Aria i tipologia cercetrilor de marketing social-politic

Aria de aplicare a cercetrilor de marketing social-politic

este extrem de larg. Practic, orice informaie care are legtur,
n mod direct sau indirect, cu organizaia social sau politic
poate face obiectul unei asemenea cercetri. Din experiena
acumulat pn n prezent, n special n rile dezvoltate, se pot
delimita urmtoarele domenii n care cercetrile de marketing
social-politic sunt utilizate cu preponderen:
studiul comportamentului grupurilor-int. Evidenierea
motivaiilor, opiniilor, ateptrilor, atitudinilor i inteniilor
grupurilor-int reprezint punctul de plecare n elaborarea
oricrei strategii de marketing social-politic. Prin cercetri
directe, de natur calitativ i cantitativ, dar i prin utilizarea
unor observri, simulri sau experimente, pot fi identificate
particularitile diferitelor grupuri-int i pot fi formulate
liniile definitorii ale strategiei organizaiei;
studiul mediului extern de marketing al organizaiei.
Cunoaterea mediului politico-instituional (n special, a
actelor normative care le reglementeaz activitatea),
monitorizarea felului n care mass media reflect activitatea
desfurat sau, pentru un candidat, cunoaterea punctelor
forte i a punctelor slabe ale concurenilor, a temelor majore
ale discursului electoral al acestora, sunt doar cteva exemple
de domenii n care cercetarea de marketing social-politic
trebuie s se implice;
studiul imaginii organizaiei i, mai ales, n marketingul
electoral, a candidatului n rndul grupurilor-int vizate. n
marketingul electoral, pornind de la imaginea existent,
determinat prin cercetare direct, candidatul identific
punctele sale forte, pe care poate s le foloseasc n
implementarea unei strategii electorale valorizante i
credibile, i punctele slabe, pe care trebuie s ncerce s le
amelioreze sau s le minimalizeze, precum i poziionarea pe
care trebuie s o urmreasc pentru a ntruni sufragiile

grupurilor-int vizate;
verificarea eficienei aciunilor de marketing social-politic
desfurate de ctre organizaie. Pe baza unor anchete
selective sau chiar prin utilizarea unor instrumente de
observare (audimetrul, de exemplu) se pot obine informaii
referitoare la impactul msurilor ntreprinse de ctre
organizaie n direcia grupurilor-int.
Cercetrile de marketing social-politic pot fi grupate n mai
multe tipuri de cercetri, n funcie de anumite criterii.
Ca i n marketingul clasic, n funcie de obiectivul urmrit,
cercetrile de marketing social-politic pot fi exploratorii,
instrumentale, descriptive, explicative sau predictive.
a) Cercetari exploratorii au ca scop principal
identificarea coordonatelor fenomenului cercetat, formularea
mai precisa si mai buna intelegere a acestora, prin definirea
conceptuala si operationala a variabilelor care le caracterizeaza
si a ipotezelor care vor face obiectul unei cercetari ulterioare.
Exemple de forme: studii pilot, experimente de laborator,
analize statistice de tipul celor factoriale.
b) Cercetarile instrumentale au ca obiect elaborarea,
testarea si validarea unor instrumente si metode de cercetare,
cum sunt: teste psihologice, chestionare, scale de cuantificare a
fenomenelor calitative, metode statistice de analiza si previziune
etc.
c) Cercetarile descriptive se organizeaza atunci cand
exista un nivel minim de cunoastere cu privire la un anumit
fenomen de marketing, ele urmaresc sa-i descrie si sa-i evalueze
coordonatele, insistand asupra a ceea ce se intampla cu
fenomenul respective si nu asupra cauzelor evolutieie sale,
evidentiind ceea ce este tipic in evolutia fenomenului, modul de
variatie a diferitelor varibile, similitudinile si diferentele dintre
grupurile investigate etc. Printr-o astfel de cercetare se poate
face, de exemplu, o descriere detaliata a caracteristicilor pietii
unui anumit produs sau serviciu, se pot evidential componentele
structurale ale unui canal de distributie si altele.

d) Cercetarile explicative (cazuale) au ca scop principal sa

explice desfasurarea specifica in timp si spatiu a unui anumit
fenomen de marketing, variabilele de care depinde evolutia
acestuia, forma functionala a dependentei fenomenului de
variabilele explicative considerate, directia si intensitatea
influentei acestor variabile.
e) Cercetari predictive urmaresc realizarea unor
previziuni pe termen scurt, mediu sau lung ale fenomenelor da
marketing. In practica, sunt destul de frecvente cazurile cand o
anumita cercetare are trasaturi apartinand mai multor tipuri din
cele prezentate mai sus.
De asemenea, n funcie de locul de desfurare a cercetrii,
se disting: cercetri de teren i cercetri de birou.
a) Cercetari de teren ( field research ) presupune
investigarea efectiva a fenomenelor care intra sub incidenta
cercetarilor de marketing si apeleaza mai ales la metode de
recoltare, grupare si prelucrare a informatiilor.
b) Cercetari de birou ( desk research ) are la baza
studierea diverselor surse statistice si a unor documente care au
tangenta cu fenomenul cercetat.
Alt clasificare folosete drept criteriu posibilitatea
generalizrii rezultatelor obinute. Ca i n marketingul clasic, n
funcie de acest criteriu, cercetrile de marketing social-politic
pot fi:
cercetri calitative, care se desfoar pe grupuri mici de
persoane, de regul nereprezentative ca structur, iar
rezultatele obinute nu pot fi extrapolate la ntreaga
colectivitate. Ele sunt foarte utile pentru formularea unor
ipoteze ce vor fi validate printr-o cercetare cantitativ;
cercetri cantitative, cunoscute i sub numele de anchete
selective sau sondaje de opinie, care se desfoar pe
eantioane de mari dimensiuni, reprezentative, rezultatele
putnd fi generalizate.
n fine, n funcie de beneficiarul cercetrii, din perspectiva
unei organizaii sociale sau politice se disting:

 cercetri neutre. Comandate i finanate de alte organizaii

sociale sau politice sau de ctre mass media, acestea sunt
destinate publicului larg i pot reprezenta o important surs
de informaii, practic, gratuite, pentru organizaia respectiv;
cercetri proprii. Comandate i finanate de organizaia n
cauz, dar efectuate, de regul, de institute specializate,
acestea nu sunt destinate publicitii n marketingul electoral,
servind la rezolvarea unor probleme punctuale care apar n
procesul elaborrii i implementrii strategiei electorale. n
marketingul social, rezultatele acestor cercetri sunt, adesea,
fcute publice.