Nicolo Paganinii (l782-l84o) Curierul mafiei

Paganinii este unul dintre cei mai faimosi virtuosi ai viorii, este dintre cei mai valorosi din toate timpurile, avind o intonatie si o tehnica desavirsite, perfecte. sta se datora unei !oli rare prin care incheietuile miinilor, se miscau in toate directiile. vea o fle"i!ilitate e"cesiva a incheieturilor.Cel mai important, cinta pi##icata si cu dreapta si cu stinga. $ar avea si mari defecte printre care %ocurile de noroc, cind pier#ind a tre!uit sa amanete#e vioara. $ar fiind in concert prin &uropa in 4o de orase, a imprumutat vioara 'uaernius de la un france# !ogat pe care nu a mai dat-o inapoi.(oate acestea sint redate in cartea )*$efaimarea lui Paganinii * de . +inogradov, din care o sa redau citeva fragmente, pentru ca sa va edificati. Nu uitati ca facea parte din ,afia -taliana.Cind eram mica au#eam mereu pe tata care spunea ca, la concerte Paganinii nu e"ecuta !is)cuvintele lui erau mereu)*Paganinii nu repeta*. Felul in care interpreta unele pasaje muzicale era atat de frumos, incat publicul sau deseori izbucnea in lacrimi, si totusi, era capabil sa cante cu atat de multa forta incat la Viena, un ascultator pe jumatate nebun, a declarat ca pentru cateva zile, a vazut diavolul cum il ajuta pe violonist. Odata ce faima sa a luat proportii, viata lui Paganini a devenit un amestec de triumfuri si excese personale. A castigat sume mari de bani, dar a inceput din ce in ce mai mult sa participe la jocuri de noroc. Acest lucru l-a afectat atat de mult incat la un moment dat, a fost nevoit sa-si amaneteze vioara. A luat cu imprumut o vioara de la un comerciant francez bogat, pentru a-si putea duce la bun sfarsit angajamentul; acesta i-a dat o vioara uaernius, iar dupa concert, a refuzat sa o ia inapoi. Aceasta vioara a fost comoara lui Paganini si a fost lasata mostenire oamenilor din enova, de catre violonist, fiind inca pastrata cu grija in oras. eniul lui Paganini ca interpret a umbrit munca sa ca si compozitor. A scris mare parte din muzica sa pentru propriile concerte, muzica fiind atat de complicata, incat se credea ca a inc!eiat un pact cu diavolul. "ompozitiile sale includ #$ capricii pentru vioara%publicate in &'#(), care se afla printre cele mai dificile lucrari scrise vreodata pentru vioara. *e asemenea, a mai compus si &# sonate

pentru vioara si guitara, + concerte pentru vioara, + cvartete pentru vioara, viola, violoncel si guitara. P!ilip ,andblom povesteste in cartea sa -"reativit. and *isease-, cum putine genii au experimentat agonii atat de fericite ca si Paganini, care suferea de o serie de afectiuni cronice, cum este si sindromul /!lers-*anlos, caracterizat de o flexibilitate excesiva a inc!eieturilor. -Acest lucru l-a ajutat pe Paganini sa interpreteze pasajele pentru care este celebru.- ,andblom scrie0 -1nc!eietura lui era atat de libera, incat putea sa se miste in toate directiile.*upa varsta de 2( ani, Paganini mai exersa rareori vioara. "ei apropiati lui obisnuiau sa se minuneze in fata te!nicii lui si il urmareau indeaproape, pentru a incerca sa observe cum o obtinea. 1n concerte, lui Paganini ii placea sa joace farse, cum ar fi sa regleze una dintre corzi cu un semiton mai sus, sau sa cante mare parte a pieselor pe o singura coarda, dupa ce le rupea pe celelalte trei. /l isi uluia audienta cu te!nici care includeau pizzicato, atat cu mana stanga cat si cu mana dreapta. Antonia 3ianc!i, o cantareata care a mers in turnee alaturi de Paganini in &'#4, i-a daruit un fiu, ".rus Alessandro, pe #2 iulie &'#4. 5u s-au casatorit niciodata, dar Paganini a manifestat in tot restul vietii o mare afectiune pentru fiul sau. A incercat, dar fara succes, sa desc!ida un casino, la Paris, in &'2'. 6ai tarziu, s-a mutat la 6arsilia si apoi la 5isa, unde a murit pe #7 mai &'$(.Vedeti nu a fost fericit niciodata.