Ee nporrycrfn sanirtrr. 7. C6npocn6 i6lour, AZ! uqe cn6rur, u nrf(rr norbr. 8. Bo ,unop6 ,m cxav6fi-rr ctoilsm rurofi,qpyr r6xxe,6rrn ralt,,'y dro.no.q6ua.9. fl.6zaun s SroNa ro,zqf r Eparu6n, osofx ssax6\ex. 10. B rrrire pacorc63brBaJrocb ne r6.ntro o6 Srou rro5re, uo u 6rlnlr Harteq6ramr er6 crmri. traducinduJe in limba rusd. 2. Completalifrazele cu conjuncgiilecorespunzdtoare, Deteminati valoarea conjuncliilor din propoziliile disjunctive. Model. Bd.reporvrnnrr cvrorpnu tetestsop, sau 6par str'r6fi saM cso6" crri:rt, rcr clrotp6.n."nrenerrisop,wtu 6par qrr6n salt cBolicrl,Ixf. ,; Bdqepor"r .-.", prrr pa66ratm B ca,4y,bii'nposonrtJfi{ up6rruxy s Er6rbsoil,r arern6. 1, .Ba 2. B cy666ry.rc 6p6ronrxogrin r rxn6, #iit'k nav npuxo4inu r6crw.3. SdU-' yyearxrl s6nrero xn6cca ,qa,qir rox{6pr nap6xuoi ulisarra, coctoritcs . "iiiit '\dit' acrp6ra c nncfrensius. 4. Parcd K HaM B xJlacc npu46r s6sbrft yueutirx, oAfs ns y.renurdn s6rnero xn6cca 6iaer yu,hrscr r gpyr6lt rdpoge. 5. Oare , 6. B soccecrp6vexf uosnal6, oare fra ]innqe xr6-to sagB6tlvrenf;uo t'wreua? xpec6nrex xoxj r uyseri, sau Bwecrec orq6vr lrrr crrt6rpuu Qyr66nrurtft r n6rnefi ycrp6raramr aeuep6 xyA6xecraennofcaturoA6sreJlbEocrrr Nlarr. 7. Ba l..ret coc64set nrr6:rsr. rur6re, ba nac npmnauinr,r r ce6eyuenrarrt 3. Alegeli din parantezeconjuncliapotrivitd ca sens. (a, uo,,sar6) Ivroft l. -f nrc6rlrbcvlorp6rr S1'r66nrurrft Marq [o reneBli3opy, 'rror ga;rer6, (no, xon6lu , ogu6rco, a) 2. Id.arftliwo 6par ncerg6x6gr,rrna craArntlu. (rard, ng cdpuft, ogu6ro, 6rr.n paccro.fnue nerm6lt. 3. @uriuvr 4ryx upofirf 5ro no) uavr noxa:Enoxon rop6rxr,ru. 4. Fiaou naxoAf:rocr tnocc6,(a, Ho, d,quexo) gna srccxlipcml, (sard no uerraf upoxo4rinoMn6ro asroN{aurfu.5. Msr Bceco6pfLnn no) uo, a) eE npurun6cr' ornoxrirr. 6. B ropix eu rex6J cuet, (a, o4116ro, r gonfne qnenri$pyrct6rrregep6arr. 7. flpyr se mo6fn rvmdroroaoprirrr,(rat6, ogu6xo,a) vsr su6nn er6 ;tlo66sr r qt6r*rro. o nr"oi';::r: ru.in..ut* 2. Saumergem ,^,sora (rui)citeaziarur. ^::::t:^'!i{,., la pddure qi am vlzut grai sauvedemmeciul la teievizor.3. Am f[cut o excursie ua iepure.4. Am vrut sd mergemia mare, dar nu era vremeabuni. 5. Ori bunicul 212

:': i

Il. Fraza cu propozitii subordonate (C.rroxnonoArmneHnoe qpe4Jroxeutre)

qi sint legate depind de regentE 5 Zll. ln frazacu propozilii subordonate,acestea de ea cu ajutorul conjuncliilor sau cuvintelor conjunctionale.Subordonatele in rlimba rus5.se impart in: explicative(usancntimeatnuie npedao.ucduua), atributive (gnpede,uimetunorc npedaoucduua), de mod (npedrcucdaua d6pasadeilcmeun, adptt u cmdneuu)*, de loc (npedaoueduun (opeuenndte udcma), temporale npedaocrcduun), cotnpar ative ( cpaeuilme rc ucdwu), cauzale( npuailunuenped nutte nped rcm duua), fiwle (qeteeite npedtoctcduua),condilionale (ycadeuttenpedmcrcduua),concesitv (ycmyntmettuorc (npedrccrcdaua npedmuciaua), consecutive ctdlcmeun),sociative ( npucoeduwfime.tbHue nped,,tacrc dnua). Subordonatele se despartde regentdprin {rgule. .Celemai multe,dintre ele nu au loc fix, sepot gdsi la inceputul,sfirqitul sau.mijlocul frazei.Seplaseazidupd regentd numai propoziliile comparative, consecrtive qi. sociative Subordonata explicS. un cuviat din regentdsau intreaga propozigie,de ex.: .f ya!,coe wrcdte, rcor6paeaaxddumcn yrru4e. Subordonata ror6.pat Ha Hriweil: aax6gnrcn na nfmef, jnuqe expliei cuvintul (n) rox6ne(Subordonatl atributiv6). .fl euepd nd 6un e 6u6tuomdxe, torouj cro 6ordl. Subordonata uorouf sro 6o16r explicd intreaga regentd. (Subordonatd cauzali).

A. Plopozifia explicativi ( Ileaacnrtmeauuae npelrcucdaue) Subordonataexpiicativd completeazdregenta,ldrgind seqsul unor cuvinte (verbe,substantive,adjective etc.). Se ieagd de aceasta cu ajutorul conjunc{iilor rro, 1166rr, lu, kar{, 6jaro, [6jgro i6n, xarc6fgro, rcarc 6r,r ne, urodrl He etc., precumqi cu cuvinte conjunclionale: Rro, rrro, BaK,rcar6fi,cxdalro, nacm6rbrco, rcor46, r,ue, rya6 uouerwf, saudu s.a, Spre deosebirede conjunclii cuvintele conjunctionale indeplinesc in subordonat[ func]ia de parte de propoZilie,; Compara{i.: , .t cninuan, nro Bbtnoideme e Epawde.(uro - conjuncfig). trTo Bbrcrcasdru,(uro-complement direct-quvint conjuncfional): I c.rtrhwa,t,
t ueprr a cretrerrn - de misuri gi grad

215

#
Schema fb'loshii'fidpoiiliilbr
Cuvinte .determinate din regenti Coqiunclii pi cuvinte conjuncJional

iipliCaiive
Exempie

- f+Sr

* 's . at
''t*

E,
-3-

Cuvinte determinate in regenta

Conjunclii 9i cuvinte conjuncfionale

Valoarea

Exemple

l.'Verbe, forma Conjtmclii tITO scurt d a adjectivelor sau a parcipiilor (in funcfie de predicat) 2, Verbe care exprimi indemnul sau dorin{a: npocilma, mp66oaama, npedtazdmu, pazpewdmt, pexoaeudoadmu, coedmoeamd, xomimu, ueqmrimu 3. Verbe cu nega(ia ne:.ue dyuarc^ HenojtH,o,He eide,t, nc ctirwal etc. 4. Cuvintele uddo,n1ttrcuo, u.eo6xodiu'to, edwuo 5. Cuvinte care exprimi percepfra: aitdemu,cadr
wamb, Sa

Indici un fapt real din regentT

fr ytuda, qro K HaMnpttidym e6cmula noi vor veni Am aflat ci musafiri. Bce 6&,tu yaipeuor, tro ou tailudn ndpeoeudcmo Toyi au fost convinSi c6, el va ocupa primul loc. Ilpeno,qarirer.b npccuJt, qr'66u ltu ns:ilu croaap* s 6u6ruordre Profesorul a cerut si fufrm tiitlionere de la bibliotecd. fl xou1i,,qr66rl mu cnet 4my ndcntoVreau sd. ctnli acest ctntec.

e
:l

e
:=
':r:;l

F' =:
i:

qro6sr

:::

::i aai: i:

JIII 8. Cuvinte gi imbindri de cuvinte: npoeephmt cnpocfirnt, nounnxepeco8dm.bcfr., unmepdcno,uetnedcmuo, mp;itduo crcasdmt, xomdtno ysndmu, ue sndmu

ExprimE fr ae gno,l, nocden ttrnuut cezodun interogafia Ha sKcKypcurc - Nu {tiam dtcil vom indirecti pleca astdzi In excursie.
On cnpoctitt aenh, ue ecmpeuda nu n ezd 6pdma e zdpode- El nt-a intrebot daci nu l-am tnttlni.t pe fratele lui tn oras.

;: ::=,

1. Verbe, pronume

Cuvinte conjunclionale
KTO, {TO

Indicd o persoanE sau un obiect

Ott vsud,l, o ttou nucatu e zasime EI a aflat despre cine s-a scrri tn ziare. Tu ,-eitdet mo, qer6 He eideta mao.ir cecmpaAi vAzu ceea ce nu a vdzut sora

q166rt

pacExplicd o fl ne ninnrc, qr:66u mu ,44rre actiune ne- cxazdtr Smom fiurcu - Nu lin minte gatd in sd-ni fi povestit acest flm. regenti

2. Verbe

rAe, KyAa, Are va3u He lndere, rcyAd uAer lro't aaorlcfAa Ioare loca- md1jtc? tiv5. Nu gti{io vnde merge ace,stautobuz rcorAd Are valoa- Bdca crrqcfitr. rorr4. npudEm ndetd. re tempo- Vasia a intrebat cind yc sosi trerali. nul. Are valoa- M u te rr6.trR,uoueuy on ne npuwil re cauzal6, e wxda1,* -N-am gtiut de ce n-a venit la scoalit.

3. Verbe

.rrriSsr

Are valoa- Batcilo, ,tr66ut nrct jnrc ndu.t,lre modald Este important si, in{elegi acest lucru.

4. Verbe

uorenf

Explici fapt real,

fiIot auie,ttt, t<xx t< u-trcdre noduexarta uaruixa - Am vdzut cra a sosit la yoald o mapind.

5. Verbe

6. Verbe
6y.qro, Exprimi On cxas/r:t, nax-6ynro npenodaednpun|c ntiutu xouindoialain me.,u'*rameudmurcLt existen{a mpdtt'uue pa56mu El spunea ctt prolesorul de nrate6'!tro 6sr' faptului matici sr t\ adus lucrdrile de eonreal ram{f trol. Indicd o Cecmpd 6o.4aaca,xax 6u t ae 3c(mea1 se temeacs nrt acliune ne- 6o,,tdm-Sora cunva sd rnd imbolnivasc. doritd

6. Verbele: zoaopilntt, crasdma, dltnantu, cnita.amt, norcatdmuc.rt, uiecmeoeanra, saueudnu, 7. Verbele: 6ohmuca, 6ecnoxdumucn, ucnyedmuca

Verbe

nar 6rr ne. qr66sr

HE

Are valoa- I{umepdcno 6dr.no 6r,r yonirr,o sau6u re de scop ottd uadena udaoe n.cdmue ]s fi interesanl ile ptiut pentru ce a tmbrdcat ea rochia cea noud. rcarrifi, Are valoa- Iar rre sniierur,, vax6e ynpauatduue ua*t noniprd re atribu- sddaau ud 0ou7 - Nu qtii ce exercrtivE liu ni s-a dat pentru acasd ? cr6mrco, Are valoa' I'Is zasdm. aut ysufltn, crd.nrnxo ,lzeuacrcrimxo re cantitati dtiaeil saeoeeaau ndwu cnopmcuiuor tivl sau ca- - Din ziare am' aflat clti medatii litativS. au oblittut sportivii no;ffi. Pour)u paccxriswaa-,tfiacrc6Jrrrco la.qcrcEtoil 6uta ucusnu paSiuux do 23 Aaeycma- Romanul povestea clt de grea a fbst viala muncitorilor inainte t{e 23 Ausust.

saq6v

2t1

2t t

Observalie. in subordonaie Conjuncfiaqro6srsefoiosegte cu verbela timpul treeut, de ex.: (El vrea ca si ,mergem ubt endcmenownl e medmp. impreuni Oa.xdaemr'$66br la teaFu).'ln propozilia explicativdcu ItaK 6rl ue sau qr66u n0 verbul Se foloii timpui'trecui, cind acliunel din iegenti li'iiln iri6orArinate sinl"asociate seqie qi la infinitiv, cind subiectul cu diferitepersoane, persoand. acfiunii reprezintd aceeagi Compara[i: fi 1ecnoxdwca" rcarc 6rr ouue onosddlna n6es4.(Md temeam sd nu intirzie cumva la lren.) ,fl 6emoxduaca, xax 6w ne onosddmt na ndesd (ML temeamsd nu intirzii cumva la tren.) Conjunciia narc6rr re este mai expresivd decit qr66rr xe.
. Propozifia atributivd (OnpedetilmerbHoe npedaowdnue)

]ll

couiot" -deterrrinate

[-;:ffi; |"ili"uri,i"'lcTo, tITo

cyvinlg I conJunctro'
I

Exemple

rcoroprul, narc6fi, qefi

Indici identiiatea persoauelor sau obiectelor (nror'rro); are valoare atributivi (rcor6pufi, rar6fi) sau de apartenentd (reft)

Propozilia atributiv[ determind substantivele sau pronumele din regentS, cu sare se ieagi prin urmdtoareie cuvinte conjuncfionale gj conjunclii: nrr6-prd, rcar6i, refr, ryA6, ornfAa, rcor46, KaK, qro, 1166rr, c.r6nno, 6f4ro, Sfgro 6sr. 9 Ul. Schema folosirii propoziliilor
cuvinte conjuncfionale 9i conjunclii Valoarea

ailibutive

V orcnti cudit Tor, no*r! uut donrcnth 6tluu damu xurtey Lingd fereastd stdteo acela &mis trebuia sd-i ddm cartea. Tor, ror6polry,,ltcndnuu,toco deddqama nem., 6ttt eE cmdpwuu cdtnou Cel care a implinit 20 ani era ei cel mare. ful (dxAnfi, uefr,mpyd nouoedem cmpdumundeoe o6t4ecmeo, sacttj,ilcunaem ndueeo yeauednunX'iecare (om): a 'cilni muncd contribuie Ia construirea societd[ii noi, meritd respe,plsllne517u.

Cuvinte determinate in regente

Exemple

8, Pronumele KTO, [ITO, Tot rarcofi, rcoropuft, T&KOB rcarrii, refi, vto-

a. Identitatea a. Epam 6un rew, x.t<o*r,1i uut o6papersoanei. Va- t4dtuct sa cpadmon - Fratele era loarecalitativi acela ciruia ne-am adresat pentru
un sfat, b. Cetd 66uo rarc,6e, xarcfiw a ce6 ezd npedcrnaothaa* Satul ardta afa cum mi ham tnchipuit

l. Substantiv nor6pufi?

Aratd identitatea persoanelor sau obiectelor Indici calitatea obiectului

IIpowEt rponn6fi6yc, na rcor6ponr n dsucy e wrcdty - A trecut troleibozul cu care merg la gcoald. B eopdx cmoAau milnnte Auu, xarcfx .s daoud ne ndunp - La munte au Jost zx.le cdlduroase, cum nu-mi mai amintesc sd fi fost de mult. R uau e wrc1ay npuwEl nucfre;rr, usa poudnot n vumd/t eu4C B ddmcmee- La noi la ;coald a venit un scriitor ale cirui romane le-am citit in copildrie.

,;i

xax 6y
C.IIOBEO

2" Substantiv rar6fi?

fl
I

3. Substantiv

Are valoare de apartenen!6

4. Substantiv r4e, xy46, Valoare spafial 3mo 6ota zdpod, r1e npowad uoE orrfaa? ddmcmeo - Acesta era oraqul
rrmdemi-am petrecut copildria,'

5. Substantiv rcorAri?

Valoare tempo- ?mo 6&,ao u6crq roruf nag{A, ral6 xor.q{ .a xodiltt na cmadudaValoare de - Asta a fost acum o luni, clnil am fost la stadion. Cezddua 6aut raxilft xe mdnnwil deno, *tn u auepd- Astdziafost o zd tot aqa de cdlduroasd ca gi ieri.

6. Cuvintul rar6fi

KAK

6f4ro, rcarc paral'ie 6frro c,rdrno,

Observalii.Cuvintele conjunclionale rcor6prfr qi rcan6fise acordl in gen qi numi.r cu substantivele pe care le determind,forma lor cazualdfiind din regentS. determinatd de verbul din subordonatd, de ex.: fl nocuornpt\ir r[runrvr, o KonipoM nutdnuezasdmax.Substantivul$nirru estede g,enul masculin,la cuneirul singular. Cuvintul conjuncfionalo nor6pou estede asemenea la genul nasculin, numdrul singular. llucdau o .rEM?ffuca,cu (o Sf.nrr"re), o nordpou - std in cazul prepozilional. cuvintul conjuncgionalqeii determinl substantivul din regentd care denumeqte o persoani. Genul, riumdrul qi cazul cuvintului uefi depind de genul, numirul gi cazul substantivuluidin subordonatl, de e*.1 py^ntitHcKuil noim, tat noSrtanepeeedeud ua piccxufi as&tc,poditrcn a uaqri,ae udutezoedxa (Poetul romin, al cdrui poem a fost tradus ln lirnba rusi, s-a ndscut la inceputul secoluluinostru). subsiantivul noSua estedegenul feminin, la numdrul singular, cazul nominativ; cuvintul cbr este de asemenea de genul feminin, ta numa*i singular, cazul nominativ. Conjunc{iile qi cuvintele conjuncfionale pot forma perechi impreunI cu pronumeledin regenti, astfel; ror-rcTo, Tor-{Tr}, Tor-nordpbfr, raraifi*rcarc6fin rar6i - rcor6prrfi, rar6fi - rro, rar6fi - rcar 6f4m, 2t 7

2L6

.t
:r.:::: I:::t:',t t::l- ::::':llll:

I
I

propozi{iedu conitru4ie $ 242, Transformareafrazei cu subonlonati etributivi ln npuddmotmuil npedta,ucdnua'c (3audwa ctotenonodrtun,uuozo participiali u o6opdmo npuvdcmttotu Lrocrc duue c nped e ) de t{tme,cunata onpe propoziliile atributive pot fi transformatein construclii participialeintrucit sint sinonime cu acestea.
transformare a propoziliilor I natineti I clteva reguli de construc{ii particiPiale. Transformarea este posibild numai cind: atributive in

a) cuvintul conjunctional sti in cazul nominativ sau acuzativ firi prepozifie, iar predicatul este exprimat prin verb la rnodul indicativ, timpul prezent sau trecut, de ex.; 3mo eduotil euc'rcuil dou e z6pode, nordprrfi nocrpdlunu e Smou aody. - )mo cdnwil earc1xuil dou e zdpode, nocrp6ernrufi e Smou eody; b) pa*icipiul st[ ]a timpul prercnt sau trecut ca qi verbul din propozitia atributivi, de ex. : Tempdda, rcom'pat Jte,ffirr Ha cmotd, a xynfut e xudcrce' - Tempddo, ,rex6ryro ua cmond, n rynfia e rudcxe; c) dacl cuvintul conjunclional st6 la cazul nominativ, in construcfia participial6 se folosegte participiul activ la timpui prezent sau trecut (vezi pct. b); d) dacd cuvintul conjuncfional stI la cazul acuzativ, se foloseqte participiul pasiv, ia timpul prezelt sau tecuto iar subiectul din propozilia atributivi devine complement indirect, exprimat prin cazul instrumental, de ex.: @uaoa, ttor6prnE xrr eruo4r6;ru e uemedpz, deuowcmpilposarxcfl I Eenmpt)nuaou xuuomedmpe. niuu a uenrepe, deuoncmpupaaarlcn a qeumpdtt'uou -euatu,upocu6rpermuli. KUHOmeampe. cind fraza cu propozi{ie atributivl se transfonn5 in propozilie cu construcse omite, fle participiald, cuvintul conjuncqional constructriile participiale se despart prin virgulS sau virgule, dac[ stau Ia mijlocul propozi{iei (vezi exemplele de mai sus).

+1
:..i

1, .{ov, ryg6 iuu uepgixaau,uaxdAlncr ua f.rrr,rqe ' Jr{niina. 2. on cnpocfa rli4a,.xyari no-6xaa arrd6yc c rypriiraua. 3. yqfrenr crdg6r, rorg6 Nrrr 6f,(e*a npoaogrfrrupouradgcraeunyro np6rrury,4.B ro 16ro, rorg6 npoxogfla o,rnvlnuiAa, s rdpo.{e6drnor'mdropg@p, 5. Trr ne ln6eur, xaitdft llnrep6csuft xorrlipr I c,rfrua.lr n cy666ry!6l croira rar6a xap6, xax6fi rre 6di;ro a noc.n6Arure 46cxrr rer. Z. U ror"'iffi"itT@ ror, ronali npucyA/rnu n6pryro r{,rro.8. Crarrri, rolrf rrr nepeail 6r,ra6r 6rpd ra ronqdpr? 9. X Heuor acndvauru,
xarcsaqNn6erc.q n6c[*. 10. Mali 6rrn rar6fi xe rnnufi, KaK r{ B .updulora roai. lrazele cu propozilii atribrtive in propoziyii cu consffuc{ii partici,"ffiransfornapi piale, orienttndu-yd dupd regulile expuse la $ 242. '. l. crrenr6 .rrs, ror<ipufi ucgror6aua, yveuux{ cr6prurax rn6ccon, noragdnn xa ropogcxdv secraaiae. 2. 5ro 6un cra;udx, xoropui nocrprinla ruoloExr rdpoas. 3- B rnrire 6fino r"rs6ro unnrocrpdqr.rii, xor6prre sdrnoasrar Esa6crsrrfi ,xyAdxnux. 4. fluc6re;n, rorciprrft paccriirsrroaer:o6 frofi gr<cne.afqni{, caM rrDu1rrnaar s neE y'r.icrne. 5. 6repo, rordpoe uaxo.urrcs r rop6x, dreur rnybdroe. 6. a'r6ou gnn vr6porc,ror6plrfi q notap,hr 6p6ry, nexir y xerd ra e-ran6,'7. Brrcryniina cnoprcra6nxa, rordpaa ranari4 ndproe udcro no rnvnacrure. g. orrpirrxy, Kor<ipyro r.nocl4-ir aplry r flnouru, or nolyvii;r u6per aenr. {b1 in linrba rusd. ;{Traduceyi i. Piesa de teatru pe care am vizut-o ieri este scrisd de caragiale. 2. cartea cumpdrati de fratele meu este foarte interesanti" 3. Casa construitd de muncitori se giseEtepe strada noastr6. 4. In ziar s-a .scris despre o elevd.din $coalanoastri care compune poezii. 5. sportivii noqtri, care ail participat Ia olimpiadd, au oblinut multe medalii. 6. Am plecat de la teatrul deschisde cutind. T. Am scris in caietul pe care mi l-a dat fratele meu. 9' Completali regentele din coloana sringd cu subordona.tele potivire coloana din dreapta. ca sens ditt

:l
.l

fl
ji

.* tti

.!.i

Ej
i:,i

;i oit!,

{i

Exercilii
5, Determinali valoarea coniuncliilor ;i cutintelor conjunclionale din propoziliik explicative de mai jos.

5ro cruxorsop'uue.2. fino1, Heo6xoArillo,vrd6rr BcenpoaaaJrrr3riporann qr66rr rAe nauncrpdOn ne 3IIaJl' 3. BgIcTaBI(y. IIa cxoArina os6 cecrp6, oos6rosan rfiMcs n6cre o66xa.4. Hmcr6 ne sliAer, xyA4 os no:roxfn rcnfry' 5' Heusudcrxo, na nosq6p're.6. Mesi cnpfuuralra, ae 6(rl lr'r g rro 61igerrrrcryn6rr n6prwrra n npdunou rog! n Koxcrlsne. 7, Marr He:x6la, rouelrairun6AIuutcrra onas,ubl' rcBaerHa o6el. 8. Mu cadurarir, 61inroy uac 61i4erqar6rr ldxuaro npo&ccop 10. Bce pa66rala ua crp6fixe. ro.rrf nar n up6ru.norrl r6pr.rn.9. OFfi rcnourxSln, qrd6ll t se ono3A6r sa n6esA. 6ecnor6unracr, 21,8

l .{pyui cnpocri,ur raer_i, 2. Msr ronoprinlrc cnoprcraxrofi, 3. Marl npoci.na ivleui, 5. Cxo4rlr-ra r(rcraary $ororpi$rfi, 4. Buepdx rcrp6.rn-n Apjra,. 6. Blr ruiere,
/. JTC ObIJI ltolrd.

8. Ha ndpaoir,r srax a6Ma 6btrr ' Marasfx.

r xordpor'r xsa usndctrirui axrdp.*5 ror6poro ue nrigel rpu rdga.i, nouerrayn ne nporul ua roucylsrdunro. ,r rolr5par saugJr6 n6pnoe v6cro.gi, xro sanuciia 5'ror porvriu? a nordpora npoaar6.nu npourondprr. rge yrripuurr vntlro nurepdcnoro. q:r65rr r cxoafia,s anr6xv.

219

""" 'fropoz$ia"-de"-mo ."(-IiIpedaoorcdwu,fl.'46Ftba*:4ifrenrcu*,'adpw**-cmdneuu)

Acest tip de subordonati arati modul desfdquririi actiunii sau gradul.derealizare a calitdiii unui obiect. Se leagd de regentd priu gonjupcliile qi cuvintele conjuncfionale: vr66u, rror cl6nuo, r6rno, 6ftro,.t11x 6flro'- rax, cttinlcg. i Schema folosirii propoziliilor de mod

P,r.opozifi1.!e,,loc.,lllpplrgeg,"el49__!ligrnQ).".:.:,,;,,:,:.
Avind valoare de precizareu tobutoi ac{iunii din ,egenti, subordonatete de
,i-:;rii,rtoc se folosesc cu conjunc{iile rAe, KyA6, orrfAa.

Schema folosirii propoziliilor de loc

$ 243.
Cuvinte doterminate din regentI Conjunclii gi cuvinte coqunqlonale KIK Valoarea Exemple

l. Verbul

Iutensitatea acli Bri6yuxa yudern paccnfsrrnarr cxdgrcu, rcax uuxmd dpyzdil B unii
udueil. ceaui - Bunica -'g.tiesL,povesteesci basme ca nimeni altul din familia nnastrd.

2. Adverbul

xarc6f.qro, Valoare comparativi CnOBnOi

6frro,
r6qso q156rr (rm6)

a.Ond 6u,td oddma max, Kar 6f,qro xamd,qa udmti e medmp - Era tmbrdcatd aga, de parcl, vroia sd meargd la teatru. b. Hj, ucuo p a66mamo rar, ur66w do6ilmoca xopdwux pesytamdmoe - Tlebuie s6 se munceascd astfel ca si se oblind rezultate bune. JIec rat<6it eycmdil, ,rto ne.ftgi npoilmti uetoedxy- Phdurea este atlt rle deasd, laclt li este greu omului sd treacd.

"A.dlerbe: mau, mydd, .edee4aezdd, acfudy,omoeabdy,noeabdy, mym

l. fiou n:ocmptju"qu rau, rge pdnawe npbxodilaa dopdza*Casa a fost construiidncola wdeinainte trecea drumul. ' ' Bc6gy, r4e pactnEm tec,.uadzo tot unde e pddure, 4eemde-Pute cresc multe flori, 2. On noxaslirt pyrcflfi ryn6, :cyad nanpdawtuca mvprtcmw- El a aritot ru m.ina"intr-acolo, unde au plecat turi;tii. BerAe, rgrg6 alrr npuescrcdtu, nac acrnpeudnu Ka.K dopoeux zocmeilPeste tot unile soseam eram intim= pinali ca niste oaspe,li dragi.

Yaloare final6

3. Pron rax6fi

qTo

Intensitatea ca-

lir61ii

3. Indic[ punc. 3. II maa, orxfga ca&wanuco tul de plecarea zotoca, 6&ao ua6eo napddaacfiunii - ,!i acotg de untle se auzeau
voci, era multd lume.

4. Adverbul croJrbro

rITO

Yaloare cantita- Oa cr6.nrxo nanucda, qro He npoqumdmu sa qac J z4 scru's aqa de tivd
mult, tnclt nu reuSegti sd citeSti totul tntr-o ord,

5. Cuvinte qi imbiniri de cuvinte: rarc, rarcrifi go ro16, go rarc5frcr6tretrtr

tITlO

Valoare conse- frpye rarc 66tcmpo eoeapiltt, uro eed mpyduo 66tto nou.hmvcutivd
Prietenul vorbea aga de repedeo lncit era greu sdJ inlelegi. B zoptix 1tlttto Ao. ro16 xdtoduo, qro n4u naldm nammd - In munli era aga dey'lg, inclt ne-am pus paltoanele.

Observalii. Cuvintele conjunclionale rge, rcyg6, otlcfAa fotmeaztr perechi din regentr,de ex.: ram-!'Ae; TyAa*rAe, TJrr-rAe, rcr64y-6'gso cu unele adverbe rea,q6-rge, rJg6-xy46, TaMJrcyAa, orrfAa-orrcyga. Subordonatele de loc, care cuprind in structuralor cuvintele conjuncfionale nge, ryAi, orxfga, sint omonime cu propoziliile atributive. Subordonatade loc iletermindinsd in regenti complementul circumstan{ial de loc, in timp ce atributiva estelegatd de substantive. Comparafi:
.r a) Taa, ede uaxddumcatdnnuil meamp, uticmo deuoucmprtpyrcmcn $fin uut. {|ge man u4c:ro geuoncrpritriyrorol Qrinrrrrn?- ede uaxildumca tdmnuil medmp) Deci propozilia ele uaxddumca tdmuuil medmp, deterrninind complementul de loc ryqr, dLt regenti, este propozitie circumstanlialI de loc. ,,, B.ndpt<e, ede uaxddumca admauil medmpourictno deuoacmpfipytomca fiil-muu, [B ran6v nipxe u6cro Aevroucrpripyrorct $f.mlor? - ede uaxddumcn tdmuuil

Observalie, Conjunctiile gi cuvintele conjunclionale formeazd perechi cu diferitecuvinte din regent6, de ex.: Tar-qro, ran-ur66u, ct6;rrrco-'rro, rar6ft*uro.. 220

22r

l.i* i

i i; '
r

.'.,"-....-"'','...: ... ..,,_-..-,,"..,..,-.:... Propoziga''iempoiiff @peientdi' ipadain; wdnue) luuiniui *p* oio regenti, inCeplinir:d Aceasti propo;1i" o.t..tini princonjuncfiile: timpseleag6 de regentd Kor.u{ uor6 (cit Subordonata.de 245. ,,,,:,,$ ^rn*o Gmuufrmetimp este func{ia de atribut. Prin urmare,propozilia zde uaxddumc.s . , timp), KaKrdrrbxo (cit timp), n ro np6ur xarc(in timp ce),c rex,troprar (de cind),
atributiv6.

' I no tex uop nor6, (pin[ cind) nP6xle ven (inainte de). lntre regent6Ei subor. '' donati existddiferite tipuii ile relalii aritind felul cum decurgeac{iunea in timp
Schema folosirii timpurilor verbale in regentd ;i subordonata temporald
Timpul verbal in regentA Conjuncliile Timpul verbal in subordonatA Modul de realizare a relaliilor temporale Exemple

LXerctIu
lA. Copiali propoziliile. Subliniali cut,intul din regentit de care este legatd subordonata de mod. l. Ou roropr'r,rrax rpdvro,,rro 6trro cniruno s cocd.Enefi xovxare. 2. Cnoprcrradn6ex6a rax 6r'rcrpo, cr6sgo rerfur na rpilr.nrrx. 3. H6no yufrrca rar, .rr66u ro6<ifi ropaf,nacr urx6ra. 5. Fnag6 y ne rarfe cfure, uro r6.xyrc; Heecrdcrsen* nrruu. 5. M6JrrsuK ycri.ur ,uo rax6fi cr6nenrr, qro lre vor uarri a6nrue. 6. Hina yv6aa neru, rcax nurcr6 Apyr6fi s H6ueNr r.n6cce. 7. Cser 6rr.ir rardft ray6<ixlti, qro gerrsi 6dlno npofini. 8. flnruf rar<, vrd6lr nce vorlrl. nonirr rrort rr,tficalr. V. fr. Alegeli din parante;d cuvintul conjunclional porrivit ca sens.

t-

.,?.

1. Verb de KOrAa, aspect imperfectiv, IloKa Ia timpul prezent, viitor sau trecut 2. Verb de aspect imperfectiv sau perfectiv 3. Verbe imperfective sau perfective rorg6,
KAK

Verbe de l. Acfiunea im- simultand aspect perfectiv ia timpul prezent, viitor sau uecut

KorAd q nucrina nucwtd, 6Par uumdt xnrtry. Ifon6 y veui ecmt BpCMil. x 6!ty ea+u*t/t' nl ac.a n'iccxHI\tlsrrx6ll.

L On nour.nryAe (rne, rya6) 6ex6rn cnoprcudxrr. 2. BdrcraBxa 6ur6 orrpdrra rav, (rae, ryari) p6rrure 6r'ui cnoprr6.n. 3. Tav na crprilire, (rae, or$taa) npr.rdxa;ruori ordq, 6A.no lur6ro ltoro,qxr. 4. .flopdra neilt ryn6, (rae, xya6) Eaqr.ru6rcsrycr6fi nec. 5. TaM, (r,qe, ry,{6) pa6draer voi olu, crp6ar E6Br,rf Mara:ris. 6. Tari.r,(xy.q6, otrj'aa) loi uanp6amlrcr c 6p6rorr, Haxoarircq Aov 6r.quxa7. Mgf.A nocn6ru pa66rarr ry,nA, (Ky,[;i, orri,qa) nodxaa u vort .upyr. 8. Taw (rac. rya6) piinule 6iuro n6le, noc'rpdunrardrrri ear64. 12. Determinapi felul subordonatei (de loc sau atibutivd) ln frazele de ntai jos.

Verb de 2, Acfiunea M:llt nouutti n re6rp, ltorgd per din subor- cdd,taru oce ypdrcr. 5. noc:tti.'r aspect Nor.q6 r-:fectiv donati pre- eruj renerpivvry,
cedl acliunea din regentS. udt o er6 ycu6xax sa orltMnu6re.
C rex nop KaI( MbI etntpdnu* tuca, npowad rpx rdaa.

Itoc,re rord rax,

c Tex llop KAK

Verbeimperfective sau perfective

l. IIIrd.na, rg.er yuycl, 3ar{r:randproe vrjcro s coperuon6nurx no rr.rvuicrurc. 2.Tau, r.{e orrpr'r:rr n6ryro 6o:rlxriqy, ecrr, He6olrrudft napx. 3. tr6poa, orrli.oa r,turuptt6xanu, ne.Eiinuo npd:Atroaal cBoe nrrracotl6rue.4. B 4ep6ane,rae xurjr nlruru pd4croerr{r{Kr{, ecrb 6.reHr rpacrlrr,rfi aov rynr'rypyr. 5. fl onrirl xo"i-i,' no6xarr, ry.q6, rAe rr,rrrpa6draar a6roll. 6. Ildurs cliluuanacr orriAa, rAe penerriponaalr yuexrarf cr6puux xr6ccos. 7. Aur66yc uanpinr.ncx ry,[e, ttyr6 y:t(6 no6xalo H6croruxo senocune,qfcrog. 8. B 6o.nnu6rras6re, r.u.e npoxogrln (recrllriilr xy,u6xrecrncnnofi cavoA6re;rcrocru, naxogliJrrcb rr n6rull po4freln. fi. Traduceli.

3. Acfiunea din subordonatd precedd ac{iunea din regentA. 4. Actiunea din regentd precedi acfiuneadin subordonati

4. Verbe imperfective sau perfective

go rcr6 rcarc,np6x.qe rIeM, n6pe.qreu Kar

Verbe imperfective sau perfective

Mut satu'itl n rr.lyt6fi, npdxge .r6u y6xarr ur Storo rclpoaa. Flepea rerrr xtr udmil,s utxoJry, s t1o36onul cBoelr4y Apyry.

1. Unde n-a fost pini acum nimic, o lume noui eu am sI ridic (M. Beniuc). 2, Pune creiouul unde zice Toma. 3. Unde au lucrat sdpt6mina trecut6, Iucreazi qi acum. 4. Fuge, cum fuge un sportiv. 5. S[-1 pregitegti ;i pe el bine la limba rusi, cum m-ai pregitit gi pe mine. 6. Cum iii vei aEterne, aqavei dormi. 7. Primul mergea Petre, care cuno$teadrumul. 8. Lingd parc se aflI casa care a fost construitd (de) anul trecut.
r{S,

Observalii. Unele conjunclii compuss se foiosesc in doui variante: l) conjuncliile c rex nop RaK, Ao roro rcaK,trp6xAe qeM, ndpe.q reM rcaK (inainte ca) fac parte din subordonatd.; 2) prima parte a acestor conjuncfii c rex rop, Ao 1016, np6xge, u6peg renr intrd in regentir, iar parlea a doua - KdKr qeu - in subordonati. In cel de al doilea caz accentul togic cade in regentd pe aceste cuvinte.

223
2 22 l
I

Propoziliile temporale"cu -conjuncfia' ror4ri'-sint "omonime-'cu"propoziliile atributive cu conjunctia xor4{. Prima propozilie (temporal6) este legatE .de verbul din regent6, iar cea de a doua (atributivil de substantiv. ypdxu. Rorg6' s nowEt Comparati.: rf rfoura e 6u6tuomdxy, rcorAd xdarrulrucu (P+opoziEie yp6ru. temporal6). xdnqulucr a 6u6nnor6ry? Korad ' B ecnoaundro .ndmnue xanfir<yrn, morg6vst 6drln ra v6pe. Kanfe n6rnne raxrkynu r ncnovrn6ro?Kora6 inrn6duruna'v6pe (Propozifie atributivl). npedaocrcduue) Propozifia comparativi (Cpaeailmennoe Propozilia comparativd determind regentacu ajutorul comparafiei.Se folosesc conjuncfiile rcarc,6f,qro (parcd), rarc 6fxro (de parci), r6rno (exact), cn6sso (parc6)etc,, cu ajutorul cirora se redaudiverse sensuri ale comparafiei.
Schema Jolosirii conjuncliilor in propozilia comparativd

t:.-,:..:,.-,....^ -.

:-.: :fo rroJryeriJraor Hac renerp6rrMJr. 7. Ilo&i;vars.rordBl|ra 'o66Ar.cec 116efi .novoriJra. 8. KorAi s nepenucirn Dcc ytrpaxreEus, r rrepeAenyu66uux,oAaorneccrlllry.

Taa;qhn"u6taqrc;'serEribior'tji"airAA:6,,CetbiAa3! xe upn|iaai,-rar rOai'

.15. Completali, regentele din coloma din stinga cu propozisii de loc sau atributive din coloana din dreapta, orienttndu-vd dupd sens.

l. .[ ucpegdur xxfry 6p6ty, 2. Osrno6fr scnoMEF6TD o rcrp6re aPYg6fi' 3. 3axrlf r l6le crer, 4. B ru*re onfcrrsarcs crn-i'raf,, 5. 0n caal xufry r 6r6anor6xy, 8: .{au uenfnor4p6aun,

xor.qi ee npo,rur6,r. xorgi yrrii.n o vov .quepox.46uur. xor4i co66xacsacrd pe6ura. rorA6 rdrvuacr $fnrv. HsHeE xory6sdruucar sdcxorrxocrsxorropdrufr. rora6 osf 6s1nur ropix.

s 246
Conjunclii
KAK

.i

Valoarea

Exemple

I
,:i
I

Sint comparateobiectesau Ou yvfiaca xapout6, xarc u ezd cecmpd-El invdla fenomeneegale,reale

bine ca gi sora lui.

rar 6fAm, 6t'aro, r6sso, cJ6nno

Comparatia. are un aspect ,{ou xasdacn nycmita, warc 6llro e nEu uuxmo ue crc{tt ireal, presupus.
- Casapdrea pustie, de parcL nimeni nu locaia (n-ar fi locuit) tn ea.

16. Determinayi sau de mod). Jelul subordonatelor(comparatit'e l. Ox nftr.rsAe;rrax u.n6xo,xar 6iAro 61116oaurtrv.2. Ha jauue 6irno rar trM6ex6:rcnoprcrennd, rax 6rrs6er r6nrxo r uic. 3. Anr66yc urnrraiarensee, un. 4. Clfluranacr ro cnpira, ro cn6ra n6cnr, c;rdrxo ne.nl1dlrrft xop. 5. fluc6rr cr6:xy raK rr(erpflno, xax nepegirr crosir\alrr6nax rpardr. 6. Meri arb6m poarirelra,rar oxri n66*r n apynftx caofx gerdfi. 7. ,{ov x6xercg nycrdrv, rar 6jgro a nv suxrti ue xEEeT. 8. O66n y vexi noryvilncr rrlicrrrv, 6jaro erd nparor<iarla calrS varr. 17. Traduceli in limba rusdL In timp ce el iEi ficea lecfiile, afarl ploua. 2. Cind a terminat de lucrat, fratele l-a dus la concert. 3. Cind nu gindeEti, 4. Cum m[ scol, atunci greEeqti. imediatfac girnnastied. 5. E mult mai inalt decit am crezut.6. Iarba esteumedl ca qi cind ar fi plouat. 7. Eu i-am scris precum v-am aritat. 8. Fuge cum fuge un iepure.
Propozif;e cauzeli (Ifpuuriwuoe npedaowdnue)

Obsertalie, Propoziliiie comparative cu conjunc{ia xaK au structura identicd cu propo. zi;iile de mod, deosebindu-se de acestea ca sens. Comparafi: Cnopmcudu 6eucda max uce 6thcmpo, xarc 6deaem otuanilfrcxuir ueunudu, Kar< tax xe 66raer onsmnftftcxuit qevnu6u. @ropozifie 6drcrpo 6exrfu cuoprcr'a6r? Kar de mod). Pddy 6ua cnochSnatu yveuuxda, (Propozilie comparativi). t{ar u uudeue ezd oduoxttdccuuxu.

Exerci{ii
14. Ardtapi modul de realizare a relaliilor temporale in frazele de mai ios. 1. C rex nop KaI(q ganuc6lcr r rpyxdr uo xrilruu, r nu p6sy ne orcircrnoaan lcaNrynriru 6un6rrt n re6rpo x saurdr ua n6vry' sa erd gaceA6sunx.2. flepeg 16r,.r 3. Kor,u6 AaH .rr.It6n cnoi.i cruxri, e gSre ctofra rraurrar6. 4: E66yIlra nogsonlira naq6rr n6r1to pa66ry, I uart, xor46 yzudra o rrlodfi 6on6ssr. 5. flp6xge qerr,r 221

$ 247. Se leagl cu ajutorul conjunctiilor noroult rro (pentru cd), orrorri rro (fiindc[)" rex rcar (deoarece), noocrimry intrucit), n cssrfi c reM qro (dat fiind cd), 6.naroaapi ronf xro (mullumiti faptului cI) q.a. Conjuncliile cotnpure, cu excepfia conjuncfiei ran Krx pot fi disociate: prirna parte (nororuf, 011016, n cscgli c reu, 6.iraro4api rouj etc.) aparline regentei, iar partea a ll-a (rro) subordonatei. Disocierea conjuncliilor contribuie la sublinierea importanfei cauzei exprimate in regenti. Comparafi: fl nadia nattnr6, uoron'rf qro 66ttto xtitoduo - Mi-anr imbrdcat paltonul, pentu ci era frig. ".fl uad6,t. nattmd norouj, wo 6&to xdrcdno- De aceea mi-am tmbrdcat paltonul, (pentru) c4 era Jrig. Conjuncfia compusi rar KaK nu poate fi despdr'1itl flri schimbarea sensului subordonatei. Comparali:
15 Grlnatica limbii rusc dc uz polar c. 1581

225

'

On cdt e mnxcii, iarc?ar oilriDiiiii':aiii'"ioiiiaim'--n"a'"iiiit""iiii!ii[i pentru

am',frti{s'rrtg,.cjioid. .i$rd"r",*ltr.lr:'-O..9..J.-cgigr,"pg,.gggs-gq{;+nq6.ft;S.rafogapf -lio_1]!ly;$,,is,,_ .rio

r'tarritgcrr. 4. Ery 6drro x6nO4so, noior4i oE 6r,in s nprrorr,r[6Jrbrd. 5. flpr,rurl6cr ornoxltir uo6rgry ii'.I(Jryx-HAudxy, r cssgli c reN{.sroga6oa6a rilof cr6purnfi 6par. 6. OAesiftcr rbnn6e, nororrlli qro rra jtrrnqe rAer cner. 7. On easoesin sono'rfio ue46.ns, 6naro.uapfrouf vro c 4drcrna saur,rNa6rca cn<iprov.

ci tntirzia Ia concert (Propozigie cauzal6). Ou oddacx raK, KaK euy nocoedmoeat dpye - El. s-a tmbrdcat aga cum /-a sfdtuiq prietenul (sdu) mojalil ,(Propozi{ie Propozilia de scop (I{etteede npedaoucduue) Este tegatd cie regenti cu ajutorul conjunc{iitor vr66u (lro6), (ca sd), c reu .rr66u (pentru ca si), anq ro16 vr66u (de aceea ca), sardM qr66br (pentru ca sd), paltr 1016 rr66u (mullumitd faptului ci). Pentru acest tip de propozilii este caracteristic modul de intrebuinfare a formelor verbale. $ 248. Schema Jolosirii Jormelor verbale tn propozilia de scop
In regentd I Conjunclii Exemple

19. Traduceli tn limba romdndfrazele cu propozilii de scop. 1. H6.qorcrarr p5no, yr66u ycndrr npurordErnru s6nrpax. 2. Ko une gatu6r um6nssgrft rou6prq, sr666rgssrr rnfry. 3. -S6rr:r na n6ure, qrd6rr noc.n6rr norApaaritenrnyrorenerpi'rvrlry pogurlnvr. 4. Marr nonpocrina,.rrd6rr rabrxynina xne6, 5. On ronopfn rp6lnco, sr66rr sce s sii,'recrdluatu. 6. Cecrpi BsuoAfaa I43AoMy xa norrac6 p6rrme, c rertt sr66rr ue ouosA.irl ua ypdx. 7. .{;rx ro16 qr56rr 6brrr 3AopoBbrM, n64o peryn-fipno sasr,rN46rnc.s cndproir,l. 20. Alcdtuili cite trei fraze ct propoziliide scop, tn care verbulsd Jie Jolosit:a) Ia infinitiv b) Ia timpul trecut. 21. Traduceli tn limba rusd. pentru cd eta deja tirzio. 2. Cuvintele i se pEreau simple, l. Ne grd.beam, pentru cd le-a inleles sensul. 3. Nu mergemla cinema,deoarece avem de invdtat la literatura romdnd. 4. Ca s[ nu intirzie la tren, fratele (meu) a luat taxiul. 5. El a invifat mult, ca sI reugeascd. si obfind iocul I la olimpiadd.
Propozifia conilifionali (Vcadeu.oenpedtowdnue)

L Acfiunea expri- rrri6u, gnr rord 1166rr, c reu qrd6sr soand (din regentE qi din subordonat6)
mati de verb se feri ia aceeaqi

1. Se folosegte 1 npnur6tr tt me6i.11166rrysur{rr o meoinfinitivul

Eu sdopdeteAm venit la tine, ca si aflu despre sdndtatea ta. 2. Se foloseEte Eruf uflo 6drno rcrarr infinitivul pdao, tr66w ycnimo na ndesd-El a trebuit sd se scoale devreme ed. s6, ajungd la timp la tren.

2. Ac{iuneadin re- rrd6rr,4,rr genti este expriro16 1166rro mat[ la forma im- c reM sr66bt personald

3. Acfiunea din re- xrridung.rx eentl si din subo ro16 rrri6u, donat[ se referi la o reu qrti6rr persoanediferite

3. Este,intrebu- V,arimerh sddat yaeinlat verbul la uuxtiu sadday, c reM timpul trecut vn56w outi ed pewrtru
do saempa - Inv[fitorul le-a dat elevilor o problemE, ca s-o rezolve pini miine.

Se leagd cu conjuncgiile 6c,rn (dacd), rcorai (cind), n rou cljrae 6c.nn (in cazul cd), r rou c,rfrae xor46 (in cazul cind) E.a. Condilia exprimati in subordonatd Boate avea caracter real sau ireal, gi se redd cu ajutorul diferiteior forme verbale, atit in regeotS.cit si in subordonatl. r::, ] $ 249. Schema folosirii
Formele verbale in regente

propozi.liilar

condilionale

Observalie. Conjuncfiile compuseA"ns ro16.rr66u, c ren 1166rro pdgnro16 .1166rr,tar6u .rr66u pot fi disociate:4m ror6,creu, pdgn ro16, rar6u rdmin in regenti, iar qr66rr in subordonatS..

Tipul conditiei exprimate in subordonatd

l. Verb la timpul prezent, viitor sau trecut

Exercilii
18. Transformali Jrazele tle mai jos in fraze cu conjunclii disociate. Model. fl, ne npzur6nx te66, nororuf.ITo6o16r. -.fi ue nplturnx re66 norcuf, .rro 6or,'I. 1. Hapda no6eg/rn,uororray uro o6pur s cndrroe 6igyuee. 2. B csssit c rrrr orloxfln ercnfpcuror r6prr ra cne.ajrcruufi TeMqro saqrur6rucrexl6.rrensr,
zzo

6cm, ro146, r r:ou c;l$rae 6cru, n rou c.iljrae rorgf

Verb la timpul prezent, viitor san trecut Verb la rnodul condi{ional

Ecnn sdempa6faer xopdutas naedda,Mb, iloeAe:!d HA gK|ttypcuto *

Daci miine va fi timp frumos, vom rnerge in excursie. Ec.rn 6u ed galrrilir ea au6fr, a 6ts mduce nowBnna xouqdpm-Dacd treceali pe la mine, aq fi mers ;i eu la coneert. 227

6c.nu 6n, 2. Verb Ia modulcondi ror4a 6rr; B ToM cJqL !ional

qae 6c.lr 6rr

It I

Observalie. Valoareacondilionat6poate fi redatdin limbajul familiar qi cu ajutorul formelor modului imperativ, de ex.: Bcrrxb t pdrntae,a 6u ue onosd,in ua n6esd(Daci md qculammai devremen nu intirziam.la tren).

..,-,,:.-:.,.-. ., 23, Determinali partidileiry.Ci4.ltfmdtoerelg Junclia .cle intdrire fraze:.a) .elementr

in propozigiile de loc gi e4plicotiw ; b) parte integrontd a rcnjuncliei in propo ziliilq concesive-

Propozifia concesivi (Vcmynfimeauoe npedaoacinue) $ 250. AratI fapte, ac{iuni care se opun celor din regent6. Propozigia concesivl se introduce prin conjuncgiile xord (deqi),uecuorpi f,a ro trro (ne finind seama de faptul cd) qi prin pronumele qi adverbele cu particula f,n: KTo Hrr, sro trR, cr6nrrco nu, ranrift rm, rygi Htr,rAe trf,, tcotcm etc., de ex.: Xori nacr.ynli,ra yx6 recu6, a zoptix aemdt ueeDegi a venit prinlven, in munli erazdpadd. I{ro euj, nn cxdtceuru,tn ac| ort uaildtm omeim-Qfiei-ai spune,el giseqte rdspuns la toate. Observalie. Propozilia concesivi cu particula Ef, are o structuri identici cu a subordonatelor explicative qi de loc (in care particula rr are funcfie de intIrirQ" Comparali: Kygi nu nocurSrpuurt, aezdd qeem!'m cod&-Kyni ns nocnr6rpumr este propozilie de loc; nn intdregte verbul nocudmputab. - Oriunde i{i arunci privirea, peste tot infloresc grddini. Kya{ 6u n nn yeztcdn, n c Hemepniuueu *dat - Oriunde plecam, a;teptanx cu nerdbdare lntoarcerea ye3x6ir este propozi{ie concesivi.. eoeapaqhun acasd. Kygi donoil 6H x m

1. Ky.qf nn no64erur,oes,q6 Te6i rcrpe.rrircr xopoud. 2. cxdnrxo ndrxa uu roplril, oE EceB Jrec cMfrlrxr. 3. Kax6fi 6u ns 61116 nor6.ua, r rcd paHrd noiay ai ropoA. 4. Vlxorl EE cqp6rlr'ar oE, Bceev;i nor6rrnanu Aopdry. 5. Kax uu trnoxi 6buta gop6ra, uaruf,u qpopur6;rncr nnep6g.6. gro nu paccxAauraa on naM o cro6E no6l4xe, oE Ee cMor Eac 3arrnrepecos6rr.7. Kar on uu craplnca nac y6egriru, vrr evf Ee rroD6prJrn. 8. Iae 6u x nf 6u:r, rI Bcerre 65i4yrcnovrurllrr re6i.
24. Traduceli Jrazele din exercisial 23. 25. Tradtceli in limba rusd.

l. Aq fi bucuroasi daci ai veni.2. Dacd s-ar fi uitat cineva ra tabli, ar fi observat gregeala. 3. Daci ploui, nu mergefir in excursie. 4. Dacd egti liber, vino la noi sd asculli muzic5. 5. cu toate ci am venit la timp, nu am mai g6sit bilete la film. 6. cimpul este verde, degi n-a plouat de mult. 7. Deqi e mic, ;tie sd se inrbrace singur. 8. Cu toate cI era cald, mi-am innbricat paltonul.

Propozilie colsecutivi (Ilpedaoxduue

ctidctneua)

Exerci{ii
22. Copiali lrazele de ntai jos, grupindu-ledupdfelul condiliei exprimatein subordonald (condi{ie reald sau ireali). I. Ec,rua pa6<iryK tuecri rrac6M, ru gaKduqftuu To r,cr nofi4nrrynfrr n napr. 2.5l6ut fipr{urerrrcre66, Ecnu6yrue6ur sit r.3. Ecnr 6u ruoayuril rererp6urvry o<inper.rr, To n 6lr rc"rpd-rmer6 sa aorg6le. 4. [pn.qf x na nxrr uuryr p6rrue, r 6u ue onor.q6a xa cauo.nr.5. Eqnacenimr re 6fger Aoxai, ro u6xHo 6f4er cxo4riru ua <i:epo.6. On o6cs6rer6ro 4pr4r Ea Eb'rcraBxy, 6crurrn erd npnr.nacfiurs. 7. Brrrc.rri n p6,4uo,r 6u ycn6nranra cuvs<ianro Eerxd,4eriryro seHa.8. Cxotrl s r apa.rf, y rraeHf ne 6ol6nn 6u si6u. 228

$ 251. Aratl urmarea acfiunii din regentS, cu care se leagd prin conjuncgiile rarc uro (aqa ci), ncndgcrane qeni (ca urmare), n c*.ny ver6. (in virtutea a ceva). Aceste conjunclii nu se disociazi, de ex.: Becu ieuu w|t docrcdu, TaK qro rLe uoetrt nottmil e napx*Toatd ziua q plouat, aia cd n-ant putut merge in ^rd parc. conjunctiile uc.n64crrne rcr6, l cfay rer6 se folosesc in stilul livresc, oe ex.: Irpu npoeeddnuu 6nwma 6&au ucnfmzoaauu H6eue uawilnu, nc.n6,ucrnueqe16 pesymmdm nonJ,qincn 66tee mhquwn - La experintenrare au lost folosite ma;ini noi si ca urmare s-a oblinut ua rezulta, mai exact.

Propozilia

societivi*

(Ilpucaeduuunlerturoc nped.,rowittue)

$ 252. completeazd conlinutul regentei Ei se introduce prin cuvintele conjunclionale !tro, rITo n, noreuf, xy,q6, xuA4 r4e, ornfga, rcax. Buepd cocmoi.rtoct sacedduue aumepamj'puozo xpyucrcd, o qEu a a ywdu om uoeed dpj,ea - Ieri a avui loc ;edinla cercului de literaturd, deee ce on raiafiat de la prietenul meu.
* Termenul ,,sociativ' nu trbuie luat cu sensul pe care il are acesta in sintaxa limbii rom6.ne,

229

l:':-lr:ii:

':....f

(3audua $ 253. Transformareaconstrucsilorgenmziale'lnpropozifii subordonate dnwuu) npe:dtouc npudfunovuttuu o6opdmoe deenpuvdcmnatx de limba romin6, in limba rusd construcliile gerunziale Spre deosebire numai in cazul cind acfiuneaexprimati de verb gi de gerunziuse referi sefolosesc persoand, de ex.: Bepuyewuca AoM6ft, c' nanucda uucru6-fntorla aceeaqi am scris o scrisoare. acasd, cindu-md. Construc{iilegerunzialepot fi transformalgin pqopozi{iitempolale, cauzale gi condilionale,de ex.: H6ny e&we4 rorprirr sa co66n daepa'-Korgb Ed'ty Koedd H]6ty ertwen- propozilietemporald. rdruen, on sarpdrn sa co66rodeepa. yp'rcoa, noftnl IIe cMor .s He sarduuue rynfrr. flororuqi uro s se gax6Hssj] plccxuu aawrcdu,ut't cucme^4amilqecxu 3auuudnca propozilie cauzal6". yp<ixon crur6xerrr.rrr66 pfccryro nureparfpy r opmru6.ne.- Ecrr usr 6:ineu crctenaarli.recru ganuN{6rrcrpjccrlrlt xsbrr6lvt,tusr cu6xelt ssrfLrt pjccxyro nareparlipy pj'ccxua n*rr<ia sauuudmuca r oprruu6ne.Ecauuut 6i'deu cucmeuamilttecmt propoziliecondilionali. I nenqi a construcliilorgerunzialein propozilii reguli de transformare I unele '

:: ', .

7. fl rro6rubre6l, xusnb, 8. B KJricce 6ir,ro srcro.

27. Traduceli in limba rusd.

f dkr.iro Vii :r'ioiiit:npiftCctiit-r r'mdrb l alolfi,, ...t . TaK qro u6xno 6dino ndfirs s sal, r cd;ly uer6 udxuo 6d,rnondfirn norynhrs. orqerd Jiuq6 erd cr5.uo xpacfirrrv.
IITO I,I OTMCTIIJIO XrcPU.

t"r-.r-.":,'r':-l':.t::,. ,.:::...i..::-"..1::.1.:::';:;'.t..:llji:t:l:.l:

1. Ziua era aqa de cald, incif in-am dus'la qtrand (unrx) 2. Drumul era foarte greu, aqa ci am obosit. 3. Am terminat exerciliile gramaticale, aqa incit pot si mi duc la plimbare. 4. El a f6cut lucrarea bine, ceea ce a qi eonstatat pro, fesorul de fizic5..

78. TransJormali construclii.lg gerunziale in propoziyii subordonate, arienttndu-r,d dupd regulile expuse la g 253.

subordonate.

1. Gerunziul se inlocuiqte cu verbul de acela;i aspect (vezi exempleiede mai sus). timp ce gi verbul din regenti, de ex': 2. Verbul oblinut din gerunziuarc acelaEi ou nocmynin e ueduytiucxuiluucimwnj,m.-Rozdd ox or6H.Isa t1ur4dilo Orc6uq11s (orc6x'ryn qi nocryuii;r sint la timpul nuqdil,ou nocryn*rre uedurytincxuiluncmumj'm trecut). primegteacela;isubiect oblinutd din construcfiagerunziald] 3. Subordonata cAal ed s 6il6ruor6ry'-Kode ex.: llpo.lrr6s xv'hry,Bfircmop ca gi regenta, rryd Bfurmopnpotxri;r xutty, on (Brixrop) cAal ed r 6n6lraor6r<y.

l. He upovar6s portiina Ao xosq6, ou ue cMof er6 nidpecxazilm. 2. Kyurin r\torli apyg6fi. 3. Onoa.4ds na ndeap, @oroannap6r, L crlrr SororpaQfposarr C6a4y pernfn no6xarr xa aar66yce. 4. Xoporu6 nortrordsusurucb, rbr clr6xeml nocrynrirr r uucrurlir. 5. Bdryvua udnlre clor6, on cudxer nepenecrri Sror rexcr, 6. C.rr;iuar 6prro Jlncroro, x rcn6vnux crpdru il: povdua <Enrdsrafi Ou6rran> A. C. fljutcnna. 7. flpocrrrArpuoax xypu6l, s raurE'r ranrepduryro crarrrtr. 8. He txhs. up6;vunq on He cuor peurfrr eaA6'ry.

t:
ri

ltaza

cu mai multe suborilonrte (CaotrcuonoduuuEnuarc npedaowduua c n dcxotturcuaunpuddmounat au )

Exerci{ii
26. Addugali la regenla din coloana stingd propozilia tivd) potrivitd ca sens. 1. Ou st'rnoruu.n 4ov6runee gaA6nue, 2. Pex6, 6rur6 ruupdrax. 3. flpoarend.n nocldAsnfi aaoNdr, 230 (consecutivd sau socia-

J 1l ,
'rro carraduo ce66 u ue Hdso' TaK qro no ueii vorriri unisatb llapoxo.trBI. irro u orM6Trn .Eexypnrtfi.

',,1"

Fraza cu mai multe subordonate se imparte in trei tipuri. !. Frazacu subordonare succesivL,2. Fraza cu subordonare paralel5. 3, Fraza cu subordonare multipl6.

ij ,11' ,ii' tl '

:!4 ." ,,.. tl ,;l:' :{i -

1. Fraza cu subordonare succesivi ( aocrcaanodvuutuuuenpedaouc rluua c noca ddoeameltbHbt &t noduuudnue n) $ 254. Fraza cu acesttip de subordonare con{ine subordonate care formeazi un fel de lanf: pdma subordonald este legati in mod directde regentd,ceade a douade prima subordonatd etc., de ex.: Epar paccrasii.t, vnrc dz6 dpyz pa1dmat.na cmpiilxe, ede oa ecmpdmu,r aadeo yueuurcde us nduteil wxdttur, xom1pue nrau

#[.,,'

231

il'

J A E'

.4.;;-,
ecd ndnw' pa66nranu

'

*.-"'

':'.'E257.':tr'idi:a' fornitf,'-rg'iin,,coiiiddniriCr,rpi riirtoid-oniiie

( Ct1f ucaqgnped eaue .:c,cosua i.uue.u no-ctc imte.ttu nqduux )',, Acest tip de frazl are o structurl mixtl, de ex.: Eouti ycai aedui, u a wipxe serreairudepiean, roedd nor ycmpdutu excrcj,pcun a Mycdfi cead. t2 5ul6 yx6 aecu6,r r nipxe senexnn -coordonare Aep6ar,n ro146 rrarrycrpriunr sncr.ipcnroa Mya6fi cer6 - subordonare (propozitia de timp)
l-----l

| ,.n.nte I
l-l

Epai paccrar4l,

i$i 't',.V,:,] '= .

3

i qro
I
i ProPozitia I I explrcattve I
I

nto er6.qpyr pa66raa xa erEiinc,

a.i ''.
:l -.: r.a
'j l

- '' ,:i :il

I
I

rae

I oropozitie I

I il;ffiil;
---.tt.

raeoHncrpdrunvx6ro yrem6r ns n6nefi ur6ru,

i KOTODbIE

t'

l1l tt xor<ipue tar''rpa66tanurc6 ndro.

npedrcuctuue nodutor&arcx)

ul

ll

--l-

| - coordonare

I orooozitie I I #ffii;; I

I l(Oraa
I

parateli ( \ 255. 2. Fraza cu subordonare

c napaaai tutwu

lor . "*t t l" i i" ii;;-

I - subordonare |

in fraza cu subordonare paraleld cxisti o singurl rcgcntd de care sint legate paralel mai multe.subordonate, de ex.: E66yrura nrcLta, rro cr6po npn6aet tc HaM, 6cnu 6!aer vfacrnorars ce6i xopom6
II

Exercttu
29.Face1i)naliro lror"tor cu rnai multe subordonate subformd de scheme, folosind modeleledin ti 254, 255, 256. [. Jlerx6 pa6drarl, xor46. suierur,, vro rnofr rpyg oq6atr crpolirenu n6soro 66uecrsa. 2. Bc, lro nocrp<iexo y Hac,6dgroc6sAagor6un, xro yu6cuoBrur r{ B apirux rorocrp6trax crpaail. 3. fl, gjwaw, vro njxro xopourd axarr lraterr6rzry, ur66rr nocryurirr s torruexnfqecrcnfirucrurjr. 4. Tdnrro IcBdsepy, rorg6 crilo npout64no, *rrr uornri nArf A6rbilre. 5. Korg6 x npoxoxf uriuo mrrinu, s scuoNa[u6rc A6rcrro u rbuocrr, ror6pue nponrlfi n e cren6x. 6. Mu 6fxert n6rrarnrb,Kaxsgecr yrfinucr, rorgS repexoAr.inu us oAxor5 x.n6cca n 4pyr6fi. 7. B6uepou q noruer r croer{ roniipuuy, xoe6povy 6drro Aemrn6Aqarr net n ror6prtt r6xe uocrynir s cemcroxosiftcrgenubtft uncrurjrr. 8. Mu sriev, qro r6xA6rft r,r3uac 6t4er .qdaarrlc, uro noldsuo 4nx crpandr, u qro s Srov g6ne nr.rnr<5 ue ocran6rnrcr un n6peg xaxfrrasrpiAnocrrMrl. 30, Analizayi./razeleJormate prin coordonare ;i subordonare, folosind schemele (vezi S 257). l. Erirnoyxd n6s.4no, r sce flerrf cuarr, rorg6 larsoni[ renei[6r, 2. Korah *ru ornp6nnn6cbB rryr6, c6nrqe enld Ee scxo.qrlfio, Ho 6dmo yx6 renn6. 3. B yxrnepuSre 6irno lor6ro (poroanuap6ror par.nrtrurrx lripox, r rubr rrg 3nirr, rar6ft sr nnx nir6parr. 4. B necf croil Aovr lecumS, a rrarr,4iiraanr, rro 5ro oanar6pafi, xor6prrft nlrr ncriinn. 233

FT

I regenti I E66yrma rrcSaa,

-l

qro

.. r I propoalre I dxplicativa i I

crlr

I ProPozific I I condifionald I
6cnz 6iner qilcrrorarr

uro cr6po npr.r6ger r< HaM,

ce6i xoporu6.

nped-'tottcduue 3. Fraza cu subordonare multipli (CaoctcuonoduunEuuae c odnopdduwu noduun&nrex) de ex.: $ 255. Subordonatele muitiple au aceeagi valoare qi aceeagi regentd, Ou.ertlea. rcarrcux6ae nodz'ixaaa uaw{tu u nttt us xeE tdtwttu nuou[pw-

i l,j',,,
tl,r !l

' l'::

1.:.:

1 '1:!r:

',n'r--rF.-

l.tii|" - -

i$r igrl
i$:r

ifi;il i:'rll;
l:Si;r '

:i-' : '"":]: r' :e,rdr{cnoe,apeD:nociinue) Fraza formatl prin 'juxtripunerc'(Eeeeofusuag prin juxtapunere seleagdintre elecu ajutorul Propoziliilecareformeazdfraza qi diferite forrne verbale. topicii, intonaliei sensului; tr,rin $'258: 1. Proptizifii ln cife acfiunile se rerilizeazi ln mod simultan sausriccesiv (Epedtoucdnua, e romdpatxeorpacrcdemca odnoepeainaocmb ultu nocnddoaanidmaocmu ddilcmeuil). propoziliipredicatul in ambele Cind ac{iunilese desfiEoariin mod simultan, este exprimatprin verbe de aspectimperfectiv,de ex. Ctindy trirder poutin; e copdiuo (prcpcziliilesedespart prin punct gi c.rrt'uaer xduuameezd cecmpd cddueil virguln). cind predicatulesteexprimatprin Acliunile se desfdqoarlin mod succesiv vei'bede aspectperfectiv,de ex.: Hacryuf;ra su*ta,luu crinu xopdntxlruu, e ilera6pi w&nannipewii mee. (Propoziliiie se despartprin virgul6.) $ 259. 2. Proporfiile cu sens cauzal, de completareo explica{ie sau precizare (ITpedaoucuua npuuiuut,dono.ntduun,noacaiftua, co enaqduueu u,qu ):moqHdHufl) pcate si expnme ceade a douapropozilie ln frazaformatl prin juxtapunere in prirna propozilie sau poate si ccmcauzafenomenuluidesprecare se vorbeqte pTetezeo sd explice sau sd precizezecon,tinufulprimei propozilii, de ex,: 3dempa sa6oada(cauzi). Bdp_,"e a noajsecmeoea.o: Kmo-md x noildyx dpyzy: ou mactce,td V aeni 6autd uxmepdcuan xnilza: a ueiipaccxtisuaaeadmpumna aeui (explicalie). adweeozdpoda(predzare).Fropozi,tiilede acest tip se despart aocuo6 ucmdpuu prin doud puncte. $ 260. 3. Propozifiile cu setrs temporaloconilifional sau consecutiv (ITped,toucduun epdueuu,yc"ttieuxuau ctddcmeun) co suauduue,u Prima propozilieexprimdtimpul acliunii sau condiliilein carese desfigoard rnondr - ece vtrenuxr.i acliunea din cea de a doua propozilie,de ex.: Pas.qSercs toli elevii vor ieqi din c[asi). etitildymus x/tdcca - Ya suna soneria (clopoleluls
(timpul.) Ilpn6geur r naru r6po4 - saxodi n na,v * Dacd vii in ora;ul nostru, treci pe la noi (condifia), Aern cerdgua c6.nne.*br* - ace noitda rcyndmoca aa peKi - Azi e o zi tnsbritd, aEacd vont rnergesd ne scdlddm la rtu (consecinfa). in aceste cazuri propozi;iile se despart cu ajutorul liniei de pauz6. rapidd $ 261. 4. Fropoziliile care exprimi o comparalieoo opozifie sau o succesiune a ac{iunilor sau a fenomenelor ()Ipedrcacduun co suaqdHueu cpaeuduun, u 6&cmpoit cuduw dditcntauitu,rtt aoahtuil) npomu*onocrnae,rdnua ptiura. - In depilrtare se vedea Exemple: Bdadt 6out eildeu aec - p.hdon npomexd,ta pddurea, aldturi curgea riul (opozilie). Epam jtuumca xopowd - y cecmp& mduce xopduue oqdnxu.Fratele invald bine, sora are, de asemeneq note bune (compara{ie). ece aownti 6 Kracc, Uga s-a tlescltiso toli au intrat tn clasd ffedpu omxpit (succesiunea rapidd a acliunilor). $i aceste propozilii se despart prin iinie de pauzi.

.;;r*f.-,; ;r;.;r.

,: .-",' -", .

.^,

tt it7'

ti

ii

'g
5

:itl

I$ili IFi

ffi$i

;pitr

"t.rl rri

fl
ri.i
:,ili

Vorbitorulsauscriitorultransmite adesea ascultitorului saucititoruluimesajele altor persoane' i' acest caz, er se folosegte devoibireaintrirectd(Kdceenuahpeuu) de ex': flpeno4aa6renucra:in, vrno stiempa y wc 6ydem ypdx pyutitucxoil. rumepiam!'pb, Propozilia subordonat[ vmo sdempa y ruc 6!,demyp6x jya1mcrcoil exprimi ideeaanungatd 'rumepamj'pat in regentd. de subiectul acesteia -profesorul. Vorbirea indirect[ m_ai poate fi redatd gi cu ajutorul cuviutelor i propozlliilor incidente, de ex.:Ran cxasd,tnpenodie,imem, y nac siurpa 65?4er yp6r pyurirucroft nureparf prr. Existd 9i posibilitateautilizdrii, in cazur transmiterii fdrd nici o modificare a mesajuluialtei persoane, a vorbirii directe (npauda peao): Irpenoraedmem cxasdn:<<?iempa y nac 6j,demyp6rcpyuritucrcofi.,twmepam;ipw>.

ffi
fi:iil
iiil illr .,

ffil ffil iitriii ffi

ffi

ffi

}ff,

$ffi

$ 263. Vorbirea directi (IIpamia pew)

.l

,l

vorbirea directi conline vorbirea directd propriu-zisd gi cuvintere autorului. Existd urmd.toarele reguii pentru redareavorbirii directe in scris. t' Daci cuvinteie autorului precedd. vorbireadiroctd, atuncidup6 erese puo dou6 puncte.vorbirea directr incepecu majuscuri qi esteincadrati in ghitimele, de ex.: Cecrp6uonpocdnavtufr.: <<Mepttn, cxodrt,notcrittltilctna, e uizosrtn sa xti6otu>>.

],l
I

il

-i,
.;;ti 'j;f!l:

'j ri 'l

2' Dacd vorbirea directd preceddcuvinteleautoruiui, atunci ea este pusd in ghilimele,iar dup6 ea se foroseqte rinia de pauzi gi virgula ,de ex.: <Baepd n eidet dvem wtmepdcuotil Sun"a>>,_ cxasdn IUre$iiu. vorbirea directd se termind cu virguli, dacd propozigia este enunfiativd, gi cu semn deexclamafie sau semn de intiebare, dac6 propozilia esteimperativE sau interogativi, de ex.: <<Tut npovumdn imy xwizy?>_*poio ,"rO Oi|*.3. cind cuvintereautorurui sint intercarate in vorbireadirect6,punctualiava fi urmitoarea: a) inainte gi dupE cuvintereautorului se folosegte virgura Ei linia de pauz5, . de ex.: <<Ecau a zaxouay edepeaa pa6dmy,_cxasdn o*ei, ;"-;";j;*; c mo66ilna Sym6dmuufr Namq>r: b) inaintea cuvinteior autorurui se foroseqte virgura qi rinia de pauzi" (dac6 propozilia din vorbirea directd este enunliativi) sau semnulexclamEriisau intre_ birii qi linie de pauz6 (dacd proproziliaeste imperativd sau interogativd).DupE 2i5

iiti' ,'

i i

+;i,

,r+,] ,'

#lrr

$l{i

ll.liir:i

234

'.# '
'i")

i.1?1,., ,,.

iii#{ :

:ffii ," .f,fu

-;

:=l

.. -

cuvinteleautorului sepune punot fi6lig.iq.de pauz[. iar a doua propozilie dio vorbireadirectl incepecu majusculi, de ex.: <.fl neddeto 6uad ua adpe,: s4st6nodxamou me6i, 6nzo>, aa Auna,- Coadmyto S 264. Dirlogul ({na.rr6r) In lirnba rusd, se intrebuinleazlatit linia de dialog, cit gi ghilimeleleComparafi: yvenfixy v6crepa. - fge aax6Anrcnurrd.nrsoearenr6?- cnpocti.n - Bor n Srov saixss sa urxdrofi. - Cnacfi6o. * ** <Kro cer6Ansorcj"rcrryer?> - crpocfr yrerf x. <Mfpva flerp 6cry,- orsdrf,n gex:ipmrir>. - <Ilover4l?> - <cYnerri asrfnar>. Transformareavorbirii directe in indirecti (3aadna npaudil piuu xdceenuoii ) $ 265. Vorbirea directd se traosformi in indirectl, schimbindu-gistructura. I, se inlocuiescpronumeleposesive, Confinutul enunfuluiesteredat de la persoana imperativ etc. la modul verbele a vorbirii directe in cea indirectd. reguli de transformare ,R ll"rll l citeva 1. Cuvinteleautorului din vorbireadirectd se pur pe primul loc, de ex.: aduepa cocmoitnca B uecrnbuacoe saceddilue xpycnxdno Vqrirenr crasd.r:<<Ceeddnn * Vqimeat cxaadt, qmoceeddun eiuepacocmoilmcn 6 ,uecmb aacde uameudmuxe>>, udnuxe. xpyucxri no u.anrc saceddnue 2. Propozilia interogativ[ se transforml in propoziEieexplicativd cu conjunclia ru, de ex.: Or6u cupocf;r ueni: <Iat 6i,deutu ceeddun cndpsauuudmacn cndpmou, cezddna 6i,d1t tm n sauuudmucn moaT>> -Arq cnpocrin rv'eufi, seinlocuiesc cu r Pronumelepersonalerbr sau nu din propozifia interogativ6 pronumcle qro, I(rD, nanofi, xosau Mf,r.Dac[ propozi{ia interogativi folosegte rge, rcorgi, xar, uo'reuf etc., in vorbirea indirectd acestea roprrfi sau adverbele indeplinescfuncfia de conjunc{iesau de cuvinte conjunclionale, de ex.: flpye n1u He noddewu Ha eKcttypcwo?>ueuA: <<Ifoueuy cnpoctitr. Ipye cnpocilaueuh, noreuf n ne noidy ua excxi,pcuro, 3. Daci vorbirea directd conline un verb la modul imperativ, in vorbirea indirectd aceasti propozilie se transformi in propozilie de scop,iar verbul primegte <<trilpiltn, uue, nocrcdnyilcma, npuaecil doqb: forma trecutuhti,de ex.:Mamt nonpocdta qr66rl ond npuuecad eodidr. eil cmarcdn cmaxtiu eod&,>> - Mamt nonpoc{tradovoo 236

\
,.,1

bxeralu

,+, .,.7,

"l
7

.-i I i H ..' '.! ' . .

31' Determinali caracterul relaliilor intie propozilii in lr.azelelormate prin juxtaPilnere' l. Boad n v6pe 6xl6 ruar, nec6r ua 6eperli 6ul ropivnfi. 2. IIInpox6 orpan6, uoi pol;rl6s, us6ro r nei nol6fi, aec<isr pex. 3. He cueruf ssrrrdr\a -- ctrelu{ .u6lotr't. 5. flocneurfil* -.nroadft Hacvrerurirur. 5. flocvdrpuurr alr66u, saunna c.nfruarr u1?auxy. 6. On nocrraorp6n rcpyr<ivr: ses.q66b'movn6ro rlperdr. 7. os rocrr * s xosiau. 8. Mn6ro qur6rr - nan<iro snars. 9. .{i4yrura alirr,ran tar: r ca,qiaSixnonocaafirr 4ep6rur r qaerdr.10.Bce :x6:ru: ne4aner6 or rdpoga 6!an nocrp6enax6ras rercrrinanaa$i6prra- ll. flpofiar rp6rrop-ocr6sercr xa :euld clea. 32. TransJornrali t'orbireatlirectd itt indirectd, orientindu-vitdupd regulile expuse /a { 264. l. ltro06p raxct cragen:<.fIrac loge3i 4o rors6la>. 2. <Trr uofiaErur cero.us, e6.repouna rong6pr?>- cnpocri.na E.ndsa cso6 nogp5i,ry. 3. Vqfrem rapr cras6n: u6iAtte y rvry:6x p<iruo a 12sacdB) 4. or6u cupocrinuenf : <rro.revf rsr cerdAns 's6 6burna tperaptirrax?> 5. <Kora6 y uac 65?4er _ crpo yp6r pfccxoro q3Ert<6?) ctna r*cuh no4pfra. 6. Epar *rse nocosdrosar: (cxoAra ra oircrarry conper'r6uso* xfrounca>.7. <crdnrrcore66 rer?>-cupocrin venf rpav. g. <flepennuf . 5ro ynpaxnEr.re)), - nonpocin rrleni npyr.

i
I l I i

! :.t 1
I

.i

''rlj

I
,-l .11

il

237

..,1

''' | I j i

QHE Y A

E X E RCX T I I L O R
SUBSTANTI\,'{.]L

B. 1. Borpfr n6pra uocaAriaaaep6arr. 2. Baom arurlu pacrlr rpac*arre qBetdr.3. Ir6dr.q npo6xan 6rono id'ia. 4. noceire,qfae r,6ca.irorrr g6urm recndr6' 5. Haup6rra sorcira saxd.qfilcq6onsu6fi yEEBepM6r. 6. v axdaa n rrrys6t xgr rp;firna ulroudpon. Ex. 42. Vcn6snr pa66rrr, uon6rssrft Airfi rracacex, 6pa* (nrrrr)y .qpys6ft, upocfrr {nonpocrit) I poAftreneft. Ex. 54. B r6arr crpofre,rtcrar rotr.lryaritlra, r n6ruy eu6xy,par B ro.q, Ha c:r5ryrorl'afi Assr, ua erop6ft gora, a6pu:rr r no664y,r.rafrr ra pnznfn,.e, ceo.airrcx ea lr6ltvnra, urpiiu r ru6.xuanrr, zrp6ru n Qyr66n. Ex. 58. l- flrcirenr pa66ran .&<irrona4 porrt6uorur. 2, Hemt* c.'ehrncx ,,,a snrrtlravl gpyrrix.3. flp,-uoAaa6rc.nr gnuv6renrso c.re,Etr sa peu$nner,tsaniL,tu. 4. Os, ayuaer o6 srcrlpczr r r<iprr. 5. osf nacrdfiqmo 6op6racr c c66crsemr6rMg ne4ocr6rraur r npeoAondnaqx. 6. noA pyror64crrolr nipruupyrvtrJmcruf nap6x 1cflirrrs6 crp6u'r r6nyro xusrr.

Ex. 17. Crax6s roAx, ,r6uxa x6(fe, ryc6n c6xapy,xycdx xn66a, xulorp6Irav udAa uap6,ua. nnrr crax6s 't6r, rynfrr 6pdln:rr. ropd6ra ruoxor6Anrrxxon(p6r,nau6ro Ex. 25. 6fino oveHruirrepdcsuM. 2. flpeuo4an6reru 1. O6rscsdusenpeno,uar6tela re rp;i4r+oe. 4. B yv6' o6'tscs*er. 3, Perudsre saAir,ru ncerA6 xopotu6 $fsnxu 5. lAit uue, nox6uyficra, craxin Bo.udl. ecTbpeurdunesa4iL'ru. sEKevarer"r6rul(E 6. Os ggqr ryc6r xnd6a.7. Ha ypd,repyccroro .rsrrx6 oH c.njruaerBEEMArerlEEo. Ex. 29. 1. Ha cnexrsrne Ms6ro yrerrrardr u yveulir. 2. Cxdatxo u1'sder B s6ureIr4 se reiirpoe? 3. V rulesi ser cno6dgEororp6venu. 4. Cer<l.usg n6po,ue?-Cxdmro cnemixrn. 5. M6lo yveuuxdopeutllo 5ry saa6uy.6. B 6n6nuorxevudro 65iAer noxen6as cqactrliuoro rag6r u xypn6aor. 7. 3a;r ndnos sprirenei. 8. Osf ev11' sd.rr. 9. Kar Adnro larr x.ud::s secst'r! nyrri u cuox<ifinofi Ex. 32. a) 1. Mrr nrb6ur'l r.ryrax6eu pogrireneftu npenoaarArerch,2, On6 qnriet n6rufi pov6n. 3. Fpar prcfer vyedft u BtlcraBr),. 4. 3ror nes6r cr6ur A6crrs neii. 5. ExeAadssoon .u6raet ravu6crury. 2, 86ft vue, riox6.uyficra, b) 1. V.renm jvlar pyccrae c.noai n nrrpax6uu.n. xuriry' rnoi{ yu66nur(lpauui:cxoro sgrrx6.3. .f, re6d npun0coueuruurepdcul+o cnoer<i6p6ra. 5. Bcro xusab eft rp6ru:rocr pa65rarr. 4. 3u6eurr,rax .s nro6.nrb Ex. -?5. ajrruero E3 ueulux roB6ptruef' 2. Cet"itc os 1, Mrr adr6paru cerperaprra 4. Os pa6<iraer cldcapertna sar6Ae.3. Tor6puua Floudcry as6ptnn,4rp6xropotu. 5. Moi 6par 6ul crygdnrov, a ceitsilcpa66raer: x6ser crarb npenogan6teaelr. xopdunzvcuenua.lricrov. rpav6u a ceni. 6. On oxa-r6Lnc.r Ex. 39. A. l. y ueu.fi rpacinas x6vuata. 2. V vesi s r6vsare rcerp6 nopigor u qncror6. 3. .lI yu;icr ndcae o66aa. 4. -fl rordsrlo ypdru go o66ga. 5. 6ro.no u6uero A6va ecrr napr. 6, Bor vofi 6par zgr rs n6pra, 7. CecrpSuAEr us urxdnr'r. 238

ADJECTIVUL Ex. 4. Vrp:nnnE'rac, n6:4unft rierpar, rnyx6fi sryr, 4opor6fr rroA6pon, sy6ri6fi epar, g6rcrri xocrl6u, nocoa6Enrar<ir, ryn6f rox, xrlgrnft cayn, gouiurnufi raprir, coc64rnft yr6cror, 46nruuft nyrr, npru6fi leloe6r, npocr6fi sonp6c, a66pufi lbsoma. Ex. 5. Hdruft nocr(rv, cr.hput're,ron6r, cyxdft rnfrrwar, xoldguat uor<54a, ufixqnfi sriix, pl6Srnt Aexl, rr.rilemnnfi ca.q,ca6xurrfi nonp6c.

! $
{
:$

* :fi,

Ex. 9. Cov xpyru6e qfra, corwrpyua6e, reru qfra; rnrira 4op6xce rerp6gn, xurira gop6x:, veu rerp64r; udpcar cnilqe fdrora, ndpcar cn6qe, velr f6noxo; per6 m;i6xe pyrsi. per6 rrry6xe, reu pyrdft; rvrdpe uripe d:epa,v6pe rqfpe, uev 6aepo; Bdrra Anrnuie [5aa, B6ma grrrsa6e, veu ,{on; un6rre rop6re (l6xz, rurdne rop6re, uev65ra; ens sfxe cocEfr,6,rr xfxe, reu cocr6; sa!.e'.a.u6rue ynpaxadsan, ta!.6sal6rye, veu ynpaxa6nae;per/rrxa gerndrnepliwcu,perfrtr(a Aeur6a.ne, rev pjuxa. Ex. 12. B6cen,crap, uiiror, 1iror, 66neu, :lr:ox,ropi{, yuEE, 3on, cutEr, rpyc;ritr, ne.nfr. 239

E x . 14. )Kur6rubrft irarp,seux6fi uap, Jlegorfrrrfi orefr, ness6srrfi66per,'uuor6pcrRft nfrepr, rsrror6r uqufua, cr6puf, udesx; ryv6nsElfi seroE6r, qdJruqf roi6puu, Adrcrar r6Muara, Qyr6dnrnufi vatu, xurAficrufi rsdrx,vopcr64 -roar6n cDexarlpbroa. Ex. 17. aryura, rerpiAr, 64Syurxnna nfliqle nep6,rdnurfi cleg, 36r'rre 1ixo,BSnnna orirufi por. rycrforoe rfiq<i, co66vrft xrocr, orq<ir riurcryr, prr66vla n<i.qra,

:.i '"i':''

xro ffi6fi;, rax.imttxe,i-,8,,Ilitffio'iiilfiii*-*"'"--**:' upzraacf;r sarcnerrilxrs?-I{C tarfe.xu6;fat [oA4pru fnt'rtdf"jgirTltb . xax rxfrr- 10. On paccxasin gpysr-irrrr6e-!rlo:o c$Jc{rluevcJ; '. '. , ' NUMERALUL E x. l l . l. Knrirn 5'rax gryx y{eslr6B 6{efi6 ,rfcrHe. 2. Hiura rnx6ra ropArlrct .[EaAqarbrb fif,Tb]6ycrreBiroqlrMu yueIrEKAMu. 3. gerdrpe u6uvx anoprcMdna silusru ndpnrre uecri na ft6nrypce. 4. 3prlrcau anno.uilpyrot nrrfr axrparrr, ror6plre a B cuoprrbntre flJrolue,uxr, urx6lrr ecrb ,aEe Hax6Acrcssa cu6ge. 5. Bo ,qBop6 rrScce 3aglM6rorcs rpriAuarr r<ipo.ue - rpr 6oruurk craaudRa. 6. B n6urerra urecrniAuart 6yxap6crcxux .Erayrerux6. 7. ltra cobpinneupfbrurn npeAcranliTetn urxolr lr ,ma,qrlarri luecrli spoBrluqgSnbnrtxnr*on. 8. Ha run<i.nruofi rficrasre n rdnrxo rBAArIarb nrecrr sxcno[irot 6inro rpfi,qqaru rpr aiurxx gKcrloaaTa urtilrr. xdurux xo.rur6rr.rscoc6Anef,' E x. 13. yrpi ao Aecsrrtrivepa. 2. flpenogar6renr l. Mararfts orrpin c BocbMII trar K6x.qoMyyrerxrli no rpr{ terpiau rl ro nerb xnm. 3. A Aau x6xAMy pe6axyno urect rox$t u no ,qBe 6:iro.trx. 4. B sdceMbJIer oH cran nuon6pov, yre.r{ctou. 5. B uarucrix lrrrdrpaxor rrJr6rbt 'uax<i,qsncs a r xerdrpuagqarE ropoacK6ft napr. 6. 1[ucr6 xfreneft sdroro rdpoAa ue npearnnier Aectrli Titct't. 7. Oxono gryx r*cau y.Ierrrda 65i4yryrrirrcx D SroMnuq6e.8. 6xono cra y.renn. a rdprr. sdr no6Ayr rri-*rpa Fa sr(crqipcmo Ex. 15. V uac n ceua6 6omru6ft np6r.urrr. Cer6.asr u6ue ucnolxiercr c6por ler, Mue 6j.ucr v6per Aoa rdAa Bocevs6,uqaru a crfpuer"ry 6piry - rocerur6Aqaru. cecrp6 ncn6nrr.nocr np6rurufi Micru qerirpna.q[arb .uer. Ilpnrrllf rer, a rvro6ft r<icrs. Aiff ronoprir, uro ox criprue voer6 oru6. 96pes rpra veciua evf ucu6nsrrcr [rrbAecir ner, a rre udpervdcaq 6]i.4erc6por grarr ner. -Kax 6t'rcrpo 666yrura. npox<iqurrp6va, -rorppfr -Kax,6jg1o ruep6 r efi 6{rlo c6pox .udsqrs,a yx6 cxdpo efi scn6rssrcg ciMbAecrr oArln ro,&. Ex, 24, l. B xardrr,rro,q.j Thr uour.irs ux6ay?---B rirctqa Aertrscdr ustrAec.ir nprorra roxy.2. B xax6rvr ro,nj rocrynfa r .nnudfirroi 6par?- B rircrsa AeBtrbc6r celrtuAecirortrog;1,3, Oai or{5g{unanurlifi s rilss.Ia AeBtrbcdr or'oAecsr nirorrt ro,rgi. 4. B $erpand rdrCrsa Aerarrcdr c6!"rbAectr niroro r6Aa s$rurrlo s6noe nrAinne Sroro porurina. 5. IlpovirulenHocrb 6rofi crpanrir crAla pasausLtbcfr.s AenrrgdAqarou r6Ke. 6. Muxarir Sr"ruadcry pogrincr nrrn6Aqarorq exrapf nircgsarocevrcrir trrrnAeciroro ro4a. 7,3rot Aoxyvdnr 6un 'ouy6lur6Bau Ha crpanriqax ras6ru <<Crr*nrdr> or niroro vdpra rfcrra .[eBtrbcdTc6pox
15 Granraticalimbii rusc dc uz scolarc. 1581

PRONUMELE

Ex. 20. l. B x6xAorr.r ,u6ve 6rrn6 nxa. 2. On6 uor.ni npo6ex6ru 5ro paccroinue srr M6xere nolet6rr r lro66fi r6poa ar[ulei r nro6;ironor6gy. 3, Ha catrlonre ycranduenrt [an,6nnrr. 4. Bpau npagnMiel crpanlil, 4, Ha xdxAou A6ve 6rjrnr,r rix.rtrtfi aerrb, c rocrvri yrp6 ao lerupEx aut. 6. Brt Mrixere cecrb E TPot7. C r6x.aurra n6fi6yc na nro66fi ocrandaxe. .[Hv claHosliaocr'renr6e. 8. Os naor pa6<irarr s rro6itx ycndanrx. Ex. 24. l. Vrenrir, xordporo illrer npenoganire.nr,saxdAr,lrcsro arop6. 2. Tot, x {lfinrauy, ctiNet qevnn6nov. 3. Kaxdfi 5ro polaiu? xordprrft EpI{Aern6pBbIM yrrennx6Mu 5. MSmquxs, c ror6FbIMD roroprir npenoAaBiTerb? 5. Co crolrrfux rer6 s aec. 7. Pa66xordpaa s rdprr. 6. Mu urau no r rcrp6rnncr, dxa.nu Aopdre, rofi A6rxes pyrorogriru ror, y xor6 66nrunfi dnrrr. 8, Trl npo.rnr6n rnriry, 9. Kax6x 5ro rnfra? rordpyro n te66 npunc? Ex. 29. BHI,I3. 2. Cn6ilre, noxAl. Ha n6crnu[e nocldruralct ruyM:rrd-ro cxoAli.ll recdlyro ndcaro.3. Korai ueror6ry rp;iAno, evf x<iuercr ayficra, xaxtro-Hu61i,qr nororoprirr c x6v-nu6fgr. 4. Buep6 Mne cxasaJs xaqiro-ro 6ueur uurep6cn5tro nocrdsnqy. 5. Kro-ro u3 rocr6fi Bdltrler B qenrp gdta n nogou:el x poilro. arbaa.7. Bosrrurlrexardfi-nu6jAr ascr 6. Borpjr rylinu xarrie-ro ne3naxdMble 6yr"r6rnR 3atruulrlre rc, 'rro r nav cxaxj. 8. Ev! nepnliau pa6dry r.rcra3eJlut qro raM ecrr rarrie-ro oruf6xu. 9. Pa6drarr tr yttrirbct 66ao dqenunurep6cro: vro-nu6far n6noe.10.Typfcrn peufinv ocrasolf*cr rix,+,rt Aerb ldu y3EaDeiE ua rax<ii-ua6jAr noainxe u orAoxnirb. Ex. 33. 2. fl xoti x xor'a;i-nu6!4r ug cso{x suaxdMrtx. l. K6xlrri rrep ou saxoArlJt rynfrr xarlfoo-un6fAp xaprrlry Sroro xyAdxsuxa. 3. B x<iunate Kr6-ro roaop{l no reneQdny.4. ,{6 cnx uop oE ne nprutEl. 9rriro 16 saAepxiro na pa66re. 5, rlro necr 5. ftovevf co6pan6crroan6?- Han6pnoe,tav qrd-ro cayvri.nocr. Maprtfl-Kondvno, xarfe-nu6;ipr urpyrurrl. 7. Kar rrr ,ujvaernr, xto ueui 240

..'1,:r
:.::r: :i. ..:ii. ,r:".fiiii ,

241

i:*.' --F.qffi{.

,qeriroro ni.qa. 8. .fl EExorA6ue sa6t.4yo.* tr,f"*o ;;;; ;;;r*cdr "ope;; ..Ierrb Bvo0ft xfssu. cer"rgdc.nr uerr6proro rd'Aa. Eu.lr caurrfi.cracrarisrrf 9. Mofi 6par po4fncx Asigqarr n6paoro Mai rficssa 4ermrc6r ruecrr4ecfr Tpeilero r6.qa. 10. ,{eci:roro cerra6pf rrtrr np6s{nyeMAeH6 poxA6uuarra6urr. Ex. 26. 1. B canypa66r4aurp6e: or6q, cripurrfi 6par u s. 2. Ororo n6.rrurex6ru rpde rorir. 3, flpeuo4aairelr pasron6prrBaJr c o66einru uifurquraun. 4. Os gar "rerpdgu4eyur46ryurrarr. 5. V g6.qnuxurpr niprr o.Kds. 6. 66a dsepanaxdAsrcr ua c6repecrpandr.7. fl6cne cuerr6x.rxudraepocry46mon npenognecriri qrerdr 8. Y gndpr 6durou6rrepo: rptie u6nurrxos q ogndadsgura. 9. flitepo *uuparcepy. qerir 66rarn no ,rpr5py. 10.{r6e npyg6fiwpinu r ur6xvarrrna crarrafire. Ex. 28. 1. B Sron rdpoge npoxra6er nonrop6 Mrannudsa xrirenefi. 2. Ors6r Ea sag6uy cn6Alroqrfi: so.rs qdrmrx r rpn c6rarx gernm6ro m6pa. 3. Vqesulcri lux6rrr nocdrns ua rpx nfrux rurdnrnoro yv6crra ryrypjty, a rra AByx rlrrux - norcdnge.rErK. 4. tla sorsiiire nlrl xa6nu r6nsro nonroodrurnr?rrr, VERBUL Ex. 14. .rac6N.ru l. Exeardruo r c;rliruaropttxuo. 2. Ild;rrrrrau olr gasnlr6lcs pucon6suer'l. 3. Bevepinu s6rua ceN.{bi cnfruaer p6,qus.4. Bsoer I aaru r6poA npudxa.r qr,rprc. 5. I"Ir.orfit r ry.nirc r n6pre, 6. K6xarrii lr6crq raur rnacc rrrnycr6er crenrar6ry. 7. Bnogsr napncyroSror uefis6x. E x . 18. 1. He orur6tcr, rorA6 61igetr.peru6ru5ry sa44uy. 2, I{e nefi xon6anofiBogir! 3. Cnerrrf a urr6riy, se ono:A6ft! 4. IlofrArt E r(ymi xn66a. He norepifi Adnsru! .5.He crup6fire c Aocrf ! 6. F{ecneurf, cg6.iraeurs rnrndroourri6oxr pa6<ire. 7. He ,ruyrraf, or6q cunr. 8, trIe r.rrpifire c orsdrra! Ex. 22. l. fl. na.rairi nucirs cruxorropdnne.2. fr.xo.t! naprcon6rr AoM. 3. .[ npea.nar6ro noclrorp6rr Qianru.4. Ou nrrriinct neperecrf TeKcrc pyvdrncxoroaerrm6 ua p1iccrrfi. 5. F{fxuo peur/rrr 5ry sag6,ryur y'r66nruta. 6. -{ ue rr,rorlf orrprirrr gaepr. 7. -[ re xou! c uanr pa6drarr. 8. HenrsJipa3roB6prrBarb na ypdrce. 9. Tu gdnxen nofrrf x rpa.ni. t*' i]*o*u { slra B napr. aavanc.ft 2. B cy666ry AoxAb,u x nepufnacr 4orra6ft. e6repov urr xo46nr cvorp6rr nr6cy <<Bn6tnyB64e>, 3. Vrpola s xoArlna s Ntara:ris sa noxfrraua. 4" Mrl rrrru rro fnuqe u rcrpdrma situero yxrife;ri. 5. Kora6 or ur0;ru rurdny, os scn6MsR[,uro sa6irx a6ua rerp6As ro pfccror,,ry r:urf. 6. Brepi rvrofi6par xo,qrirn xsrixsrrt traragrixxyufru clon6pr,

E x.29. - Br'r srlnrpa 6Aetec n6uu nonrin pilrby? prt66x. - Aa, 6ry. fl cthpsrfr. - Brr yx6 6sgurul ua prr66nKy r Srorvrro,rqfl - Eg4rn, uo ueyg6.nro.Ior6ga 6rrn6 yx6cnar, s MbI Euqerdrle gofiM6Jts" -A sn Es[y,n:,zl. - Ha -f,ronauqy.TaM xop6rune iraecr6. -H6no 6xarr sa n6esAe? xdam ast66yc. 3ro 6qensy"ud6go. - Her, go -fl.noIrauqrt
l

i I
l
t

Ex. 30. 1. Mrr sorul'rt B nasnrcdn adtcrasru. 2' Ou6 somri r nparli' 3. Kaccrlp' 66sKa.4, Haur yvrirear tdarro qto sdfireI vs sp;fu;T;tds norryrrin 46rrrr E sdnuey1 s6ex6:tll B lrap(. or Aupdxropa.5. Pe6ira sdrurz na fnnqy' 6. Cuoprcnadrrr qeuoA6xrr us xa6us'6ta. urxa$ Osri Bdlnecan 8. r"ocrrinuqy. Bnecrn4a 7. Bce 9. BelocuneAlictns6xar Bo lpop sag6Aa.10. Mq sdfiuru'co cra4sdsa n6r,nso BerepoM. 11. H6Ao sdtnecruaecr xupuriv co ABop6.12. Fa6Sqsegsecaf B Mararriu ror6pri. Ex.32. npresxl*or rypfcrrr' 3. ,{a' 1. ,(a, r'Iecro rpuxoxf * gpjty. 2. [a,o Eparudo t 6ry cron6nyro acergd uprrx64xr y'renuxf. 4. Aa, s Har{sosSJi}mrft re6rp upurran6ro upg-g6A.rr xdAsr lru<iro sprlteneft.5' [a, ua.repnoufpcr<u$nasx Bcer"{e aer6fi. 6. .{a, r soon6p( upnBd,utr .4er6fr. Ex. 33. 2. Tlr o6rilwo npuut5clu [oAApKI4 1. Typfcrou o6riI.rnosdAff n Ir,rysdft. ndcle srou{6. 4. Brirrop o$dtssoBx5.4ur 5pity. 3. Ou scerA6suxdAgr ItB Knecca 6. O6rrquo tc{orA6Dpml$csr xa ypdx a.rm66v, u xaacc r6rpevx, 5. VsfrTeJcsraUa npra6cunn rel qpI{B63BTe' 8' K6xqFIi orrt npuesxaror 7' Brr o6rirrno nx '4esb cne(rirrx' cro(r aeropiury.9. Her, onri suxor.45ne sxdAar B sar ndcre Halrar'a Ex, 41. r u:r6$y rrarr clcn6pr' l. Os scrar ug-ganfcr\aonuoro crol6 n noAoIIIEJI ss-gacroyr6s gaxolgil no xdusare. 3. Pe6ira. 2. flpoAonxir roropritr, os sgllue11 y 66pera x.n6cy,vrd6rr,corp6rrcs.4, OHI|ynrlAenu rdr6exanuus perrt I411o$exfuu xpriitou c xue6, n6,my r uoAourlri x nefi" 5' flaccaxriprr clfuru 6poc6rr r rdgy 3a E1IM' no.ner6nu Mdper B ]qaftKtt sag ErfuEsffiKr. 6. K6rep orrrpaBl{Jrcfl saJrer{nr 243

li

Ex. 43. l. M6nrsm orrpfrn ,Fepb u rouEr r, ra6nu6r or{6, -Or gian6ngr r. npup ra6uut orqi. 2. Menl rurlplcoieaa rlrpi soa*16onlicios. x<lx9fir uepernr u franpinunll cral cuorpdrs. - fl.nom6nna cra,4z6n fl nrylnttnxc1r q4o!$.qKe ,,rrp6an soreii6oJrricrrr. 3. I ruEa rcro AoPdrYAo-'E6rraa c;i. r .unoq6axe,,*r:ge rdrcrxy rnaotrltpor 3a qac. Mrr ,qoler6lu Ha caMonerur6M.4. Mu npo.ret6rur qac. n6te Ao Jleurrrp6ga 3a E x . 45. t . .- 3Ap6scrsyfi, Maprir. Morli r rriAetr rroer6 oru6?* On yua r r6pog' - Ou6 sgirura Ha -- Xoporu6, r npa^qir6repovt. 2. He :u6ete, rAe cerperiprua? nuufry. - { rurorll e ro.qoxA6rr gAecr? -.{a, noxrinyicta, 3. Allo, dxapdfi, Bo.@op..f e uosoryl ..' rrl6xso nororopfirs c rsodft rtt6reprro?-Osd adrmna s rux6ae? r uoeroslbv6pe: g6cnrr lrnn5ir.4. Ton6purunpenogan6relr, - He E6Ao, - On 6rr,,r,no yrn,r. - Cnaoi6o. r er6 nonuy riarpa. Ex. 54. ssan{6terluo na A6cry. 3. Tn 2. Vqesfr crra6rpnr I. -fl u6rocsxiixAuft Aens. yxd ceftric ror<isurtrgcr 4. On no6xanHa varurisen Eparu6a.5. flor sxg6l"reuar4? afuaftte o npocr6u peru6unr lroft sanilsn.6. fr sannciracr r rpyx6x uo MaresecruN4s c ercxypcull. rti.rrre. 7. Bcn6vnr.ru :kvrsne ranfircynrr.8. Orf repn;inRcb Ex. 64. uro clyuriaocr. 2. Peru6* nocrraorpdrr, l. VertllurasrxyMBo 4rop6, n ns'turen exeAgdrno saA6suno rvrareuirure, ou lr6xet craru xop6urrvr vatelrafrurov. 3. Bornparrieuracr co cncmiclrr, oH naurr Adua rocr6fi. 4. Oxdtsurn paccriluaalu, co6pinsr{cb y rocrp6. 5. Cr6n y aocnri,os nrnilcr peurirr aaadL'ry. 6. Peurrislag|uy, ou nour6;rxa cnov6cro. ADVERBUL E x . 5. L Borplir 6drnoreux6, nuqerd nd 6u:ro nriAno.2. CrauorriJrocrrc6 x6pte" rr r 3actrerudllr .qo*{6fi.3. C6lrqe saurd. flop6 g6rrNr yxogrirr. 4. B r6nanare 6(rno ufcro, renn6 n npuirno. 5. Kar rvr6xnououicrr [eIuK6MB ueurp?6. foagp{ rdunare. 7. Hfxro cer6grx xe nocriru norApanfirrtur:, or6q cnrms coc6AReft Terblryrcrererpirtrvy. E x . I l. a) l. Evr! <irenr norpiau.nace5ra rcnrlra,2. -fl 6qexr nro6nrb rat6trcs na rosrrix. 3. Or6u rrrn6ropa66ra.ncer6Anr r cag,!. 4. Apyr drexr xor6n rcrp6. qur6n. 6, @r6pcrao 6qexunouorrd 6orlrco nn6ft. 5. Cer6Anx r rvrs6ro TllTbcrr udvy. MHelryrbB.uoM.2.5ror xocrd>lr b) l. Onfi ueuu6ronoryniru n s6urJru .ryrr ael6r. 3. llfcrrs rftxo uryvr6nu r ca.Uy. p6nrure 4. On niuuen fiervur6ro rntexfi. 5. 3ra :aA6.ranevrsdrorpynu6: 244

Ex:"'14.' l. .[ rorAil-ro rrigel rac. 2. Mdauran ryA6-ro nonoxriJryrbiux u Ite M6xer xya6-au6:iar' ryrirr. 4.Jldrov Mbr tro6AeM erd naini. 3. flofinrvnexy46-au61f,o n r6psr. 5, Ecnu rrr noueu;i-ro ne cu6xemr npnixarr, Rannnriirunen-6rpevr. 6. Ori norelry-,ro ne upnur6.

ALE PROPOZITIEI PARTLE PRINCIPALE BIMEMBRE Ex. 7. xoi6prrft qac.2. Ha sra,ry6seco6pan6crvu6ro L Kt6-ro b aer6Ecnpocrin, nap6,ry. 3. flsrr )ryeurrr6B Bcrryxnolropian ypdx, 4. A u Mof Apyr cvdxev gar6nrrrb 6ry pa66ry carrau. 5. Ha tpory6pe rp<ieruyxuriu' roropl,inu o $yr6d;re sag6uy.8. On a6l6. .fI c Ar4p6ev 6;igeMy te6f r6per qac.7. Mu cxdpopeurirlu xen 6rur npairf Aalsd. 9. Ilorevli rrr nepecr6-n neru? 10. Mu Aoaxn{r co6aroAdra npdrma lfna.Inoro lrBux.esnr. ll. flonnrificr norirr conpeMdnrlce ncxfccrao. 12. fl 69ly ror6s re66 noMd.rr r no5ly'iii vnn!-ry. 13. Oh He trtttr 6er o{rds. Ex. 12. l.r xy.rrrjpu. 2. Vl.itt -rJue L Tpy,q-peuercurni Q6rrop qununus6uurl varerucoxd-opraulrsolariuoft npourreg6mxacxjccrra. 3. Coslreulre - nprfuuax qro goxal6;r, ccr6lcn 5. +, saniercs Ilpenogartdrerb Ou sacroirr\vv ,apjroru. $;uN. aos6ren uortv orrdrov. 6. Cdrepuufi r6rep crauosilrcsrcE xoaa,uuie.7. Ero opraxnriropor'a sxcxjpcufi.8. ,[opdra x ryp66re vne ncxa:Acqurelor xop6u-rnu lacr rpf.6ofi. p.i,RTrLESECUNDARE DE PROPOZTTTE Ex. 3. v6p:r, 6or6rctna colgita, SeJras$6 cudra,,rpacor6 r:epofsrr,r ,{o6por6 M6TepE, pd,qr .lrbr, nr.morrdsue'nl6na, o6cyxAnne nrlcDlresnoi pa6drrr, v,6npnur ler pdcra, yvEuuecossgirb crzxri, yvnue ceurl, ruE.rroroe ur6r'se;r6uouraGpeAaero saulEr46T5cc" Ex. 7.

'&,

,{or6muufi pe:ynrriralan pa66rrr; c?ar6g, EaudngessblfiBaE6I\4;ucnyrirru neFeca rp:Lwocr-eft;6mroaapfrr ga rruMdsue; 6op6rucn ga sbrrrosn6gue c K MicrIKe uncorp6nsrn asnx6r;. oc65rrft.nurep rrrnoru6rye ilr6ra; E3Js6sEe ; rcynr.iru ue66; uurr volox6.
DA\

.,t. Ex. 9. a) r 6noctn; 4o cr6pocrn; Aai,uqaruuetrdproro *rnapi rslcs'Ia Aegrrccdt nrrrAeclr Aesiroro roAai B n6ne; rilxArrfi ro,a; xex,ryrc neAdmo;,usrs6Aqaroro cerrl6p.fi; s 'req6sfie Aayx Afiefi; sa sdcxonbxo,qrefi; b) xar crpe.n6; csoliMu cros6v[; 6e: orurl6or:gdcelo urp6r; rax s6roro. E x . i l. 2. Hol. O6rjrqsos6cle o66Aa 646yurra uAdr orltrrx6rr n csolb xdrr'ruary. gar6H.rrrr ro.Uy ypox6n. r Srou y56pry 3. EnaroAapi AoxAfrra He sa AoxAeft nuepr. 5. Co scex cropda cnfiura6iaer xopdurnftypox6fi. 4. Onf runr N,r6nsa .nncr r6tcrue ronoc6. 6. fl' npwnr| na Borg6l rcrp6rum cnorbnolpyry.
SINTAXA FRAZEI

kpii 11btr
psl
r: E* .

.trx,.tJ. l. Tar'r,rAe Ao ct4xnop a 6r,'ro aurer6, a nocrpdrondsrrfi uap, 2, Iloloxri xapauadur ryAe, xy'q6ronoprl'rTorrra. 3. Tav, rge pa6drana na npduuofi reg6re, pa6drarcr u ceri.r6c, 4. Eexrtr raK, Kaft 66raer cnoprcvds. 5. ?I er<i noarordsb xoporr-r6 no_pyccxorrlyrsuxf, rax rbl no,urordsril veu:i. 6, rlro nocdeulr, To r noxneu*' 7' rl6p"urrra run r6rpe, rordpufi srraJr .qopory. g. oxoro niipxa 6rrn gov, xordprrfi nocrpoulu r np<irulornr ro.uj,.
EX, I /.

hts,

h.Fi

ffi
ffi
ffiffI;

Ex. 4. l. M6,rrqsr cr5i'ruaet pit1wo, a er6 cectp6 qllr6er ral6ry. 2. Mnu vrr nofiAtnt a xun6, rn,rn 6yaell cvorp6rr Maru rlo re:rerfsopy. 3. Mu 6finr ua sxcripctlu e necf, n irasi eli.f,e,rs s|fiua. 4. .fI xordn nodxarr Ha u6pe, no nordAa 6drla x ueu3i. 6. Ox unox<5ft.5. l{.rrn g6Ayurxa npuaEr K IraM B r6cru, uttu urr noirAEIra 6rnr ne r6mro ycneniiroruulr yvennr<6u, no r'r xopdurru cuoptcv6sou. 7. fl' ',nodly B r6prr, au r6xe noaere na udpe. 8. Os nosaoufi no teae$6sy, oas6ro uuxor6 u 6sno;1t!va. 9. B ror Aem ro ur0n AoxAb, ro cnino cdnsqe. Ex. 7. 1. Cnerr:6sm, nogrot<iueuurtft yueulrx6vu cr5pruux r:r6ccon, noxagi:ru ga ,ropo4cr6u $ecrua6ne. 2.5ro 6rr,'r craga6n, nocrp6enmrft voloA6xuo r6poAa. xy,U<5xnrxov. 3. B xsfre 6dino w6ro rrutrocrpf4lrii, ndtuolxeunux r'rgs6Crgbr1a ,4. flnc6're;r, paccr6rrrnaroruufi o6 $roft arcneAfqnr'r, cau npuuuv6n s He[ yvicrne . B ropax, duerrs rny65rcoe' 6, Alr'66ivt 4na v6pox, noA6pen5. Orepo, HaxoAf,Iqeecs ,slrii ttr6lo 6p5ry,;rexfr y ner6 ua cron6. 7. Brrcryn6na cnoprcvdnxa, ganfsuas n6paoe vdcro no rmvrHicrNre. 8. Orrpdrtry, ndcnanryro rrau6rcApfry r llnodnrr, ou nonyuri.n vdper aeus. Ex. 8. 2' Kyn' uanr'icauaKapaAx<6ne. 1. Tearp6nsnat nrdca, riotdpyro s.sfiAe$ n'rep5r, uax6.Jregrrar6p6rou rlrrlira dqegb unrep6oraa. 3. ,{ol'r, uOCrp6enru[ pa66'laIr'n-t, .Ar{rcr Ea u6ureli lwrae. 4. B rag6re saullcd-nr o6 yseufqe sg u6ruei nrxdlrt, xor6pax corrguiel crnx*. 5. H6nrU Cuoprcu6rrr, xor6prte upanrav{nu yv6crue .s ornr\ann6Ae, gaBoesSril ir'nrdro Iraeg6neft.6' Mu yrumi ue re6rpa, orxpr'rroro neA6auo. 7. 5. safiucln r rerp6Ar, ror6pyro ttfiIe Aar 6par' Ex. 11 . 1. On uorlrdn ry.q6, ry.u6 6exri-rril cnoprcunrr. 2. BdIcraaxa 6rur6 otrpdlra TaM, rAe pdnrue 6rur cnoprrfui. 3. Tarrl ua ctpdfixe, otxfAa npzxal voft or6q 6drno r1tn6ro vo,roAxll. 4. flop6ra ren6 ryA6, rAe Na.I[Ir6Ica rycr6ft .nec. 5. Tau, '24 6
'Ii

i. B ro rpue, ro146 oa ror6sffr ypdrn, na j:rnqe rrrer /IoxAb. 2, Korfit or r6s.tur pa6dry, 6par nomnc ErM rra ronq6pr. 3" Kora6 re gjvaerur, rorpi ornr'r66eu*cr. 4. Kax rdarxo r rcrarb, cp6syxe g6.ualo rurr.fr6cruny. 5. os navri<iro rtriue, ueu x,ujraaa. 6. Tpar6 rra<5rpar, xar 61iaro run Aox,ur. 7. A eu! aanucfm, xar( { BaMyx6 noras6.r. 8. On 6exrir, rax 66raror gdfiurr. Ex. 21. 1. Mrr cneurfnu, norou5i rro yx6 6rirno uds4ro.2. Cnosit evSi lrasdlucr. npocrdrur, norouy qTo oE ndsrr Rx cMbrcJr. 3. Mu ne nofiAerra r xund, norc5lry uro 4orxndr y'rrirr pyr'nirucqrro Jrnreparjpy. a. rlr66u se onog.aaTb na ndesp, 6par nsxn raxcf. 5. on rinn<lro sauuu6rcr, qrd6rr saroes6rr niproe vicro sa oJruN.rnrzd.re.
EX. l l .

ffi' ffi*Wtrr
ffi#li
ffiil
::.::r:
F':'1 F4i+l i

1. A 6.'nd 6rr p{aa, 6cns upu,q':r. 2. Ecnu.6u uocvorpd:r xro-nn6jar. na g6cny, ygriAe.n 6rr ouri6ry,'' 3. F,mz r,rAdr. AoxAr, ue nofigev ua srcr5ipcliro. 4, Fctu rsl cro6dger, npuxoarlx uav caju:arr v5iruxy. 5. Xor6 r rdrpeva npuur.n, x 66nr'oe ne uaruriGrnros ua (punrv. 6. fld.ne 3erd'oe, xori .uas'6 ire. 6dnro AoN.q.f.7. Xorfi os eq vi.nenrrufi, ou yr1.rder g, Xor.i, cara o,aesd.j-lcg. 6drno ren-nd,r naA6n uarsr6. Ex. 27. i. .{Heu 6r'raorax x6pro, qro s noruda Ha trJlrx, i. ,{opdra 6rra6 rrxC.rofi, TaKqro l ycran. 3. -f, gardsqrr rpauvanluecxneynpaxunu& Tarc qro vorj uarrl ry'nfrr' zl. on cadlan xoporu6 pa66ry, sro n orM6rr.ilrnpeuogar6relr rpriaraxra., Ex. 28. l. Ilorovf qro os ne nporurii:r povAna .u,oronq6, oE tse cMor er6 nepecxasirr. 2. Kor,q6x xynli,nQoroaunap6r, r cran (lororpaSr.iporan csorix Apysri. 3. C6u.qypeurril uodxarr aa aar66yce,uocr<inrry onosA{u Ha n6eg1.4. Ecnu rrr xopourtinoarordsr4rurca;.cv<Sxerur uocrytrlrr r rncrnry'r, 5. Ecnn on rdryrur.

t,. { : t,i , 'ti

,, i,::
'l l. : ti i,:.

-ftrFi

., ii 'j+ '.:
'- ilr

F,is't:

$q+" f#i,
rr,ii*$,i

.". l': v.
F-

i:;

ll',iii
.:*ii,i!rr

p .' tri''

sl

.-

t . .. &, . ," :{ir

;. s

.J