1.

Aparitia termenului de integrare economic international Noiunea de "integrare" provine din latinescul "integro, integration", care nseamn a pune la un loc, a reuni mai multe pri ntr-un tot unitar sau n vederea constituirii unui ntreg. n limba francez "integrer" i n limba englez "to integrate" provin tot din latinescul "integro" i au cam acelai sens ca n limba romn. Preluat iniial din matematic, termenul de "integrare" a cptat o larg utilizare n diferite domenii ale tiinelor socioumane, inclusiv tiinele economice. ntegrarea este combinarea prilor ntr-un ntreg i uniunea este un ntreg rezultat din combinarea unor pri ori a unor membri. !stfel, integrarea este procesul de atingere a stadiului de uniune. In domeniul tiinei economice , termenul "integrare" a fost folosit prima dat n corelaia cu organizaiile industriale pentru a e"prima un ansamblu de tranzacii ntre firme prin aran#amente, carteluri, concerne, trusturi sau fuziuni pe o a" vertical n sensul punerii n relaie a furnizorilor cu utilizatorii i pe una orizontal referitoare la nelegerile ntre competitori. In sens sociologic termenul este folosit deseori pentru a desemna, fie stabilirea unei interdependene strine ntre prile unei fiine vii, sau ntre membrii unei societi, sau, n planul socialului, fie o uniune din mai multe grupri de indivizi. n literatura de fond economic el nu apare nainte de anii $%&'. Enciclopedia tiinelor Sociale, publicat n $%(), are n inde"ul su termenul "integrare", dar sub form de integrare industrial, adic un mi"t de sectoare industriale. In domeniul tiinelor politice termenul "integrare politic" ntre ri a fost folosit mult mai devreme, la finele anilor $%*'. n documentele +egii Naiunelor el avea un sinonim "solidaritatea economic". n sptmnile n care se pregtea Planul ,ars-all .Programul de /econstrucie 0uropean"1, termenul de integrare economic a aprut de mai multe ori n numeroase documente, care au circulat ntre vrfurile administraiei americane. !nul $%&2 ne ofer o literatur economic i numeroase documente oficiale n care termenul de integrare economic este folosit tot mai mult.

2.

Analiza conceptului de integrare economica. Concepte privind la integrarea economica internationala

n literatura de specialitate se confer noiunii de "integrare economic" numeroase sensuri3 - 4n punct de vedere larg rspndit, mai ales n perioada iniial a integrrii economice interstatale, este cel referitor la trecerea de la microspaii la macrospaii, la "crearea unor ansambluri economice tot mai vaste ..., care s permit o productivitate sporit a muncii i o calitate superioar a mrfurilor".5 - 4n alt punct de vedere este acela care definete integrarea economic ca "... absena discriminrilor sau eliminarea progresiv a discriminrilor, n raporturile economice ntre diferite ri"* - 6.6alassa a pledat pentru integrarea economic redus la o stare de un ansamblu de procese, prin care diferite state constituie un grup sau un bloc comercial regional. -"7ictionnaire de l5economie contemporaine" definete integrarea economic ca fiind "realizarea unei unificri complete ntre economii mai nainte distincte.& -Integrarea economic reprezint un proces benevol de interaciune economic a mai multor ri, care fiind generat de interdependenele ntre ele, i revoluia te-nico-tiinific contemporan conduce treptat spre aproprierea mecanismelor economice i crearea unui organism economic unic. Principiile de baz ale fenomenului integrrii economice3 crearea unui spaiu economic comun8 circulaia liber a factorilor de producie atunci, cnd e"ist o "pia comun"8 consumarea resurselor mpreun cu eficien economic i social ma"im8 realizarea unei uniuni vamale8 realizarea unor politici comune n domeniile economice, monetar, financiar i social. !ctualmente in literatura de specialitate notiunea de 0 , i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa 0 este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. n perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari. 4n grup de savanti au definit 0 , ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare . Primise ale integrariie economice internationale3 - Apropierea nivelurilor dezvoltrii economice i gradului maturitii economiei de pia a rilor ce vor s se integreze. 7e obicei integrarea economic interstatal are loc ori numai ntre rile industriale, ori numai ntre rile n dezvoltare. 9-iar n cadrul rilor industriale i n cadrul rilor n dezvoltare procesele de integrare sunt mai eficace ntre statele ce au apro"imativ acelai nivel de dezvoltare economic. :entative de integrare a rilor industriale cu cele n dezvoltare cu toate c au loc, ns aceasta nu permite de a face careva concluzii despre eficiena lor. niial ntre aceste state sunt nc-eiate diferite acorduri cu privire la asociere, parteneriat, preferine comerciale etc, i procesul de integrare se tergiverseaz pn cnd n ara mai puin dezvoltat nu vor fi create condiii economice comparabile cu cele ale rilor mai dezvoltate. - Apropierea geogra!ic a rilor ce vor s se integreze" e#istena granielor comune i a relaiilor economice din punct de vedere istoric. 9onstituirea formaiunelor integraioniste pe plan mondial a nceput cu cteva ri vecine, situate pe acelai continent, n apropiere una de alta, avnd comunicaii de transport, ,ai apoi la acest nucleu integraionist aderau i alte state vecine. - $ro%lemele" interesele comune ale rilor" ce vor s se integreze" &n domeniul dezvoltrii" !inanrii" reglrii economice" cola%orrii politice etc. 0vident, c, de e"emplu, rile a cror problem de baz este crearea economiei de pia, nu pot s se integreze cu rile, n care economia de pia a atins un aa nivel de dezvoltare, c e necesar de a lansa o moned comun. - E!ectul de demonstrare. n rile, care au creat formaiuni integraioniste, de obicei, au loc mutaii economice pozitive .creterea ritmurilor economice, diminuarea ratei inflaiei, oma#ului1. !cestea e"ercit o influen psi-ologic asupra altor ri, care urmresc modificrile ce au loc n rile integrate. 0fectul de demonstrare s-a manifestat, de e"emplu, mai accentuat prin dorina multor ri post-comuniste ct se poate mai rapid s devin membri ai 4niunii 0uropene, nefiind pregtite pentru aceasta. '. (actorii determinanti ale integraii economice internationale) - ampli!icarea interdependenelor economice ; care impune cutarea unor soluii adecvate de colaborare, potrivit relaiilor n dinamica lor, dintr-o zon sau alta i care s permit fiecrei ri participarea la acele forme de conlucrare, care s impulsioneze progresul su economic. * dezvoltarea puternic a tiinei" te+nicii i te+nologiilor moderne" care impune transformri structurale de profunzime i rapide, trepte i forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum i modaliti adecvate de realizare a lor. <olosirea eficient a potenialului material, te-nic, tiinific, uman, financiar al fiecrei ri impune lrgirea spaiului activitii productive, a sc-imburilor, a circulaiei bunurilor materiale, a serviciilor etc. !re loc o cretere a gradului de complementaritate a economiilor naionale. *consecina preocuprii rilor &n curs de dezvoltare de a rezolva pe calea e#tinderii conlucrrii economice pro%leme comune cu care se con!runt. - convergena intereselor economice i vecintatea rilor, complementaritatea lor economic, presiunile concureniale ce vin din afara zonei geografice respective, tendinele -egemoniste intraregionale, comerul intraregional, efectuarea preferenial de ctre partenerii a investiiilor n zona respectiva. etc. ,. Implicatiile integrarii economice internationale mplicaiile integrrii economice internaionale asupra rilor participante la organizaiile integraioniste sunt numeroase3 1. creeaz premise pentru &m%untirea alocrii resurselor i disponi%ilitii acestora datorit reducerii restriciilor pe care le impune capacitatea pieelor interne. 0a poate stimula astfel creterea economic. 2. stimuleaz di!uzarea mai rapid a te+nologiilor moderne, cu urmrile sale pe planul eficienei i competitivitii. . $er!ecionarea in!rastructurii &n rile mem%re" ie!tinindu*se transportul i operaiunile de e#port import. '. Intensi!icarea concurenei &n cadrul noii piee mrite reprezint un efect dinamic de mare nsemntate a integrrii economice internaionale. ,. stimuleaz &n str-ns legtur cu &nsprirea concurenei" procesul investiional, att al investiiilor interne, ct i a celor e"terne, n vederea sporirii posibilitilor de e"port etc.

..

/. 0.

o cale important a dezvoltrii i progresului lor economic. Prin funcionarea organizaiilor integraioniste regionale i subregionale se poate micora vulnera%ilitatea e#tern a rilor &n curs de dezvoltare" prin consecinele asupra stimulrii modificrilor structurale ale economiilor naionale, prin trecerea acestor ri de la producia de materii prime la producia de manufacturate i mbuntirea capacitii industriei naionale de a e"porta pe pieele e"terne. contribuie la dezvoltarea anumitor activiti" care nu este posibil n mod eficient de ctre unele ri n mod individual, datorit limitrii resurselor lor promoveaza i apra "&n comun" interesele" ameninate de concureni internaionali !oarteputernici. .. Esenta " 1%iectivele si Etapele integrarii economice internationale

Procesul de integrare economic internaional are la baz instituionalizarea activitii de colaborare economic a statelor participante. =ns, structura i mecanismele de funcionare ale acestor organizaii integraioniste trebuie s fie n conformitate cu interesele rilor participante privind att desfurarea raporturilor reciproce ct i relaiile cu celelalte state ale lumii. =nfptuirea integrrii trebuie s duc la nlturarea formelor variate de discriminare care e"ist ntre economiile naionale. ntegrarea a avut forme specifice n diferite ri i regiuni ale lumii n funcie de nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv ireversibil. =n general se apreciaz c procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape3 > Prima etap a procesului a avut o evoluie tripl3 0uropa !pusean, 0uropa /sritean i pe continentul !mericii de Nord. =n 0uropa ?ccidental prima organizaiecare a constituit o form de integrare economic internaional a fost 9omunitatea 0uropean a 9rbunelui i ?elului .909?1, care a luat fiin n aprilie $%$@ pe baza planului Ac-uman, .pe atunci ministru al <ranei1 de ctre /..<. Bermania, <rana, talia +u"emburg, 6elgia i ?landa, tratat care a intrat n vigoare n august $%@*. Crile semnatare ale acestui tratat i propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criz a industriei carbonifere i a celei siderurgice i crearea unei Dpiee comuneE pentru ramurile respective. =n 0uropa /sritean, n $%&', a luat fiin 9onsiliul de !#utor /eciproc .9!0/1, la care au participat3 6ulgaria, 9e-oslovacia, Polonia, /omnia, 4ngaria i 4niunea Aovietic. 9onform statutului, 9!0/-ul era o organizaie, economic internaional cu caracter guvernamental care avea ca scop unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economic i te-nic, ridicrii nivelului de industrializare al rilor cu industrie mai puin dezvoltat i creterii nentrerupte a productivitii muncii. > ! doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la /oma, n anul $%@) , a dou tratate i formarea 9omunitii 0uropene a 0nergiei !tomice .04/!:?,1 i 9omunitii 0conomice 0uropene .9001, la care au participat aceleai ase ri n cadrul 909?. 9a o reacie fa de constituirea 990la & ianuarie $%F' a fost semnat 9onvenia de la AtocG-olm prin care a luat fiin !sociaia 0uropean a +iberului Ac-imb .!0+A1 ntre !ustria, 7anemarca, 0lveia, ,area 6ritanie, Norvegia, Portugalia i Auedia. +a !0+A au mai aderat ulterior3 <inlanda .$%F$1, rlanda .$%)'1, +ic-etenstein .$%()1 ultimele dou avnd statut de asociat. > ! treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la Paris n $%F), un tratat de fuziune a celor trei comuniti .909?, 04/!:?, i 9001 avnd aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integraionist a luat un buget comun si a luat denumire oficial de 9omunitatea 0uropean, cu un sistem instituional politic specific. caracterul acestei etape a integrrii economice vest- europene este creterea considerabil a numrului de ri DasociateE la 900. !ceste ri, dei nu au drepturi depline, au n vedere cooperarea comercial, te-nic i financiar i nc-eierea acordului comercial cu fiecare ar membr !0+A. > ! patra etap a integrrii economice interstatale este marcat de sc-imburile profunde e au avut loc n patru regiuni importante ale lunii. =n 0uropa ?ccidental prin aderarea Breciei .$%2$1, Apaniei i Portugaliei .$%2F1, Piaa 9omun fiind format n acel moment din $* membri. 4lterior la $ noiembrie $%%( prin semnarea tratatului de la ,aastric- a luat fiin 4niunea 0uropean care dispune de noi dimensiunieconomice, prin intenia de promovare a unei politci e"terne active, prin introducerea unei monede unice, acordarea de cetenie european, drept de vot rezidenilor strini etc. 7up aderarea !ustriei, <inlandei i Auediei, numrul de membri a crescut la $@, ulterior 4niunea 0uropean lrgindu-se prin aderarea de noi state, n prezent numrul lor ridicndu-se la *@. 7e altfel, ncepnd cu $ ianuarie $%%& 4niunea 0uropean i !0+A formeaz una dintre marile piee integrate ale lumii cunoscute sub numele de Apaiul 0conomic 0uropean .A001 care se ntinde de la ,area ,editeran pn la ?ceanul =ng-eat. ,arcant pentru aceast etap este de asemenea desfiinarea 9!0/, eecul fiind pus pe seama necoordonrii planurilor naionale a rilor participante, n special n domeniul preurilor. $rincipalele !orme de integrare economica internationala. Avanta2e generale ale integraii economice internationale 0volutia procesului de 0 poate imbraca diferite forme, principalele sunt3 -Hona de comert liber -4niumea vamala -Piata comuna or unica -4niunea economica si monetara -4niunea politica. 3ona de comert li%er* e perimetrul format din * sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale. n rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.9oordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a 9onventiei ?rganizatiei ,ondiale a 9omertului care e indreptat spre liberalizarea comertului e"terior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante. 4niumea vamala* este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. :arile care participa la 4I desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif e"tern comun.4I pot fi de * feluri3 $.Perfecta.complete1- cind sunt vizate toate produsele care se sc-imba reciproc si cu tertii. *. mperfecta.incomplete1-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. /.

4I in imagine economica reprezinta e"presia unei integrari mult mai avansate a * sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.4I e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale..B!::acordul general pentru comert si dervoltare, 9amera de 9omert, 4niunea Iamala nternationala. $iata comuna or unica*7ezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.0a se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine ' li%ertati" traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. n acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice e"terne. n afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept 4niunea economica si monetara*0"perienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.4niunea economica si monetara.!ceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste. n uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale. n baza aceasta se stabileste cursul monetar fi"at al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu 6anca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. -4niunea politica*dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. 9u toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica e"terna comuna. !ceasta inseamna3 a1securitatea politicii comune, b1 ntroducerea cetateniei unice <ormarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul #ustitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor. +a etapa actuala, cele mai importante avanta2e ale integrarii economice sunt3 -0conomiile derivate din productia de serii mari - ntensificarea concurentii in cadrul marii piete marite -!tenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile. -Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor -9resterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale -<ormularea mai coerenta a politii economice -Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in conte"tul unui stat national pot fi aminate desinestatator -Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice . nu numai a cresterii economice1 0. 5eoria uniunii vamale.6e!inirea uniunii vamale

5eoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari. 4niunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se anga#eaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. :eoria 4I a inregistrat in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna. 7. 5eroria clasica a uniunii vamale

:eoria clasica a 4I sustine constituirea uniunilor vamale D pureE ca grupari formate numai prin DcorectareaE ta"elor vamale ca instrument de protectie si politica comerciala nca in secolul $) s-a format pentru prima data in <ranta 4I unindu-se $* state. ,ai tirziu in !nglia, Bermania .sec $%1, A4!-includea @' state.sec $%1, Apatiul /ominesc.sec $%1. J4niunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar sc-imburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune. J4niunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in sc-imburi importante avanta#e diverse. !ici e"ista insa barierele vamale e"terioare la granitele fata de terti J4niunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in cadrul 4I. n practica $ si ( forma de 4I dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent. 18. 5eroia moderna a uniunii vamale :eoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii 4I.coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre1, precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala. adica ridicarea diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre1 :eoria moderna a uniunii vamale elaborate de K. Iinez, K.,eade, /. KipsL,. Iinez adispus din anii M@' o distinctive neta intre efectelede creare a comertilui si efectele de deturnarea a flu"urilor de marfuri comerciale. :ot in acest deceniu ,eade propune un model de ec-ilibru partial asupra lui aflat in starea optima si analiza efectelor union vamale asupra repartitei produselor. !spectele cele mai importante ale modelului sunt3 -formarea unei uniuni vamale are m multe sanse de a fi favorabila, daca economiile participantilor sunt asemanatoare. -uniun vamala va fi cu atit m favorabila cu cit fiecare component va furniza m multe produse pe piata -un vamala va fi cu atit m avanta#oasa cu cit va fi mai larga

-un vamala se creeaza intr-o lume supusa interdictiilor cantitative. 6upa 9:o%ert ;ipsiu< Avanta2ele 4= moderna) JApecialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative J/ealizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice J,odificarile favorabile in raporturile de sc-imb J 9resterea ritmului dezvoltarii economice 11. 5eorie uniunii ecionomice si monetare.$rincipalele principii ale integrarii economice Aa constatat ca pusul urmator care trebuie realizat dupa realizarea 4I este 4niunea economica si monetara.. n cadrul acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt3 1.Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar monetear si altele 2.+ibera circulatie a persoanelor si capitalurilor .crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe '.9oncurenta loiala ,.!rmonizarea legislatiilor nationale 4niunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea integrarii economice. 0conomistul >alassa distinge , etape ale integrarii economice internationale) a.Hona 0conomica de +iber Ac-imb. %.4niunea Iamala.4I1 7intre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte3 -Pactul !N7 N.9omunitatea andina de natiuni1 -P !:! comuna a !mericilor centrale -Piata comuna a tarilor 9araibelor -Aistemul economic latino american c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie..401 d.4niunea economica e. ntegrarea economica totala ,oneda , bugetul, relatiile internationale sunt atributele clasice ale suveranitatii nationale, este o reducere a competentelor antionale in aceste directii inde presupune o raspindire a organizarii politice a continentului 0uropean. ntrun discurs din ($ mai $%F' 9-arles de Baule, presedinte a <rantei sustinea ca visul <rantei era sa contribuia la contructia europei centrale printro grupare politica, economica, culturala si umana.0l a relansat ideea unei 0urope integrate politic, DIisul inteleptilor si ambitia celor puternici, care pare ca o conditie principala pentru ec-ilibrul lumiiE. 7upa $%F& convins fiind de prabusirea viitoare a celor * blocuri militare N!:? si 9!0/, 9-arles a preluat ideea unei 04/?P0 unite de la !tlantic si pina la 4ral pe care o lansase initial in memoriile sale de dupa razboi 12. 0tapele integrarii economice si caracterisitica lor dupa >. >alassa 6alassa distinge urmtoarele cinci etape ale integrrii economice internaionale3 1."3ona economic de li%er sc+im%" - rile care o constituie decid s aboleasc progresiv ta"ele vamale i restriciile cantitative dintre ele. n acelai timp, fa de rile din afara zonei de liber sc-imb fiecare ar adopt o politic comercial proprie. !semenea organizaii sunt cele mai des ntlnite n economia contemporan pe toate continentele3 !sociaia 0uropean a +iberului Ac-imb .!0+A18 !cordul 9entral 0uropean de 9omer +iber .90<:!18 !cordul Nord-!merican de 9omer +iber .N!<:!18 n !sia - !A0!N8 !sociaia +atino-!merican de ntegrare .!+!7 1. 2.?4niunea vamal @ - rile care o constituie decid s aboleasc progresiv ta"ele vamale i restriciile cantitative dintre ele i s substituie, de asemenea progresiv, politicile lor individuale fa de teri, printr-un tarif e"terior comun. 7intre gruprile regionale, care pot fi considerate n prezent uniuni vamale fac parte3 Pactul !ndin, Piaa 9omun a !mericii 9entrale, Piaa 9omun a rilor din zona 9araibelor, Aistemul 0conomic +atino-!merican. ."$iaa comun" - este o uniune vamal n care rile membre decid s asigure libera circulaie a factorilor de producie. 9el mai elocvent reprezint 9omunitatea 0conomic 0uropean creat pe baza :ratatului de /oma - $%@), n !merica +atin - ,0/9?A4/. '."4niunea economic" adaug caracteristicilor pieei comune nc una, armonizarea politicilor economice n domeniul economic. 0voluarea acestei "uniuni economice" cu timpul trebuie s includ i dimensiunea monetar. 4niunea 0uropean este n prezent singura organizaie integraionist de acest tip. ,."Integrarea economic total" implic unificarea politicilor monetare, fiscale, sociale. !ceasta nu se poate efectua ns fr instituirea unei autoriti supranaionale veritabile. Apre astfel tip de integrare tinde 4niunea 0uropean, procesul de integrare economic a crei a determinat crearea unor instituii purttoare ale supranaionalitii3 9omisia 0uropean, Parlamentul 0uropean, nstitutul ,onetar 0uropean, 6anca 9entral 0uropean etc. 1 . 5eroria uniunii politice .Evolutia teoriei uniunii politice 6azele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in $%%( in tratatul de la ,aastric-t care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice 4niunea politica*dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. 9u toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica e"terna comuna. !ceasta inseamna3 a1securitatea politicii comune, b1 ntroducerea cetateniei unice <ormarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul #ustitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor.

evolutia 4ltimul stadiu al integrarii este 4niunea politica, aceasta putind lua mai ales forma unei federatii .cu un guvern federal, cu o 9amera a statelor, cu o 9amera a popoarelor si o 9urte Auprema dupa modelul german1. 7in $%F% statele membre ale 9omunitatilor 0uropene au mers mai departe in tentativa lor de a crea o 4niune politica, pentru ca au dat unui 9omitet prezidat de 9-ristian <ouc-et misiunea de a elabora un proiect de statut in acest sens. !cest 9omitet a prezentat pe * noiembrie $%F$ un statut al 4niunii politice. !cest proiect de statut refuza foarte clar optiunea federala. 9ei cinci parteneri ai <rantei au prezentat, deci pe *' ianuarie $%F* un contraproiect de N4niune 0uropeanaE mult mai ambitios. ?data in plus, partizanii si adversarii federalismului s-au infruntat si eforturile intreprinse pentru crearea unei 9omunitati politice au fost zadarnice. Ia trebui asteptat anul $%2' pentru ca o noua initiativa sa fie luata in vederea crearii unei 4niuni politice. 0 vorba de Proiectul Apinelli din iunie $%2' care prevedea crearea unei 4niuni dotate cu competente foarte intinse precum si o intarire sensibila a puterilor Parlamentului 0uropean. !cest proiect, adoptat cu o mare ma#oritate de Parlamentul 0uropean pe $& februarie $%2&, a esuat, dar constituie inca si astazi o sursa de inspiratie pentru membrii !dunarii de la Atrasbourg. 7upa toate aceste incercari, :ratatul de la ,aastric-t .$%%*1 va crea o 4niune 0uropeana care este in acelasi timp o 4.0.,. si o 4niune politica. <iindca nu s-a reusit promovarea unei 4niuni politice inaintea semnarii :ratatului de la ,aastric-t, tarile membre ale 9.0. au pus in aplicare, de la inceputul anilor $%)', o cooperare politica europeana. !ceasta cooperare politica s-a fundamentat in principal pe /aportul 7avignon, adoptat in octombrie $%)' la cererea sefilor de state si de guverne reuniti la Oaga in decembrie $%F%. 1'. $ricipiile teoretice ale tratatului de la Aaastric+t cu privire la uniuniea economica "monetara si politica 6azele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in $%%( in tratatul de la ,aastric-t care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice.:ratatul de la ,aastric-i semnat la $ de catre ministrii de e"terne si cei de finante din statele comunitatii europene. !cest document se numesteE :ratatul asupra 4niunii 0uropeneE . !cest trata are ca baza urmatoarele principii3 -Atabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii economice si monetare -!cordarea cetateniei europene -/ealizarea uniunii politice <iecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care sunt reflectate3 1.7irectivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre 9onsiliul de ,inistri ai 40. n acelasi timp va supraveg-ea evolutia economiei in fiecare stat membru si in 40. 2.9etatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati3 -deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale 40. -Iotarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene. -prote#area fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a fiecarui stat membru -posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului 0uropean dar prin institutia !vocatului poporului european. n tratat se mentioneaza ca uniunea politica s e va mentine prin3 -cresterea rolului Parlamentului 0uropean, -sporirea competentelor uniunii, -o politica comuna in domeniul #uridic si al afacerilor interne, - politica e"terna comuna si de securitate a statelor membre. 1,. Integrarea economica in Amercia de Bord privire de ansam%lu. Acordul de Comert ;i%er nord* American* BA(5A Hona !mericana e prima amre zona de 0 mondiala si o constituie cele * americi unde rolul principal il #oaca A4! n economie mondiala , gobal inegrata integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al Atatelor 4nite ale !mericii. !ici se e"plica acele * atitudini ale politicii e"terne a 4A! la etapa actuala !titudine fata de 0, - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica internationala adoptat sc-imburilor survenite in distributia mondiala a puterii !titudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei 4A in lume in orice mod si prin orice mi#loc.4tilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala. N!<:! sa constitui in baza !cordului de 9omert +iber Nord !merican. +a $* august $%%* sefii de stat ale 4A, 9anadei si a,e"icului au semnat !cordul de 9omert +iber Nord !merican. !cordul a intrat in vogoare la $ ian. $%%&.N!<:! e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele ( state si este alaturi de Kaponia si alte zone din !sia de Aud-0st.0ste una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. N!<:! depaseste depaseste 40 de aproape @ ori ca supfatata in sc-imb 40 are o populatie de &&2 mln oameni si depaaseste cu @& de milioane populatia N!<:!. Prin urmare !merica de Nord e cea mai larga zona de liber sc-imb avind (F' mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele ( zone mondiale. 1.. Acordul de Comert ;i%er nord* American- BA(5A" prevederi" principii" o%iective" directii de activitate ale ei N!<:! sa constitui in baza !cordului de 9omert +iber Nord !merican. +a $* august $%%* sefii de stat ale 4A, 9anadei si a,e"icului au semnat !cordul de 9omert +iber Nord !merican. !cordul a intrat in vogoare la $ ian. $%%&.N!<:! e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele ( state si este alaturi de Kaponia si alte zone din !sia de Aud-0st.0ste una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. N!<:! depaseste depaseste 40 de aproape @ ori ca supfatata in sc-imb 40 are o populatie de &&2 mln oameni si depaaseste cu @& de milioane populatia N!<:!.

Prin urmare !merica de Nord e cea mai larga zona de liber sc-imb avind (F' mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele ( zone mondiale.7e fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul N!<:!, N!<:! acopera ) domenii importante de activitate3 J:ratamentul National si accesul la piete J/eguli de origine JProceduri vamale J9omertul cu servicii J nvestitii JProprietatea intelectuala JAolutionarea contraverselor $rincipiile care stau la baza acordului N!<:! sunt3 J9lauza natiunii cele mai favorizate J:ratamentul national J!sigurarea transparentei Prin functionarea N!<:! tarile membre si-au propus urmatoarele o%iective ma#ore3 J+iberalizarea comertului si facilitarea investitiilor e"terne-directe pe continentul Nord-!merican J!cordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de $' ani a tuturor barierilor comerciale asupra produselor industriale si agricole JPrintre sectoarele relevante se numarau3automobilele,piesele auto si te"tilele J nitial ,e"icul avea barierele comerciale mai mari decit cele !mericane J<irmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national J!cordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a altor piete de servicii J! fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate intelectuala JPromovarea competentiei loiale J9resterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor J/ecunoasterea si prote#area eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare JAtabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune $rincipalele directii de activitate a N!<:!-ei3 J9omertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de $' ani sa fie inlaturate toate ta"ele vamale aplicabile produselor considerate ca Nord-!mericane J9omertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national J nvestitii directe de capital liberalizate J!lte dispozitii .reguli de concurenta,proprietatea intelectuala,aspecte privind protectia mediului1 N!<:! a realizat urmatoarele elemente ; ea rPa cea m m zona de liber sc-imb cu o piata de &(',&mln oameni si cu o val totala a productiei b si s de $( mrld Q , ceea ce constituie $P( din produsul global mondial - N!<:! e o grupare intergrationista care a facut poosibila in decurs de ultimul deceniu o crestere ecca a partenerilor. 1/. :elatiile comerciale dintre partenerii BA(5A" BA(5A pe plan international N!<:! pe plan international Prin actul intergrationist , A4! a dorit consolidarea pozitiei sale in carul triung-iului de forte 3A4! Kaponia 40 care da configuratia ordinii ec mond 9u toate ca N!<:! e cea m importanta de pe glob in ceea ce priveste nivelul P 6 ; ((R din P 6 global 10. Structura institutionala a BA(5EI. 1rganele de %aza ale BA(5A 9ele apte instituii pe care se bazeaz N!<:! sunt3 9omisia pentru +iberul Ac-imb .<ree :rade 9omission1 9omitetele N!<:! i grupurile de lucru Aecretariatul N!<:! 9omisia pentru 9ooperare n 7omeniul ,uncii 9omisia pentru 9ooperare n 7omeniul ,ediului ncon#urtor .9091 6anca Nord-!merican de 7ezvoltare .N!761 9omisia pentru cooperare cu statele vecine n domeniul mediului ncon#urtor .60991

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 0. Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 2 parti .capitole1, dupa cum urmeaza3 Partea 3 7ispozitii generale8 Partea a3 9omertul cu produse8 Partea a3 ?bstacole si te-nici comerciale8 Partea I a3 Piete publice8 Partea I a3 nvestitii, servicii si probleme cone"e8 Partea I a3 Proprietatea intelectuala8 Partea I a3 7ispozitii administrative si institutionale8 Partea I a3 !lte dispozitii.

17. Crupul AB6IB sau comunitatea Andina de Batiuni 9$actul Andin D CAB< 9omunitatea AB6IB este cunoscuta oficial sub numele de !cordul de la 9artagena sau grupul !N7 N constituita in $%F% .9olumbia1 unde s-a constituit Pactul !N7 N. +a intrunirea ordinara a consiliului prezidential !N7 N din martie $%%F din oraselul :ru#itto au fost semnate 7eclaratia de la :ru#itto si Protocolul de modificare a acordului de la 9artagena, conform carora Pactul !N7 N a fost transformat in Comunitatea Andina de Batiuni 9CAB<. CAB e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la +ima .Peru1. $rincipalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor domenii3 economic, financiar, monetar, al educatiei, al muncii si sanatatii, cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale ale tarilor membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si ec-ilibrata. Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul :ru#itto care pun bazele comunitatii !N7 N sunt J/ealizarea atit a integrari economice si comerciale cit si a celei politice J7esemnarea consiliului ministrilor de e"terne ca responsabili pentru politica comunitatii !N7 N J ncetarea activitatii #untei.comisiei1 !cordului de la 9artagena si preluarea atributiilor de catre secretariatul general J nfiintarea in ma"im @ ani a Parlamentului !N7 N . dupa modelul e"istent la nivelul 401 Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele mecanisme) 1. !dincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic 2. !rmonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale . ntensificarea procesului de industrializare subregionala '. +iberalizarea sc-imbului ,. :ariful vamal comun .. 9analizarea resurselor interne si e"terne pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel subregional 0"ista trei organe de conducere3 E9onsiliul prezidential !N7 N J9onsiliul !N7 N al ministrilor de e"terne J9omisia !N7 N 28. $iata comuna a sudului Aercosur n $%2F intre 6razilia si !rgentina a fost semnat un !cord de cooperare care a dus la crearea in $%%$ ,0/9?A4/ care mai tirziu au decis sa se alature 4ruguai si Paraguai. Presedintii celor & tari au semnat la !soncian la *F martie $%%$ :ratatul de constituire a pietei comune a conului de Aud. n conditiile de constituire a pietii comune a conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost3 Jasigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie Jevaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune Jcoordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare +a etapa actuala AE:C1S4: rPa o piata mondiala de *'' mln consumatori si un pib total de peste $'''mrldQ, care o plaseaza in rindul celor & economii din lume dupa N!<:! , 40 si Kaponia Practica mondiala ne demonstreaza ca ,0/9?A4/ este astazi unul dintre centrele ma#ore de atractie a investitiilor pe plan mondial. ,otivele acestui succes sunt multiple3 J,0/9?A4/ are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume Jresursele energetice in special mineralele si resurse -idroelectrice sint printre cele mai importante in lume Jretelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare !ctualmente ,0/9?A4/ dispune de * mln sosele care conecteaza orasele ma#ore , iar transportul aerian e sustinul de peste F''' aerporturi. Structura institutionala) 1. 9onsiliul P9 2. Brupul P9 . 9omisia de comert a ,0/9?A4/ '. 9?, A ! 9?,4N! 70 P!/+!,0N:!/ ,. <orume consultativ ec-soc .. Aecretariatul administrative al ,0/9?A4/ 21. $iata comuna Centrala Americana 9$CCA< 9CACA< !cordul de creare a $CCA a fost semnat la $( decembrie $%F' de catre Cuatemala, Salvador, Bicaragua si Fonduras si mai tirziu de Costa :ica. N : !: I! 9!/0 ! ! stat la baza semnarii tratatului a vizat unificarea econimiilor pietelor si impulsionarea pe cale con#ugata a dezvoltarii !mericii centrale , dar cu scopul de imbunatatire a standardului de viata din regiune. n scopul principal se prevedea de a crea urmatoarele instrumente de integrare3 J:ratatul multilateral de comert liber si integrarea economica in !merca 9entrala J9onventia 9entral !mericana asupra egalizarii ta"elor de import si Protocolul de instruire a unui tarif vamal prezidential 9entral !merican J:ratatele bilaterale subscrise de statele din !merica 9entrala J:ratatul de asociere economica n $%F@ a fost adoptat tariful vamal comun in relatiile cu tertii si a fost liberalizate sc-imburile reciproce de produse industriale. n cadrul pietei comune central americane, statele membre dispun de un cod vamal uniform aplicabil folosit din august *''( numai pentru 9osta /ica si Oonduras. 0valuarea vamala este guvernata de prevederile acordului organizatiei B!:: .$%%&1S ?,9 .$%%@1 cu e"ceptia Aalvadorului si Buatemalei.

22. Comunitatea si piata comuna a Carai%elor 9CA:IC1A< Comunitatea Carai%elor 9!/ 9?, a luat fiin la & iulie $%)( odat cu semnarea :ratatului de la 9-aguaramas de ctre prim-minitrii a & state .6arbados, BuLana, Kamaica i :rinidad i :obago1 cu scopul de a ntri legturile reciproce i de a crea o pia comun integrat n regiunea 9araibelor. !ctualmente numr $@ membrii plini, @ membrii asociai i ) membrii observatori, ma#oritatea acestora aparinnd 9ommenTelt-s. ?rganele supreme de conducere sunt 9onferina efilor de Atat i 9onsiliul de ,initri al 9omunitii 9araibelor. ,embrii cu drepturi depline3!ntigua si 6arbuda 6a-amas 6arbados , 6elize 7ominica Branada BuLana Oaiti Kamaica ,ontserrat Afanta +ucia Afantul Uitts si Nevis Afantul Iincentiu si Brenadinel Aurinam :rinidad si :obago ,embrii asociati3 !nguilla 6ermude nsulele 9aiman ,embrii observatori3 !ruba !ntilele ?landeze 9olumbia ,e"ic Puerto /ico /epublica 7ominicana Ienezuela 1%iectivele 9omunitatii 9araibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt3 integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata 9omuna8 coordonarea politilor e"terne ale statelor ,embre8 promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial. 2 . 3ona de ;i%er Sc+im% a Americilor* BA(5A) negocieri" perspective 0"tinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica , a determinat tarile dezvoltate din !merica de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi. dea crearii unei zone de liber sc-imb intre A4! si 9anada e vec-e de peste $'' de ani. 9u toate acestea, cu e"ceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul V V, din $2@& pana in $2FF, pana in $%22 nu au e"istat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect. n $%2% s-a stabilit un !cord de creare a Honei de +iber Ac-imb 9anada ; A4!, la initiativa 9anadei, care s-a amplificat in iunie $%%$ cu aderarea ,e"icului formand BA(5A 9Asociatia Bord*Americana a Comertului ;i%er<. N!<:! este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in !orta comertului si investitiilor li%ere , avand mai multi predecesori celebri .!utopact si <:!1. J Prin acest !cord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice" cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale. Acopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de li%er sc+im%, ca o alternativa la cea vesteuropeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia. 7eci, initiativa de creare a N!<:! este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de 4niunea 0uropeana, datorita adancirii procesului de integrare. N!<:! a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea A4!, fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de CA55, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii .servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii1. 2'. Intergrarea Economica in Asia. Asociatia Batiunilor din Asia de Sud DEst 9ASEAB< !sociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est.!A !N1 s-a constituit in anul $%F) cu sediul la Kacarta . ndonezia1. ,embrii de baza au fost 6runei, 9ombod#ia, <ilipine, ndonezia, ,alazia, +aoz, Aingapore, :ailanda, Iietnam si Papua Noua Buinee. !A !N este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. 7e la constituirea sa, !A !N s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii. $rincipalele o%iective !A !N3 J accelerarea progresului economic Jcresterea stabilitatii in regiune JPromovarea cooperarii intre tarile membre $rincipalele domenii de cola%orare economica reciproca ale !A !N sunt3 Jacces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc.resurse energetice si alimentare1 Jcolaborarea in domeniul comertului.iesire comuna pe pietele e"terne si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea Jcolaborare de productie Jrelatiile ec-ce, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. !A !N este una dintre cele mai vec-i si mai importante organizatii de integrare economica din !sia si c-iar din lume. !naliza populatiei celor $' tari care se includ in prezent in componenta !A !N este circa @'' mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. /egiunea poseda resurse naturale bogate ce se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga ?ceanul Pacific cu orientul mi#lociu, cu !frica si cu 0uropa. n principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial decit incercarile anterioare din cadrul !A0!N. n ac perioada nici asupra investitiilor straine directe impactul crearii zonei de comert liber nu a fost si nici nu poate fi la nivelul asteptarilor initiale. <u"urile de investitii straine directe in regiune sau datorat m degraba meritelor individuale ale statelor member !A0!N , decit a incercarilor de integrare a pietelor lor $rincipalul e!ect economic al !A !N este3 Jcrearea marii piete unice cu nr general de pop. de ((' mil oameni si totalul anual de P 6 de ('' mlrd Q. JAtimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in !A !N.implimentarea capitaluli fara impozite1 n cadrul !A !N activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera ma#ora importanta de sistemul de relatii internationale 2,. Cooperarea economica Asia $aci!ic 9A$EC<

9ooperarea economica !A ! P!9 < 9 .!P091 s-a constituit in noimembrie $%2% ca forum consultativ al tarilor membre !A !N si al partenerilor lor din Pacific. Aediul este la Aingapore. 9omponenta organizatiei A$EC cuprinde *$ membri care include3 !ustralia, 6runei, 9anada, 9ili, 9-ina, 9oreea de Aud, <ilipine, Oong Uong, ,alaisia, ,e"ic, Noua Heelanda, :aiTan, :ailanda, Aingapore, A4!, Peru, /usia, Iietnam. $rincipalele o%iective) Jpromovarea colaborarii economice multilaterale Jin special in domeniul comertului Jin domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului. n * #umate a sec VV, tarile din !sia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Kaponia. n perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. n primul val au fost 7ragonii !siatici si anume3 Oong Uong, 9orea de Aud, :aiTan si Aingapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. !l doilea val au fost :inerii :igri !siatici3 ndonezia, <ilipine, ,alaizia si :ailanda. ? evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Iietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei ndo9-ina. n perioada postbelica, sc-imbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, /epublica Populara 9-ineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. :arilor !P09 le revine @' R din produsul total mondial, @' R din e"portul mondial de marfuri, &' R din populatia globului, ($ R din teritoriul globului pamintesc. ,embrii !P09 au un P 6 reunit de aproape $F trilioane dolari americani si intruneste apro"imativ &* R din comertul mondial. +! sfirsitul secolului VV, !P09 a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul desc-is si cooperare economica. 7e la crearea !P09 nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. ?rganizatia A$EC se bazeaza pe trei piloni de baza3 1. +iberalizarea comertului si a investitiilor 2. <acilitarea flu"urilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. !linierea in domeniul standardelor interne si internationale. !ccesul sporit pe piata mondiala. . 9ooperarea economica si te-nica si a te-nologiilor avansate. Structura organizatorica a A$EC) 1. 9onsiliul de ministri 2. 9onsiliul consultativ . Aecretariatul. Atructura organizatorica a !P09are componentele 1. /euniuni de informare la nivel de sfere de stat 2. /euniuni anuale la nivel de ministri . /euniuni trimestriale ale e"pertilor guvernamentali '. ( comitete pe problem de comert si investitii , ecce , de buget si administratie ,. ( grupari de e"perti pt ,, te-nilogice , agricole , media si dezvoltare sustinuta .. $' grupari de lucru pe probl ec si te-nice /. $ secretariat din $%%( cu sediul la Aingapore 2.. Integrarrea economica in A!rica) pro%leme" perspective 7upa eliberarea si obtinerea independentei, tarile africane s-au orientat spre constiruirea de grupari ec subregionale. Principalele sunt3 9omunitatea 0c. ! !fricii ?ccidentale, 4niunea vamala si economica a !fricii 9entrale, 9omunitatea 0st-!fricana, s.a. :oate incercarile de integrare !fricana au esuat, deoarece3 -0le nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate -s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec -n-au avut forta institutional si decizionala -s.a. slabiciuni , ce au impiedicat sc-imdarea esentiala a situatiei ec si sociale a !fricii. 2/. Intergrarae Economica in Europa. $rivirea generala 7e la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pina in prezent a trecut #umatate de secol. Atatele din 0uropa ?ccidentala isi asuma responsabilitati fara precedent de a se integra. !ceste tari au fost primele care au avut cura#ul sa porneasca pe o cale de integrare economica. Pe baza acestor tari, procesul integrarii interstatale s-a dezvoltat considerabil, unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii3 Jcomunitatea europeana a carbunelui si otelului .909?1 Jcomunitatea economica europeana.9001 J9omunitatea folosirii energiei atomice.04/!:?,1 J4niunea 0uropeana.401 9omunitatea europeana a carbunelui si otelului.909?1 este o grupare monopolist statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul $%@$.! intrat in vigoare in $%@* :ratatul a fost semnat de F tari vest-europene3 Bermania, <ranta, atila, 6elgia, ?landa, +u"emburg. :ratatul de la Paris prevedea infiintarea 909? pe o perioada de @' ani. ?biectivul 909? era crearea unei piete comune a carbunelui so otelului in care sa domneasca libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si libera concurenta. ?rganele de conducere3 J nalta autoritate J !dunarea generala J 9onsiluil de ministri

J 9omitetul consultativ J?rganele de arbitra# ,embrii inaltei autoritati erau numiti pe F ani si nu reprezentau guvernele 909? este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale. Aupranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate. nalta autoritate are competente in gestionarea P9 a carbunelui si otelului 9omunitatea economica europeana .9001 este o organizatie europeana interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la /oma semnat la *@ martie $%@) dar a intrat in vigoare $%@2. :ratatul de la /oma a fost semnat de catre reprezentatii celor F state membre al 909?. n acelasi timp sint facute unele modificari si in tratatul privind comunitatea europeana a energiei atomice.04/!:?,1 n acest moment putem vorbi despre e"istenta a trei comunitati europene. Principalul obiectiv al 900 a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, persoanelor. /ealizarea unei piete comune presupunea ca3 J in primul rind barierele comerciale, te-nice, fiscale sau administrative intre tarile respective sa fie inlaturate, ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa. JAa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor & componente ale pietei, sa e"iste un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor politici comune, ceea ce se numeste integrare pozitiva J Permanenta a#ustare si adaptare la sc-imburi J nlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare a pietelor nationale, la formarea unei adevarate piete internationale. J Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial. P9 ; o forma de integrare superioara atit fata de zona de liber sc-imb cit si fata de 4I Auccesele 900 se inscriu in e"tinderea lor. 7upa $%@$ in ( baluri succesive de e"tindere , 40 a a#uns la $* de tari membrie la '$ febr $%2F. Prima e"tindere a avut loc in $%)( unde s-a includ 7anemarca rlanda si ,area 6ritanie !l doilea val in $%2$ a aderat Brecia. ! treia e"tindere in $%2F ; Portugalia si Apania 4n rol important pt dezvoltarea 900 la avut !ctul unic 0uropean care a fost constituit la $) febr $%2F la -aga. !ctul unic 0uropean a intrat in vigoare la $ iul 2) si are la origine cartea alba. !c carte contine (& articole si un act final cu o serie de declaratii. !ctul unic 0uropean era savirsit in forma de tratat la dorinta a $* state membre de a indruma politica e"pusa in cartea alba. !ici au fost grupate toate tratatele si acordurile intrun singur doc. 7e unde si den de actul unic. Ae prevedea crearea inainte de termen a unui spatiu fara frontiereinterne in care e asigurata libera circulatie a celor & libertati 04/!:?, e o org guvernamentala constituita in baza :r de la roma la *@ mar. $%@), intrat in vig la $ ian @2. :r de la roma a fost sumat de catre repr celor F membri ale 909. Principalele obiective3 $. 9rearea intre tarile membre a unei P9 pt materialele si ec-ipamentelenucleare specializate *. !sigurarea liberei circulatiia capitaluluipt investitii nucleare (. 9ontrolarea pozitiilor statelor participante in domeniul cercetarii stiintifice nucleare &. Punerea la punct a te-nologiilor industriale @. 7ezvoltarea industriei nucleare F. !provizionari cu materiinucleare Acopul ac org era crearea conditiilr de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. 9auza instituirii ac comunitatise bazeaza pe deficitul de energie a tarilr membre. /aminerea in urma a acestora in momentul respectiv fata de alte state si faptul ca trebuiau sasi dezvolte sectorul energetic nuclear pt interesele nationale regionale comune. 20. Constituirea Comunitatii Economice Europene *4niunnea europeana 40 s-a constituit in baza tratatului asupra 40 in $%%* la ,aastric-t semnat de statele si guvernele membre ale comunitatilor europene.909?, 04/!:?,, 9001 care a intrat in vigoare in noiembrie $%%(. Aediul este la 6ru"ell. /elatiile, intre tarile 40 , dupa aceasta data se bazeaza nu pe tratatul despre constituirea comunitatilor europene din $%@), dar pe baza tratatului nou asupra 40 .tratatul de la ,aastric-t de la ) februarie $%%*1. n corespundere cu acest tratat se constituie uniunea economica si politica, ceea ce inseamna efectuarea politicii, economiei generale si politica e"terna unica si deasemenea politica in sfera securitatii si cooperarii in sfera sociala.9onform tratatului au fost fi"ate introducerea cetatenii europene unice , ridicarea rolului parlamentului european, largirea mandatului uniunii europene asupra organelor nationale. n corespunderea cu tratatul de la roma din $%@) a fost creata comunitatea economica europeana numita 900 . piata comuna1 care asugura in viito integrarea economica a tarilor europene cu libera circulatie a resurselor, armonizarea politicii in toate domeniile.4niunea europeana prezinta in sine gradul superior de integrare economica si politica europeana. ntegrarea economica europeana inceputa prin tratatul de la paris din $%@$, care a fost semnat de cele F tari, au constituit nucleul de baza a unuiunii europen actuale. 7upa $%@$ in sase baluri succesive de e"tindere , 40 a a#uns la *) de tari membrie la '$ ianuarie *''). Prima e"tindere a avut loc in $%)( unde s-a includ 7anemarca rlanda si ,area 6ritanie !l doilea val in $%2$ a aderat Brecia. ! treia e"tindere in $%2F ; Portugalia si Apania ! patra e"tindere $%%@- a aderat !ustria, <inlanda, Auedia ! cincea e"tindere *''&-3 9ipru, 9e-ia,0stonia,+ituania,+etonia,,alta,Polonia,Alovacia,Alovenia si 4ngaria ! sasea e"tindere*'')- 6ulgaria si /omania 40 include peste $'' de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate. Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri 40 reprezinta un important centru de putere economica al lumii contemporane cu o populatie de &2& milione de oameni.Potentialul economic e destul de mare.

Auma totala a P 6 a acestor *) tari membre in *''@ constituia $(&@*miliarde Q americani, cu un P 6 mediu pe locuitor de *)))FQ. 40 controleaza peste @'R din comertul mondial,detine a circa &@R din veniturile nationale insumate ale tarilor lumii,si detine circa &@R din rezervele monetare din <, Principalele obiective ale 40 sunt3 $ sa promoveze progresul economic si social .viata unica a fost stabilita in $%%(,moneda unica a fost lansata in $%%% * sa afirme identitatea 40 pe scena internationala si mondiala, prin a#utorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre politica e"terna si de securitate comuna (actiunile in conditii crize international prin pozitiile comunie prin organizatiile international- sa introduca cetatenia europeana. care nu inllocuieste cetacenia nationala dar o complecteaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetacenilor europe &. sa dezvolte o zona de libertate, securitate si #ustitie . legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor @. Aa e"iste si sa se consolideze in baza dreptului comunitar , legislatia 40 e"istente. corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental1 F. Aa formeze un spatiu economic unic , ec-ilibrat fara frontiere interne, formarea uniunii economice monetare unice,si stabilirea unui tarif vamal unic e"tern n rezultat 40 este o comunitate de state europene independente, reunite in #urul unor valori politice , economice culturale si sociale comune. 40 are misiunea speciala adica organizare realtriilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza sollidaritatii dintre ele, ce este misiune de baza a 40 27. Aspecte ale Acodului European de ;i%er Sc+im% 9A(IS< AE;S ; este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Beneva, constituita prin semnarea conventiei de la Atoc-olm la '( mai $%F'. n !0+A au intrat $$ tari3 Norvegia,Auedia,7anemarca,!ustria,0lvetia,Portugalia,,are 6ritanie,<inlanda,+eic-tenstein, slanda, ca membri cu drepturi depline din care ) membri au iesit din !0A+ si au intrat in 900. +a etapa actuala membrii !0+A sunt 3 0lvetia.Norvegia, slanda,si +eic-tenstein. ?biectivele asociatiei de liberul sc-imb sunt3 $.9ontributii la stabilitatea cresterii economice, stabilitatea financiara, folosirea rationala a resurselor *.9ontributii la largirea comertului mondial si lic-idarea barierilor comerciale (.7ezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna credinta &.9ontributia asigurarii de ocupatie a populatiei n comert sunt eliminate toate ta"ele vamale dar se pastreaza ta"ele vamale e"terne cu tertii ?rganizatia !0+A are ( organe de conducere3 - consiliul !0+A -comitetele permante -secretariatul 8. Constituirea Spatiului Economic European 9SEE< !ceste spatiu este un sistem ce cooperarea reciproca in diverse domenii3 economiei, cerecetare, dezvoltare,mediul incon#urator si social-cultural.7eclaratia prvind acest spatiu s-a inc-eiat in $%2& la lu"emburg de catrre tarile membre ale comunitatii economice europene si a asociatiei europene a liberului sc-imb. Negocierile cu privie la inc-eiere unui acord intre cele * grupari economice s-au desfasurat in februarie $%%*. n realiate acordul cu privire la spatiul economic european a fost semna in $%%* la +u"emburg intre 900 .$* state membre1 si asociatia europeana a liberului sc-imb !0+A . ) state1. Scopul de %aza a organizatie a !ost) - libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor, a serviciilor si a personelor8 - acordul politic in sfera economica,cercetarii stiitifice, consumului, mediului incon#urator , politicile sociale si invatamintul8 - creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor generale, in baza acodului despre spatiul economic european au fost inc-eiate acordul bilateral intre tarile membre a 900 si !0+A despre importul unor tipuri de productie agro-alimentare. 7in punct de vedere institutinal acordul prevedea crearea unor noi institutii cum este consiliul spatiului economic european si 9omitetul ,i"t precum si * organe de avizare . un comitet parlamentar mi"tP W comitetul consultativ al spatiului economic european1. 1. Acodul de ;i%er Sc+im% din Europa Centrala 9CE(5A< 9CE(5A*288.< A-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea republicii 4ngare,9e-ia,Alovacia,Polonia pe cale integrarii in 0uropa, semnata la Iis-egrad in februarie in $%%$ unde a confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in 40. CE(5A a fost semnat la *$ decembrie $%%* la 9racovia de catre ministrii relatiilor economice si e"terne a 9e-iei,Poloniei,Alovaciei si 4ngariei.+a '$ martie $%%( 90<:! a pus bazele unui acord preventiv, dar acordul a intrat in vigoare la '$ iunie $%%& cu sediul la Iis-egrad.,ai tirziu a aderat Alovenia la '$ ianuarie $%%F, 6ulgaria la '$ iunie $%%F, /omania la '$ iulie $%%) :oate tarile semnatare se scocot intermediare in procesul integrarii in 40 .90<:! si-a fi"at urmatoare obiective $.Aa stopeze declinul in 9omertul inter-regional, sa revizueasca legaturile economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avanta#e din accesul la o piata potentiala de peste $''milioane pers *.Aa acorde altor tari central europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor 40 in rezultateul acordului de asociere (.Aa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la democratie si la econmiea de piata. /elatiile comerciale intre :A si statele 0uropei 9entrale si de 0st se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si membrii 90<:!. Ai anume !cordul 9omercial 0conomic semnat cu 6ulgaria, 0stonia, +ituania, +etonia, 4ngaria si Polonia.9onform acestor acorduri /, ii este acordata 9lauza Natiunii 9elei mai <avorizate.0"ista !cord de 9omert +iber

semnat cu /omania./omania si 6ulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale /, la 0"port din 0uropa centrala si de 0st. Potrivit ministrului 90<:! *''F ofera avanta#e si oportunitati unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in diferite domenii. 90<:! *''F e ratificata de /,, !lbania, 6osnia si Oertegovina, ,acedonia, ,untenegru, 9roatia , Aerbia si 9osovo si prevede anularea tutror ta"elor vamale la import si la e"port. 2. Ideia europeana si concretizarea ei. E!orturile post%elice de crearea a unei Europe unice Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.0"ista un fapt de necontestat ca 0uropa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine. deea despre unirea europeana a inceput in talia, la /oma. /oma a fost aceea care pentru prima data a impus 0uropei o unitate politica. n documentele de baza se mentionaza ca de la ,area Neagra pina la !nglia din 9rpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor mperiului /oman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a /omei a fost subordonata de puterea religiei crestine.!tit savantii din 0uropa.mai asle sdin <ranta, Bermania1 inaintau problema unificarii 0uropei. n sec $%, anul $2&2 a fost lansata pentru data sintagma DAtatele unite ale 0uropeE./enumitul scriitor francez, Ougo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii 0uropei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a 0uropei. nsusi unirea 0uropei sa petrecut dupa cel de-al 7oilea /azboi ,ondial, cind 0uropa trebuia reconstruita.Primul a#utor dat 0uropei a fost lansarea Programul de reconstructie a 0uropei sub denumirea de DPlanul ,ars-allE ca a#utor oferit de A4! si acceptat numai de catre tarile 0uropei 9entrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost3 - 9rearea in $%&2 a ?rganizatiei de 9ooperare 0conomica 0uropeana.?9001, pentru administrarea a#utorului dat de catre A4!. - n acelasi timpa fost constituita 4niunea Iamala sub denumire de 4ninunea vamala a 6enelu"ului. - n $%&% are loc crearea 9onsiliului 0uropei. 0ste o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de 9urtea 0uropeana de Kustitie a 7repturilor ?mului. +a inceputul sec *$ aceasta organizatie includea &@ de tari. :oate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene. . Aparitia regionalismului in Europa de =est. Etape si !orme ale integrarii vest*europene procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.!mbele tendinte. globalizarea si regionallizarea1 determina diversificarea relatiilor dintre entitatile economice. 0ntitati economice 3state si corporatii trans-nationale. Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile integrative./egionalizmul actual poate fi vazut si ca e"presia ordinii economice mondiale. <ormele pe care le imbraca integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre * sau mai multe state. Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor @' a sec *' in 0uropa prin crearea comunitatii europene, acesta a continuat in !frica, !merica 9entrala. !ld oilea vad de regionalizare a debutat la mi#locul anilor 2'M perioada in care A4! a devenit principalul actor. Ae formeaza N!<:!, !A !N si ,0/9?A4/, 900. Etapele integrarii economice in eropa de vest. Prima 0tapa a integrarii economice in 0uropa de Iest a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a <rantei in scopul realizarii unei unitati a 0uropei. 0l a mentionat ca productia de otel a <rantei si Bermaniei sa fie administrata de un organism comun. /obert Ac-uman, ministrul de e"terne a <rantei a mers mai departe si in anul $%@' a anuntat un program de constituire a 9omunitatii 0uropei a 9arbunelui si ?telului..909?1. talia si tarile 60N0+4V-ului au sustinut acest program si in primavera $%@$ a fost semnat :ratatul de la Paris de catre3 6elgia, franta, Bermania, italia , +u"emburg si olanda. 909? a fost considerata astfel ca prima sc-ita efectiva de unitate 0uropeana si a avut ( obiective3 $./esocierea <rantei si a Bermaniei. *.:estarea posibilitatii unei piete comune (.Punerea bazelor unei noi 0urope Pentru prima data 909? a infiintat o autoritate europeana comuna. ! doua etapa etapa a inceput cu 9onferinta interguvernamentala la 6ru"elles $%@@-@F, sub presedintia lui A-paac, fost ministru de e"terne al 6elgiei. !cest presedinte a prezentat un program unde era inclus 3 de a crea uniunea vamala si e"ploatarea in comun a energiei atomice.in decursul lui $%@) cele * tratate au fost ratificate de catre parlamentul statelor member si la $ ian $%@2 a intrat in vigoare.. :ratatul de la /oma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile firta de munca si capitalul sa circule liber. ! treia etapa3 a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati. 909?, 900, 04/!:?,1 sub denumirea generale de 9omunitatea 0conomica 0uropeana 900, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun. ! patra etapa3 sa desfasurat in continuare sub semnul e"tinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana.. *) tari 401 n aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica. Pina in prezent 40 e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de integrare. '. $iata Comuna Europeana. Asigurarea celor ' li%ertati de circulatie 9eea ce si-a propus de la bun inceput 900 a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii europene. n acest spatiu economic omogen barierele vamale si comerciala au fost suprimate.+a baza pietei comune se afla o serie de libertati fundamentale si anume3+ibera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital. ;i%era circulatie a mar!urilor +ibera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice are la baz principiul recunoaterii reciproce a pieei unice, care const n garantarea circulaiei libere a bunurilor i serviciilor unui stat membru n celelalte state membre, c-iar dac acestea sunt produse dup norme de calitate i standarde diferite, cu condiia respectrii cu strictee a regulilor comune de interes general privind sntatea populaiei, protecia mediului i a consumatorului. ;i%era circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din 40 peste F'R, progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale.

In domeniile serviciilor financiare de e"emplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu '$ianuare $%%(.9omform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se instala intr-o alta tara,posibiliatea de a-si desc-ide fara autorizatii suplimentare filiale sau 69 sau sucursale in alte tari Serviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la '$iulie $%%&. Serviciile privind investiile de la '$ ianuarie $%%F. Progrese consistente sau inregistrat si in alte * domenii ale serviciilor 3 transporturilor8 telecomunicatiilor 4n domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de invatamint. ;i%era circulatie a persoanelor inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare. nu se folosecste in 40 ca sa se egaleze forta de munca,adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta1.!rticolul &2 al tratalului 900 impune pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a * principii generale3 $. /ealizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii *. 0vitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de munca, remunerarea si alte conditii de munca. +a *% iulie $%F2 s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta * aspecte3 $. +ucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali *. Ae mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari ;i%era Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii pietei comune pe care toate statele membre il recunosc. n privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari. ,. Consideratii generale privind dinamica si rolul institutiiilor comunitare. $rincipalele institutii comunitare. Ale institutii comunitare . Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale 40 dispune de un ansamblu de institutii proprii.!ceste pot avea caracter fie consultativ , fie e"ecutiv sau #urisdictional. nstitutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficace a activitatii 40 sunt3 $. 9onsiliul 0uropean *. Parlamentul european (. 9onsiliul de ministri & somisia eusropena @ 9urtea europeana de #ustitie F. 9urtea europeana de conturi ), comitelutl economic si social . 09?A?/1 2. 9omitetul regiunilor %. 6anca europeana de investii $' 6anca centrala 0uropeana $$. !vocatul poporului Consiliul European .$%)&1 ;este cel mai inalt organ de conducere al 40- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre.7enumire care nu trebuie confundata cu notiunea 9onsiliul 0uropei $%&%.9onsiliul 0uropean a fost introdus in locul conferintei membrilor 40 care activa pina $%)&. nstitutionalizarea consiliului european s-a efectuat in anul $%2) prin actul unic 0uropean.Atatutul sau a fost definit prin tratatul de la ,as-tric .$%%*1 in termenii urmatori3 9onsiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor. n afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale 40 la consiulul european mai participa ministrii afacerilor e"terne, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .9onsiliul european se intruneaza de * ori pe an si ori de cite ori este necesar.9onsiliul european #oaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu a#utorul polticii e"terne si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune. $arlamentul European- este forumul prin e"celenta democratica a 40, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de @ in @ ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre.,embrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice <unctiile Parlamentului 0uropean3 - participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei 40 - aprobarea cererilor de aderarea la 40 - numirea avocatului poporului . abustagul1 - interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene - controlul comisiei europene - are dreptul de a infiinta comisia de anc-eta si drepturi de petitie - e"ecutarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului - monitorizarea implementarii politicilor comunitare - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european. Consiliul de Ainistri* este principala institutie cu putere de decizie a 40 , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce anga#eaza guvernele respective.<iecare ministru din consiliu raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.9onsiliul de ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul.+egea comunitara adoptata de consiliul 40 sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile fara transpunerea lor in reglementari #uridice nationale

Comisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si e"ecutiva a 40.+a alcatuirea ei fiecare stat mare si anume <ranta, germania, ,aria 6ritanie , talia, si Apania participa cu cite * reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .9u toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de functia lor si reprezinta e"ecutiv interesele comunitare. n principiu comisia europeana face propuneri consiliului 40 privind inbunatatirii politicii umanitare.9omisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol e"ecutiv.9omisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.7easemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si <orta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale 40.9omisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale 40 inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara 40 Curtea Europeana de Gustitie ; infiintata in anul $%@* cu sediul la +u"emburg , este curtea suprema a 40 in domeniile in care se folosescte legislatia 40.9omunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.:ratatele de baza au facut la legislatia 40 sa prevaleze in fata legislatie nationale.!cest organism cuprinde *) de #udecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, #udecatorii sunt alesi pe ( ani care pot fi reinnoiti in orice moment.9urtea este sistata de 2 avocatti.9urtea 0uropeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene. 0ste o institu ie de inova ie a :ratatului de la ,asstric- la nivel comunitar i este numit de parlament n termen de @ ani. Instituia e avocatul poporului european constituit n anul $%%*. /olul su este de aprimi reclamaii referitore la acte, de administrare eficient n activitatea instituiilor sau organismelor comunitare. !vocatul poporului european solu ioneaz o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea instituiei n cauz. !vocatul poporului european cu sediul la Atrassbourg la sediul parlamentului european. 0ste un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative. .. :elatiile dintre institutiile comunitare si statele mem%re ale 4E. $rincipiul su%didiaritatii. /. $er!ectionarea sisitemului isntitutional al 4E si a mecanismului sau de !unctionare.Becesitate " orientari si rezultate Iiata arata ca oricit de bun,de perfect ar fi sistemul institutional si mecanismul sau de functionare in general si mai cu seama organizatia cum o reprezinta 40 cu timpul acest sLstem si mec-anism ramine in urma cerintelor vietii pPu restabilrea concordantei intre cerintele mai avnsate si institutiile ramase in urma este necesar reviziurea periodica acestor institutii si aducerea lor la nivelul e"igentelor actuale.:ratatul de la !msterdam pPu prima data a prezentat revizurea si perfectionarea acestor institutii.!ceasta a avut loc la *).$*.$%%% care a pregatit Proiectul de tratat de la Nisa,la $ mai *''$ privind perfectionarea si continuarea functionarii institutiilor comnitare $.prima motivatie o constituie faptul ca se resimtea necesitatea de a se muta accentual de pe obiectivele prioritare economice de pina atunci pe cele politice in constructuia 40atit pe plan intern cit si pe cel e"tern international. *.sa considerat ca desi cele * reglementari mentionate mai sus au conribuit considerabil la pefectionarea sistemului institutional al 40 si a mecanismului sau de functionare au ramas totusi desc-ise probleme importante ca3 -eficienta si caracterul democratic ale institutiilor comunitare precum si cele ale responsabilitatilor international ale 40. -democratic -responsabilitatea :ratatul de la !msterdam a dus numeroase ameliorari in activitatea 40 printer ele sunt3 $. ntarirea rolului si importantei parlamntului 0uropean8 *.ameliorarea prezentei parlamentelor nationale in activitatea 408 (.e"tindera domeniilor in care 9onsiliul 40 adopta decizia pe baza votului ma#oritatii calificate8 &.consolidarea legislatiei si eficientei 9omisiei 0ropean @.e"tinderea rolului curtii europene de #ustitie ,a curtii de conturi,a comitetului regiunii si al comitetului economi si social F.identificarea de noi posibilitati de cooperare consolidate pentru cazurile in care ma#oritatea statelor 40 doresc3intensificarea luptei impotriva abuzurilor si a infractiunilor8optimizarea sistemului procedural8adoptarea deciziilor. ntarirea rolului parlamentului 0uropean s-a realizat prin sporirea competentelor a institutiilor a 9omisiei 0uropene si !vocatului poporului. 0. $rincipalele rezultate ale Con!erintii de la Bisa privind per!etionarea sisitemului insittutional al 4E si a mecanismului sai !unctionare ntr-un anumit sens se poate afirma ca reuniunea consiliului 0uropean de la Nisa din *F februarie *''$ ca moment decisive al adoptarii unui nou accord de perfectionare a sistemului institutional comunitar a fost anticipata inca in :ratatul de la !msterdam si in alte documente ale 40.?rganele de virf ale 40 in acea perioada mentionau ca3institutiile e"istente a celor $@ state nu mai sunt in stare sa functioneze dinplin deaceea trebuie de perfectionat.7ar respective e"tindere a 40 si a realizarii 0uropei ,ari,negocierile de la Nisa se urmau sa-si gaseasca e"presia in masuri noi de perfectionare institutionala a 40.!ceste masuri au avut ca obiective ma#ore3 $./educerea dimensiunilor 9omisiei 0uropene8 *,/edistribuirea voturilor la 9onsiliul 0uropei8 (. nlocuirea principiului unanimitatii cu cel al ma#oritatii de voturi la adoptarea deciziilor &.<acilitarea sistemului cooperari intarit @.,a#orarea nr total de deputati in cadrul Parlamentului 0uropean. 7. $olitica 4E in domeniul concurentei. Aotivatia politicii concurentiale 0volutia procesului de integrare in 900 a creat conditii pPu crearea unui mediu concurential in spatiul 0uropean./ealizarea eficace a pietii unice europene este un process comple",de lunga durata si de neconceput fara eliminarea distorsiunilor de concurenta neloiala,fatp c ear influienta libera circulatie a produselor si serviciilor in cadrul 9omunitatii,afectind in acelasi timp mecanismul liber al pietii. mportanta acestei po,itici a sporit odata cu depasirea climatului de afaceri de la nivel nationale la cel 0uropean. n acest conte"t,s-au multiplicat actiunile de colaborare intre agentii economici europeni,inegistrind o tentinta de concentrare a capitalurilor in

masura in care ar e"ploata la ma"imum avanta#ele pietei unice.9resterea numarului fuziunilor a stimulat a stimulat realizarea economiilor de dimensiune si beneficiile ce decurg din utilizarea retelelor commune de distributie si a canalelor de comercializare.9u toate efectele benefice pPu agentii economici mentionate,aceste actiuni intr-un moment dat pot devein defavorabile la nivel comunitar.7e aceea politica concurentei a constituit un element al tratatului de la roma,garantind loialitatea proceselor concurentiale pe piata europeana. n general,politica concurentei se bazeaza bpe conceptual ca pietile cu concurenta pura si perfecta po asigura bunastarea populatiei si este indreptata atit spre activitatea companiilor ,cit sis pre cea a autoritatilor nationale.!stfel.,aceasta politica are ca scop3limitarea controlul si interzicerea oricaror comportamente ale intreprinderilor,care ar submina concurenta perfecta.+ipsa unei asemenea politici,in conditiile respective sau nefunctionarea mecanismelor ei ar putea genera efecte de neeficienta in productie si in alocarea factorilor de productie. Politica de concurenta este definite in :ratatul de la /oma cu mici modificari realizate in :ratatul de la ,aastric-t ?biectivele politicii 40 n domeniul concurenei 3 $. garantarea unitatii pieei interne i evitarea realizarii de nelegeri ntre firme8 *. mpiedicarea situaiilor n care una sau mai multe ntreprinderi ncearc s e"ploateze ntr-o manier abuziv puterea lor economic asupra altor firme mai puin puternice .abuz de poziie dominant18 (. mpiedicarea acelor intervenii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile #ocului liber al pieei prin acordarea de a#utoare ctre anumite firme din sectorul privat .a#utoarele de stat1. n domeniul cartelurilor anumite intelegeri intre firme pot avea efecte benefice asupra pietii,dar pot influienta si negativ procesul competitional. n cazul monopolului poziia dominant detinuta de o firma pe pia ii permite s influeneze n mod covritor condiiile n care se manifest concurena. A%uzul de poziie dominant se manifest atunci cnd, prin comportamentul su, o firm influeneaz structura sau gradul de concuren de pe piaa respectiv. 9ompaniile care-i unesc forele prin !uziune pot contribui la e"tinderea pieelor i pot aduce avanta#e consumatorilor, insa anumite colaborri pot diminua concurena i afecta consumatorii. Cooperarea internaional*avanta2) cu ct este mai unit comunitatea internaional a autoritilor din domeniul concurenei, cu att mai mult aceasta poate s se asigure c att consumatorii ct i Xrmele pot s beneXcieze de cele mai bune condiii de pre i calitate fcnd posibil luarea de msuri mpotriva companiilor care formeaz carteluri sau abuzeaz de puterea de care dispun pe pia. '8. Continutul politicii de concurenta in 4E ?rientarea spre pia a comunitilor europene este cel mai bine reflectat n analiza politicii concuren iale comunitare. Politica n domeniul concurenei a fost o component important a :ratatului de la /oma. /egulele actuale n domeniul concuren ei au determinat obiectivul principal n tratat. ?dat cu lansarea pieei unice interne, multe din avanta#ele dinamice pot fi pierdute prin meninerea artificial a unor bariere legislative. Politica n domeniul concurenei la nivelul 40 implic o monitorizare a msurilor i o intervenie asupra pieei pentru asigurarea unui nivel adecvat de competiie. 9u privire la problematica n domeniul concurenei, principalele dimensiuni e"ploatate de reglementrile comunitare se refer la stabilirea cadrului #uridic cormativ pentru intervenia organelor comunitare, n al doilea rnd criteriile convenite pentru realizarea prectic a interveniei comune. 0laborarea unor calendare n interiorul crora se vor adopta deciziile. ,ecanismul ac-iziiilor i fuziunilor n 40. =nfptuire pieei unice a modificat substanial natura concurenei intracomunitare. <irmele, companiile se confrunt cu tot mai multe provocri pe pieile care erau rezervate. =ntruct graniele devin tot mai desc-ise economic i comercial iar barierile de tarifare au fost n ma#oritatea lor nlturare consolidndu-se poziiile de pe piaa intern. ? serie de mari companii i-au lansat procesul de ac-izi ii transfrontaliere pentru a- i crea resursele necesare ac-izi ionrii altro firme i alte companii sau dispensat pe o serie de activit i concetrndu-se pe activit ile principale. 9ondi iile oferite de climatul macroeuropean a fost stimulatoare pentru ac-iziii i fuziuni de firme. 9ei mai importania factori au fost $. mbuntirea profitabil a afacerilor *. stabilirea cursurilor de sc-imb i a oportunitilor oferite pe piaa unic Ae stabilete c o fuziune va trebui nodificat comisiei europene n urmtoarele condi ii sau situa ii. 9ifra de afaceri rezult di combinarea firmelor ce depete @ mlrd. de euro. =n al doilea rnd cifra de afaceri realizat pe pia a european de fiecare din parteneri a fost de peste *@' mln euro. '1. $olitica Agricola Comunitara 9$AC<. Beceistatea $AC. 1%iective " pirncipii ale $AC +a etapa actual problema fundamental a oricrei societiatt la scara mondial ct i la nivel integr ionist ori na ional a fost i rmne securitatea alimentar. =n scopul asigurrii populaiei cu -ran necesar cele F ri fondatoare ale 40 au convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. 7ar cu condiia promovrii unei politici agricole comune de garantare a aprovizionrii cu elemente necasare la preuri rezonabile pentru cumprtori. <olosirea unei politici n domeniul agriculturii s-a prevzut n primele etape ale construciei europene. !gricultorii prezentau n momentul semnri tratatului de la /oma *@R din populaia activ. 9aracteristica principa a europei agricole era diversitatea sistemelor i structurilor de e"ploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel de conte"t adic solutia pentru atingerea a ( categorii de obiective $ economicY apromovarea progresului te-nic alocarea optmiZa a resursTelor crestterea productie adic nivelul de via ec-itabil pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori. [i al treile obiectiv garantarea securitii alimentare. Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective3 $. cretere productivitii n agricultur i promovarea progresului te-nic *. asigurarea unui nivel de via ec-itabil populaiei agricole (. stabilizarea pieilor &. garantarea securitii n aprovizionare @. asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori

'2. Instrumente si mecanisme de realizare a $AC. :e!orme ale $AC ,ecanismul de spi#inire ale politicii agricole comnitare. ?biectivele tratatului de la /oma privind agricultura nu putea fi realizat , numai prin funcionarea mecanismelor pieii. ,ecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun a pieilor. Aistemul de organizare comun a pieilor a cuprins treptat %$R din producia agricol. ?rganizarea comun a pieilor releva ( elemente definitorii3 $. unicitatea pieii prin determinarea preurilor comune *. garantarea preurilor prin intervenii pe piaa intern (. un sistem de protecie la grani a pieii europene pentru asigurarea preferinei comunitare n f-ti de model in care se regasesc si actioneaza cele ( elemente pe diferite piete, organizarea comuna a pieteGor cunosc urmatoarele forme delimitate dupa principiul instrument de interventie3 forma3 organizatii commune prin pr\t garantat forma3 organiz commune prin subventii directe forma3 org commune prin protective e"terna +a etapa actual e"ist ( grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol pot funciona liber n primul rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor garantate i un ma"imum pre pplafon, care este preul indicativ pe baza cruia se declaneaz automat importul. 0"ist preuri g-id, se fi"eaz anual de ctre consiliul de minitri al 40 la inc-eierea companiei agricole. !ici se includ urmtoarele forme de preuri3 $. pre indicativ *. pre de orientare (. pre de baz &. preuri garantate Preurile grarantate cuprind de la preurile g-id prezentate anterior de consiliul de minitri. Atabilete preurile garantate la care de ac-iziii au obligaia de a cumpra produsele agricole. ! soua grup de preuri se divizeaz n preuri de intervene, preuri de cumrare, preul minim i preul de retragere. Prin reforma politicii agricole monetare din $%%* dispozitivul de spri#in al agriculturii s-a sc-imbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe spri#inirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe. ?biectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului $%%* sunt .tratatul ,!!A:/ 3 $. ,entinerea 40 in rindul producatorilor si e"portatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele e"terne *. /educerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata (. 9oncentrarea a#utorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de spri#in &. ncura#area fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile @. Prote#area mediului incon#urator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii ' . Caracteristicile politicii industriale comune ale 4E n tratatul de la ,!stria la fel ca si in tratatul initial de la paris s-a introduce o onua prevedere in art $(' care se refera la politica industriala, in conformitate cu art $(' obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei comunitare.!cest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective3 $. !ccelerarea a#ustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare *. ncura#ararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mi#locii (. ncura#area unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se a#unge la un abuzz de pozitii dominante &. ncura#ararea unei mai bune e"ploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii te-nologice Politica industriala a competitivitatii pentru 40 a determinat & prioritati3 $. Promovarea investiilor de portofoliu *. 70zvoltarea cooperarii industriale (. 9oncurenta loiala in interior si in raport cu tertii &. Perfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice n art $(' s-au mentionat * cai pentru coordonarea politicii industriale.Principala cale pentru folosirea obiectivelor politicii industriale este cea a folosirii unor politici de activitatii pe care comisia le desprinde din alte prevederi ale tratatului .Programele elaborate de comisie in comunicatele din $%%' si $%%& arata ca in vederea atingerii unor obiective concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume 3 regulile concurentei aromonizarea fiscala referitor la legislatia privind piata unica interna privind masuri publice care distorsioneaza piata privind politica comerciala privind adoptarea sociala la transformarile din industrie privind retelele trans-europene privind coeziunea economica si sociala privind cercetarea si dezvoltarea te-nologica privind mediul ambient ! doua cale care prevede ca3 - comunitatea poate adopta masuri specifice in baza acestui articol in vederea spri#inirii unor actiuni adoptate de statele membre .!ceste masuri reclama insa votul in unanimitate in consiliul ministerial si nu o ma#oritate calificata cum doreau unele state membre.4nanimitatea a fost susutinuta de ma#oritatea statelor pentru a avea siguranta ca nu vor fi adoptate masuri cu c-aracter protectionist in baza art$(' fara acordul lor. ''. $olitica monetara europeana.Evolutia tranzitie la moneda unica

n ultimul deceniu al sec *' 40 s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.:ratatul de la maastric-t a intrat in vigoare de la '$ noiembrie $%%( 7ar tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii sistemului monetar 0uropean- pozitie sustinuta numai de !nglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul monetar european in $%%*. 0le au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare europene sunt determinate .? meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana. n acest conte"t apar urmatoarele intrebari3 - este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil - care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice - care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate - care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare :recerea la sistemul monetarL 0uropeana 094 ; euro3 n plan economic si monetar au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita incompatibilitate intre e"istenta unui sLstem de rate de sc-imb fi"e a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea rind ; o politica monetare autonoma 0tapele de trecere3 - in $%%% a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer . ca atare euro a trecut in cicrulatie in *''* . in present sunt $F tari cu euro din *) 1 7ecizia de a forma o 4niune economic i monetar a fost luat de 9onsiliul 0uropean n oraul olandez ,aastric-t, n decembrie $%%$, fiind mai trziu prevzut n :ratatul privind 4niunea 0uropean .:ratatul de la ,aastric-t1. 40, nseamn3 -9oordonarea elaborrii politicilor economice ntre statele membre -9oordonarea politicilor fiscale, n special prin stabilirea de limite pentru datoria i deficitul public -? politic monetar independent coordonat de 6anca 9entral 0uropean .6901 -,oneda unic i piaa unic. $rima etapa3 +a $ iunie $%%' - la aceast dat au fost eliminate toate restriciile privind circulaia capitalurilor ntre statele membre. A 2 etapa- a fost marcata de infiintarea nstitutului ,onetar 0uropean la $ ianuarie $%%& i dizolvarea 9omitetului guvernatorilor. ,0 avea ca scop consolidarea cooperrii ntre bncile centrale i a coordonrii politicii monetare i desfurarea activitilor pregtitoare necesare pentru nfiinarea Aistemului 0uropean al 6ncilor 9entrale. A etap i ultima - ncepe la data de $ ianuarie $%%%,cind a fost introdusa moneda unica euro fiind pusa n circulaie sub forma de bancnote si monede la data de $ ianuarie *''* si irevocabil a cursurilor de sc-imb pentru monedele celor $$ state membre participante iniial la 4niunea ,onetar i cu aplicarea unei politici monetare unice sub responsabilitatea 690. Hona euro cuprinde la moment $) state3 !ustria, 6elgia, 9ipru, <inlanda,0stonia, <rana, Bermania, Brecia, rlanda, talia, +u"emburg, ,alta, ?landa, Portugalia, Apania, Alovenia, Alovacia. ',. (unctioanarea 4niunii Aonetare si lansarea E4:1 4niunea 0uropean] 0conomic] i ,onetar] .0,41 este o nelegere ntre naiunile europene participante n vederea mpart]i o moned] unic], euro, i o politic] economic] unic] cu un set de condiii de responsabilitate fiscal]. !ctualmente, sunt *) Atate ,embre cu nivele de integrare variate n 0,4. :reisprezece Atate ,embre au adoptat moneda euro3 !ustria, 6elgia, <inlanda, <rana, Bermania, Brecia, rlanda, tala, +u"emburg, ?landa, Portugalia, Alovenia i Apania. !lte trei Atate ,embre, ,area 6ritanie, 7anemarca i Auedia, nu au nici un plan imediat n privina adopt]rii monedei euro. !lte unsprezece Atate ,embre, 9ipru, ,alta, +etonia, +ituania, 0stonia, Polonia, 9e-ia, Alovacia, 4ngaria, /omnia i 6ulgaria, sunt n stagii diferite ale adopt]rii monedei euro i cel mai probabil vor adera la zona euro n urm]torii zece ani. +a izbucnirea celui de-al doilea r]zboi mondial, ma#oritatea monedelor din ]rile industrializate erau strns apropiate de dolar sub ceea ce s-a numit Dstandardul de aurE n sistemul de la 6retton ^oods. Aupremaia de facto a dolarului i devaloriz]rile ctorva monede europene au condus politicienii europeni la c]utarea unei soluii de redresare a acestui imbalans printr-o integrare economic] ntre naiunile europene. <iecare stat care a adoptat noua moned] la $ ianuarie *''*, a trebuit s] ntruneasc] D9riteriile de 9onvergen]E stabilite n :ratatul de la ,aastric-t. 9riteriile includeau patru cerine3 Ialutele trebuiau s] stea n paramentrii stabilii de 0/, pentru cel puin * ani /atele de dobnd] pe termen lung nu puteau fi mai mari cu *R dect cele ale celor mai bune trei Atate ,embre din punct de vedere al performanei nflaia trebuie s] fie sub valoarea de referin] .n decurs de trei ani preurile nu pot fi mai mari cu $,@R dect cel mai bun performer1 7atoria de stat trebuie s] fie sub F'R din produsul intern brut .sau s] fie apropiat acestei inte1 i deficitele bugetare s] fie sub (R. '.. $olitica %ugetara a 4E" principii" structura" procedurii Principiile politicii bugetare3 -principiul unitatii -Principiul universalitatii Jregula non-afectariiPnerepartizarii J regula Nbugetului in ansambluE -principiul anualitatii Jcreditele de anga#ament Jcreditele de plati -principiul ec-ilibrului -principiul specializarii Procedura bugetara3

$1 comisia pregateste o sc-ita bugetara preliminara *1 aceasta sc-ita e prezentata consiliului care decide cu ma#oritatea calificata forma in care aceasta va fi inaintata parlamentului (1 din $%)@,parlamentul poate propune amendamenete la aceasta sc-ita si varianta modificata dupa prima lectura e returnata consiliului &1 la a doua lectura ,consiliul decide cu ma#oritatea calificata atit penttru acceptarea cit si pt. respingerea amendamentelor Aursele bugetului3ta"e vamale8prelevari variabile la importul produselor agricole8prelevaria ale :I!,s.a '/. $olitica sociala comunitara) cauze " continut" evolutie "realizari Politica social a 40 este format dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat i multiplicat pe parcursul timpului i care acioneaz n acele sectoare de activitate ce afecteaz sau genereaz gradul de bunstare individual i social. Permanenta preocupare a 9omunitii 0uropene pentru aspectele de politic social - nceput cu :ratatul de /oma .$%@) 1 - a dus, n timp, la crearea unui Dmodel social europeanE. 4nul din momentele cele mai importante ale evoluiei acestui model se situeaz n #urul anului *''', cnd se face trecerea de la o abordare bazat pe minimizarea consecinelor sociale negative ale sc-imbrii structurale, la o abordare ce are n vedere modernizarea sistemului social european i investiia n capitalul uman ; altfel spus, se trece de la o abordare cantitativ .minimizarea consecinelor1 la una calitativ .investiia n oameni1. 7e asemenea_ o caracteristic important a politicii sociale este delegarea responsabilitilor de atingere a obiectivelor comunitare ctre Atatele ,embre. Politica social debuteaz odat cu adoptarea, n $%2%, a 9artei Aociale.0a reflect preocuparea pentru dimensiunea social a politicilor comunitare n conte"tul construciei pieei unice europene i a fost elaborat n urma unui proces de consultare a prilor interesate .reprezentani ai anga#atorilor, lucrtorilor, liber profesionitilor, fermierilor etc.1. Pasul urmtor n programarea politicii sociale este reprezentat de 9artea Ierde - documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar ,n vederea elaborrii 9rii !lbe. '0. $rivirea generala asupra principalelor realizari ale 4E.E#tindere 4E si e!ecte acesteia n prezent 40 cuprinde *) de tari est-europene.:oate aceste tari s-au unit eforturile spre orientarea lor in directia obtinerii prosperitatii si bunastarii.Pentru cunoasterea temenica si stiitifica a economiilor nationale ca cellule de baza ale diverselor forme integrationiste si ale economiei mondiale in ansamblu, ?N4 .organizatia natiunilor unite1 a clasificat aceste economii si diferitelor grupari in functie de diferite criterii.7in numarul de criterii si a afactorilor determinanti a locului si rolului economiei tarilor lumii, cei mai utilizati in statistica intenationala sunt3 - potentialul economic a fiecarui stat national - nivelul de dezvoltare realizat. 40 si-a fi"at urmatoare obiectivele economice3 - promovarea progresului economic si social - sa afirme identitatea 40 pe scena internationala si mondiala - sa introduca cetatenia europeana - sa dezvolte o zona de libertate securitate si #ustitie - sa se consolideze in baza dreptului comunitar - sa fomeze un spatiu economic unic ec-ilibrat :oate tarile din comoponenta 40 sunt tari industrializate Ponderea populatiei active ocupate in cele ( ramuri . industrie, agricultura si servicii ale economiei 401 0fectele e"tinderii 403 liberalizarea sc-imburilor comerciale,efecte de alocare,de acumulare,de localizare8impulsionarea flu"urilor investitionale,accesul la finantarea comunitara8 '7. Caracterul modern ale economiilor tarilor mem%re 4E Problema fundamentala a oricarei economii indifferent de conditiile e"istentei si evomutiei o constituie modul in care se actioneaza pentru a stabili cit mai bine ce cit si cum si pentru cine sa se produca bunuri si servicii de consum prima trasatura a economiilor tarilo membre ale 40 se incrie in e"istenta si functionarea economiei de piata bine conceputa si conceputa in toate domeniile si la toae nivelele./ezultatele remarcabile ale 40 cu economii moderne de piata se e"plica prin libertatea de actiune a agentilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate cu interesele tarilor membre reglementate prin acte #uridice. 0conomiile tarilor membre 40 ca economii de piata se caracterizeaza si printr-o eficienta ridicata atit pe ansamblu cit si pe diverse compartimente. !dica tarile 40 realizeaza productii mai mari cu consumuri mai mici de resurse si factori de productie, obtinin astfel performante superioare fata de celelalte economii. <urnizarea ma"ima din ce au nevoie oamenii ,8. :elatiile economice e#terne ale 4E 9a e"ponent al intereselor tarilor pe care le reprezinta si purtatoare a ideiilor si nazuintelor de progress si prosperitate sin lume 40 se bucura de o larga recunoastere pe plan international. -7rept urmare 40 a stabilit si intretine relatii diplomatice cu peste $&' de tari pe diverse meridiane ale globului - n al doilea rind 40 are statut de observator la ?N4 - 40 participa la lucrarile organizatiei de cooperare si dezvoltare economica ?970 - participa la organizatia pentru securitate si cooperare economica ?A90 nca in anii $%%' a asemnat tratate si 9!/:! de la Paris cu alte state europene si tratate cu cele din !merica de nord pentru o noua fila economic ce urmarea o noua divizare economica si sfirsitul razboiului rece.Pina in $%%' europa era divizata in * sisteme .cel de est socialist si cel de vest 1 ,1. :ealizari si perspective ale relatiilor economice ale :A cu 4E

7rept inceput al cooperarii /, cu 40 este considerate ziua de $2 decembrie $%2% atunci cind s-a semnat acordul privind comertul si coopearea economica comerciale dintre fosta 4AA/ si comunitatile europene. 40 a oferit un sLstem de preferinte generale menite sa faciliteze accesul marfurilor moldovenesti pe piata 40 si sa ma#oreze in asa mod importul in republica. Aistemul de preferinte generale are scopul de a folosi un tariff vamal preferential in raport cu tarile dezvoltate la e"portul marfurilor industriale din /,. 7e la '$ iulie $%%F sistemul de preferinte generale se aplica si pentru produsele agricole Pentru industrie sistemul de preferinte general prevedea un sLstem general si unul stimulator. 7easemenea 40 a acordat spri#in in securitatea granitelor /,. 40 este interesata de stabilitate in /, deoarece in urma e"tinderii 40 , deoarece /, este cel mai apropiat vecin./, este cointeresata sa participe la programele regionale si de cooperare la granite,dar finantata de 40.0forturile principale sunt orientate spre sustinerea in primul rind a reformelor initutionale ,legislative si administrative ,sustinerea sectorului privat, asistenta te-nica pentru dezvoltarea economica si diminuarea consecintelor sociale ale perioadei de tranzitie la economia de piata. ,2. :ealizarea Acordului de $arteneriat si Cooperare si a $lanului de actiune 4E D :A 40 este una din fortele ma#ore, politice si economice pe arena internationala inc-eiind acorduri de cooperare cu ma#oritatea tarilor din lume.!cordul de parteneriat si cooperare !P9 precum s-a mentionat s-a inc-eiat la *2 noiembrei $%%&, acest acord stapineste atit principiile generale cit si prevederile care vor guverna pe viitor relatiile intre comunitatea europeana si statele lor membre si /,. Pentru a intra in vigoare a fost necesar sa fie sustinut de toate tarile membre ale 40. n $%%2 !P9 a intrat in vigoare pe o perioada de $' ani, aran#amentul /, de a continua procesul de reformare a fost recunoscut si apreciat de catre 40. !cordul este o intruc-ipare a anga#amentului preluat intre 40 si /, de a coopera ceia ce va duce si la cresterea progreselor in dezvoltarea unei economii de piata. Prevederile acordului partenerioatuluui de cooperare3 - asigurarea unui cadru corespunzator dialogului politic intre parti pentru a permite dezvoltarea relatiilor politice - Promovarea sc-imbarilor investitiilor,relatiilor comerciale armonioase intre parti pentru a favoriza dezvoltarea lor economica durabila - !sigurarea unei paze pentru colaborarea in domeniul #uridic , social, financiar si cultural - Austinerea eforturilor /, in consolidarea democratiei sale ,dezvoltarea economiei si finalizarea procesului sau de tranzitie spre o economie de piata 7eci ?biectivul de baza a acordului de partteneriat si cooperarea consta in dezvoltarea realtiilor economice si polit ice intre 4e si /, , . :A in conte#tul lansarii politicii de vecinate Politica europeana de vecinitatate a aparut ca urmare aderarii la 40 a $' noi state membre in mai *''&.?biectivul principal este de a impartasi benificiile acestei e"tinderi cu statele din vecinatate apropiata pentru care pe termen mediu nu e"ista perspectiva de aderare la uniune europeana.Politica europeana de vecinatate a afost conceputa in asa fel incit sa evite aparitia unor linii de diviziune dintre europa e"tinsa si vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa la activitatile 40 prin intermediul unei colaborari politice si economice mai strinse. n domeniul politic este preconizata intesificarea dialogului cu 40 si asistenta din partea acesteia pentru consolidarea institutiilor care garanteaza democratia si statul de drept.7e asemenea se asteapta o colaborarea mai strinsa in domeniul politicii e"terne si de securitate N domeniul economic. ?biectivele politici europene de vecinate sunt consolidarea relatiilor comerciale, sporirea asistentei te-nice si financiare, participarea graduala intr-o serie de programe si politici a 40 dar si participarea la piata interna a 40 prin apro"imarea rezultativa si integrarea graduala a retelelor de transport , energetice si de cominicare. /ealizarea politicii europene de vecinatate are loc in * etape3 $. etapa presupune stabilirea in strinsa colaborare cu statele vecine a unei agende de reforme realiste *. etapa ; ofera asistenta pentru realizarea acestor obiective +a prima etapa . acea de stabilire a reformelor 1 40 inc-eie cu statele vecine planuri de actiune individuale in cadrul politicii europene de vecinatate. +a etapa a doua .cea de asistenta a reformelor1 statele partenere vor primi asistenta te-nica si financiara din partea 40 pentru continuarea procesului de reforme si integrare.7upa *'') programele actuale de asistenta au fost prelungite in cazul /, , dar si inlocuirea printr-un program nou nimit nstrumentul 0uropean de Iecinatate si Parteneriat al 40. !sistenta prin instrumenul euriope de vecintiate dva fi acordata pentru neceistatile prioritate ale statelor partenere si pentru impelnmetarea obiectivelor planurilor de actiune . Printre prioritile de cooperare regional n cadrul ?770-B4!, un loc aparte este atribuit cooperrii n domeniul te-nologiilor informaionale. =n decembrie *''F, la 9-iinu, a avut loc cea de a -a [edin a grupului de lucru n domeniul te-nologiilor informaionale al ?770 ; B4!,. 0"perii ce reprezentau rile membre au e"aminat posibilitile i perspectivele de colaborare reciproc n domeniul dezvoltrii Aocietii nformaionale. =n cadrul reuniunii s-a convenit s se consolideze reeaua coordonatorilor B4!, n domeniul te-nologiilor informaionale i de comunicaii, iar activitatea acestuia trebuie s fie armonizat cu standardele internaionale i europene respective. =n cadrul aceleiai reuniuni de la 9-iinu, a fost prezentat e"periena /epublici ,oldova n domeniul dezvoltrii A , n domeniul crerii i gestionrii /egistrelor de stat ale populaiei, persoanelor #uridice, etc., i dezvoltrii resurselor informaionale de stat, precum i a altor proiecte de succes. ,'. $articiparea :A la cooperarea economica din Europa de Sud Est. Cooperarea economica la Aarea Beagra 9CEAB< Procesul de dezvoltare progresiv a relaiilor economice cu 4niunea 0uropean primete un impuls nou, cu caracter structural i conceptual, deosebit prin prisma aderrii ,oldovei la 4niunea de 9ooperare n 0uropa de Aud-0st .A09 1. Nefiind menit s nlocuiasc alte organe ale cooperrii economice regionale, ea vine s le completeze i s catalizeze integrarea regional, dezvoltarea sectoarelor de producere, a sectorului privat, atragerea investiiilor strine, lsnd la discreia rilor-membre stabilirea modelelor cooperrii lor. Printre oportunitile de integrare n cadrul cooperrii economice a rilor bazinului ,rii Negre .90,N1, pentru /epublica ,oldova pot fi evideniate3

` ?ferirea noilor posibiliti de redresare a economiei naionale prin e"tinderea ariei comerului e"tern, bazat pe sc-imbul ec-ilibrat att n volum ct i proporiile comparabile ale valorii adugate, ceea ce poate fi efectuat doar ntre economiile ec-ivalente8 ` <inanarea proiectelor naionale n diverse domenii de ctre 6anca ,rii Negre pentru 9omer i7ezvoltare8 ` +ic-idarea barierelor comerciale i valorificarea noilor perspective n promovarea unei politici comerciale relevante, o dat cu semnarea n cadrul 90,N a 7eclaraiei de ntenii privind nfiinarea zonei de comer liber n regiune8 ` Prin activitatea sa n 90,N, conceput n conte"tul larg al ar-itecturii europene, ,oldova i faciliteaz i promoveaz procesele de integrare european. ,,. $articiparea :A la Cooperarea economica din Europa de Sud*Est. Asociatia ;i%erului Sc+im% din Europa Centrala* CE(5A*288. !cordul 90<:! a fost semnat la *$ dec. $%%*, la 9racovia, Polonia. 0l este un instrument de pregatire pentru aderarea la 40, pt tarile ce au inc-eiat un accord de asociere cu 40. Atatele semnatare sunt3 9e-oslovacia, Polonia, 4ngaria, si ulterior3 Alovenia, /omania, 6ulgaria si 9roatia. /, se asociaza in *''$, semnind F acorduri de comert, cu fiecare stat in parte. !dera la Pactul de stabilitate. n present /, detine relatii comerciale cu 90<:!, dar nu foarte intense, din cauza lipsei pro"imitatii geografice. :otusi, volumul comertului a crescut in *'''-*'') de @ ori .de la &.) mln la *(.) mln1. /elatiile comerciale intre /, si statele 0uropei 9entrale si de 0st se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si membrii 90<:!. Ai anume !cordul 9omercial 0conomic semnat cu 6ulgaria, 0stonia, +ituania, +etonia, 4ngaria si Polonia.9onform acestor acorduri /, ii este acordata 9lauza Natiunii 9elei mai <avorizate.0"ista !cord de 9omert +iber semnat cu /omania./omania si 6ulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale /, la 0"port din 0uropa centrala si de 0st.Potrivit unor date oficiale incepind cu * ianuarie *''2 a preluat presedintia 90<:! *''F./espectiva decizie fiind luata in cadrul primei reuniuni ministeriale a 9omitetului ,i"t 90<:! *''F, care sa desfasurat in ,acedonia.,inistrul de 0conomie si a 9omertului , gor 7odon, considera ca prezentul acord, e o realizare importanta pentru /, pentru a se integra in 40.Potrivit ministrului 90<:! *''F ofera avanta#e si oportunitati unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in diferite domenii. 90<:! *''F e ratificata de /,, !lbania, 6osnia si Oertegovina, ,acedonia, ,untenegru, 9roatia , Aerbia si 9osovo si prevede anularea tutror ta"elor vamale la import si la e"port. ,.. $arcticiparea :A la cooperarea economica din Europa de Sud*Est. 1rganizatia pentru 6emocreatie si 6ezcvoltarea Economica D 166E* C4AA s-a constituit la $'oct. $%%), la Atrasbourg. !u fost inc-eiate peste *' de acorduri multilateral privind zonele de liber sc-imb, cooperarea in domeniul transporturilor si controlului vamal. n *''* B4!, semneaza un accord de cooperare cu A4! privind facilitarea comertului, combaterea traficului de droguri, crimei organizate,etc. Principalele directii de cooperare sunt3 crearea coridorului de transport trans-euro-asiatic, acordarea a#utorului in regl conflictelor regionale, promovarea dezv social-ec, precum si in domeniul stiintific, cultural si al drepturilor omului8 dezv relatiilor cu alte organizatii si tari, cooperarea in domeniul energetic, de infrastructura, etc. ?rganele principale sunt3 9oordonatorul national, 9onsiliul de afaceri, !dunarea Parlamentara. B4!, repr pt /, o sansa de conectare la resursele energetic din !sia 9entrala, si evitarea dependentei de /usia. n acest sens a fost semnat si un accord3 :/!909!, privind transportul in spatial !sia-9aucaz-0uropa.