ECONOMIE APLICAT SUPORT DE CURS (pentru clasa a XIV-a rut progresiv Seral i Frecven redus) CUPRINS Titlul leciei

Pagina Capitolul I. MENA E!E" #$S%$&'(II!E %$%)!A*IEI" !)MEA 2 +$NS)MA,$(I!$( -.-. Mena/ele0 nevoi i resurse speci1ice" caracteristici 2 1.1.1. MENA E!E F +A(A+,E(IS,I+I -.2. 3ugetul personal i de 1a4ilie. %roiecte speci1ice. Alegere i renunare0 cost 5 1.1.2. NEV$I S%E+IFI+E MENA E!$( de oportunitate 1.1.3. (ES)(SE S%E+IFI+E MENA E!$( -.5. Instru4ente de econo4isire i de investire speci1ice persoanelor 1i6ice 1.1.4. S%I(I,)! #$S%$&'(ES+ -.7. +reditul pentru persoane 1i6ice !2 F$(MA S%E+IFI+' A (A*I$NA!I,'*II ),I!I:'(II (ES)(SE!$(!5 -.8. (iscuri i asigurarea persoanelor contra riscurilor Capitolul II. 9N,(E%(IN:',$()! ;I FI(MA 2" Elevii si elevele de la 1ir4a de eGerciiu HAlt1el &esign SAI sunt @n casa a Xll-a. 2.-. 9n1iinarea i gestionarea unei 1ir4e" oportuniti i riscuri < anali6a S=$, 2" Fa4i iile @n care acetia triesc sunt nu4ite de tiina econo4ic 4ena/e. @ntre $rice 1a4ilie un rol 2.2. are Mar>etingul 1ir4ei0 ?instru4ente utili6ate @n studiul pieei. Intrarea pe pia a 2# acestea sunt di1erene @n 4ulte privine" dar eGist si ase4nri. &e eGe4plu" au econo4ic 1ir4ei un rol econo4ic si4ilar" @n ce const acest ro J +are sunt relaiile 4ena/elor cu 2.5. ElaAorarea planului de a1aceriB structura planului 2$ Sunt @ntreAri la statul si cu @ntreprinderileJ +are sunt nevoile si resursele speci1iceJ 2.7. 3ugetul de venituri i cCeltuieli activitile 2 care @ncerc4pentru s rspunde4 @n propuse lecia de 1at. Capitolul III. !$+)! ;I ($!)! FI(MEI %E %IA*' %! 5.-. +onstituirea resurselor 1inanciare (I) %! -.-.-. MENA E!E F +A(A+,E(IS,I+I %2 5.2. +onstituirea resurselor 1inanciare (II) 5.5. Asigurarea resurselor 4ateriale < relaiile 1ir4ei cu 1urni6orii %5 Econo3ia gene0al4 nu4ete participanii la activitatea econo4ic ageni 5.7. Asigurarea resurselor u4ane necesare 1ir4ei %$ economici. Agenii econo4ici cu co4porta4ent analog" 1uncii si4ilare si 5.8. Aplicarea planului de a1aceri (I) %& provenien a resurselor de aceiai tip 1or4ea6 un sector instituional. 5.D. Aplicarea planului de a1aceri (II) #! 5.E. I4aginea 1ir4ei #2 9n cadrul activitii econo4ice" agentul econo4ic 3ena,e (gospodrii) TESTE #'

Rea3inti3%rincipalele sectoare instituionale studiate Agentul econo4ic H4ena/eI se re1er la cei ce locuiesc @4preun si oAin la Econo4ia general venituri destinate pentru a acCi6iiona si consu4a Aunurile de care au sunt0 nevoie si pentru a econo4isi. Mena/eie sunt constituite ca0 - 1a4ilii F uneori - gospodriile doar celiAatari" pensionariB -di1erite co4uniti consu4atoare (c4ine" case populaiei de AtrKni)B (lu4ea Care sunt relaiile menajelor cu alte sectoare consu4atorilor instituionale? sau 4ena/eleLB Mena,ele 1urni6ea6 ele4entele de Aa6 pentru activitatea 1ir4elor -@ntreprinderile (societile (@ntreprinderilor)" dar si pentru stat" @nscri-indu-se ast1el @n fluxurile economice. ne1inanciare)B @n acest 1luG @ntre 4ena/e si ntreprinderi, 4ena/ele" prin 1aptul c asigur 1ora - ad4inistraiile de 4unc" antrenea6 obinerea de venituri care pentru firme devin cheltuieli. CAP. I. MENA(ELE) *OSPODRIILE POPULA+IEI) LUMEA CONSUMATORILOR (puAlice ,otodat" 4ena/ele sunt principalul cu4prtor de produse o1erite de 1ir4e" si private)B e1ectuKnd pentru acestea cCeltuieli" care" pentru 1ir4e" !.!. Mena,ele- ne.oi /i 0e1u01e 1peci2ice) ca0acte0i1tici constituie venituri. -Ancile si alte @n aceiai ti4p" 4ena/ele" @n relaia cu statul, pri4esc de la stat pensii, ajutoare de omaj, instituii alocaii pentru copii, alocaii de sprijin si pltesc guvernului impozite, taxe etc. 1inanciareB Aadar" 4ena/ele /oac un duAlu rol @n cadrul circuitului econo4ic0 sunt -societile de 1urni6or de 1actori de praducie pentru des1urarea activitii econo4ice si" asigurriB totodat" grupul 4a/oritar de cu4prtori din cadrul unei econo4ii. -eGteriorul. +aracteristicile 4ena/elor" rolul lor econo4ic" relaiile or cu alte sectoare instituionale conturea6 principalele aspecte suA care acestea se asea4n. -

repre6int participantul care eGpri4 calitatea de consu4ator de Aunuri personale (satis1actori).

Rea3inti3-

Q +irculaia Aunurilor" a serviciilor" a resurselor" a disponiAilitilor Aneti @ntre agenii econo4ici din econo4ia unei ri repre6int fluxurile economice. FluGurile reale si 4onetare se derulea6 conco4itent si 1or4ea6 @4preun circuitul economic
Co3entai-

Anali6a acestora pune @n eviden di1erite tipuri de 4ena/e. Acestea sunt re6ultate din cla1i2ica0ea 3ena,elo0 5n 1uncie de 4ai 4ulte criterii. +el 4ai adesea se utili6ea6 criteriul ocupaiei capului de familie, care poate 1i0 salariat" liAer-pro1esionist" 1er4ier" 4ic @ntreprin6tor" proprietar de valori 4oAiliare si i4oAiliare" pensionar etc.
-.-.2. NEV$I S%E+IFI+E MENA E!$(

Prin ce se difereniaz menajele?

Nevoile repre6int ansa4Alul treAuinelor" cerinelor" pre1erinelor" ateptrilor de a cror satis1acere depinde eGistenta oa4enilor si calitatea acesteia.

Ca0acte0i1ticile gene0ale ale nevoilor le regsi4 si la nivelul 4ena/elorB ast1el" acestea sunt dinamice (se 4odi1ic per4anent) si nelimitate (se 4ultiplic si se diversi1ic). Modi1icarea" 4ultiplicarea si diversi1icarea nevoilor 4ena/elor sunt in1luenate de o 4ultitudine de 1actori. &up natura lor" distinge40 - factori subiectivi (condiionarea suAiectiv a1lat suA in1luena evoluiei individului)B Spre eGe4plu" prin trecerea de la clasa a Xl-a la clasa a Xll-a" elevii se con1runt cu unele nevoi noi0 pregtirea pentru 3A+ sau pregtirea pentru 3alul aAsolveni or etc.). -factori obiectivi (condiionare oAiectiv" a1lat suA in1luena de evoluiei societii). Spre eGe4piu" anul 2MMN" ca an al aderrii (o4Kniei ia )E" aduce cu sine alturi de noi oportuniti si nevoi noi0 nevoia de a c tori liAer nu4ai cu Auletinul" nevoia de studia sau de a lucra @n unele ri ale )E etc. Nevoile 4ena/elor au si ele4ente specifice care deriv cCiar din speci1icul de ageni econo4ici ai acestora" @n cadrul gospodriilor populaiei" distinge4 4ai 4ulte tipuri de nevoi @n 1uncie de criteriuO de casi1icare. &up suAiectul purttor" deoseAi4 ur4toarele tipuri de nevoi0 a. nevoi personale, individuale, ale 4e4Arilor 1a4iliilorB Spre eGe4piu" un calculator personal 4ai per1or4ant" ra1turi noi pentru 4ape de studiu individual" o veio6 pentru u6 personal etc. A. nevoi ale familiei, ca menaj F nevoi de grup" socialeB Spre eGe4plu" un 1rigider (4ai @ncptor" ecologic" cu consu4 4ic de energie)" redecorarea 4odern si rea4ena/area 1uncional a unei ca4ere etc. &up gradul de co4pleGitate" deoseAi4 ur4toarele tipuri de nevoi0 a. nevoi elementare; &e eGe4plu" @n orice 1a4ilie eGist preocuparea pentru asigurarea Cranei necesare 1iecrui 4e4Aru (@n 1uncie de vKrst" de starea de sntate etc.). A. nevoi superioare, complexe; &e eGe4plu nevoia de educaie a copiilor este pre6ent @n orice 1a4ilie ce puin @n egal 4sur cu nevoia de Cran" @4Arc4inte etc. Nevoile 4ena/elor pot 1i interpretate din perspectiva Hpira4idei treAuinelorI sau a %ira4idei lui MasloP. Ast1el" si @n cadrul 4ena/elor se poate constata o structu-turare pira4idal a nevoilor de la in1erior a superior" @n privina satis1acerii nevoilor" proAle4a este pus @n sensul satis1acerii prioritare 2 a nevoilor ele4entare si accederii ctre satis1acerea nevoilor superioare dup acoperirea nevoilor de rang in1erior.

HNi4ic nu cost 4ai scu4p decKt netiina.I !rigore Moisil C0ite0ii 6e cla1i2ica0e a 3ena,elo0 4ri4ea veniturilorB sursa veniturilorB tradiiiB con1ortB grad de pregtire

5.Ne.oi 6e auto0eali7a0e #.Ne.oi 6e 1ti34 %.Ne.oi 6e apa0tenen4 2.Ne.oi 6e 1igu0an4 !.Ne.oi 6e 8a74 92i7iologice: %ira4inda lui MasloP %rincipii0 nevoile sunt structurate de la in1erior la superiorB satis1acerea nevoilor @ncepe cu nevoile de rang in1erior si continu cu nevoile de rang din ce @n ce 4ai @nalt

Mena/ele 1olosesc resurse speci1ice

Satis1acerea treAuinelor 4ena/elor se reali6ea6 prin consu4 de Aunuri i servicii. $Ainerea Aunurilor si serviciilor este re6ultatul activitilor econo4ice de producie. "ctivitatea de producie const @n prelucrarea resurselor @n scopul trans1or4rii" adaptrii acestora" ast1el @ncKt s satis1ac nevoile. !.!.%. (ES)(SE S%E+IFI+E MENA E!$( Si la nivelul 4ena/elor" principala caracteristic a resuselor este aceea c ele sunt li3itate. Re1u01ele 3ena,elo0 repre6int ansa4Alul ele4entelor utili6ate pentru producerea si oAinerea Aunurilor si serviciilor necesare satis1acerii treAunielor. +are sunt resursele specifice menajelor# &in 4ultitudinea de clasi1icri posiAile a resurselor" cea 4ai relevant este cea din punctul de vedere al naturii ior" respectiv resurse u4ane" 4ateriale" 1inanciare si in1or4aionale. Re1u01ele u3ane au un rol CotrKtor @n gradul de satis1acere a treAuinelor. Modul @n care 4e4Arii unei 1a4ilii se de6volt ca persoane sntoase" educate" cu un anu4it nivel de cali1icare" speciali6are si cultur" generea6 o in1luen 4a/or asupra evoluiei unei gospodrii 1a4iliale" asupra capacitii sale de adaptare la proAle4ele care se ivesc per4anent. Re1u01ele 3ate0iale sunt necesare 1uncionrii 4ena/elor @n scopul satis1acerii treAuinelor 1iecrei persoane si 1a4iliei @n ansa4Alul su. Msura @n care o 1a4ilie dispune de locuin adecvat nevoilor 4e4Arilor si" de a4ena/ri corespun6toare" de aparatura electrocasnic necesar" de auto4oAil propriu etc. repre6int cKteva dintre criterii e ele4entare @n 1uncie de care se conturea6 calitatea vieii de 1a4ilie si a celei personale. Re1u01ele 2inancia0e ale 4ena/elor sunt repre6entate de venituri. (esursele 1inanciare ale unei 1a4ilii pot proveni din 4ai 4ulte surse (care vor 1i anali6ate la $ugetul familiei%. Re1u01ele in2o03aionale au un rol tot 4ai i4portant si @n viaa 4ena/elor. Viaa cotidian ne dovedete tot 4ai 4ult c in1or4aia este o resurs 1oarte preioas pentru nive ui de trai al unei 1a4ilii. Nivelul cunotinelor asi4ilate" eGistena unor aAona4ente Rla 6iare" reviste" televi6iune prin caAlu)" conectarea la 4i/loacele de co4unicare (tele1on 1iG si 4oAil" e-4ail" internet)" AiAlioteca persona siSsau de 1a4ilie" pre6ena @n spaiul locuit a aparaturii necesare in1or4rii etc. sunt cKteva aspecte care caracteri6ea6 resursele in1or4aionale speci1ice 4ena/elor. -"-.7. S%I(I,)! #$S%$&'(ES+ F F$(MA S%E+IFI+' A (A*I$NA!I,'*II
),I!I:'(II (ES)(SE!$(

;acto0i 6e ca0e 6epin6e g0a6ul 6e 8un41ta0e al unei 2a3ilii 4odul de oAinere a resurselor 1inanciareB diversi1icarea surselorB gradul de eGisten si asigurare a unei staAiliti 1inanciare. &e resursele 1inanciare depinde @n Aun 4sur asigurarea celorlalte resurse necesare.

Indi1erent de 4ri4ea" de 4ultitudinea si de diversitatea de resurse ale unei gospodrii" ele se dovedesc insu1iciente" li4itate @n co4paraie cu nevoile gospodriei respective" care sunt neli4itate. Aadar" satis1acerea tuturor nevoilor la un 4o4ent dat nu este posiAil. +u toate acestea" orice 1a4ilie @i propune o cKt 4ai Aun satis1acere a nevoilor 1iecrui 4e4Aru si a nevoilor de ansa4Alu ale 1a4iliei. &um poate fi realizat un astfel de obiectiv# Soluia o repre6int0 HAuna gospodrireI" @n ter4eni econo4ici" aceasta repre6int co4pararea rezultatelor activitilor economice casnice (destinate acoperirii nevoilor) cu eforturile depuse (resurseleSAunurile consu4ate)" ast1el @ncKt s se oAin maximum de efecte cu minimum de efort n raport cu un anu4it oAiectiv. Fa4iliile nu4esc @n 4od curent aceast preocupare Hspirit gospodrescI. Se4ni1icaia Hspiritului gospodrescI este o ast1el de 1olosire a resurselor speci1ice de care se dispune" ast1el @ncKt s se oAin o cKt 4ai Aun satis1acere a nevoi or 1iecrui 5 4e4Aru si ale 1a4iliei @n ansa4Alul su. @n acest 4od" ter4enul econo4ic de raionalitate a utilizrii resurselor, la nivelul 4ena/elor" ia 1or4a speci1ic de Hspirit gospodrescI.

!.2. <ugetul pe01onal /i 6e 2a3ilie. P0oiecte 1peci2ice. Alege0e /i 0enuna0e- co1t 6e opo0tunitate

1.2.1. 3)#E,)! %E(S$NA! si &E FAMI!IE 1.2.2. %($IE+,E S%E+IFI+E MENA E!$( 1.2.3. A!E#E(E si (EN)N*A(E0 +$S, &E $%$(,)NI,A,E Fa4iliile" 4ena/ele din care elevii si elevele de a 1ir4a HAlt1el &esign SAI 1ac parte sunt di1erite suA 1oarte 4ulte aspecte0 4ri4ea veniturilor" sursele de provenien ale acestora" nu4rul de 4e4Ari ai 1a4iliilor" tipul de 1a4ilie" sntatea persoanelor din 1a4ilie" ocupaii e prinilor" tradiiile si stilul de via... 9ntreaga diversitate sugerat se re1lect @n Augetul 1a4iliei si @n cel personal. +e @nelege4 prin Augetul personal si de 1a4ilieJ +u4 este acesta structuratJ I4portana deprinderii de a ne elaAora un Auget" consecinele @ncadrKriiSne@ncadrrii @n Augetul de care dispune4 sunt proA e4e de care ne vo4 ocupa @n lecia de 1a. !.2.!. 3)#E,)! %E(S$NA! si &E FAMI!IE Ce e1te un buget? 9n general prin 8uget @nelege4" @n di1eritele sale 1or4e" o esti4are pe o perioad de ti4p a veniturilor si a cCeltuielilor previ6ionate. %roiectul acestei 1a4ilii este o cas nou 'eniturile sunt legate de resursele 1a4iliei si preiau de la acestea caracterul limitat. (biectivele de cheltuieli corespund nivelului si caracteristicilor de consu4" deci trsturilor nevoilor speci1ice 4ena/elor0 4are diversitate R4ari di1erene @ntre

1a4ilii)" caracter dinamic si nelimitat <ugetul pe01onal) ca parte a Augetului de 1a4ilie" repre6int esti4area pe o perioad de ti4p a veniturilor si cCeltuielilor unei persoane. <ugetul unui 3ena, e1te alc4tuit 6in Augetul de 1a4ilieB Augetele personale aie 4e4Arilor (pri co4ponente ale Augetului de 1a4ilie). CERCETA+I =I APLICA+I &ispunei de Auget personalJ &ar prinii votriJ $are colegii votri de la 1ir4a de eGerciiu HAlt1el &esign SAI dispun de Auget personalJ (eali6ai un sonda/ din acest punct de vedere printre cunoscuii votriO <ugetul 6e 2a3ilie repre6int esti4area pe o perioad de ti4p a veniturilor si cCeltuielilor unei 1a4ilii. Anali6Knd orice Auget personal" se poate constata c acesta este constituit din venituri si cCeltuieli. 'eniturile personale pot 1i0 -venituri care provin din Augetul 1a4iliei si sunt destinate persoanei (@n calitate de 4e4Aru al 1a4iliei)B -venituri proprii" reali6ate de persoana respectiv (care nu intr @n Augetul 1a4iliei" pentru c s-a decis s r4Kn la dispo6iia persoanei). (biectivele de cheltuieli ale persoanei pot 1i destinate0 -1a4ilieiB - propriei persoane" pentru0 @ntreinere si @n1ru4useare" sociali6are" @ntKlniri cu prieteniSprietene" colegiScolege" vecini" @ntreinerea auto4oAilului propriu" satis1acerea unor dorine" plceri" situaii neprev6ute etc. (ed4 @n continuare scCia general a unui Auget de 1a4ilie. +u privire la cheltuieli treAuie s preci64 c acestea sunt @ndreptate spre ur4toarele destinaii0 - cCeltuieli pentru consum; - cCeltuieli pentru producie (producia casnic0 prepararea Cranei" prepararea conservelor" croitorie pentru u6 1a4ilial etc.)B - pli de taGe" i4po6ite.

E>EMPLU DE COMPONENTE ALE <U*ETULUI DE ;AMILIE Su01e 6e .enitu0i Sala0ii -so - soie - ali 4e4Ari (c1. situaiei si deci6iilor de 1a4ilie) Pen1ii Alocaii ?enitu0i 6in c@i0ii ?enitu0i 6in 6o8An7i Di.i6en6e Altele Capitole) o8iecti.e 6e c@eltuieli !. C@eltuieli pent0u con1u3 9ntreinerea locuinei Ali4entaie" Cran Sntate 94Arc4inte A4ena/area locuinei0 4oAilier" dotri electrocasnice" @4Auntiri" redecorri Educaie Auto4oAil de 1a4ilie (e1acere" recreere 1i6ic si intelectual ,i4p liAer Sociali6are +ltorii (ate lunare Altele 2. C@eltuieli pent0u p0o6ucie 3. Pl4i 6e taBe 1i i3po7ite

+eea ce nu este pre6entat @n scCia de 4ai sus a Augetului de 1a4ilie este @nclinaia spre economisire pre6ent @n orice Auget. Aceasta se 4ani1est prin tendina de a nu cCeltui tot venitul. Econo4isirea se rea i6ea6 ca di1eren @ntre venituri si cCeltuieli. &e ce apare aceastaJ Se pot discerne ce puin dou categorii 4a/ore de 4otive. Primul motiv este nevoia de a acu4uia su4e 4ai 4ari @n vederea reali6rii unor proiecte" acCi6iionrii de bunuri de consum care au o valoare mare, ce depete disponiAilul de 4o4ent al Augetului. Ast1el" economiile se trans1or4 @n investiii. @nvestire" In 1uncie De Ko4eriV DW P@Vei 1e ra1e doresc s @l 1inane6e" pot 1i personale (pentru interesul unei persoane)" de familie (pentru interesul @ntregii 1a4ilii) sau de afaceri )cu, interes antreprenorial). Al doilea motiv ca re /usti1ic econo4isirea este nevoia de a dispune de su4ele necesare pentru situaii neprevzute (care i4plic si cCeltuieli neprev6ute 4ari" su4e ce nu pot 1 i disponiAili6ate cu uurin din Augetul curent). Alturi de aceste dou categorii principale de 4otive" 4ai pot 1i identi1icate0 dorina de a Aene1icia de doAKn6i" sporuri de valoare" dar si 4Kndria" 6gKrcenia. Fiecare @i dorete un Auget care s cuprind venituri cKt 4ai 4ari. Este su1icient oare s eGiste venituri 4ari pentru ca un Auget s ne satis1acJ Evident" nuO %roAle4a este aceea a raportului dintre venituri si cCeltuieli. Venituri 1oarte 4ari pot 1i @nsoite de cCeltuieli si 4ai 4ari. Este acesta un Auget 4ulu4itorJ @n 1uncie de raportul dintre venituri si cCeltuieli se pot contura 4ai 4ulte tipu0i 6e 8uget. Acestea sunt0 C 8uget eBce6enta0 F atunci cKnd veniturile sunt 4ai 4ari decKt cCeltuielileB C8uget ec@ili80at F atunci cKnd veniturile sunt aproGi4ativ egale cu cCeltuieileB C 8uget 6e2icita0 F atunci cKnd veniturile sunt 4ai 4ici decKt cCeltuielile. &esigur" 1iecare tip de Auget are anu4ite se4ni1icaii si consecine asupra 1a4i iilor sau persoanelor care dein Augetul @n cau6. Identi1icai se4ni1icaiile i consecinele 1iecrui tip de Auget @n parte. EGplicai-leO 3ugetele personale si de 1a4ilie pot 1i eGtre4 de di1erite" la 1el ca i diversitatea situaiilor de 1a4ilie care eGist. %ot 1i identi1icate la eGtre4ele evantaiului de Augete0 Augete 1oarte generoase (eGtre4 de Aogate) si Augete 1oarte srace" iar @ntre acestea" o 4ultitudine de categorii clasi1icaAile@n 1uncie de 4ai 4ulte criterii. %reocuparea econo4iei generale si a econo4iei ap i-cate este srcia, 4surarea acesteia si gestionarea sa" ast1el @ncKt s per4it traiul decent" suA6istena 1a4iliei si a persoanelor a1ectate. 9n cadrul aAordrilor 4etodologice oAiective de esti4are a srciei" gospodriile sau persoanele srace sunt identi1i- l cate @n Aa6a unui prag aAsolut de srcie S suA6isten" l %ragul aAsolut de srcie repre6int eGpresia 4onetar al unui Dco/E 6e 8unu0i 1i 1e0.icii considerat a constitui H4ini4ul necesarI pentru o via Hnor4alI. Consumul la nivel personal si de 1a4ilie se modific suA aspectul nivelului si structurii @n 1uncie de 4ai 4uli 1actori. Foarte i4portant este 4odi1icarea veniturilor. +u cKt veniturile cresc" cu atKt ponderea consu4ului pentru l ali4ente scade si va creste ponderea cCeltuielilor pentru l satis1acerea nevoilor superioare" de sociali6are" de edu- l caie" de petrecere a ti4pului liAer. &e ase4enea" este de re4arcat i 4odi1icarea oAiceiurilor de satis1acere a nevoilor de consu4 prin obiceiurile de cumprare. )n eGe4plu de actualitate @n acest sens este l orientarea cu4prturilor spre super4ar>eturi si Ciper4ar->eturi care per4it acCi6iionarea din acelai loc" deci @ntr-o l perioad scurt de ti4p" a necesarului de consu4 (@n toat diversitatea sa) pe o anu4it perioad de ti4p.

IN;O +Celtuielile totale ale unei gospodrii au 1ost @n 4edie" de - 2T8 de lei pe lun si de 75E de iei pe persoan" Con1u3ul) principala destinaie a cCeltuielilor gospodriilor" a 1ost de E87 de iei lunar pe gospodrie si de 52D de lei pe persoan" cu o pondere @n cCeltuielile totale de N7"5U. &e ase4enea" cCeltuielile totale pentru p0o6ucie @n gospodrie" de N7 de lei lunar" au repre6entat 8"TU din cCeltuielile totale. I3po7itele 1i taBele) a cror 4edie s-a ci1rat la -NE de ;ei" dein o pondere de -5"EU" din care i4po6itul pe salariu" de DM de lei" repre6int 7"NU. +Celtuielile totale au repre6entat E5"NU din nivelul veniturilor totale pe anul 2MMD. &eci nivelul econo3iC 1i0ii (prin di1erena @ntre venituri si cCeltuieli) a 1ost de

D"5U. Sursa0 In1titutul Naional 6e Stati1tic4 C AncCeta 3ugetelor de Fa4ilie" tri4. 5" 2MMD IN;O Co3ponena co/ului 6e 8unu0i 1i 1e0.iciiAunurile i serviciile ce per4it satis1acerea nevoilor 1unda4entale de ali4entaie" de @4Arc4inte si adpost" de igien" sntate" odiCn" educaie si participare la activiti sociale.

9n 1inal" cu privire la Auget" s a4inti4 si 1aptul c" potrivit ulti4elor tendine @n 1inane" Augetele sunt considerate tot 4ai 4ult a 1i de 4od vecCe si sunt @nlocuite cu previ6iuni co4ple4entare sau lunare. %revi6iunile lunare asigur reali6area de planuri 1inanciare 4ai proaspete i 4ai recente. -.2.2. %($IE+,E S%E+IFI+E MENA E!$( %entru perioade 4ai scurte sau 4ai lungi de ti4p 4ena/ele @i conturea6 proiecte speci1ice. Acestea pot 1i0 proiecte privitoare la venituri si proiecte privitoare la cCeltuieli. P0oiectele cu p0i.i0e la .enitu0i- de regul" vi6ea6 gsirea unor 4odaliti de cretere a veniturilor (a doua slu/A" scCi4Aarea locului de 4unc" oAinerea unei cali1icri superioare etc)B - proiecte de staAilitate a veniturilor pe ter4en 4ediu si lung. P0oiectele cu p0i.i0e la c@eltuieli pot avea ca scop creterea, micorarea sau reorientarea cCeltuielilor. (eorientarea se reali6ea6 @n 4od speci1ic" pe capitoleoAiective de cCeltuieli. %roiectele cu privire la cCeltuieli treAuie s in sea4a de 4ai 4uli 1actori. &intre acetia" enu4er40 4ri4ea veniturilor la un 4o4ent dat" perspectiva cu privire la venituri pe o perioad dat" prioritile personale ale 4e4Arilor si ale 1a4iliei pe o anu4it perioad. Anali6ai @4preun cu 1a4iliile voastre proiectele speci1ice si 1actorii care in1luenea6 staAilirea sau 4odi1icarea prioritilor @ntr-un interval de ti4p. (eali6ai aceast anali6 lucrKnd individual. Identi1icai @n 4od concret care sunt acei 1actori de care treAuie s inei sea4a atunci cKnd iniiai 4odi1icri @n proiectele de cCeltuieli ale 1a4iliei voastre. Reo0ienta0ea c@eltuielilo0 se re1er la realocarea veniturilor spre anu4ite cCeltuieli si scderea alocrilor pentru alte cCeltuieli. (eorientarea proiectelor speci1ice 4ena/elor sunt generate de nevoile specifice*, cu privire a educaia copiilor" cu privire la dotarea locuinei sau la 4oderni6area dotrilor" cu privire la acCi6iia de Aunuri individuale (@4Arc4inte" tele1on 4oAil) sau de 1a4ilie (auto4oAil de 1a4ilie" cas de vacan)" re1eritoare la petrecerea ti4pului liAer" la econo4isire si investiii etc. %roiectele speci1ice ale 4ena/elor se caracteri6ea6 printr-o 4are diversitate. Sunt la 1el de di1erite @ntre ele pe cKt de di1erite sunt @ntre ele 4ena/ele. Ast1el" @n ti4p ce pentru unele proiecte prioritatea este asigurarea unui nivel de trai decent" la eGtre4a cealalt eGist 4ena/e ale cror 4odi1icri de proiecte au @n vedere adoptarea ulti4elor HtrenduriI (@n @4Arc4ite" locuin" distracii" cltorii etc.). $ricare dintre proiectele enu4erate" 1ie c sunt individuale (ale 4e4Arilor 1a4iliei) sau de grup (ale @ntregii 1a4ilii)" 1ie c sunt ele4entare sau superioare etc." presupun un consu4 de resurse" @ntrucKt resursele" @n cadrul 4ena/elor" sunt li4itate" orice resurs atras spre reali6area unui proiect speci1ic va conduce la di4inuarea resurselor pentru alte proiecte.

IN;O 9n (o4Knia" co/ul 6e con1u3 ali3enta0 a 1ost construit pe Aa6a nor4ativelor de consu4 staAilite de ctre nutriionistii In1titutului 6e S4n4tate Pu8lic4 1i Igien4. Supe03a0Fetul este 1or4at din 4aga6ine a4plasate @n puncte intens circulate. Supra1aa acestora este de 7MM-8MM de 4etri ptrai. Nu4rul de produse din super4ar>et" @n special ali4entare" varia6 @ntre 5 MMM si -MMMM. Gtpe03a0Fetul este un ansa4Alu de 4aga6ine a4plasat @n 6onele peri1erice ale oraului. Supra1aa acestora depete 8 MMM de 4etri ptrai" @ntr-un Ciper4ar>et se pot gsi 4ai 4ult de 8M MMM de produse. Tipu0i 6e p0oiecte 1peci2ice 3ena,elo0H 6e a1igu0a0e (de via" de Aunuri" de locuin" de pensie" de sntate etc)B H 6e econo3i1i0eI

!.2.%. ALE*ERE /i RENUN+ARE- COST DE OPORTUNITATE Mena/ele treAuie s aleag reali6area proiectelor celor 4ai i4portante" ceea ce ecCivalea6 cu renunarea la alte proiecte" pentru o vre4e sau pentru totdeauna. "legerea si renunarea repre6int o 4ani1estare a HgospodririiI" a raionalitii @n econo4ia unei 1a4ilii sau a unei persoane. H3una gospodrireI @n cadrul unei 1a4ilii const @n 4aGi4a satis1acere a nevoilor speci1ice cu 4ini4 de e1ort" respectiv de cCeltuieli.

Hplanu0i 6e ca0ie04 pent0u 3e380ii 2a3iliei etc.

Co1tul 6e opo0tunitate repre6int valoarea celei 4ai Aune dintre ansele sacri1icate" la care se renun atunci cKnd se 1ace o alegere oarecare. +u alte cuvinte" se 4soar cea 4ai 4are pierdere dintre variantele sacri1icate" considerKndu-se c alegerea 1cut constituie HcKtigulI. +ostul de oportunitate este un 4od de a vedea costuri" nu un tip de cost. Ana1i6a proiectelor speci1ice" @n condiiile unor venituri li4itate" presupune alegeri" dar si renunri (sacri1icarea altor proiecte posiAile). Ideea de sacri1icare a unor oportuniti de aciune este clar dac lu4 @n considerare constrKngerile pe care ni le i4pun ti4pul si constr+ngerile bugetare. $ricKt ar dori o persoan" o 1a4ilie s acCi6iione6e 4ulte Aunuri" Augetul este li4itat. +u4prarea unei anu4ite inute presupune sacri1icarea a ceva (de eGe4plu" renunarea la o alt inut). $ricKt de Aogat ar 1i o 1a4i- ie" Augetul su i4pune li4ite. Aspectul i4portant este legat de eGistena li4itelor Augetare. +ostul de oportunitate al unui proiect pentru care s-a optat este legat de ideea de eficien si raionalitate economic, respectiv este vorAa de beneficii mai mari dec+t costuri. +eea ce este ales ca prioritate la un 4o4ent dat treAuie s repre6inte un Aene1iciu 4ai 4are decKt pierderea pe care o repre6int acel ceva la care s-a renunat. CONCLUJII %entru orice 1a4ilie este i4portant sa-si esti4e6e veniturile si cCeltuielile" de ase4enea" posiAilitile de econo4isire" pe perioade 4ai scurte sau 4ai lungi de tirnp. +onstituirea Augetelor va deter4ina si un co4porta4ent econo4ic al crui scop va 1i acela de a se @ncadra pe cKt posiAil @n Augetul construit. 3ugetele per4it elaAorarea de proiecte speci1ice" 4odi1icarea acestora si 4ai cu sea4 4ani1estarea unui co4porta4ent Aa6at pe Hspirit gospodrescI. !.%. In1t0u3ente 6e econo3i1i0e /i 6e in.e1ti0e 1peci2ice pe01oanelo0 2i7ice

-.5.- . E+$N$MISI(EA i INVES,I(EA %E %IA*A M$NE,A(' . &E%$:I,)! 3AN+A( -.5.2. INVES,I(EA %E %IA*A &E +A%I,A! A (ES)(SE!$( ,amiliilor "lexandrei si lui -tefan nu le-a fost uor, dar graie bugetului de familie au reuit s realizeze economii. "cum apar ns noi probleme. cum s pstreze mai bine aceste economii pentru a fi n siguran# /esigur, este bine s se informeze. "poi, economiile pe care le-au realizat au un anumit scop. 0entru aceasta este necesar s cunoasc cele mai adecvate modaliti de investire, n raport cu. estimarea unui c+tig potenial, alternative de investire, asumarea unor riscuri etc. 1oate acestea sunt ntrebri la care vom ncerca s aducem lmuriri, fie ele si pariale.

!.%.!. ECONOMISIREA 1i IN?ESTIREA PE PIA+A MONETAR. DEPOJITUL <ANCAR Ce e1te economisirea si cu ce scop se realizeaz aceasta? Econo3i1i0ea repre6int procesul de reinere din venituri a ceea ce r4Kne dup consu4. &i1erena dintre venituri si consu4 o constituie econo4iile. Acestea sunt su4ele de Aani care r4Kn la dispo6iia 4ena/elor dup consu4. !egat de aceste surne econo4isite" se pune proAe4a pstrrii n siguran a banilor. Este vorAa de siguran 1a de0 Q ameninri extraeconomice. - eventuale 1urturiB - producerea unor ca a4iti0 incendii" inundaii (Hpunerea Aanilor la adpostI). Q ameninri dinspre factori economici. - deprecierea Aanilor provocat de in1laieB -scCi4Aarea Aanilor (punerea @n circulaie de Aancnote si 4onede noi" 4odi1icare de valoare" deno4inare etc.). Acestea sunt situaii @n care Aanii @i pierd valaAilitatea" sunt scoi 6in ci0culaie) locul lor 1iind luat de Aani noi.

)na dintre 4odalitile cele 4ai 1recvente de pstrare a econo4iilor pentru persoane 1i6ice o repre6int depo6itele Aancare. Este un lucru tiut0 pe piaa 4onetar" nu nu4ai c econo4iile pot 1i pstrate @n siguran" dar depo6itele Aancare sunt si aductoare de doAKnd. Aceasta se poate reali6a prin0 depuneri la ter4en cu ridicare periodic a doAKn6ii (se calculea6 ca doAKnd si4pl)B depuneri cu capitali6are (se calculea6 ca doAKnd co4pus" aduc un cKtig 4ai 4are" dar presupun ca doAKnda s nu 1ie ridicat o perioad deter4inat F con1or4 anga/a4entului contractual). (EAMIN,IM0 Sigu0ana 8anilo0 t0e8uie 5nelea14 aici 5n 6u8lu 1en1Q 1or4ula de calcul sigurana fizic, a doAKn6ii si4ple0 sigurana valoric, 4eninerea valorii" a & X +r G dY G n puterii de cu4prare a Q 1or4ula de calcul Aanilor sau sigurana a doAKn6ii co4puse0 1a de depreciere. & X +r(- ZdY) n -+r AleGandra si ;te1an cunosc de/a" din clasa a XI-a" de la Econo4ia general" 4odul de calcul al doAKn6ii prin doAKnda si4pl si prin doAKnda co4pus. S presupune4 c 1a4iliile lor dispun 1iecare de cKte un depo6it Aancar de 2M MMM de lei si intenionea6 s retrag aceast su4 din Aanc peste doi aniB rata doAKn6ii la depuneri este de 8U. +are credei c ar 1i s1atul cel 4ai Aun privind 4odalitatea de depunere cea 4ai avanta/oas" din punctul de vedere al 4ri4ii doAKn6ii ce ur4ea6 a 1i ridicatJ S 1ace4 @4preun o co4paraie. ?a0ianta !&epo6it Aancar cu retragerea anual a doAKn6ii0 & X +r G d G n X 2M MMM u.4. G 8U G - X - MMM u.4.Spe an &oAKnda @n cei doi ani va 1i de 2 G - MMM X 2 MMM u.4. ?a0ianta 2&epo6it Aancar cu capitali6area doAKn6ii0 &X+r G (- Z d)2 < +r - 2MMMM G (- Z M"M8) 2 - 2M MMM X 2M MMM G -"-M28 < 2M MMM X 22 M8M -2M MMM 2 3 M8M u. 4. +o4paraia arat c doAKnda oAinut @n varianta 2 este 4ai 4are decKt doAKnda oAinut @n varianta -. Aadar" @n situaii si4ilare" este 4ai avanta/os depo6itul cu doAKnda capitali6at. %re6int aceasta si unele nea/unsuriJ %rincipalul de6avanta/ este acela c posesorul depo6itului nu poate retrage Aani din depo6itu respectiv pe o perioad de doi ani (@n 4sura @n care dorete s Aene1icie6e de doAKnda respectiv). Venitul oAinut din depo6itele Aancare este doAKnda. Aceasta" dup cu4 s-a v6ut @n eGe4plu de 4ai sus" @n 1uncie de 4odul cu4 s-a reali6at depo6itul" poate aduce un venit 4ai 4are sau 4ai 4ic. &eci nu poate 1i indi1erent 4odul @n care decide4 s reali64 un depo6it Aancar. S nu uit4 @ns pri4ul dintre scopurile pentru care s-a 1cut depo6itul Aancar0 acela de a 1eri econo4iile de depreciere. %entru reali6area acestui oAiectiv este necesar ca rata dob+nzii la depozite s fie mai mare dec+t rata inflaiei. &ac lu4 ca eGe4plu anui 2MMD" pute4 constata c @n ti4p ce rata doAKn6ii s-a 4eninut @ntre D"28U si NU pentru depo6ite @n ($N" rata in1 aiei" aa cu4 s-a preci6at de ctre instituiile aAilitate" a 1ost de 5"EU. &ar" atenie" nu toat doAKnda calculat r4Kne la dispo6iia posesorului su. &oAKnda" ca orice 1or4 de venit" se i4po6itea6" @n u ti4ii ani" cota de i4po6itare" unic de alt1el pe econo4ie" a 1ost si pentru doAKnd de -DU. Aadar" dac dorii s v calculai cKtigul din doAKn6i" nu uitai de rata in1laiei" apoi de i4po6itul pe venit. -.5.2. INVES,I(EA %E %IA*A &E +A%I,A! A (ES)(SE!$( (eveni4 a interesu 1a4iliilor AleGandrei si lui ;te1an de a cunoate 4ai 4ulte alternative de investire a econo4iilor" ast1el @ncKt s oAin cKtig. +unoaterea acestora este o condiie a a egerii alternativei ce ei 4ai avanta/oase. S anali64 pe scurt principalele variante de investire care pot aduce cKtig" @n acest scop" 4ena/ele" prin 4e4Arii lor" persoane 1i6ice" se pot orienta @nspre piee di1erite prin oAiectul speci1ic tran6acionat. &intre acestea a4inti4 cKteva0

- investiii pe piaa 1inanciar-AancarB - investiii pe piaa i4oAi iarB - investiii @n Ai/uteriiB - investiii @n oAiecte de valoare" oAiecte de art. Econo4isirea si potenialul cKtig pe piaa 4onetar si Aancar le-a4 anali6at de/a 4ai sus. $ pia 4ai puin cunoscut pentru persoanele 1i6ice" care poate o1eri posiAi iti de investiii aductoare de cKtig" este piaa 1inanciar sau piaa de capital. %ersoanele 1i6ice care au reuit s econo4iseasc su4e satis1ctoare pot accede la alternative si cKtiguri 1inanciare diversi1icate. )na dintre alternative devine 3ursa. Aceasta tran6acionea6 valori 4oAiliare" iar investiia @n acestea este 4ult 4ai riscant. &eci6ia de a investi la 3urs treAuie precedat de o anali6 a Augetului propriu. !a 3ursa de Valori 3ucureti (3V3) poate tran6aciona orice investitor" 1ie el ro4Kn sau strin. )nui investitor nou i se cer drept condiii ele4entare ca aran/a4entele sale 1inanciare curente s 1ie acoperite si" @n acelai ti4p" s eGiste resurse pentru eventualele cCeltuieli. Aceasta presupune o anali6 a Augetului personal si de 1a4ilie 1cut de noul investitor. !a 3urs nu se poate participa la tran6acii @n 4od direct. $rice investitor treAuie s 1ie clientul unei Societi de Servicii de Investiii Financiare (SSIF)" care s 1ie 4e4Ar a Asociaiei 3ursei. Acestea sunt cunoscute si suA denu4irea de companii de bro4eraj. %e piaa actua din (o4Knia sunt acreditate aproGi4ativ 5M de co4panii de Aro>era/" prin inter4ediul crora se des1oar toate tran6aciile de la 3urs. Fa4ilia AleGandrei s-a CotrKt0 ar dori s investeasc acu4 pe piaa de capital. Se 1or4ulea6 1iresc @ntreAarea0 H+u4 s se pregteasc 4ai Aine In acest scopJI (spunsul specialitilor este de genul ur4tor0 1ie c este vorAa despre depo6ite Aancare" aciuni" terenuri sau valut" lipsa pregtirii poate duce la un 1inal ne4ulu4itor" eGistKnd riscul de a pierde @ntreaga su4. +u4 pute4 di4inua risculJ Sunt unii specialiti care pledea6 pentru a ur4a 4ai 4uli pai cu rol preventiv. 1. 5 ne ntocmim o list cu veniturile familiei. 2. 5 ne elaborm un buget lunar care s estimeze principalele cheltuieli cu. locuina, alimentaia, transportul, educaia copiilor, vestimentaia, sntatea etc. 3. Sa supunem verificrii, vreme de c+teva luni, bugetul elaborat si, dac se dovedete realist, s continum. 4. S elaborm un buget anual, care s cuprind veniturile certe, o medie a cheltuielilor, iar diferena dintre acestea sunt economiile ce pot fi investite. 5. 5 estimm un prag maxim al pierderilor financiare care pot fi suportate si lichiditile necesare. 6. Sa stabilim o structur a investiiilor )fr a ne asuma riscurile maxime%. 6nvestiiile riscante sunt de regul accesibile si profitabile pentru investitorii cu experien. 7. 5 cutm un consultant financiar si s ncepem mpreun s elaborm un 7portofoliu8 de investiii. T. Sa studiem actele normative privitoare la domeniul investiional. +e posiAiliti au 4e4Arii 1a4iliei AleGandrei" care s-au CotrKt s investeasc pe piaa de capitalJ +u alte cuvinte" cu4 treAuie s procede6e pentru a deveni acionari. Specialitii arat c cei care doresc s devin acionari pentru pri4a dat au de ales @ntre dou variante" @n 1uncie de pre1erin. O p0i3a .a0iant4 ar 1i cu4prarea unor aciuni nou e4ise de ctre o societate listat la 3urs sau ale crei aciuni sunt listate la 3V3. %oi" de ase4enea" s cu4peri aciunile unei co4panii care intenionea6 s @nscrie la cota 3V3 aciunile e4ise" @n aceste condiii" societatea respectiv are oAligaia de a 1ace cunoscute toate condiiile de vKn6are ale aciunilor printr-o ca4panie de o1ert puAlic. &e ase4enea" legea cere ca anunul s 1ie 1cut @n cel puin un 6iar de circulaie naional. Cea 6eCa 6oua .a0iant4 se re1er la cu4prarea de aciuni care se tran6acionea6 de/a la 3urs. Aici Societile de Servicii de Investiii Financiare 4e4Are ale Asociaiei 3ursei sunt cele care vKnd si cu4pr aciuni @n nu4ele clienilor proprii. $ricare ar 1i varianta aleas" cei ce doresc s investeasc pe piaa de capital treAuie 4ai @ntKi s se adrese6e unei societi de Aro>era/.

-M

(EAMIN,IM %e piaa capitalurilor" Aanii se investesc @n tituri de valoare0 aciuni si oAligaiuni" care aduc n cKtig suA 1or4a de0 dividende (pentru aciuni) F aduc venit variaAii" au grad 4ai 4are de riscB doAKnd" cupon (pentru oAligaiuniL F aduc un venit 1iG" au grad de risc 1oarte sc6ut. %e aceast pia" titlurile de valoare se tran6acionea6 la un ore nu4it cu01 1au cotaie. Acesta varia6 per4anent. Mai pute4 ine cont si de 1aptul c acest pre" cursul, evolueaz n sens invers fa de evoluia ratei dob+nzii pe pia. For4ula de calcul a cursului" cotatiei0 +ursulX VSd[ )nde VX venitul adus de titlu i d[X rata doAKn6ii Care este strategia necesar pentru a ajunge la un broker de investiii care este potrivit cerinelor celui ce dorete s investeasc? P0i3ul pa1 @l repre6int Auna in1or4are @n legtur cu activitatea Aro>erilor" cu serviciile si co4isioanele pe care le percep. Acestea sunt pri4ele criterii @n 1uncie de care se va reaii6a alegerea societii de Aro>era/ potrivit pentru repre6entarea intereselor unei persoane 1i6ice. &up alegerea Societii de Servicii de Investiii Financiare (SSIF)0 U034to0ul pa1 va 1i acela de a decide dac investiia ur4ea6 a 1i reali6at pe ter4en scurt sau pe ter4en lungB @n 1elul acesta se va putea constitui un porto1oliu adecvat situaiei. !a rKndul ei" societatea care se ocup de serviciile de investiii 1inanciare va descCide @n siste4ul de registru al 3V3 un cont individual @n nu4ele noului su client" @n care va 1i 4eninut porto1oliul si @n care SSIF va opera @n 1uncie de cerinele clientului. @n ceea ce privete co4isionul perceput de o SSIF" acesta este de regul staAilit @n ur4a negocierii cu investitorul" @ns de oAicei el nu depete TU. !ista societilor de Aro>era/ este autori6at de +o4isia Naional a Valorilor MoAiliare (+NVM). Foarte i4portant cu privire a succesul investirii este rolul in1or4rii. Acesta treAuie s se re1ere per4anent pentru potenialul investitor la0 - cunoaterea 1luctuaiilor ratei doAKn6iiB - cunoaterea produselor AancareB -1luctuaii la AursB - cotarea la Aurs" 1ie pe piaa Aursier R3V3)" 1ie pe piaa eGtraAursier. A4 eGpus cele 4ai cunoscute instru4ente de econo4isire si investire de care dispun persoanele 1i6ice" respectiv cele o1erite de piaa 4onetar si de piaa de capital. Evident c instru4ente e eGpuse nu sunt si singurele. %ute4 a4inti" @ntre alte instru4ente" investirea pe piaa i4oAiliar sau investirea @n oAiecte de valoare (eventual" oAiecte de art). +u privire ia in.e1tiiile pe piaa i3o8ilia04) se tie c pKn @n anul 2MM5 piaa i4oAiliar din (o4Knia a avut o cretere relativ lent" de 4aGi4u4 8U pe an. &in cau6a lipsei de spaiu locativ si a apariiei creditelor ipotecare S i4oAiliare" @ncepKnd cu anul 2MM5 s-a produs o eGplo6ie a preurilor" @nregistrKndu-se creteri de peste 8MU anual. $ cretere deoseAit a avut-o seg4entul HluGI0 co4-p eGe de vile @n 6one e re6ideniale. :ona de nord a 3ucurestiului este cutat pentru seg4entul civiiSco4ercial" iar cea de sud-est pentru seg4entul industrial. In aceste condiii" investiiile @n i4oAiliare s-au dovedit eGtre4 de pro1itaAile @n ulti4ii ani. !.#. C0e6itul pent0u pe01oane 2i7ice 1.4.1. $%E(A*IA &E +(E&I,A(E A %E(S$ANE!$( FI:I+E 1.4.2. +(E&I,)! IM$3I!IA( SA) I%$,E+A( 1.4.3. +(E&I,)! &E +$NS)M" +(E&I,)! %EN,() NEV$I
%E(S$NA!E

&ei au un Auget de 1a4ilie" au reali6at econo4ii" econo4iile au 1ost Aine pstrate i investite si au condus la cKtig" 1oarte 4ulte 1a4ilii au nevoie s 1ac acCi6iii de Aunuri ale cror costuri depesc econo4iile si cKtigul din investiii. +e este de 1cutJ @n orice econo4ie de pia" Ancile" instituii ale pieei 4onetare" @i o1er serviciile pentru persoane 1i6ice" care pot ast1el s oAin @4pru4uturi" credite" pentru a-si satis1ace nevoile. +are sunt produsele

--

de creditare o1erite de AnciJ +u4 pot 1i oAinute crediteleJ +are sunt docu4entele necesareJ +u4 s ne pregti4 pentru a oAine un creditJ -.7.-. $%E(A*IA &E +(E&I,A(E A %E(S$ANE!$( FI:I+E Ope0aia 6e c0e6ita0e repre6int unul dintre principalele oAiecte de activitate ale siste4ului Aancar. C0e6ita0ea pe01oanelo0 2i7ice %entru di1erite proiecte (acCi6iionarea unei locuine" case de vacan" autoturis4e" alte nevoi personale)" Ancile creea6 o1erte de creditare. Siste4ul Aancar vine ast1el @n @ntK4pinarea nevoilor 4ena/elor pentru 1inanarea unor proiecte pentru care acestea nu dispun de Aani su1icieni. +are sunt condiiile de acordare a creditelor pentru 4e4Arii 1a4iliilorJ EGist regle4entri" nor4e de acor dare a acestor crediteJ Sau sunt creditele pentru persoanele 1i6ice lsate la Aunul plac al AncilorJ &e puin ti4p" 3N( a decis s renune ia li4itarea gradului de @ndatorare prin eGistena unui procent li4it 4aGi4 din veniturile solicitantului. Aceast deci6ie ar putea avea ca ur4ri creterea nivelului de creditareB analitii sunt de prere c Ancile ar putea creste rata creditului cCiar si la 8MU din venitul solicitantului. ,reAuie inut cont si de conteGtul @n care rata doAKn6ii caracteristic politicii 4onetare este @n curs de reducere. )na dintre se4ni1icaiile acestei deci6ii a 3N( este aceea a trans1eru ui de responsaAilitate de la 3anca +entral la Ancile co4erciale" @n conteGtul intrrii (o4Kniei @n )niunea European. %ractic" Ancile vor 1i nevoite s studie6e 1oarte Aine situaia 1iecrui client. &ei Ancile nu vor 4ai avea nici un 1el de restricie la acordarea creditelor" 1iecare Aanc va 1i oAligat s @i 1ac reguli interne 1oarte clare @n acest sens. @n aceast situaie va creste responsaAilitatea &ireciei de SupravegCere a 3ncii +entrale" care va conlucra cu Ancile" privind nor4ele interne ale 1iecrei Anci. Aceste scCi4Ari ar putea conduce la creterea Airocraiei" pentru c Ancile treAuie s co4plice algorit4ul dup care acord creditele" @ntrucKt @i vor asu4a un risc 4ai 4are. 3ncile co4erciale concurea6 @ntre ele pentru atragerea cKt 4ai 4ultor clieni. +u4 se pot orienta clienii persoane 1i6ice atunci cKnd au nevoie de un @4pru4utJ Iat cKteva repere0 H Ni.elul 0atei 6o8An7ii. 3N( a i4pus de/a Ancilor co4erciale ca acestea s a1ie6e la vedere DAE F 0ata 6o8An7ii anuale e2ecti.e (si nu doar un nivel al ratei doAKn6ii de re1erin). Aceste in1or4aii treAuie s 1ie transparente. DAE treAuie s cuprind" @n a1ar de nivelul ratei doAKn6ii" i alte costuri" cu4 sunt0 co4ision de anali6" co4ision de acordare" co4ision de ad4inistrare" co4ision de ra4Aursare etc. Solicita0eaKne1olicita0ea 6e ga0anii. )nele Anci acord credite 1r s solicite garanii" @n ti4p ce altele cer garanii. Acestea pot s constea @n Aunuri" i4oAile" polie de asigurare etc. %reul Aunului pe care dori4 s-l acCi6iion4. In partea stKng (dicionar) sunt pre6entate cKteva dintre preurile cu care ne @ntKlni4 pe pia. (EAMIN,IM Ai @nvat @n clasa a Xl-a a Econo4ie general despre locul si rolu! siste4ului Aancar @n econo4ia de piaa. Menirea siste4ului Aancar este" pe de o parte" de a atrage econo4iile agenilor econo4ici care au surplus de Aani" iar pe ele alt parte" de a o1eri credite agenilor econo4ici care au de1icit" nevoie de Aani. @n conclu6ie" Ancile sunt interesate s acorde credite atKt persoanelor juridice, cKt i persoanelor fizice. DIC+IONAR P0eul CIP L Hcel 4ai 4ic preI" care nu include taGeB P0eul DDP L preu care treAuie pltit" include taGeB Delivered Dut Paid )9endu /mits "c:uittes%.

;ste bine s fim ateni< /e foarte multe ori, preul scos n eviden, cel scris de obicei mai mare, mai vizibil, este preul &60. 6ar preul //0, dac este scris, este mult mai mic, uneori abia vizibil. "adar, este foarte important s fim ateni si s cutm cu rbdare preul care include toate taxele, //0, pentru a ti adevratul pre pe care trebuie s-l pltim. *0a6ul 6e 5n6ato0a0e a63i1 de Anci @n noile condiii @n care 3N( nu 4ai i4pune un grad 4aGi4 de @ndatorare"

-2

Ancile @i staAilesc 1iecare @n parte reguli de acordare a creditului" de 1oarte 4ulte ori gradul de @ndatorare 1iind staAilit ca ur4are a unei negocieri. Mo6alitatea 6e 0a38u01a0e se re1er a 4odul @n care Aanii @4pru4utai ur4ea6 s 1ie @napoiai Ancii. (a4Aursarea se poate 1ace @n rate lunare 1iGe" rate descresctoare" ra4Aursare @n avans a unei pri din creditul acordat. Avanta/ele sau de6avanta/ele sunt di1erite" @n 1uncie de situaia di1erit a deAitorului. Docu3ente 1olicitate 6e 84nci. Si acestea pot di1eri de la o Aanc la alta. &e regul" persoana care dorete un credit se 1erete pe cKt posiAil de i4pedi4ente Airocratice" 4otiv pentru care se va orienta spre instituii care solicit 4ai puine docu4ente @n vederea acordrii creditului. Rapi6itatea aco0640ii c0e6itului. ,i4pul de anali6 a unui dosar prin care se solicit credit este" de ase4e nea" di1erit de la o Aanc la alta. Evident" clienii doresc oAinerea cKt 4ai rapid a creditului solicitat. Do.a6a 6e 8un platnic @n cele 4ai 4ulte ca6uri" @n ulti4ii ani (odat cu instituirea unui siste4 de supravegCere)" Ancile au acces la date cu privire la corectitudinea acCitrii @4pru4uturilor anterioare sau a unor alte credite care @nc nu s-au stins. -.7.2. +(E&I,)! IM$3I!IA( SA) I%$,E+A( $rice 1a4ilie are nevoie de o locuin. Si eleviiSelevele de la 1ir4a HAlt1el &esign SAI se gKndesc la 6iua @n care vor treAui s-si cu4pere o cas. +u4 pute4 oAine una atunci cKnd nu dispune4 de toi Aanii necesari pentru acCi6iionarea saJ (spunsul o1erit de Ancile co4erciale este0 c0e6it i3o8ilia0 sau c0e6it ipoteca0. Au6i4 @n ulti4a vre4e" @n pres si @n o1ertele Aancare" a4Aele denu4iri si nu ti4 dac se re1er la acelai tip de credit. Este cert 1aptu c si c0e6itul i3o8ilia0) si c0e6itul ipoteca0 denu4esc o1ertele de creditare pentru cu4prarea de locuin. Sintag4a c0e6it ipoteca0 s-a i4pus datorit scCi4Arii de politic pe care 4a/oritatea Ancilor si 1ondurilor de creditare au aAordat-o0 creditul garantat prin ipoteca asupra imobilului cumprat. Este vorAa de posiAilitatea de a garanta creditul cCiar cu i4oAilul pe care ,I acCi6iionea6" giranii si alte tipuri de garanii 1iind scoase din calcul. $ di1eren 1unda4ental nu eGist @ntre cele dou tipuri de credite si interpretarea este di1erit de la Aanc la Aanc" @n principiu" c0e6itul ipoteca0 se garantea6 cu ipoteca pe i4oAil" @n ti4p ce c0e6itul i3o8ilia0 se poate garanta si cu alte tipuri de garanii (girani" alte i4oAile). Se consider @n general c prin c0e6it i3o8ilia0 se pot 1inana si construciile de i4oAile" @n ti4p ce prin c0e6it ipoteca0 acest lucru nu este posiAil" deoarece este i4posiAil s 1ie ipotecat un i4oAil ineGistent. &in punct de vedere legislativ" cele dou denu4iri provin din legi di1erite0 c0e6itul ipoteca0 este regle4entat de legea ! " K ! ) @n ti4p ce c0e6itul i3o8ilia0 se legiti4ea6 din +odul civil. %re6ent4 pe scurt unele dintre cele 4ai cunoscute condiii de acordare ale creditului i4oAiliar la o Aanc oarecare X. Este Aine s cunoate4 condiiile de creditare" pentru a 1i pregtii din ti4p. +riterii +ondiii de acordare Scopul creditului AcCi6iionare de i4oAilS+onstrucie de i4oAilSAcCi6iionare de teren Solicitani %ersoane care au @4plinit vKrsta de 2M ani. Este oAligatoriu ca solicitantul s nu eligiAili depeasc vKrsta de D8 de ani @nainte de ra4Aursarea ulti4ei rate a creditului. Solicitantul" re6ident sau nere6iden@" va avea surse de venit staAile. Su4a 4aGi4a0 8MM MMM E)( (sau ecCivalentul @n )S&S($N la data Su4a 4aGi4S aproArii). Su4a 4ini40 8 MMM E)( 4ini4 -MU pentru )S& si E)(" E"8U pentru ($M 3anca acorda credite &oAKnda @n valut solicitanilor care @ncasea6 venituri @n valut. %erioada 28 de ani pentru credite de acCi6iie %erioada de graie D luni (a4Aursare (ate egale sau rate descresctoare +reditul va 1i garantat cu o ipotec pe un i4oAil. Alte garanii acceptate (@n #aranii 1uncie de Aanc) +o4ision de anali60 5M Euro +o4ision anual de ad4inistrare credit0 M"2U +o4isioane aplicat a soldul creditului +o4ision pentru scCi4Aarea 4onedei de acordare a creditului0 M"8U din soclu credituiui (a4Aursare @n avans &ac deAitorul ra4Aursea6 @n avans @n pri4ii trei ani" acesta va plti un co4ision de 2U din su4a respectiv. &ac va plti @n avans dup pri4ii trei ani" va plti un co4ision de - U din su4a respectiv.

-5

Asigurri

I4oAi ui ipotecat @n 1avoarea Ancii va 1i asigurat pe toat perioada creditului la o co4panie agreat de Aanc. 3anca poate solicita deAitorului o asigurare de via care se va cesiona @n 1avoarea Ancii.

Anali6ai condiiile de acordare a creditului i4oAiliar pre6entate 4ai sus. +e se4ni1icaie au acesteaJ +are sunt conclu6iile care decurg din anali6a eGe4pluluiJ +utai si alte o1erte. +o4parai-leO &ecidei asupra celor 4ai i4portante trei criterii @n luarea uneii deci6ii de creditare. -.7.5. +(E&I,)! &E +$NS)M. +(E&I,)! %EN,() NEV$I %E(S$NA!E ,er4enul de c0e6it 6e con1u3 cuprinde un spectru 1oarte larg de credite cu destinaii 1oarte di1erite" @ncercKnd s rspund unei 4ultitudini de nevoi personale ale persoanelor 1i6ice. +eea ce includ Ancile co4erciale @n o1ertele or de creditare pentru consu4 sunt produse Aancare 1oarte diverse" care pre6int 4ari di1erene si de la o Aanc la a ta. Enu4er4 cKteva dintre acestea" cu preci6area c pe piaa produselor Aancare o1erta este 4ult 4ai Aogat" @ncepKnd cu credite pentru construcii" a4ena/ri" redecorri de locuine" continuKnd cu creditul pentru nevoi personale (nu4it de unele Anci Hcreditul pentru oriceI)" cu creditul auto si pKn la produse 4ai noi precu4 creditul pentru studii" creditul pentru cltorii si vacane" diversitatea creditelor de consu4 este @n continu cretere. Spre eGe4plu" c0e6itul auto poate 1i 1olosit pentru acCi6iionarea autoturis4elor sau 4otocicletelor noi sau autoturis4elor second-Cand. Alt eGe4plu este c0e6itul pent0u 1tu6ii. Se tie c educaia repre6int cea 4ai Aun pre4is pentru succesul @n viitor. Este un punct de re1erin pentru cariera ur4toare" indi1erent @n ce do4eniu se des1oar ea. ;ste creditul pentru reuita n via, un produs 4enit s susin de4ersul unei pregtiri pro1esionale solide. Su4a 4ini4 @4pru4utat este de 5 MMM E)(. De1cope0itul 6e cont) nu4it de specialiti overdraft, este un produs Aancar 4enit s per4it deintorului s nu rate6e oportuniti (o vacan" o nou pies de 4oAilier" electrocasnice etc.)" si atunci" pe perioade 4ai lungi sau 4ai scurte" descoperitul de cont a/ut deintorul s le 1ructi1ice. Folosind aceast 1acilitate de descoperire de cont" nivelul cCeltuielilor du4neavoastr poate depi nivelul veniturilor. IN;O- De1cope0itul 6e cont L o.e060a2t L 1e reali6ea6 @n condiiile eGistenei unui contract @ncCeiat @ntre Aanc si anga/ator" prin care acesta din ur4 se oAlig s vire6e salariuO anga/atului pe un cKrd. Alt1el spus" opiunea descoperitului de cont se poate 1ace doar pe cKrdul de deAit pe care este pri4it salariul" @n Aa6a acestui contract se pot 1ace @4pru4uturi din propriul cKrd de deAit @n li4ita a 5 pKn la D salarii cu rata doAKn6ii @ntre -EU i 28U. +el 4ai 1recvent credit pentru consu4 este c0e6itul pent0u ne.oi pe01onale. Ne vo4 opri 4ai 4ult asupra acestui tip de credit toc4ai pentru c este cel asupra cruia se @ndreapt cele 4ai 4ulte persoane 1i6ice. Ce documente sunt necesare pentru a obine un credit de nevoi personale? cererea si contractulde creditB copie dup actul de identitateB declaraie de acordB ulti4a 1actur de tele1on 1iG sau 4oAil sau un alt docu4ent care s dovedeasc adresa curentB adeverin de venit si copie dup cartea de 4unc" pentru salariaiB copie de pensie pe luna curent sau precedent i copie dup deci6ia de pensionare. &e regul" pentru di1eritele tipuri de credite" unele Anci solicit potenialilor clieni ,isa scoring. Aceasta este un instru4ent 1olosit @n evaluarea pro1ilului solicitantului de credit. &e ase4enea este esti4at proAaAilitatea ca solicitantul sa de6volte un co4porta4ent speci1ic de 1olosire a creditului" dar staAilete si capacitatea sa de ra4Aursare a creditului. )n rol i4portant @n constituirea ,iei scoring @l are 3ugetul de 1a4ilie" ca un instru4ent de lucru utili6at pentru 4surarea capacitii de ra4Aursare a creditului. )n 1actor i4portant pe care Ancile co4erciale @l iau @n calcul @n staAilirea acordrii unui credit este capacitatea de ra4Aursare" care repre6int potenialul 1inanciar al solicitantului de a plti lunar rata de credit si doAKnda a1erent. !.5. Ri1cu0i /i a1igu0a0ea pe01oanelo0 cont0a 0i1cu0ilo0

-7

1.5.1. 1.5.2. 1.5.3.

ASI#)(A(EA %E(S$ANE!$( FI:I+E ASI#)('(I $3!I#A,$(II si ASI#)('(I FA+)!,A,IVE %($&)SE &E ASI#)('(I $FE(I,E &E S$+IE,'*I!E &E ASI#)('(I

HNeP \or>-ui nu este opera oa4enilor" ci a asigurtori orB 1r asigurri" n-ar eGista 6gKrie-nori" deoarece nici un 4uncitor n-ar accepta s lucre6e la o ase4enea @nli4e" riscKnd s 1ac un plon/on 4ortal si s-si lase 1a4ilia @n 4i6erieB 1r asigurri" nici un capitalist nu ar investi 4ilioane pentru a construi ast1el de cldiri" pe care un singur rnuc de igar le-ar putea trans1or4a @n scru4B 1r asigurri" ni4eni nu ar circula cu auto4oAilul pe str6i. +Ciar cu un Ford" un Aun o1er este- contient de 1aptul c @n 1iecare clip risc s dea peste un pieton.I
=;>9? ,(9/

A1ir4aiile de 4ai sus" celeAre de ait1el" au generat pentru eleviiSelevele de la 1ir4a de eGerciiu HAlt1el &esign SAI un ir de @ntreAri pentru care ateapt" @n aceast lecie" un @nceput de rspuns.

-.8.-. ASI#)(A(EA %E(S$ANE!$( FI:I+E EGistena persoanelor 1i6ice si activitatea acestora suA toate 1or4ele sunt eGpuse per4anent unei 4ultitudini de riscuri" generate atKt de 1actori oAiectivi" cKt si de 1actori suAiectivi. Asigurarea este un proces econo4ico-social necesar si oAiectiv" deoarece acionea6 ca un mijloc de protecie. despguAete pierderile 1inanciare acoperite prin riscuri asigurate. %rocesul de asigurare const @n crearea @n co4un" de ctre populaie si agenii econo4ici a4eninai de anu4ite riscuri" a unui 1ond din care se co4pensea6 daunele si se satis1ac si alte cerine econo4ico-1inanciare" proAaAile" i4previ6iAile. DA1igu0a0ea este operaiunea prin care un asigurtor constituie" pe principiul 4utualitii" un 1ond de asigurare" prin contriAuia unui nu4r de asigurai" eGpui la producerea anu4itor riscuri" si @i inde4ni6ea6 pe cei care su1er un pre/udiciu pe sea4a 1ondului alctuit din pri4ele @ncasate" precu4 si pe sea4a celorlalte venituri re6ultate ca ur4are a activitilor des1urate.I &e1iniia pre6entat este preluat din !egea nr. 52S-M.M7.2MMM. DA1igu0a0ea este o garanie acordat de un asigurtor asiguratului su" de a inde4ni6a eventualele paguAe" @n scCi4Aul unei pri4e sau coti6aii.I @e 0etit @arrousse $ @ntreAare la care elevii ateapt un rspuns este aceea care privete caracteristicile contractului de asigurare a persoanelor 1i6ice. P0incipii ale cont0actelo0 6e a1igu0a0e pe care" ca viitori asigurai" treAuie s le cunoate4. - principiul despgubirii F contractul de asigurare nu despguAete peste valoarea pierderilor su1erite de asiguratB - principiul interesului asigurabil A o persoan are interes asiguraAil dac producerea unui eveni4ent asiguraAil poate cau6a o pierdere 1inanciar sau un pre/udiciu persoanei respective. +ontractul de asigurare are printre trsturi si ur4toarele0 ca0acte0 con1en1ual F se @ncCeie @n scris pe Aa6a consi44Kntului prilorB a1u3a0ea 0ecip0oc4 a uno0 o8ligaii L2ieca0e parte ur4rete oAinerea unui avanta/ prin prestaia pe care s-a anga/at s o 1ac @n 1avoarea celeilalte priB ca0acte0 1ucce1i. F ealonarea @n ti4p a prestaiilor preci6ate @n contract. Faptul c valaAilitatea contractului de asigurare se @ntinde pe o anu4it perioad de ti4p 1ace posiAil ealonarea plii pri4ei de asigurare de ctre asiguratB ca0acte0 6e a6e7iune F 1or4a i clau6ele contractului sunt staAilite de ctre societatea de asigurri" potenialul asigurat avKnd posiAilitatea s accepte sau s resping @n Aloc acest contractB ca0acte0 6e 8un4Cc0e6in4 F presupune ca eGecutarea acestuia s se reali6e6e cu Aun-credin de ctre a4Aele pri. $rice contract de asigurare cuprinde HsuAieciI i4plicai @n contract" care au un rol clar staAilit prin lege. Acetia sunt principalii actori ai contractului. A1igu04to0ul este persoana /uridic ro4Kn sau strin care" @n scCi4Aul unei pri4e de asigurare @ncasate de la asigurai" @i asu4 rspunderea de a acoperi paguAele produse Aunurilor asigurate" de a plti

-8

su4a asigurat la producerea unui anu4it eveni4ent @n viaa persoanelor asigurate. A1igu0atul este persoana 1i6ic care" @n scCi4Aul unei pri4e de asigurare pltite" @i asigur Aunurile" viaa etc. @4potriva anu4itor cala4iti naturale" a unor accidente sau care se asigur @4potriva unor eveni4ente care se pot @ntK4pla. H <ene2icia0ul a1igu040ii este persoana care are dreptul de a @ncasa su4a asigurat sau despguAirea" 1r s 1ie neaprat parte la contractul de asigurare. Asigurarea are un scop determinat? !uma asigurat se stabilete "n urma unei evaluri? Ri1cul a1igu0at este eveni4entul sau 1eno4enul care odat produs" datorit e1ectelor sale" @l oAlig pe asigu rtor s plteasc asiguratului sau Aene1iciarului despguAirea sau su4a asigurat. (iscul poate 1i previ6iAil sau i4previ6iAil. E.alua0ea este activitatea care staAilete valoarea Aunurilor @n vederea cuprinderii Oor @n asigurare. 3unurile supuse evalurii treAuie s 1ie proprietatea personal a asiguratului. Su3a a1igu0at4 este con1or4 contractului de asigurare" partea din valoarea de asigurare" pentru care asigurtorul @i asu4 rspunderea @n ca6ul producerii eveni4entului pentru care s-a @ncCeiat asigurarea (SA). Asigurarea se contracteaz pe o anumit durat# pentru pagube specificate# presupun$nd o anumit despgubire? Du0ata a1igu040ii este perioada de ti4p @n care eGist raporturi de asigurare @ntre asigurat si asigurtor. Pagu8a 96auna: repre6int pierderea eGpri4at valoric" su1erit de un Aun asigurat ca ur4are a producerii unui 1eno4en @4potriva cruia s-a @ncCeiat asigurarea. De1p4gu8i0ea 6e a1igu0a0e este su4a de Aani pe care asigurtorul este oAligat s o plteasc asiguratului" cu scopul de a co4pensa paguAa produs de riscul asigurat" pe parcursul 1uncionrii contractului de asigurare. !.5.2. ASI*URRI O<LI*ATORII 1i ASI#)('(I FA+)!,A,IVE Piaa a1igu040ilo0 repre6int" @n general" locu unde se @ntKlnete" @n 4od regle4entat" cererea cu o1erta de asigurri. Ce0e0ea 6e a1igu0a0e este repre6entat de persoanele 1i6ice care doresc s @ncCeie asigurri @ntr-un anu4it 4o4ent. @n (o4Knia" cererea potenial de asigurri este 4are" cea efectiv este redus" din cau6a slaAei culturi econo4ice si a lipsei resurselor Aneti. Aceasta se concreti6ea6 @n contracte de asigurare @ncCeiate. O2e0ta 6e a1igu0a0e este repre6entat de produsele societilor speciali6ate (autori6ate s 1uncione6e si capaAile din punct de vedere 1inanciar s des1oare o ast1el de activitate de asigurare). Tipu0i 6e a1igu040i a. A1igu040i o8ligato0ii Lsunt acelea care se Aa6ea6 pe principiul oAligativitii prin lege )ex lege%. 8. A1igu040i 2acultati.e F sunt acelea care se @ncCeie din proprie iniiativ de ctre persoanele 1i6ice (eG contractuB. A1igu040ile o8ligato0ii au rolul de a apra avuia naional" interesul econo4ic si social. Asigurarea apare @n virtutea legii 1r a se cere acordul de voin al celor care dein Aunurile respectiveB raporturile dintre asigurat si asigurtor" drepturile si oAligaiile lor sunt staAilite prin lege. Asigurarea oAligatorie este 1r ter4en" acionKnd tot ti4pul cKt eGist Aunul asigurat. &ac un Aun asigurat oAligatoriu a 1ost @nlocuit cu un altul" din di1erite 4otive" asigurarea r4Kne valabil n continuare, deci rspunderea si oAligaiile celor dou pri nu sunt li4itate de ti4p. EGe4plul cel 4ai 1recvent de asigurare oAligatorie pentru persoane 1i6ice este asigurarea de 9spundere civil obligatorie ((+A) F pentru autoturis4e. Aceasta este o asigurare oAligatorie prin lege pentru toi posesorii de autoveCicule" care acoper orice daune provocate terilor @n ur4a unor accidente de circulaie (daune 4ateriale sau vt4ri corporale). %ri4a pentru (+A are o valoare 1iG" @n 1uncie de tipul autoveCiculului" este staAilit anual de +o4isia de SupravegCere a Asigurrilor si este valaAil pentru toi asigurtorii. A1igu040ile 2acultati.e apar @n Aa6a contractului de asigurare dintre asigurtor si asigurat" @ncCeierea asigurrii 1acultative depinde de voina asigurailor" care sunt singurii care pot decide @n legtur cu contractarea asigurrii. Asigurrile 1acultative se @ncCeie pentru riscurile necuprinse @n asigurrile oAligatorii sau cCiar pentru co4pletarea asigurrilor oAligatorii @n scopul de a pri4i o despguAire sau o su4 asigurat 4ai 4are. Ce e1te caracteristic unei asigurri facultative?

-D

+are sunt drepturile si oAligaiile asiguratuluiSasigurtoruluiJ +u4 i cKnd se aplic @ncetea6 drepturile SoAligaiileJ Iat cKteva trsturi speci1ice0 Q se @ncCeie nu4ai @n Aa6a acordului de voin al prilor" prin contractul de asigurare0 cuprind doar o parte din Aunurile a1late @n posesia persoanelorB su4a asigurat nu este staAilit de nor4e" ci la propunerea asiguratului" iar li4ita sa 4aGi4 ine cont de valoarea real a Aunului la 4o4entul @ncCeierii asigurriiB sunt 4oAile" pentru c o1er condiii de staAilire a asigurrii @n 1uncie de interesele si posiAilitile 4ateriale ale asiguratuluiB per4it co4pletarea asigurrilor oAligatoriiB sunt valaAile nu4ai pentru o anu4it perioad de ti4p" staAilit clar @n contractul de asigurareB la eGpirarea duratei de asigurare" rspunderea asigurtorului @ncetea6" indi1erent dac @n aceast perioad s-a produs sau nu riscul asiguratB intr @n vigoare nu4ai dup @ndeplinirea tuturor condiiilor staAilite @n contractul de asigurareB @ntKr6ierea plii pri4elor de asigurare poate duce la re6ilierea contractului de asigurareB dac apar paguAe @naintea plii pri4ei de asigurare sau dup trecerea ter4enului pentru acCitarea pri4ei" asigurtorul nu pltete despguAirea. Vo4 pre6enta 4ai departe o selecie din cele 4ai 1recvente produse de asigurare @ntKlnite pe piaa asigurrilor. -.8.5. %($&)SE &E ASI#)('(I $FE(I,E &E S$+IE,'*I!E &E ASI#)('(I

Averea 1a4iliei" viaa" sntatea" studiile copiilor" cltoriile sunt tot atKtea Aunuri pe care 1a4iliile doresc s le prote/e6e @4potriva unor eveni4ente i4previ6iAile. Este o cCeltuial necesarO +osturile unei asigurri sunt inco4paraAil 4ai 4ici decKt su4ele pri4ite ca despguAiri @n ca6ul producerii unui eveni4ent asigurat. Scopul principal al activitii societilor de asigurare este reducerea sau eli4inarea riscurilor la care orice persoan 1i6ic este eGpus @n activitatea cotidian. A1igu040i pent0u cl46i0i 1i 8unu0i Se pot asigura locuine aparin$nd persoanelor fizice (caser vile# apartamente# ane%e& precum si toate bunurile aflate "n acestea? 'spunsul este DA( @n legtur cu locuinele persoanelor 1i6ice" riscurile asigurate di1er de la o co4panie la alta. @ntre riscurile ce pot 1i asigurate se regsesc0 incendiu" eGplo6ie" cutre4ur" inundaie" viscol" 1urtun" alte 1eno4ene at4os1erice" avarii la instalaiile de ap" vandalis4" 1urt. V pre6ent4 alturat un eGe4plu de asigurare de cldire si Aunuri. ;ste un exemplu foarte general privind la unul dintre cele mai simple si sumare formulare de completat. Cneori, astfel de formulare necesit rspunsuri detaliate si pot fi foarte complicate. 6D0(91">1< &itii cu atenie si ceea ce este scris cu Ctere foarte mici. >u este uor, uneori este chiar obositor, dar n timp vei constata c este foarte util. A1igu040ile auto 2acultati.e sunt dintre cele 4ai rspKndite tipuri de asigurri 1acultative din (o4Knia. Care sunt caracteristicile unei astfel de asigurri? +u4 se eGplic 1aptul c asigurrile auto +AS+$ sunt cele 4ai rpKndite asigurri 1acultative din (o4KniaJ "m selectat caracteristicile cele mai generale si le vom prezenta sumar. "mintii-v sfatul de la asigurrile pentru cldiri si bunuri. 5unt valabile pentru orice contract de asigurare. >C C61"E6< &itii totul, mai ales ceea ce este scris foarte mic< Este Aine s cunoate4 aceste trsturi toc4ai pentru c este 1oarte proAaAil ca @ntr-un viitor nu 1oarte @ndeprtat s recurgei la o ast1el de asigurare. lat cKteva dintre acestea0 O<IECTUL ASI*URRII- AutoveCicule RISCURI ASI*URATE ')!C*') D+ ,A-./ Asigurtorul acord despguAiri @n li4ita su4ei asigurate asiguratului pentru0 a. paguAele provocate autoveCiculului de ciocniri" loviri" rsturnri" 6gKrieri" cderea unor corpuri pe autoveCiculB A. 1urtul autoveCiculului sau al unor pri co4ponente ori piese ale acestuiaB c. paguAele produse autoveCiculului de incendiu" eGplo6ie" diverse distrugeri" ca ur4are a incendiuluiB

-N

d. paguAele produse autoveCiculului de inundaii" 1urtun" uragan" cutre4ur" prAuire sau alunecare de teren. ')!C*') +01)2!+/ a. polia de asigurare acoper si ca6urile @n care autoveCiculul este condus de ctre alt persoan decKt asiguratulB A. polia de asigurare se eGtinde @n a1ara teritoriului (o4Kniei. SUMELE ASI*URATE AutoveCiculele se asigur la valoarea real a acestora la data @ncCeierii sau re@nnoirii asigurrii. %rin valoarea reai a autoveCiculului se @nelege valoarea de co4erciali6are din nou la data asigurrii !a @ntreAarea H+u4 se eGplic 1aptul c asigurrile auto +A8+$ sunt ceie 4ai rpKndite asigurri 1acultative din (o4KniaJI" rspunsul este si4plu" dar eGpri4 si o trist realitate0 riscul de accident auto este 1oarte rspKndit" a/ungKndu-se adesea la daune 4ari si 1recvente. Ri1cu0ile ne a4enin eGistena" a noastr si a 1a4iiiei" la tot pasul si @n orice 4o4ent" lat nu4ai cKteva dintre @ntreArile legate de gri/ile care ne 1r4Knt si care pornesc de la riscurile cu care ne con1runt40 H+e vor 1ace ai 4ei dac eu disparJ &in ce vor triJ +ine va plti creditulJ Vor putea pstra casaJ +ine va plti coala copiluluiJI Ast1el de gri/i sunt @nte4eiate si 1ireti" dar printr-o asigurare de via li se poate o1eri celor asigurai 4ai 4ult sigurana. A4 ales pentru eGe4pli1icare cKteva dintre planurile de asigurare" care eGist ca produse o1erite de piaa asigurrilor. Asigurare de via pe termen limitat care acoper doar riscul de deces" iar pri4ele pltite sunt 4ici @n raport cu su4a asigurat. Aceasta se utili6ea6 pentru copii 1r venituri sau peatru. pti4i cu veuituri 4ici" al cror susintor 1inanciar dorete s @i tie @n siguran sau pentru situaia @n care s-a anga/at un credit pe ter4en lung. Asigurare de via pe termen nelimitat cu acumulare de fonduri sau o asigurare 4iGt de via care @n ca6 de deces asigur protecia celor dragi" dar garantea6 i o su4 la supravieuire" pentru situaiile @n care se dorete acu4ularea unui 1ond" lsarea unei 4oteniri. Asigurare tip rent de studii prin care copiilor le poate 1i asigurat su4a necesar pentru a-i continua studiile dup -T ani sau un spri/in 1inanciar pentru a-si porni propria a1acere. Aceast asigurare se 1ace atunci cKnd prinii vor s asigure copiilor lor un start @n via. Planuri de asigurare pentru pensii( Acestea sunt o alternativ la pensia de stat" care @i propune asiguratului 4eninerea standardului de viaa cu care s-a oAinuit. %entru cei care cltoresc 1recvent eGist asigurare de cltorii" care o1er te4porar" protecie supli4entar. %rin polia de asigurare 4edical pentru cltorii @n strintate se acoper cCeltuielile 1cute ca ur4are a unei @4Aolnviri sau a unui accident aprut in ti4pul cltoriei. Este oAligatorie pentru cltoriile @n )E" S)A si alte state si este 4ai 4uit decKt reco4andaAil.

CAP. 2. MNTREPRINJTORUL =I ;IRMA 2.!. Mn2iina0ea /i ge1tiona0ea unei 2i03e) opo0tunit4i /i 0i1cu0i N anali7a SOOT 2.1.1. 9NFIIN*A(EA )NEI FI(ME F +A&()! !E#A! 2.1.2. ANA!I:A SOOT A $%$(,)NI,'*I si (IS+)(I 9N 9NFIIN*A(EA SI #ES,I$NA(EA )NEI FI(ME

-T

2.-.5.

#ES,I$NA(EA FI(MEI F MANA#EMEN,)! AFA+E(II

$ricine @i dorete propria 1ir4 se @ntreaA cu4 treAuie s procede6e pentru a o @n1iina. E eviiSeleveie de la 1ir4a de eGerciiu HAlt1el &esign SAI sunt interesai ca 1ir4a lor s 1ie @nregistrat" recunoscut o1icial. Evident eGist legi care regle4entea6 cadrul de @n1iinare a unei societi co4erciale" @n ce const acestaJ +u4 se gestionea6 activitatea unei 1ir4eJ +e @nsea4n anali6a S=$,J +e este o oportunitateJ +e este un riscJ +e repre6int punctele tari si punctele slaAeJ !a ce @ntreAri rspund eleJ 2.!.!. 9NFIIN*A(EA )NEI FI(ME F +A&()! !E#A! Iniiatorii 1ir4ei HAlt1el &esign SAI sunt interesai @n pri4ul rKnd de cunoaterea cadrului egal necesar @n1iinrii unei 1ir4e. @n (o4Knia" persoanaSgrupul de persoane care doresc s iniie6e o a1acere poateSpot reali6a aceasta con1or4 regle4entri or lega e privitoare la 4odul de @n1iinare" @nregistrare si la 1or4e e pe care le poate lua o societate co4ercial" cuprinse @n Legea %!K! ". For4ele cel 4ai des @ntKlnite de organi6are a societilor co4erciale sunt societile pe aciuni )5"% si societile cu rspundere limitat )59@%, @ntreprin6torii sunt cei care aleg 1or4a /uridic pe care o consider 1avoraAila pro4ovrii intereselor lor" @n con1or4itate cu prevederile legale. &in acest punct de vedere" alegerea elevilor pentru 1ir4a de eGerciiu a 1ost 1cut. Ei consider c este @n interesul lor ca organi6area s 1ie suA 1or4a societii pe aciuni F SA. %ersoanele care @n1iinea6 societatea co4ercial contriAuie cu Aani (aport @n nu4erar) si Aunuri (aport @n natur)" @4preun" acestea 1or4ea6 capitalul soda< a 1ir4ei. &in punctui de vedere al asu4rii rspunderilor" se disting dou tipuri de 1ir4e0 societate cu rspundere limitat; @n cadrui acesteia" dac se @nregistrea6 pierderi" proprietarul este responsaAil nu4ai @n li4ita aportului su la capitalul social al 1ir4eiB societate cu rspundere nelimitat; @n cadrul acesteia" dac 1ir4a este insolvaAil sau @nregistrea6 pierderi" pro prietarul rspunde cu @ntreaga avere personal. %entru CotrKrea de a se lansa @n lu4ea a1acerilor @n1iinKnd propria 1ir4 eleviiSelevele de la HAlt1e &esign SAI 4erit 1elicitriO ,reAuie s tie @ns c @n1iinarea unei 1ir4e presupune parcurgerea 4ai 4ultor de4ersuri si @ndeplinirea anu4itor 1or4aliti. +are sunt acesteaJ Eevii si elevele 1ir4ei de eGerciiu le pot consulta" @n 1or4 detaliat (ca ir de etape care treAuie parcurse succesivF p. 82). Mai /os" vo4 pre6enta de4ersul de constituire a 1ir4ei din 4o4entul depunerii" @n acest scop a dosarului a $1iciuO (egistrului +o4erului. Do1a0ul 6e 5n0egi1t0a0e a 2i03ei 6epu1 la O2iciul Regi1t0ului Co3e0ului .a cup0in6e 3ai 3ulte acte a1t2el cerere-1or4ular $.N.(.+. ($1iciul Naional al (egistrului +o4erului)B re6ervarea denu4irii 1ir4ei (@n /ude sau la nivel dear)B act constitutiv (autenti1icat de ctre avocat sau notarul puAlic) la @ntoc4irea cruia treAuie l4urit" @n 4od oAligatoriu0 oAiectul principal de activitateB eventual @n parante6B oAiectul secundar de activitateB denu4irea 1ir4ei (cu nu4rul re6ervrii eliAerate de ctre $.N.(.+.)B asociaii S ad4inistratorii 1ir4eiB aportul la capitalul social al 1iecruia dintre asociai.

ca6ier 1iscal al 1iecruia dintre asociaii si ad4inistratorii 1ir4eiB copia actului de proprietate asupra spaiului unde se staAilete sediul social S +ontract de co4odat sau de @ncCiriere a spaiu ui respectivB acordul asociaiei de proprietari S locatariB acordul vecinilor (riveranii)B copie a +.l.S %aaportului asociailorB speci4en de se4ntur a ad4inistratorului (ad4inistratorilor) 1ir4eiB

-E

 declaraii ale asociai or 1ir4ei (autenti1icate)B procura asociailor pentru persoana @4puternicit s depun dosarul la $.N.(.+. (autenti1icat)B dovada depunerii capitalului social la Aanca aleas de asociaii 1ir4eiB declaraie (1or4ular $.N.(.+.) se4nat de ctre unul dintre asociai. &u acest dosar complet, se nregistreaz firma la 9egistrul &omerului. 9n s1Krit" elevii 1ir4ei HAlt1el &esign SAI au reuit. !e-a treAuit rAdare si tenacitate pentru a parcurge toi paii necesari" dar acu4 se pot Aucura de o 1ir4 legal" @nregistrat o1icial con1or4 legilor rii" @n1iinarea 1ir4ei lor apare" con1or4 regle4entrilor @n vigoare" @n paginile Monitorului $1icial al (o4Kniei. IN;O+on1or4 Legii %!K! ") @n ara noastr eGist ur4toarele tipuri de societi co4erciale0 societi @n nu4e colectiv F SN+ societi @n co4andit si4pl F S+S societi @n co4andit pe aciuni F S+A societi pe aciuni F SA societi cu rspundere li4itat F S(! 2.!.2. ANALIJA SOOT L OPORTUNIT+I =I RISCURI MN MN;IIN+AREA SI *ESTIONAREA UNEI ;IRME &eci6ia de @n1iinare a unei 1ir4e presupune luciditate" cura/" cunoaterea atKt a punctelor tari" cKt si a punctelor slaAe pe care le poate avea o 1ir4" @ntrucKt nu eGist" @n niao sttuaie" garanii pentru succes. %e de a1t parte" orice a1acere" @nc din 4o4entul @n1iinrii" treAuie s 1ie pregtit s valori1ice oportuniti si s 1ac 1a riscurilor. Anali7a SOOT este un instru4ent 4anagerial" de 1apt o teCnic prin care se pot identi1ica punctele tari" punctele slaAe si se pot eGa4ina oportunitile si a4eninrile unui proiect" ale unei aciuni etc. @n cele ce ur4ea6 ne vo4 re1eri la reali6area anali6ei S=$, cu privire la @n1iinarea si gestionarea unei 1ir4e. Anali6a S=$, poate 1i reali6at de @ntreprin6tori @nainte de deci6ia de @n1iinare a 1ir4ei" dar si ulterior @n ad4inistrarea S gestionarea 1ir4ei. Indi1erent @ns de 4o4entul reali6rii anali6ei S=$," aceasta este deoseAit de util pentru @ntreprin6tori" @n scopul contienti6rii unor aspecte pe care" alt1el" s-ar putea s nu le ia @n sea4 si de care s nu in cont (@n ceea ce privete calitile si de1ectele 1ir4ei si @n ceea ce privete oportunitile de pia si a4eninrile). Anali7a SOOT presupune reali6area unui inventar pe 4ai 4ulte te4e. ,er4enul S=$, provine din li4Aa engle6" de la iniialele cuvintelor StrengCts (puncte tari)" =ea>nesses (puncte slaAe)" $pportunities (oportuniti) si ,Creats (a4eninri). H Punctele ta0iI acestea vin din interiorul 1ir4ei. (epre6int calitile" avanta/ele" aspectele po6itive" tangiAile si intangiAile" ale 1ir4ei. %ot 1i identi1icate" rspun6Knd la @ntreAri precu4 cele alturate (S). %unctele tari adaug valoare @n activitatea 1ir4ei" o1er avanta/e @n 1aa concurenei" pot constitui surse pentru succesul organi6aiei @n atingerea oAiectivelor propuse. Punctele 1la8eI ace1tea vin tot din interiorul 1ir4ei. (epre6int slAiciunile interne ale 1ir4ei" de1ectele" ariile sa e de vulneraAilitateB acestea scad valoarea activitii des1urate" plasea6 1ir4a @n de6avanta/ concurenial. &in perspectiva 4anagerului" un Hpunct slaAI repre6int un ele4ent ce poate @4piedica atingerea oAiectivelor organi6aiei. %e de alt parte" odat ce sunt identi1icate" punctele slaAe pot 1i corectate" @n acest sens" depistarea cu acuratee a punctelor s aAe d 4ai 4ult valoare anali6ei" deoarece se vor 4arca ast1el i 6onele de intervenie pentru @4Auntirea activitii. %ot 1i identi1icate" rspun6Knd la @ntreAri ase4enea celor din stKnga (=). Opo0tunit4ileI acestea se re1er la 1actori din eGteriorul 1ir4ei" la con/uncturile eGterioare po6itive care pot avanta/a" pot 1avori6a activitatea 1ir4ei si de care 1ir4a poate Aene1icia. Ast1el de aspecte pot 1i considerate scCi4Arile teCnologice" politice" sociale si cCiar cele econo4ice. $portunitile sunt uneori anse o1erite de @ntK4plare" @n a1ara cK4pului de in1luenare a lor prin 4anage4ent" dei ele pot in1luena po6itiv procesul de6voltrii. &in

S +e resurse utile are 1ir4aJ Q +e avanta/e are 1ir4a 1a de concurenJ +e este 4ai Aine reali6at @n activitatea 1ir4ei respective decKt @n ca6ul concureneiJ +e aspecte 4erg Aine @n 1ir4J O +e nu 4erge Aine @n 1ir4J Q +e aspecte treAuie @4AuntiteJ +e anu4e a1ectea6 negativ co4petitivitatea 1ir4eiJ Q +e anu4e pune 1ir4a @n de6avanta/ 1a de 1ir4ele

2M

concurenteJ O +e aspecte din evoluia econo4iei poate avanta/a 1ir4aJ +e scCi4Ari @n 4ediul de a1aceri avanta/ea6 1ir4aJ Q +are sunt condiiile 1avoraAile de6voltrii activitii 1ir4ei" eGistente acu4 pe piaJ T +are sunt oAstacolele cu care se poate con1runta 1ir4a @n activitatea eiJ Q +are sunt scCi4Ari e gloAale la nivelul econo4iei care pot a1ecta" @n 4od negativ" 1ir4aJ Q +e 4suri la nivel naional pot a1ecta activitatea 1ir4ei" @ntr-un 4od i4previ6iAilJ

punctul de vedere al @n1iinrii 1ir4ei" oportunitile repre6int scCi4Aarea aprut @n 4ediul de a1aceri" @n pre1erinele consu4atorului" care poate 1i valori1icat prin iniiative de succes. %ot 1i identi1icate" rspun6Knd la @ntreArile din cCenarul din stKnga ($). $portunitatea este o proiecie a HAinelui viitorI )good in the future, @n engle6) care Haduc lu4inI @n ceea ce privete activitatea" strategia 1ir4ei Sorgani6aiei. H A3enin40ileI acestea se re1er tot la 1actori din a1ara 1ir4ei care pot constitui con/uncturile negative pentru activitatea 1ir4ei. %entru 1ir4" a4eninrile repre6int li4itrile" riscurile care se i4pun organi6aiei din partea unui 4ediu eGtern a1lat @n scCi4Aare. Este vorAa de condiionri eGterne a1late dincolo de cK4pul de aciune 4anageria B ele pot 1i atKt riscuri tran6itorii" cKt si per4anente. %ot 1i identi1icate" rspun6Knd la @ntreAri precu4 cele din cCenarul din stKnga (,). A4eninarea este o proiecie a Hrului viitorI )bad in the future, @n engle6). Inventarul punctelor tari" punctelor slaAe" oportunitilor si a4eninrilor este pre6entat" @n anali6a S=$," suA 1or4a unei scCe4e" ca @n taAelul din stKnga paginii.

Se i4pun cKteva 4eniuni supli4entare despre oportuniti si a4eninri care vin din 4ediul eGterior 1ir4ei. &eoarece scopul activitii econo4ice (indi1erent de do4eniu) este oAinerea de pro1it (@ntr-un cadru legal)" @ntreprin6torii treAuie s identi1ice si s valori1ice oportunitile" @n adaptarea lor la cerinele 4ediului de a1aceri si @n satis1acerea cerinelor cu4prtorilor. %entru a 1ructi1ica o oportunitate" aceasta treAuie perceput i anali6at. Vor avea succes @ntreprin6torii ateni la scCi4Aare" pregtii s ia deci6ii rapide de adaptare la scCi4Aare. &eci6ia de @n1iinare a unei 1ir4e presupune si asu4area unor riscuri( %rin ur4are" a4eninrile identi1icate @n anali6a S=$, se constituie pentru 1ir4 @n riscuri. )nele riscuri sunt previzibile Rprovocarea pierderilor este datorat unor 1actori care pot 1i anticipai)" altele sunt imprevizibile (deter4inate de situaii accidentale0 instaAilitate sociai-politic" econo4ic" aciuni neateptate ale 1ir4elor concurente" cala4iti naturale etc.). Enu4er4 nu4ai cKteva dintre riscurile cele 4ai evidente0 investirea de Aani personali" care @n ca6 de eec nu se pot recuperaB investirea de ti4p si e1ort" supuse aceluiai riscB renunarea la un loc de 4unc staAil ca anga/atB di1icultile unui siste4 Airocratic greoiB greuti @ntK4pinate @n @ncercarea de a strAate un cadru legislativ stu1osB contractarea de datorii care treAuie restituiteB proAaAilitatea con1runtrii cu o concuren puternicB greuti @n gsirea si anga/area unor oa4eni co4peteniB di1icultatea de a convinge seg4entul necesar de clientel. +u privire la 4odul de aAordare si atitudinea 1a de risc" eGist 4ai 4ulte tipuri de co4porta4ent" @ntre tipul impulsiv, cel prudent si cel realist, specialitii consider c cel din ur4 este cel 4ai adecvat" Acesta din ur4 are @n vedere si aciuni @n scopul minimizrii riscurilor, @ntre 4etodele de aciune pentru 4ini4i6area riscurilor s-au conturat0 Q aciuni asupra cau6elor ce pot provoca pierderiB Q aciuni de acoperire a riscurilorB acestea se re1er la asigurarea 0i1cului prin care asigurtorul accept preluarea unei anu4ite pri din pierderile posiAile. Comentai/

2-

7(ricine este liber s nfiineze o ntreprindere, ceea ce nseamn c ntreprinderile existente nu sunt libere s-si nlture concurenii dec+t prin v+nzarea unui produs mai bun la acelai pre sau a aceluiai produs la un pre mai sczut.8 )Dilton ,riedman%

2.-.5. #ES,I$NA(EA FI(MEI F MANA#EMEN,)! AFA+E(II +u ce s @ncepe4J +u4 ne organi64J +ine" ce" cu4 si cKnd 1aceJ +u4 4enine4" cu4 continu4 si cu4 de6volt4 activitateaJ ,oate acestea sunt proAle4e ale gestionrii 1ir4ei care 1r4Knt acu4 ecCipa HAlt1el &esign SAI. Activitatea oricrei 1ir4e treAuie Aine pus la punct suA toate aspectele. Este vorAa despre ceea ce nu4i4 pe scurt 4anage4entul 1ir4ei. +are sunt principalele aspecte @n derularea unei a1aceriJ &e cele 4ai 4ulte ori aceste aspecte se derulea6 si4ultan. ,otui pot 1i distinse" prin coninut" ur4toarele0 Q o0gani7a0ea H con6uce0ea H o8ine0ea p0o6u1ului H p0o3o.a0ea p0o6u1ului H cont0olul acti.it4ii 1i al 0e7ultatelo0. EcCipa 1ir4ei HAlt1el &esign SAI se gKndete c nu pot 1ace nici un pas 1r a se organi6a 4ai @ntKi. +e presupune o0gani7a0ea activitii econo4ice a unei 1ir4eJ Iat ele4entele principale0 constituirea unor structuri organizaionale. departa4ente" servicii" co4parti4ente" ecCipe de lucru etc.B 1iecruia i se staAilesc oAiectivele" de ase4enea se preci6ea6 relaiile dintre acesteaB staAilirea principiilor si regulilor de co4unicare" de circulaie a in1or4aiei" de coordonare" colaAorare" deci6ie" control si evaluareB instituirea unui cli4at po6itiv" sti4ulativ de activitate. *e1tiona0ea acti.it4ii 2i03ei p0e1upune lua0ea 6e 6eci7ii p0i.itoa0e la acti.itatea cu0ent4. Sunt deci6ii re1eritoare la0 sarcini concrete (ce este de 1cut)B persoanele care rspund de reali6are 9cine rspunde)B ter4enul de @ndeplinire 9pAn4 cAn6:. Co3entaiHSuccesul @n a1aceri presupune pregtire si disciplin i 4unc 4ult. &ar dac nu eti speriat de aceste lucruri" oportunitile sunt 4ereu 1oarte 4ari.I (/avid 9oc4efeller) +are credei c sunt departa4entele sau serviciile organi6atorice necesare Aunei 1uncionri a 1ir4ei HAlt1el &esign SAIJ *inei cont de oAiectul de activitate0 articole de @4Arc4inte din Au4Aac" pentru tineri. Con6uce0ea a1acerii este o activitate continu. Aceasta se i4plic @n organi6are" @n oAinerea" pro4ovarea produsului si @n controlul @ntregii activiti. O8ine0ea p0o6u1ului repre6int etapa-cCeie @n derularea unei a1aceri. %rodusele pot 1i Aunuri sau servicii. Manage4entul produciei const @ntr-o ast1el de gestionare a activitii @ncKt s se asigure utili6area e1icient a resurselor 1ir4ei. P0o3o.a0ea p0o6u1ului este o alt etap ce contriAuie la creterea e1icienei 1ir4ei. Aceasta const @n pregtirea pieei pentru acceptarea si succesul produsului" prin pu8licitate. Etapa cont0olului. $rgani6area" plani1icarea si conducerea treAuie @nsoite de control si adoptarea de 4suri adecvate pentru e1icienti6are. $rice @ntreprin6tor va avea @n vedere0 veri1icarea respectrii deci6iilor i reali6rii sarcinilorB 4onitori6area derulrii a1acerii pe tot parcursul suB prevenirea sau li4itarea aAaterilor de la nor4ele si principiile 1ir4eiB evaluarea per1or4anelorB elaAorarea de 4suri corective

22

,oate aceste aspecte ale activitii 1ir4ei respectiv0 organi6area 1ir4ei" conducerea 1ir4ei" oAinerea produsului" pro4ovarea produsului" controlul activitii sunt aspecte care se corelea6 @n gestionarea 1ir4ei. 2.2. Ma0Fetingul 2i03ei- Pin1t0u3ente utili7ate 5n 1tu6iul pieei. Int0a0ea pe pia4 a 2i03ei 2.2.1. MARQETIN*UL ;IRMEI- INSTRUMENTE UTILIJATE MN STUDIUL PIE+EI 2.2.2. INTRAREA PE PIA+ A ;IRMEI. CICLUL DE ?IA+ AL PRODUSULUI 2.2.3. POLITICA DE PRODUS 2.2.4. PPOLITICA DE PRE+ 2.2.5. PPOLITICA DE PLASAMENT SI POLITICA DE PROMO?ARE 2.2.-. MA(]E,IN#)! FI(MEI0 ?INS,()MEN,E ),I!I:A,E 9N S,)&I)! %IE*EI $Aiectivul activitii econo4ice este oAinerea pro1itului. Acestuia i se suAordonea6 toate de4ersurile @ntreprin6torilor" deci si intrarea 1ir4ei pe pia. %entru aceasta este necesar cunoaterea si valori1icarea oportunitilor pieei prin studii de 4ar>eting. &ercetarea de pia const @n procesul de investigare a pieei cu scopul de a studia perspectivele vKn6rii unui produs care s conduc la oAinerea de pro1it" @n 1uncie de oAiectivul ur4rit" studiile pot 1i0 de conjunctur, de pia, de distribuie, de prospectare. 9n activitatea 1ir4elor din ara noastr se utili6ea6 @n principal studiile de con/unctur" de prospectare si de pia. 5tudiul de conjunctur rspunde la @ntreAarea dac piaa este sau nu 1avoraAilB studiul de prospectare servete la alegerea pieei (sau a produsului)" iar studiu< de pia adKncete cunoaterea pieei si a 4i/loacelor de cucerire a ei. Aspectele de interes pentru studiile de pia se re1er la0 consum F studiat ca volu4 si structur B concurenF in1or4aii despre eGisten" pondere" spaii neacoperite B pre F 1iGarea unui pre care s o1ere produsului competitivitate si s asigure reali6area unui pro1it. Studierea pieei se poate reali6a prin metode directe si indirecte. &ercetarea direct. +ea 4ai i4portant 4etod de studiere direct a pieei este chestionarul. %e lKng acest instru4ent" @n cercetarea direct se 4ai 1olosesc0 observarea (structurat sau nestructurat)" nregistrarea de imagini, interviul, metoda anchetelor. Aceste instru4ente se aplica asupra unui e/antion. &ercetarea indirect. Aceasta cuprinde0 anali6a vKn6rilor" anali6a produsului" studiile de4ogra1ice" studiile 4onogra1ice" cele de distriAuie" de pro4ovare" de 4otivaie" de creativitate si de previ6iune. 9n continuare pre6ent4 cKteva dintre teCnicile de cercetare a pieei. R CGESTIONARUL C@e1tiona0ul este o succesiune logic de @ntreAri (cele 4ai 4ulte cu rspunsuri 4ultiple)" utili6at @n culegerea datelor necesare unei cercetri. Ce0ine 5n ela8o0a0e s rspund oAiectivelor cercetriiB s 1ie inteligiAil pentru ceO cCestionatB s nu 1ie prea (ung (pentru a 4enine viu interesul respondentului). St0uctu0a unui c@e1tiona0 o 1or4ul scurt de adresareB cKteva @ntreAri de int0o6uce0e (de eGe4plu0 7&u ce scop suntei acum n acest magazinlB; @ntreAareS@ntreAri 2ilt0u) pentru separarea celor interesai de produs de ceilali )7 &u ce frecven efectuai cumprturi n acest magazin#8%*, @ntreAri 6e coninut )7 &e mrfuri cumprai de obicei#8, 7&are sunt preferinele cu privire la produselede tip F8#, 7&are este valoarea cumprturilor efectuate din produsele de tip F#8 etc)B @ntreAri 6e cont0ol (de veri1icare a sinceritii celor cCestionai)" de eGe4plu0 7!radul de satisfacie n raport cu produsele oferite de magazin este. a% foarte bun; b% bun; c% mulumitor; d% nemulumitor; e% nu tiu, nu m intereseaz8; un set de @ntreAri 6e cla1i2ica0e cu re1erire ia respondeni (caracteristici de vKrst" seG" do4iciliu" veturi"

25

studii" pro1esie). R INTER?IUL Interviul se des1oar pe Aa6a unui grile de interviu. +aracteristic este 1aptul c suAiectul S suAiecii intervievat S intervievai pot rspunde liAer" eGpri4 ceea ce gKndesc. Aceasta repre6int un avanta/. &e6avanta/ul este repre6entat de 1aptul c aceste rspunsuri sunt greu de cuanti1icat. $peratorul de interviu pune @n 4od prioritar H@ntreAri descCiseI" la care nu eGist variante de rspuns. R O<SER?AREA STRUCTURAT Este o 4etod care se Aa6ea6 pe o gril de observaie (instru4ent @n care sunt trecute @n 1or4 organi6at tipurile de co4porta4ent care treAuie oAservate). %resupune o cunoatere prealaAil a 1eno4enului cercetat" cunoatere care per4ite elaAorarea grilei de oAservaie. R O<SER?AREA NESTRUCTURAT Este o teCnic utili6at @n studiul pieei" atunci cKnd nu se cunosc date asupra 1eno4enului cercetat" 1apt care 1ace i4posiAila utili6area unui instru4ent dinainte pregtit pentru @nregistrarea in1or4aiilor. &ireciile @n care se derulea6 studiile de pia vi6ea60 cercetarea ofertei )dinamica acesteia" 4ani1estat prin diversi1icare si @nnoire sorti4ental" respectiv gradul de nvechire, adic ciclul de via al produsului%; prospectarea cererii3 studiul caracteristicilor acesteiaB analiza comportamentului consumatorului# care se re1er la atitudinile" deci6iile pentru cu4prare deter4inate de0 Q 4otivele de cu4prare sau necu4prare Q pre1erinele consu4atorului Q inteniile de cu4prare Q deprinderile de cu4prare Q oAiceiurile de consu4 Q repre6entrile asupra 4r1uriior. Inscriindu-se @n s1era cercetrilor calitative" studierea co4porta4entului consu4atorului asigur se4nalarea eGistenei si a 4ani1estrii unei anu4ite di4ensiuni co4porta4entale si distriAuia de 1recven a acesteia @n rKndul purttorilor cererii.

2.2.2. IN,(A(EA %E %IA*' A FI(MEI.

+I+!)! &E VIA*' A! %($&)S)!)I

(eali6area oAiectivului 1ir4ei" de intrare pe pia" presupune cunoaterea ciclului de via al produsului( Ciclul 6e .ia4 al p0o6u1ului se re1er la intervalul de ti4p cuprins @ntre 4o4entul lansrii unui produs pe o pia dat si cel ai retragerii sale de1initive de pe piaa respectiv. +iclu de via al produsului presupune 4ai 4ulte etape" care se succed @ntr-un 4od si4ilar gra1icului de 4ai /os. Iniiatorii 1ir4ei de eGerciiu HAlt1el &esign SAI ur4resc atent etapele ilustrate de gra1icu de 4ai /os. Se gKndesc la Hciclul de viaI al produselor reali6ate de ei0 @4Arc4inte din Au4Aac pentru tineri. Etapele ciclului 6e .ia4 a p0o6u1ului Etapa 6e lan1a0e a produsului are ca principal oAiectiv acela de a in1or4a consu4atorii @n legtur cu apariia noului produs. +Celtuielile @n aceast etap sunt 4ari" vKn6ri e 4ici" iar pro1iturile negli/aAile" uneori cCiar negative. Etapa 6e c0e/te0e este caracteri6at de sporul vKn6rilor si pro1itului. Este etapa @n care 1ir4a ur4rete s-si 4aGi4i6e6e cota de pia si s-si cree6e o 4arc puternic. +onsu4atorii sunt nu4eroi" dar apar si 4uli concureni. Etapa 6e 3atu0itate se caracteri6ea6 prin staAili6area volu4ului vKn6rilor. Fir4a acionea6 acu4 pentru @4Auntirea caracteristicilor produsului" pentru eGtinderea garaniei si a serviciilor post-vKn6are sau pentru reduceri de preuri. Se reali6ea6 un consu4 de 4as" dar si co4petiia se a1l la cel 4ai @nalt nivel. %ro4ovarea este intensiv si co4petitiv. Etapa 6e 6eclin este aceea @n care vKn6rile scad puternic" pe 4sur ce alte produse de suAstituie apar pe pia sau interesul consu4atorilor 1a de produs dispare. Fir4a veri1ic dac 4ai sunt posiAiliti de a reali6a pro1it si ur4rete 4o4entul opti4 de aAandonare a produsului.

27

Int0a0ea pe pia4 e1te legat4 6e lan1a0ea unui p0o6u1) iar pentru aceasta treAuie s se identi1ice nevoile speci1ice ale unei categorii de consu4atori. Acetia repre6int potenialii clieni care vor constitui piaa4int( Aceasta rspunde la @ntreAri precu40 ce vinde4J" cui vinde4J" cu4 vinde4J" contra cui vinde4J" @ntreAri 1ireti pentru iniiatorii de 1ir4e care doresc s intre pe pia. 2.2.#. PPOLITICA DE PRE+ P0eul repre6int cea 4ai 4oAil co4ponent a politici or de 4ar>eting. El poate 1i 4odi1icat rapid" spre deoseAire de celelalte co4ponente" iar scCi4Arile de pre atrag" de regul" un rspuns i4ediat din partea pieei. Si HAlt1el &esign SAI va treAui s adopte o politic de pre. Evident elevii cunosc rolul preului @n oAinerea pro1itului. Aadar" este eGtre4 de i4portant acest aspect pentru succesul 1ir4ei. +u4 vor reui s se oriente6eJ (spunsul este c" @n staAilirea politicii de pre pentru propriile produse" 1ir4a se poate orienta @n 1uncie de criterii diverse" ceea ce poate 1ace ca nivelul preului s varie6e destul de 4ult. -. StaAilirea preului @n 1uncie de costuri/ pornete de la pre4isa c preul treAuie s acopere integral costurile si s per4it oAinerea unui pro1it netB nu poate 1i utili6at @ntotdeauna" din cau6a 1aptului c ine sea4a prea 4ult de 4ediul intern si prea puin de 4ediul eGtern al @ntreprinderiiB este 4odalitatea care pare a 1i cea 4ai raional. 2. StaAilirea preului @n 1uncie de cerere 1vaioarea perceput de consu4ator)0 const @n co4prea preurilor produselor unei 1ir4ei" cu cele ale celorlali co4petitori" ce are ca re6ultat nivelul opti4 al preurilor ce vor 1i practicate pentru propria o1ertB este 4odalitatea cu 1recvena cea 4ai 4are @n practic. 5. StaAilirea preului @n 1uncie de concuren/ 1ace ca acestea s intervin ca instru4ent de ecCiliArare a cererii cu o1ertaB const @n 1orarea nivelului preului HatKt cKt suport piaaIB poate 1i in1luenat de o insatis1acie a consu4atorilor care conduce la o scdere a e1icienei econo4ice pe ter4en lungB Q este o 4odalitate 4ai rar utili6at. Funda4entarea strategiei de pre la nivelul 1ir4ei" ast1el @ncKt s se poate asigura un nivel opti4 @ntre resursele cCeltuite si re6ultatele oAinute" treAuie s in sea4a de nivelul" diversi1icarea si 4oAilitatea preurilor. Ni.elul p0eu0ilo0 poate 1i considerat criteriul do4inant de alegere a variantelor strategice. Alturi de caracteristicile produsului" discutarea nivelului preului este 1oarte i4portant. (aportul calitate - pre este de 4ulte ori CotrKtor @n deci6ia 1inal de acCi6iionare a produsului" @n 1uncie de acesta se conturea6 4ai 4uite strategii alternative @n 1uncie de care 1ir4ele aleg0 strategia preturilor nalte, strategia preurilor moderate, strategia preurilor sczute. *0a6ul 6e 6i.e01i2ica0e a p0eu0ilo0 este criteriul @n 1uncie de care 1ir4a @i poate propune 1olosirea unei palete de preuri de lrgi4i di1erite. $piunea ei @n aceast privin este vi6iAil condiionat de strategia de produs si" i4plicit" de cea de pia. Strategiile alternative sunt0 strategia preurilor nediversificate si strategia preurilor diversificate. *0a6ul 6e 3o8ilitate a p0eu0ilo0 se re1er la 4sura @n care staAilitatea ori 4oAilitatea preurilor poate 1i decis sau 4car in1luenat de 1ir4ele @n cau6. Strategiile @ntre care se poate opta sunt de regul0 strategia preurilor cu mobilitate ridicat, strategia preurilor cu mobilitate medie, strategia preurilor cu mobilitate sczut. 2.%. Ela8o0a0ea planului 6e a2ace0iI 1t0uctu0a planului 2.3.1. E!A3$(A(EA %!AN)!)I &E AFA+E(I 2.3.2. S,()+,)(A %!AN)!)I &E AFA+E(I 2.3.3. IM%$(,AN*A %!AN)!)I &E AFA+E(I %lanul de a1aceri este un instru4ent esenial @n activitatea de plani1icareSconducere a unei a1aceri. Planul 6e a2ace0i este un docu4ent care descrie a1acerea" resursele de care dispun proprietarii acesteia" piaa" activitile care ur4ea6 s 1ie @ntreprinse" re6uitatele vi6ate. 0lanurile de afaceri se deoseAesc prin 1or4 si coninut. ElaAorarea planului de a1aceri poate avea @n vedere a1aceri noi" dar si a1aceri eGistente" @n derulare.

28

@n acest sens" @n pri4ul ca6" planul de a1aceri poate 1i un instru4ent de lucru pentru iniierea si de6voltarea unei a1aceri" iar @n al doilea ca6 este un instru4ent de 4anage4ent al unei 1ir4e. @n 4od corespun6tor" @n structura planului de a1aceri sunt incluse ele4ente si in1or4aii suAordonate oAiectivelor vi6ate. A( Pentru o firm nou# p%anu% de afaceri reprezint instru4entul prin care @ntreprin6torul poate coordona procesul de @n1iinare si des1urare a activitii 1ir4ei. ElaAorarea planului de a1aceri presupune 4ai 4ulte etape0 - docu4entarea" culegerea in1or4aiilorB - plani1icarea e1ectiv a activitii 1ir4eiB. - redactarea propriu-6is a planului. 3. 9n 4sura @n care vi6ea6 6e7.olta0ea unei a2ace0i eBi1tente) oAinerea unei 1inanri" planul de a1aceri are un rol esenial @n reali6area e1ectiv a de6voltrii vi6ate" a oAiectivelor propuse" @n aceast situaie" planul va include si date se4ni1icative despre re6ultatele anterioare oAinute de 1ir4. 2.%.2. S,()+,)(A %!AN)!)I &E AFA+E(I Structura unui plan de a1aceri nu are o 1or4 unic. +u toate acestea" @n structura planului de a1aceri pentru a1aceri noi" pot 1i identi1icate ur4toarele elemente structurale principale. G %re6entarea 1ir4ei Q &escrierea a1acerii Q %lanul 4anagerial Q %lanul operaional Q %lanul de 4ar>eting Q %lanul 1inanciar. Ce presupun componentele structurale ale planului de afaceri P0e7enta0ea 2i03ei ocup un loc i4portant @n elaAorarea planului de a1aceri" deoarece eGpri4 calitatea o1ertei 1ir4ei prin includerea unor aspecte principale re1eritoare la 1ir4 @n ansa4Alul ei (date de identi1icare a 1ir4ei). EBe3plu %re6entarea 1ir4ei. &ate de identi1icare 1. &enu4irea 1ir4ei0 7"ltfel/esign 5"8 2. For4a /uridic de constituire0 5.". Fsocietate pe aciuni 3. Adresa sediului central" tele1on S 1aG" E-4ail0 Str. S4Krdan nr. -5" 3ucureti" tel .S1 aG 5.5M.7N.-8" alt1el^design_`aCoo.corn 4. 9n4atriculat la $1iciul (egistrului +o4erului cu nr. -7 N5757 N-N.M5.2MMD" cod 1iscal (22---7750 5. Valoarea capitalului0 7N MMM Euro 6. Natura capitalului social (puAlicNprivatB ro4KnSstrin" 4iGt) 7. Asociai" acionari principali (persoane 1i6ice sau /uridice) 8. +onturi Aancare descCise la0 $9/ );uro% 9. ,ipul principal de activitate0 con1or4 codului +AEN0 producie F 1aAricarea de articole de @4Arc4inte. De1c0ie0ea a2ace0ii presupune pre6entarea activitii care ur4ea6 s 1ie des1urat. Planul 3anage0ial include in1or4aii cu privire a0 organigra4a 1ir4ei (care pre6int co4parti4entele si relaiile de suAordonare dintre acestea" posturilor)B ecCipa 4anagerial" responsaAiliti si atriAuii aleacesteiaB structura de personal (personalul anga/at" progra4 de lucru). Q Managerul S ecCipa 4anagerial au un rol esenial @n iniierea" de6voltarea si derularea a1acerii. distriAuia

E-4ail0

Danagementul firmei se Aa6ea6 pe o strategie elaAorat de @ntreprin6tor" care rspunde @n acest 1el Ia @ntreAri de1initorii pentru iniierea" eGistena si evoluia 1ir4eiB 4anage4entul Aa6at pe strategie se nu4ete management strategic i repre6int un ansa4Alu de deci6ii si aciuni" concreti6ate @n elaAorarea si aplicarea de planuri proiectate pentru reali6area oAiective or 1ir4ei. Strategia 1unda4entea6 politica 1ir4ei" concreti6at @n planul anual al 1ir4ei siSsau @n planuri pe anu4ite do4enii (operaional" 4ar>eting" 1inanciar etc.). Planul 6e 3a0Feting presupune" aa cu4 ai @nvat @n leciile anterioare" includerea de in1or4aii re1eritoare la0 produsul o1eritB piaa vi6at" clienii potenialiB 4ediul concurenialB strategia de pro4ovare si vKn6are a produsului.

2D

ElaAorarea planului de 4ar>eting este precedat de cercetarea de 4ar>etingB in1or4aiile re6ultate 1unda4entea6 deci6iile de 4ar>eting. Planul 2inancia0) aa cu4 vei @nva @n leciile ur4toare" este elaAorat @n 1uncie de scopul a1aceriiB re1lect cCeltuielile prev6ute pentru iniierea si derularea a1acerii si surse e 1inanciare pentru acoperirea acestora. +el 4ai si4plu plan 1inanciar include dou capitole de cCeltuieli0 Q cCeltuieli pentru @nceperea a1aceriiB Q cCeltuieli operaionale" pentru susinerea a1acerii pKn @n 4o4entul @n care devine pro1itaAil. 2.5.5. IM%$(,AN*A %!AN)!)I &E AFA+E(I %lanurile de a1aceri di1er @ntre ele deoarece au @n vedere 1ir4e di1erite care iniia6 a1aceri di1erite. Acest lucru eGplic i4portana planului de a1aceri ca instru4ent de lucru necesar @ntreprin6toruluiB prin planul de a1aceri @ntoc4it" @ntreprin6torul de4onstrea6 c are o i4agine de ansa4Alu asupra a1acerii si asupra perspectivelor acesteia. &e 1apt" pri4a dat" 1ir4a apare @n 4intea @ntreprin6toruluiB el pornete de la ideea de afacere si poate s a/ung la o viziune a afacerii; @n acest ca6 poate s treac" prin staAilirea unei strategii (pentru reali6area vi6iunii)" la planul de afacere. Ast1el" planul de a1aceri per4ite0 1or4ularea clar a oAiectivelor acesteiaB plani1icarea atent a etapelor de reali6are a a1acerii" a activitilor" 1or4ularea unei strategii coerenteB staAilirea necesarului de resurse pentru derularea a1aceriiB staAilirea orientrii 1ir4eiB utili6area sa @n 4oduri di1erite0 instru4ent intern (gCid pentru luarea deci6iilor" instru4ent de control @n raport cu re6ultatele oAinute)" instru4ent eGtern" de relaionare cu ali ageni econo4ici (1inanatori" 1urni6ori" clieni etc)B identi1icarea nevoilor clienilor poteniali si staAilirea 4i/loacelor necesare satis1acerii lorB di4inuarea riscurilor" prin luarea @n considerare a oportunitilor pe care le poate 1olosi 1ir4a. $rice plan de a1aceri" pentru a 1i cu adevrat util @ntreprin6torilor @n conducerea unei a1aceri" treAuie0 Q s 1ie si4plu" sugestiv" clar" aplicaAil" uor de ur4atB s propun oAiective concrete si 4suraAileB s 1ie realistB s 1ie Aine @ntoc4it" revi6uit periodic. 2.#. <ugetul 6e .enitu0i /i c@eltuieli pent0u acti.it4ile p0opu1e 2.4.1. 3)#E,)! &E VENI,)(I si +aE!,)IE!I SI IM%$(,AN*A 9N,$+MI(II A+ES,)IA 2.4.2. F!)X)! &E N)ME(A( (+ASa F!$=) 2.7.-. 3)#E,)! &E VENI,)(I ;I +aE!,)IE!I si IM%$(,AN*A 9N,$+MI(II A+ES,)IA Muli @ntreprin6tori @i conduc a1acerea 1r s aiA o vi6iune unitar asupra ei. @n @ncercarea de a supravieui de la o spt4Kn la alta sau de la o una la aOta" ei o4it un instru4ent 1oarte i4portant F Augetul. &e 1apt" pentru orice @ntreprin6tor" prin ur4are si pentru elevii de la 1ir4a de eGerciiu HAt1el &esign SAI" un Auget Aine elaAorat este ca o Cart Aine @ntoc4it" care te a/ut s 4ergi pe dru4ul cel Aun. In o0ice 2i034) aciunea 2inancia04 p0ece6e o0ice aciune te@nic4) econo3ic4 1au o0gani7ato0ic4. Mai @ntKi se procur resursele 1inanciare necesare si apoi are loc 1luGul real de Aunuri. Se poate spune" aadar" c deci6ia de natur 1inanciar precede orice deci6ie econo4ic" re6ultKnd de aici" i4portana elaAorrii i 1unda4entrii Augetului oricrei a1aceri. <ugetul 6e .enitu0i 1i c@eltuieli este un instru4ent 4anagerial care asigur" @n eGpresie 1inanciar" di4ensionarea oAiectivelor 1ir4ei" a cCeltuielilor" veniturilor si re6ultatelor" precu4 si evaluarea e1icienei econo4ice a 1ir4ei. Este 1or4at" potrivit denu4irii" din venituri si cCeltuieli. %entru o 1ir4 care 1uncionea6 de rnai 4uli ani" elaAorarea Augetului de venituri si cCeltuieli ia" de regul" ca reper situaia 1inanciar @nregistrat @n perioada anterioar.

2N

Fir4a HAlt1el &esign SAI se a1l @n 1a6a de lansare" @n aceste condiii" ia elaAorarea Augetului de venituri si cCeltuieli nu se poate raporta la eGerciiul 1inanciar precedent. 9n aceste condiii" @n elaAorarea Augetului de venituri si cCeltuieli si @n 1unda4entarea principalilor indicatori de Auget se vor avea @n vedere ur4toarele repere orientative0 punerea @n practic a activitilor din planul de a1aceriB reali6area oAiectivelor asu4ate de 1ir4. 3ugetul este detaliat pe ele4ente de venituri si cCeltuieli. C@eltuielile 6in acti.itatea cu0ent4 sunt cCeltuieli de producie si se re1er la activitatea propriu-6isa a 1ir4ei" des1urat @n ur4a derulrii a1acerii la capacitatea 4aGi4. +Celtuielile de producie totale includ 4ai 4uite co4ponente0 cCeltuielile de producie directeB cCeltuielile de producie indirecte. ?enitu0ile 6in acti.itatea cu0ent4 presupun detalierea volu4ului vKn6rilor pentru 1iecare categorie de produs si se re1er la activitatea propriu-6is a 1ir4ei" des1urat @n ur4a derulrii a1acerii la capacitatea 4aGi4. !a s1Kritul perioadei pentru care s-a @ntoc4it Augetul" prevederile 1cute treAuie co4parate cu reali6rile oAinute. +o4paraia va 1i ur4at de anali6a acesteia" @n situaia @n care" de eGe4plu" cCeltuielile vor 1i 4ai 4ari decKt cele previ6ionate" anali6a treAuie s se 1inali6e6e cu identi1icarea cau6elor care au dus" la acest re6ultat si a 4surilor care treAuie s deter4ine evitarea unei ase4enea situaii" pe viitor. '+A5)21)5/ C@eltuielile 6e p0o6ucie 6i0ecte cuprind0 cCeltuieli cu 4aterii pri4e" 4aterialeB cCeltuieli cu salariile directeB cCeltuieli cu energie" alte utilitiB alte cCeltuieli directe. C@eltuielile 6e p0o6ucie in6i0ecte cuprind0 cCeltuieli ad4inistraieS 4anage4entB cCeltuieli de AirouS secretariatB cCeltuieli de transportB cCeltuieli de pa6B cCeltuieli de protecia 4unciiB alte cCeltuieli indirecte. 2.7.2. F!)X)! &E N)ME(A( (+ASa F!$=) ;luBul 6e nu3e0a0 )cash floH, @n engle6) este un instru4ent de plani1icare 1inanciarB repre6int circuitui Aanilor suA 1or4 de intrri si ieiri de Aani @nSdin 1ir4" pe o perioad deter4inat de ti4p. FiuGul de nu4erar se regsete @n Ailanul contaAilB 1urni6ea6" pentru o anu4it perioad de ti4p" o proiecie 1inanciar a ur4toarelor date0 disponibilitile bneti cu care de4area6 a1acerea (pot 1i @n cas si la AancB includ si capitalul social al 1ir4ei vrsat @n nu4erar)B intrri de numerar previzionate prin @ncasri din activitatea de eGploatare" din datorii 1inanciare" din alte surse etc.B ieiri de numerar previzionate, care includ0 pii pentru activitatea de eGploatare" plata i4po6itelor" taGe lor" ra4Aursri de credite" plata unor doAKn6i etc. +on1or4 provenienei si destinaiei Aanilor" 1luGul de nu4erar poate 1i0 H 2luB 6e nu3e0a0 ope0aional) din activiti de eGploatareB repre6int principala surs de venituri sicCeltuieliB include" @n principal0 -@ncasri @n nu4erar din vKn6area de Aunuri econo4iceB - pli @n nu4erar ctre 1urni6orii 1ir4eiB - pli @n nu4erar ctre anga/ai (sau @n nu4ele aces tora)B H 2luB 6e nu3e0a0 6e in.e1tiiiI include" @n principal0 - @ncasri @n nu4erar din vKn6area de terenuri" cldiri"utila/e" ecCipa4ente etcB - pli @n nu4erar pentru reali6area unor investiii @n 4i/loace 1iGe0 terenuri" cldiri" utila/e" ecCipa4enteB

2T

H 2luB 6e nu3e0a0 2inancia0) din activiti de 1inanareB include" @n principal0 - Aanii care provin din surse eGterne (contractarea unor i4pru4uturi" e4isiunea de aciuni etc.) -Aanii destinai piilor eGterne (ra4Aursarea unor @4pru4uturi" pli ctre acionari etc.). %revi6iunea poate 1i in1luenat de di1erii 1actori (cu potenial de risc)" aa cu4 sunt0 caracterul se6onier ai produselorB accentuarea concurenei pe piaB scderea puterii de cu4prare a populaiei. %revi6ionarea nu4erarului" pe ter4en scurt" 4ediu si lung treAuie s previn o eventual cri6 1inanciar a 1ir4ei" s reduc riscurile 1inanciare si s per4it re6olvarea situaiilor neprev6ute.

CAP. III. LOCUL =I ROLUL ;IRMEI PE PIA+ %.!. Con1titui0ea 0e1u01elo0 2inancia0e 9I: 3.1.1. S,)&I)! $FE(,E!$( &E FINAN*A(E %EN,() %E(S$ANE )(I&I+E " IMM 3.1.2. ?%!AN)! &E FINAN*A(E 5.-.-" S,)&I)! $FE(,E!$( &E FINAN*A(E %EN,() %E(S$ANE )(I&I+E" IMM %entru orice 1ir4" proAle4a 1inanrii este o proAle4a de i4portan 4a/or" indi1erent de evoluia 1ir4eiB o evoluie caracteri6at de e1icien si rentaAilitate" de eGe4plu" poate pune proAle4a de6voltrii activitii 1ir4ei" situaie @n care 1ir4a are nevoie de Aani" de 1inanare" lat de ce orice @ntreprin6tor treAuie s cunoasc posiAilitile de 1inanare pe care le poate 1olosi" @n di1erite situaii. Aceasta presupune studierea o1ertelor de 1inanare adresate persoanelor /uridice" @ntreprinderilor 4ici si 4i/locii. ;i 1ir4a HAlt1el &esign SAI este la 1el de interesat" ca orice alt 1ir4" de posiAilitile de a oAine 1inanare" 1iind o 1ir4 Aine organi6at" cu 4anageri plini de iniiativ. %rincipalele 1u01e 6e 2inana0e care pot 1i utili6ate de @ntreprin6tori sunt ur4toarele0 A.Auto2inana0ea L capitalul p0op0iu) prin 1olosirea resurselor proprii de care dispun ei sau 1a4ilia lor (1ie si ca @4pru4ut de la unii 4e4Ari ai 1a4iliei)" precu4 si eventu alii asociai. Aceast 1or4 de 1inanare este des 1olosit" @ndeoseAi pentru iniierea unor a1aceri noi )start-up%. avanta/e" si de6avanta/e. Auto1inanarea are i avanta/e i de6avanta/e Ast1el0 - avantajele sunt sigurana 1inanrii" posiAilitatea restituirii @4pru4utului (4e4Arilor 1a4iliei) @ntr-o perioad 4ai lung de ti4pB - dezavantajele au @n vedere" @n esen" nivelul relativ redus a1 su4elor disponiAile pentru a1acerea vi6ata. <. ;inan40i o8inute p0in p0og0a3e ca0e au ca 1cop p0o3o.a0ea IMM. Finanrile pot 1i atKt ra4AursaAile" cKt si nera4AursaAile. %entru 1inanrile nera4AursaAile" 1iecare 1ir4 solicitant treAuie s propun unproiect" @ntoc4ind o docu4entaie (potrivit 4odelului cerut) care intr @n co4petiie cu docu4entaiile elaAorate de alte 1ir4eB 1inanarea este pri4it de cele 4ai Aune proiecte" @n ur4a /uri6rii docu4entaiilor depuse de 1ir4ele solicitante. Finanrile nera4AursaAile sunt a/utoare 1inanciare acordate IMM" care provin de la Augetul de stat" de la )niunea European sau de la alte organi6aii.

2E

C. ;inan40i venture 91au cu capital 6e 0i1c:) prin investitori strini" 1onduri de investiii" alte societi neAancare" @n general" co4paniile sau 1ondurile venture investesc Aani @n 1ir4e 4ici si 4i/locii. Fir4a pri4ete @n a1acere" pe ter4en scurt sau 4ediu" un partener cu o su4 de Aani repre6entKnd un aport la capitalul social" @n aceast asociere" co4pania sau 1ondul devine acionar si @i va retrage participarea dup o perioad de ti4p @n care 1ir4a restituie creditul si doAKnda. Su4ele de creditare sunt 4ari (@n (o4Knia" @n general" pornesc de la 8MM MMM si a/ung ia -MMMMMMMb). D. Lea1ingul. Lea1ingul este un siste4 de 1inanare a investiiilor con1or4 cruia o 1ir4 poate @ncCiria 4aini" utila/e" ecCipa4ente de la societi speciali6ate. Societatea de leasing acCi6iionea6 di1erite categorii de Aunuri si le @ncCiria6 Aene1iciarilor care nu dispun de resursele 1inanciare necesare cu4prrii acestora direct de la 1urni6ori" @n acest scop" se @ncCeie un contract @ntre societatea de leasing si 1ir4a Aene1iciar prin care se staAilesc0 perioada de @ncCiriere" oAligaiile prilor" condiiile @n care Aene1iciarul poate deveni proprietar al Aunului la 1inalul contractului de leasing. E. C0e6itele 6e la 2u0ni7o0i 1i clieni (nu4ite si credite reale% sunt pe ter4en scurt si repre6int o 1inanare ie1tin. &e eGe4plu0 un agent econo4ic cu4pr de la o 1ir4 1urni6oare un produs" pe care @l acCit la o dat ulterioarB pKn atunci 1olosete Aanii respectivi @n interesul propriei 1ir4eB un cu4prtor acCit unei 1ir4e 1urni6oare o su4 de Aani pentru un Aun sau un serviciu livrat la o dat ulterioar" @n intervalul respectiv" 1ir4a 1urni6oare 1olosete Aanii clientului. Este un tip de 1inanare reciproc @n care partenerii de a1aceri au @ncredere unul @n cellalt. Su4ele care sunt veCiculate nu sunt 1oarte 4ari" dar au e1ect po6itiv" pe ter4en scurt" asupra activitii 1ir4ei (de eGe4plu" e1ect de opti4i6are a 1luGului de nu4erar al acesteia). ;. Incu8atoa0e 6e a2ace0i. AvKnd un nu4e sugestiv" aceste co4panii cu4pr 1ir4e a1late @n 1a6e de proiect (de start-up% sau recent @n1iinate. (olul lor const @n punerea la dispo6iia @ntreprin6torilor a unor servicii strategice si logistice pentru a se de6volta" incuAatoarele pot avea ur4toarele roluriB 6e Dp40inteE) o1erind susinere teCnic si 4aterialB 6e D3e6iuE) o1erind posiAilitatea de6voltrii strate giilor de a1aceri ale 1ir4elor incuAateB 6e Din.e1tito0E) o1erind capital @n scCi4Aul unor aciuni ale 1ir4elor incuAateB 6e Dclu8 6e a2ace0iE) o1erind oportuniti de a1aceri 1ir4ei incuAate. %osiAilitile de 1inanare pe piaa 4onetar si pe piaa capitalurilor vor 1i anali6ate separat" @n lecia ur4toare. %re6entarea acestor surse de 1inanare pune proAle4a unei 4ini4e evaluri a acestora. +are surs de 1inanare este totui 4ai AunJ (spunsul depinde de 4uli 1actori0 4ri4ea 1ir4ei" 1a6a @n care se a1l" situaia econo4ic a 1ir4ei" nivelul de e1icien si pro1itaAilitate al activitii acesteia" nevoile de 1inanare etc. &e ase4enea treAuie inut cont de 1aptul c sursele de 1inanare pre6int si avanta/e i de6avanta/e. %.2. Con1titui0ea 0e1u01elo0 2inancia0e 9II:

5.2.- %$SI3I!I,'*I &E FINAN*A(E %E %IA*A M$NE,A(' SI %E %IA*A +A%I,A!)(I!$( 3.2.1, (E!A*II +) 3'N+I!E ) F$N&)(I!E &E INVES,I*II " S$+IE,'*I!E &E ASI#)(A(E 5 .2 .5 . ?!lS,A(EA !A 3)(S' A FI(ME!$(

5.2.-. %$SI3I!I,'*I &E FINAN*A(E %E %IA*A M$NE,A(' SI %E %IA*A +A%I,A!)(I!$( A. ;inana0ea unei 2i03e pe piaa 3oneta04 +reditarea unei 1ir4e se reali6ea6 pe piaa 4onetar. )267/ Alte 1u01e 6e 6o8An6i0e a capitalului+apitalul utili6at de o 1ir4 pentru susinerea activitii acesteia poate proveni si din alte surse decKt cele studiate @n lecia anterioarB ast1el" capitalul poate 1i doAKndit de pe di1erite piee0 piaa 4onetar" din @4pru4uturile" acordate de AnciB piaa capitalurilor" din vKn6area aciunilor si e4iterea de oAligaiuni.

5M

C0e6itul repre6int @4pru4utul acordat (cu titlu ra4AursaAil) de ctre o Aanc sau de ctre alt instituie 1inanciar" unui solicitant si condiionat" de oAicei" de plata unei doAKn6i. +reditul are o se4ni1icaie deoseAit si pentru 1ir4" si pentru Aanc0 pentru 1ir4" creditul este sursa cea 4ai i4portant de 1inanare eGternB pentru Aanc" creditul este o surs i4portant de venit. Activitatea de creditare poate 1i considerat si din perspectiva instituiei care o1er credit" si din perspectiva 1ir4elor solicitante. /in perspectiva bncii, a instituiei 1inanciare care acord creditul" activitatea de creditare presupune respectarea ur4toarelor principii0 prudena bancar; Aanca treAuie s identi1ice riscurile creditrii unei 1ir4e solicitante" @n scopul @nlturrii acestora @naintea reali6rii operaiunii de creditare propriu-6isB viabilitatea si soliditatea afacerii creditate; Aanca 1ace o anali6 a 1ir4ei solicitante" precu4 si a a1acerii acesteiaB anali6a treAuie s ateste @ndeplinirea de ctre 1ir4a solicitant a criteriilor de Aonitate 1inanciarB existena unor garanii care s acopere mprumutul; garania treAuie s acopere creditul si doAKnda @n situaia @n care 1ir4a solicitant nu @i onorea6 oAligaiilede plat. existena unei documentaii n vederea creditrii; 1ir4a solicitant treAuie s @ntoc4easc si s depun" pentru oAinerea creditului" docu4entaia solicitat de AancB monitorizarea i calculul creditelor, principiu suAordonat reducerii riscului de nera4Aursare" de ctre 1ir4a Aene1iciar de credit" a creditului pri4it si a doAKn6ilor. /in perspectiva firmelor solicitante, pregtirea pentru accesarea unui credit Aancar presupune0 informarea asupra ofertelor de finanare eGistente la di1erite Anci asupra0 avanta/elor si de6avanta/elor acestora" a condiiilor de eligiAilitate" a perioadei de acordare a creditului si a su4ei 4aGi4e ce poate 1i @4pru4utatB alegerea instituiei si a tipului de credit @n 1uncie de condiiile de 1inanareB pregtirea documentaiei solicitate de Aanc" @n vederea acordrii credituluiB evaluarea corect a dob+nzii, a garaniilor solicitate. 9n deci6ia unei 1ir4e de a apela la un @4pru4ut" un 1actor i4portant este repre6entat de nive ui doAKn6ii solicitate de Aanc. 9n egal 4sur" deci6ia unei 1ir4e pentru a apela la un @4pru4ut este in1luenat si de garaniile solicitate de o Aanc. #araniile solicitate de Aanc acoper aproGi4ativ -2MU din valoarea creditului plus doAKnda. +reditul solicitat de o 1ir4 poate avea di1erite destinaiiB ast1el" pot 1i credite0 pentru a1aceriB pentru activitatea curentB pentru de6voltareB pentru nevoi te4porare urgenteB de investiiiB pentru acCi6iie" construire sau 4oderni6are de sedii" spaii co4erciale" spaii de producieB revolving (creditul cu re@nnoire auto4at" pe 4sura acCitrii datoriei). <. ;inana0ea 2i03ei pe piaa capitalu0ilo0 %iaa de capital poate contriAui la 1inanarea 1ir4elor care sunt organi6ate ca societi pe aciuni. $ alternativ de 1inanare pentru 1ir4 este ast1el si cea reali6at pe piaa capitaluri or si care const @n e4isiunea si S sau vKn6area de titluri de valoare (aciuni si oAligaiuni). Elevii si elevele 1ir4ei de eGerciiu doresc s a1le care sunt procedurile de ur4at pentru o o1ert puAlic de vKn 6are de aciuni. $ societate pe aciuni se poate 1inana pe piaa capitalurilor printr-o o1ert puAlic de vKn6are @n vederea descCiderii societii ctre puAlic (nu4it si ofert public iniial%. )267/ O2e0ta pu8lic4 6e .An7a0e poate 2i o2e0t4 pu8lic4 p0i3a04) prin care sevKnd aciuni nou e4ise" iar Aanii re6ultai din vKn6are intr @n societate" 1iind 1olosii pentru 4a/orarea capitalului social i de6voltarea a1acerilorB o2e0ta pu8lic4 1ecun6a04) prin care se vKnd aciuni eGistente" de ctre unul dintre acionarii societii" Aanii

5-

re6ultai din vKn6are 1iind @ncasai de acesta.

O2e0ta pu8lic4 p0i3a04 este o operaiune de 4a/orare a capitalului social prin care aciunile nou e4ise sunt o1erite puAlicului" adic oricrei persoane 1i6ice sau oricrei 1ir4e interesate. $1erta puAlic se derulea6 nu4ai prin inter4ediu unei 1ir4e speciali6ate de inter4ediere pe piaa de capital F o Societate de Servicii de Investiii Financiare (SSIF). %entru derularea o1ertei puAlice de vKn6are se @ntoc4ete un docu4ent o1icial de pre6entare a o1ertei si a e4itentului aciunilor" nu4it prospect de emisiune. Acesta se reali6ea6 de ctre SSIF" ca inter4ediar a o1ertei" pe Aa6a datelor 1urni6ate de e4itent. Finanarea societilor co4erciale prin Aursa de valori se poate 1ace si prin e3ite0ea 6e o8ligaiuni. Ele dau deintorului dreptul la @ncasarea periodic a unei doAKn6i si sunt rscu4prate la scaden de e4itent" investitorul recuperKndu-si ast1el capitalul investit. Societatea co4ercial e4itent de oAligaiuni va plti 4ai ie1tin @4pru4utul ast1el oAinut 1a de 1ondurile oAinute printr-o e4isiune de aciuni" deoarece cCeltuielile cu doAKn6ile ia oAligaiuni se scad din pro1itul Arut" pe cKnd dividendele se deduc din pro1itul net. $1erta puAlic de vKn6are de oAligaiuni se derulea6 si4ilar cu cea de vKn6are de aciuni. %.2.2. (E!A,II cu 3'N+I!E" F$N&)(I!E &E 9NVES,I,II" S$+IE,'*I!E &E ASI#)(A(E %entru a oAine @4pru4uturile dorite" 1ir4ele intr @n contact cu Ancile" care" alturi de alte instituii 1inanciare" colectea6 disponiAilitile Aneti din econo4ie si le acord" suA 1or4 de credit" agenilor econo4ici care le solicit. %rocesul de creditare presupune 4ai 4ulte faze. &iscuii preli4inare purtate de repre6entanii 1ir4ei si ai Ancii" re1eritoare la0 1ir4 (4ri4e" capital social)" activitatea des1urat" dac 1ir4a are datorii" dac a 4ai Aene1iciat de credite etc. %re6entarea de ctre 1ir4 a docu4entaiei solicitate de Aanc pentru acordarea creditului. Anali6a e1ectuat de ctre repre6entanii Ancii a dosarului de creditare (docu4entaii depuse" garanii). Negocierea creditului. Solicitanii cu dosarele de creditare validate" negocia6 cu repre6entanii Ancii0 volu4ul creditului" durata acestuia" ter4ene de ra4Aursare" 4ri4ea ratelor" 4ri4ea doAKn6ii. AproAarea creditului de ctre responsaAilii Ancii. 9ncCeierea contractului de credit @ntre Aanc si persoana @4puternicit de 1ir4. &erularea creditului" con1or4 contractului @ncCeiat. (a4Aursarea creditului. &e 1oarte 4ulte ori" atunci cKnd repre6entanii unei 1ir4e solicit un credit la o Aanc" 1ac diverse greseii. &intre cele 4ai 1recvente greseii care intervin la solicitarea unui credit" dar care pot si treAuie evitate" 4enion40 solicitarea unui credit prea 4are @n raport cu necesitile a1acerii si S sau cu posiAilitile de plat ale 1ir4eiB lipsa docu4entaiei necesare si S sau a garaniilor @n vederea acordrii creditului. Relaia unei 2i03e cu 2on6u0ile 6e in.e1tiii se 4ani1est @n 1or4e di1erite" ast1el0 In lansarea ofertei publice primare, aa cu4 a 1ost pre6entat 4ai sus" @n lecieB n finanrile cu capital de risc @n care 1ondurile de investiii se pot i4plica alturi de investitori strini si de alte societi neAancare. Asocierea cu un 1ond de investiii poate s aiA un de6avanta/0 po6iia de acionar 4inoritar a 1ondului respectiv" de eGe4plu" presupune ca @ntreprin6torul s participe cu o su4 de Aani 4ai 4are decKt cea 1urni6at de 1ond. %e de alt parte" avanta/ele unor ase4enea surse de 1inanare au @n vedere su4ele 4ari de Aani o1erite drept credit precu4 si asistena o1erit" 1ir4elor de specialitii acestor co4panii. Relaia unei 2i03e cu 1ociet4ile 6e a1igu040i intervine @n @ncCeierea de ctre 1ir4 a unei asigurri ca 4i/loc de a acoperi o parte a riscurilor cu care se con1runt @n deruiarea a1acerii pe care a iniiat-o. Asigurarea generea6 4ai 4ulte e1ecte pentru 1ir4a asigurat. Q ;fecte primare, prin care 1ir4a este co4pensat 1inanciar de e1ectele unui eveni4ent ne1avoraAil" a unor pre/udiciiB co4pensarea 1inanciar a 1ir4ei asigurate se reali6ea6 din 1ondurile constituite de asigurtor din pri4ele de asigurare pltite de persoanele" 1ir4ele" societile care au @ncCeiat polie de asigurare. Asigurarea trans1er riscul" de la 1ir4a asigurat la asigurtorB @n scCi4Aul pri4elor de asigurare pltite" asigurtorul @i asu4 riscul pltirii despguAirii" @n condiiile @n care intervine eveni4entul asiguratB prin plata despguAirii" 1ir4a asigurat este adus la situaia 1inanciar avut @nainte de reali6area eveni4entului asigurat. Q ;fecte secundare, prin care 1ir4a" pltind pri4a de asigurare oAine protecie 1inanciarB @n acest 1el @i poate utili6a 1ondurile pentru de6voltarea a1acerii" ne4ai1iind nevoit s cree6e re6erve @n scopul acoperirii daunelor posiAile. )267/

52

Tipu0i 6e ga0anii- personale, repre6entate de anga/a4ente luate de alt persoan decKt deAitorulB - reale, repre6entate de nAunuri ale deAitorului0 i4oAile" ecCipa4ente" auto4oAile pe care 1ir4a te are @n proprietateB pentru a Aene1icia de credit" 1ir4a este dispus s lepun ga/ sau s le ipotecCe6e @n 1avoarea Ancii" 1olosindu-le drept garanie pentru creditul pri4it. Alte tipuri de garanii pot 1i0 1onduri de garantare" regarantare" scrisori de garanie din partea aitor Anci etc. @n (o4Knia" eGist trei 1onduri de garantare (care depun scrisori de garanie @n 1avoarea 1ir4elor care doresc s oAin un credit ra4AursaAil)0 - Fondul Naional de #arantare a +reditelor pentru IMMB - Fondul (o4Kn de #arantare a +redituluiB - Fondul de #arantare a +reditului (ural. %.%. A1igu0a0ea 0e1u01elo0 3ate0iale N 0elaiile 2i03ei cu 2u0ni7o0ii 3.3.1. A%($VI:I$NA(EA ,EaNI+$-MA,E(IA!' 3.3.1. S,(A,E#II &E A%($VI:I$NA(E ,EaNI+$-MA,E(IA!' 3.3.2. (E!A*II!E cu F)(NI:$(II F EVA!)A(EA SI SE!E+*IA F)(NI:$(I!$( %.%.!. A%($VI:I$NA(EA ,EaNI+$-MA,E(IA!' $rice 1ir4a este conco4itent @n per4anent relaie cu pieele de desfacere si cu pieele de aprovizionare# piee ale furnizorilor( &in aceste relaii decurg" ca activiti speci1ice oricrei 1ir4e" activitatea de des1acere si activitatea de aprovi6ionare. 9n cadrul procesului de aprovi6ionare teCnico-4aterial" un oc i4portant @l ocup ela8o0a0ea p0og0a3ului. Etapa care ur4ea6 dup elaAorarea progra4ului este 5nc@eie0ea cont0actelo0 econo3ice) de staAilire a volu4ului si structurii i4portului (dac este ca6ul)" de staAilire a stocurilor de 4aterii pri4e" 4ateriale" co4AustiAil" de asigurare a condiiilor de recepionare" depo6itare si pstrare a 4aterialelor. Activitatea de aprovi6ionare teCnico-4aterial i4plic dou aspecte0 a. P0ocu0a0ea 2acto0ilo0 6e p0o6ucie) care presupune0 prospectarea pieei de aprovi6ionareB deter4inarea necesaru ui de 4i/loace de producie" cantitativ" caiitativ si sorti4ental pentru derularea nor4al a procesului de producieB 9ncCeierea contractelor de aprovi6ionare si @ncCeierea 1or4alitilorB progra4area aprovi6ionrii" derularea co4en6ilor si progra4area transportului. 8. *e1tiunea 1tocu0ilo0) care necesit0 Q organi6area activitii de recepionare si depo6itare a 4aterialelor acCi6iionateB Q organi6area evidenei si gestiunii stocurilor. Activitatea de aprovi6ionare teCnico-4aterial se deruleaz "n cadrul compartimentului de aprovizionare al 1ir4elor. 5.5.2. S,(A,E#II &E A%($VI:I$NA(E ,EaNI+$-MA,E(IA!' Succesul aprovi6ionrii 4ateriale de pe piaa 1urni6orilor necesit elaAorarea unor 1t0ategii prin care se concreti6ea6 o8iecti.ele de ur4rit si c4ile 6e aciune. %rincipalele o8iecti.e pe care @ntreprin6torii le au @n vedere @n cadrul strategiei de aprovizionare material sunt ur4toarele0 staAilirea necesarului real de resurse 4ateriale pentru consu4 si identi1icarea consu4urilor speci1iceB aprovi6ionarea cu resurse 4ateriale si ecCipa4ent teCnic de la 1urni6orii care asigur cele 4ai avanta /oase condiiiB 1or4area unor stocuri 4ini4e de 4aterii pri4e si 4ateriale" care s asigure acoperirea rit4ic" co4plet si co4pleG a nevoilor de consu4B gsirea unor posiAiliti de stocare si depo6itare cu cCeltuieli cKt 4ai reduseB conservarea raional a resurse or 4ateriale aprovi6ionate pe.ti4pul depo6itriiSstocrii. ElaAorarea 1t0ategiei presupune0 analiza necesitilor de consum prin identi1icarea grupelor de resurse pe categorii de i4portan 1i

55

posiAiliti de oAinereB analiza sistematic a pieei pentru a se evidenia0 @n ce 4sur resursele strategice pentru @ntreprindere sunt o1ertate la vKn6areB care sunt condiiile de livrare" de calitateB care este puterea de negociere a 1urni6orilorB dac @ntreprinderea are capacitatea de a se Aucura de avanta/e pe piaB P identificarea oportunitilor de aciune @n relaiile cu 1urni6oriiB H identificarea cilor de actSunee1icient pe pia. A1igu0a0ea 0e1u01elo0 3ate0iale e1te 0eali7at4 p0in cola8o0a0ea 3ai 3ulto0 co3pa0ti3enteco4parti4entul teCnicB co4parti4entul 1inanciarB co4parti4entul aprovi6ionareB sectorul producieB co4parti4entul des1acere. Anali7a pieei 2u0ni7o0ilo0 repre6int o etap i4portant @n elaAorarea strategiei de aprovizionare material. Aceasta este precedat de0 identi1icarea si evaluarea necesitilor 4ateriale ale 1ir4eiB identi1icarea o1ertelor de produse (4ateriale" ecCipa 4ent teCnic etc.) si a 1urni6orilor poteniali. Managerii 1ir4ei HAlt1el &esign SAI tiu acu4 c treAuie s elaAore6e o strategie" cu oAiective dare" treAuie apoi s staAileasc necesitile de consu4" s dispun de o anali6 a pieei 1urni6orilor" s identi1ice oportunitile si cile de aciune.

%.%.%. (E!A*II!E cu F)(NI:$(II EVA!)A(EA ;I SE!E+*IA F)(NI:$(I!$( 5n 0elaia cu 2u0ni7o0ii) pe lKng respectarea anga/a4entelor contractuale treAuie respectate si principii aa cu4 sunt0 cinstea" @ndeplinirea pro4isiunilor" punctualitatea" integritatea 4orala. ,oate acestea pot contriAui la Aunul renu4e ai 1ir4ei si !a succesul ei. 9n derularea oricKt activiti de producie" studiul prealabil al datelor si informaiilor referitoare la furnizori repre6int un punct de plecare. EGist 4a B 4ulte sisteme de evaluare a 1urni6orului. @n anali6a 1iecruia sunt luate @n considerare criterii obiective 1i subiective( Aprecierea treAuie 1cut atKt pentru furnizorii cureni# cKt i cei poteniali C0ite0ii o8iecti.e ce t0e8uie luate 5/i calcul 5n ap0ecie0ea 2u0ni7o0ilo0!. 5odul de derulare a livrrilor anterioare8 se ur4rete dac s-au @nregistrat aAateri 1a de ter4enele de livrare preci6ate @n contractul co4ercial sau staAilite de co4un acord cu 1urni6orul si dac s-au respectat 1recvena livrrilor. )n 1urni6or al 1ir4ei de eGerciiu care @ntKr6ie livrrile poate genera lips de resurse @n stocurile 1ir4ei" provocKnd stagnri @n activitatea de producie a acesteia. 2. 5odul de respectare s condiiilor referitoare la cantitatea si calitatea comandat "n funcie de care se staAilete potenialul de livrare al furnizorului( Acesta se calculea6 inKnd cont de re6ultatele operaiei de receoSe @n ur4a creia se controlea6 cantitatea" cali-tatea si sorti4entaia lotului sosit" precu4 si raportul dintre cartea care corespunde B partea care nu corespunde speci1icaiilor din co4and" @n acelai ti4p" se deter4in si procentu - de respingere a cantitilor de 4ateriale necorespun6toare calitativ sau a celor lips. 3. +voluia "n timp a preurilor de v$nzare( )n 1urni6or ale crui preuri au o evoluie i4previ6iAil si ne/usti1cat de oAicei va 1i evitat. 4. Poziia financiar a furnizorului( $ se4ni1icaie deoseAit @n evaluarea 1urni6orilor o are potenialul financiar# pentru c insu1iciena resurselor 1inanciare li4itea6 posiAilitiie 1urni6orului @n asigurarea Aa6ei 4ateriale necesare" des1urarea activitii proprii i" ca ur4are" respectarea ter4enelor de livrare. )n alt criteriu ar 1i situarea "n ar sau "n afara rii a sursei de furnizare# @n generai" sunt preferai furnizorii locali, pentru c se pot re6olva operativ co4en6ile urgente (agentul de cu4prare se deplasea6 4ai repede i 4ai uor ia sediul 1urni6orului" co4unicaiile" sunt 4ai si4ple si se pot staAili raportur 4ai Aune @ntre repre6entanii 1urni6orilor si consu4atorilor). Folosirea 4ai 4ultor 1urni6or generea6 co4petiie (concuren) @ntre ei" toi 1iind contient - de necesitatea reali6rii @n condiii cKt 4ai Aune J anga/a4entelor de 1urni6are pe care si le-au asu4at. )neori" 1urni6orii strini o1er condiii 4ai avanta/ase suA aspectul calitii superioare" aO siguranei livr4 Ya ti4p" al preului" @n aceste condici" este 1ireasc orientarea clieni or spre 1urni6ori din alte ri. Aceste situaii sporesc co4petiia @ntre 1urrv6ori. Indi1erent de situaie" este necesar pstrarea Aunelor relaii cu 1urni6orii tradiional Este de datoria co4parti4entului de aprovi6ionare s r4Kn @ncCeiate Aune cu ase4enea 1urni6ori.

57

EGist si 4etode de evaluare si selecie a 1urni6orilor" 4ai des 1olosit 1iind metoda acordrii de puncte "n funcie de importanta si gradul de manifestare a criteriului( AvKnd @n vedere aceste criterii" ar treAui ca la nivelul 1ir4ei s se asigure o prim selecie a potenialilor furnizori( %rin eli4inarea 1urni6orilor neviaAili (produs de calitate slaA" pre eGagerat" condiii de livrare i4puse @n contrast cu realitile de pe pia etc.) se si4pli1ic aciunile ur4toare care conduc la 1inali6area strategiei de aprovizionare material, i4plicit la concretizarea viitoarelor relaii de colaborare pe linie de v+nzarecumprare. &e 4are actualitate" @n do4eniul aprovi6ionrii" este dezvoltarea relaiilor de parteneriat8 acestea sunt relaii ce de1inesc cooperarea dintre client si 1urni6or" ca re6ultat ai 1iGrii unor oAiective co4une @n strategiile proprii de de6voltare. %.#. A1igu0a0ea 0e1u01elo0 u3ane nece1a0e 2i03ei 3.4.1. AN#A A*II FI(MEI F +(I,E(II &E (E+(),A(E" SE!E+*IA AN#A A*I!$( 3.4.2. (E!A*II 9N,(E SA!A(IA*I si FI(M' F FISA %$S,)!)I 5.7.5. SA!A(I:A(EA %E(S$NA!)!)I FI(MEI si A!,E F$(ME &E VENI, %EN,() AN#A A*I

3.4.3. AN#A A*II FI(MEI F +(I,E(II &E (E+(),A(E" SE!E+*IA AN#A A*I!$( 9esursele umane repre6int una dintre cele 4ai i4portante investiii ale unei 1ir4e de care depinde succesul sau insuccesul @n a1aceri. %entru 1ir4a de eGerciiu HAlt1el &esign SAI" deci6iile de a anga/a 4ai 4uli oa4eni cu o anu4it cali1icare si eGperien" de a per1eciona si pro4ova personalul" de a acorda creteri de salarii" de a concedia sau de a nu negli/a proAle4ele anga/ailor sunt nu4ai cKteva dintre deci6iile de personal ale cror e1ecte directe sunt 1oarte i4portante atKt pentru 1ir4" cKt si pentru anga/ai. Rec0uta0ea pe01onalului repre6int procesul de cutare" locali6are" identi1icare si atragere a candidailor care pre6int caracteristicile pro1esionale necesare sau care corespund cel 4ai Aine cerinelor posturilor vacante actuale si viitoare. (ecrutarea personalului ur4ea6 @n 4od Sogic etapei planificrii resurselor umane. Aadar" e1ortul de recrutare si 4etodele care treAuie 1olosite de ctre 1ir4 sunt dependente de procesul de plani1icare a resurselor u4ane si de cerinele speci1ice posturilor ce ur4ea6 s 1ie ocupate. +unoaterea din ti4p a necesarului de personal per4ite des1urarea @n Aune condiii si cu 4ai 4ulte anse de succes a procesului de recrutare a personalului. C0ite0iile 6e 0ec0uta0e se staAilesc la nivelul 1iecrei 1ir4e @n strKns legtur cu oAiectivele 1ir4ei. Ele vor tr"e-Aui s in sea4a de0 nevoia de 1or de 4unc a 1ir4eiB speci1icul activitii 1ir4eiB structura 1orei de 4unc necesar 1ir4ei0 studii" speciali6are" nivel de cali1icare" vKrst etc.B con1or4itatea cu cadrul legal (+odul 4uncii etc.)B con1or4itatea cu contractul de 4unc @ncCeiat cu sindicatele etc. Selecia anga,ailo0 repre6int una dintre activitile de Aa6 ale 4anage4entului resurselor u4ane care" de regul" se e1ectuea6 @n cadrul co4parti4entului de personal" dar care constituie responsaAilitatea 4anagerilor de pe di1erite niveluri ierarCice. EcCipa HAlt1el &esign SAI" con1or4 plani1icrii resurselor u4ane cuprins @n pianu de a1aceri" @i propune s organi6e6e o selecie pentru doi designeri vesti4entari" 6ece croitori S croitorese" un contaAil" un o1er. Acesta ar 1iY necesarul de 1or de 4unc pentru a co4pleta scCe4a de anga/ai ai 1ir4ei pe perioada de ti4p ur4toare. %.#.%. SA!A(I:A(EA %E(S$NA!)!)I FI(MEI si A!,E F$(ME &E VENI, %EN,() AN#A A*I

58

Sala0iul repre6int su4a de Aani @ncasat de ctre anga/at" ca re4uneraie pentru activitatea depus @ntr-o @ntreprindere. Econo4itii i ali specialiti sunt tot 4ai interesai pentru o politic salarial e1icienta @n do4eniul resurselor u4ane. !a Aa6a acesteia st convingerea c re4uneraia este nu nu4ai o consecin" ci si o pre4is a unei activiti econo4ico-sociale de succes. Este necesar ca politica @n do4eniul salari6rii0 * s se @nscrie @n politica de ansa4Alu a organi6aieiB * s rspund" cerinelor generale" oAiective ale creterii e1icienei activitii des1urateB ? s asigure accentuarea cointeresrii anga/ailor nu nu4ai pentru reali6area de per1or4ane individuale" dar si pentru un aport sporit ia per1or4ana gloAal a 1ir4ei. +laborarea oricrui sistem de salarizare trebuie s aib "n vedere respectarea unor principii generale( %re6ent4 @n continuare aceste principii. P0incipul 2o0340ii 1ala0iului pe 8a7a 3ecani1 3elo0 pieei 1i i3plic40ii agenilo0 econo3icoC 1ociali. Salariul re6ult" @n principal" din raportul care se formeaz pe piaa muncii ntre oferta si cererea de for de munc, co4ponente care" prin variaiile lor" deter4in variaii ale salariului. Mecanis4ele de staAilire a salariului nu 4ai sunt ast6i acelea ale concurenei per1ecte sau ale econo4iei liAerei concurene" cKnd nivelul salariului se deter4ina nu4ai din raportul dintre cerere i o1ert" @n pre6ent" salariul se staAilete dincolo de raportul dintre cerere si o1ert" prin participarea sindicatelor si a statului. P0incipiul negocie0ii 1ala0iilo0. >egocierea este considerat unul dintre ele4entele eseniale ale politicii salariale care dese4nea6 procesul de reali6are a unor contracte" convenii sau acorduri @ntre Hpartenerii socialiI. Negocierea este un dialog @ntre di1erii parteneri econo4ico-sociaii @n care se con1runt argu4ente privitoare la raporturile de 4unc. $rice 1ir4 treAuie s in cont de contractul colectiv de 4unc si va treAui s negocie6e contracte individuale de 4unc. H P0incipiul eBi1tenei 1au 2iB40ii 1ala0iilo0 3ini3e. Noiunea de Hsalariu 4ini4I este 1olosit @n accepiuni di1erite de ctre specialiti. Metoda considerat adecvat rii noastre pentru staAilirea salariului 4ini4 este 4etoda care se Aa6ea6 pe cCeltuielile necesare asigurrii unui nivel de trai decent" acceptaAil din punct de vedere social. Aceast 4etod presupune deducerea salariului 4ini4 din Augetul 4ini4 de consu4 al unei 1a4ilii standard de salariai (ve6i lecia H3ugetul de 1a4ilieI). Aadar" 1ir4ele vor ine cont de salariul 4ini4 pe econo4ie. H P0incipiul Dla 3unc4 egal4) 1ala0iu egalE. Este unul dintre principiile de Aa6 ale salari6rii repre6entKnd punctul de plecare pentru deter4inarea salariilor. Aplicarea acestui principiu @n siste4ul de salari6are i4pune un criteriu ecCitaAil de salari6are. Alte 2o03e 6e .enit pent0u anga,ai !egislaia din ara noastr accept si alte 1or4e de venit pentru anga/ai. Acestea pot s constea" dup ca6" @n0 ticCete de 4as" ticCete-cadou" ticCete de cres etc.B Aonusuri de vacanB pri4e de srAtoriB sporuri0 de vecCi4e @n 4unc" de 1ide itate 1a de 1ir4" 4unc grea" 4unc de noapte" ore supli4entare" ore lucrate @n Pee>end" cali1icri specialeB 1aciliti precu40 punerea la dispo6iia anga/atului a unui tele1on 4oAil" autoturis4 de serviciu.

%.5. Aplica0ea planului 6e a2ace0i 9I: 5.8.-. &E()!A(EA A+,IVI,'*I!$( FI(MEI 5.8.2. +$ME(+IA!I:A(EA (E:)!,A,E!$( A+,IVI,'*II %.5.!. DERULAREA ACTI?IT+ILOR ;IRMEI %entru a @ndeplini rolul de instru4ent esenial @n plani1icarea S conducerea unei a1aceri" descris @ntr-una dintre leciile anterioare" planul de a1aceri treAuie pus @n aplicare. %regtirea derulrii activitilor 1ir4ei" a procesului de producie speci1ic acesteia presupune reali6area planului operaional" con1or4 ter4enelor preconi6ateB presupune" aa cu4 ai @nvat @ntr-una dintre leciile anterioare" si asigurarea resurselor 1inanciare" 4ateriale si u4ane. (esursele sunt atrase si consu4ate @n procesul de producie" ca 1actori de producieB producia se 1inali6ea6 prin rea i6area de produse 1inite" Aunuri 4ateriale si servicii.

5D

Fir4a HAlt1el &esign SAI" societatea co4ercial a crei activitate o ur4ri4" si-a propus s reali6e6e ca produse 1inite con1eciiS@4Arc4inte pentru adolesceni" respectiv tricouri pentru Aiei si Alu6e pentru 1ete. Aplicarea planului de a1aceri ur4rete atingerea oAiectivelor propuse. $Aiectivul 1unda4ental al 1ir4ei poate 1i repre6entat de oAinerea de pro1it. %rogra4ul de producie al 1ir4ei se staAilete pornind de la oAiectivele propuse. &eci6ia econo4ic propriu-6is este luata rspun6Knd la @ntreArile 4enionate. )n rspuns neadecvat va a1ecta e1iciena activitii 1ir4ei. @n derularea activitilor" un aspect i4portant este repre6entat de reali6area 1unciilor 1ir4ei" ;uncia repre6int ansa4Alul proceselor de 4unc ase4ntoare sau co4ple4entare" care contriAuie la reali6area aceluiai oAiectiv. A. ;uncia co3e0cial4 a 1ir4ei presupune ur4 toarele activiti principale0 aprovi6ionarea cu 4aterii pri4e" 4ateriale" ecCipa4ente de producie etc. pentru des1urarea produciei 1ir4eiB des1acerea produselor" vKn6area produselor 1aAricateB 4ar>etingul" cunoaterea cererii si o1ertei de pe pia. &espre 1ir4a HAlt1el &esign SAI" care va produce tricouri pentru Aiei si Au6e pentru 1ete" ti4 c se aprovi6ionea6 de la @ntreprinderi ro4Kneti" 4ateria pri4 principal 1iind esturile din Au4Aac. 3. ;uncia 6e p0o6ucie se re1er la procesul de pregtire si reali6are propriu-6is a produselor 1inite. $ @ntreAare legiti4 este cea re1eritoare la Hdru4ulI prin care ideea re1eritoare la un produs devine produsul 1aAricat" destinat pieei si co4erciali6at. ScCe4a pre6entat 4ai /os ur4rete etapele de de6voltare a ideii de produs" pKn la produsul 1initB include" de ase4enea" o ilustrare a produselor 1inite F tricouri pentru Aiei si Alu6e pentru 1ete F pe care le produce 1ir4a HAlt1el &esign SAI. +onceptui de produs este o variant de produs eGpri4at @n ter4eni care interesea6 consu4atorul. %rototipul repre6int produsul reali6at" potrivit conceptului" @n vederea testrii. %rototipul 1inal este prote/at prin Arevete de invenie" @nregistrarea 4rcii (de 1aAric" de co4er)" drept de autor etc. @n pre6ent se consider c se vinde Hun produs totalIB acesta include ansa4Alu ele4entelor (corporale" acorporale" i4aginea produsului)" care @l deter4in pe consu4ator s cu4pere produsul. Funcia de producie presupune 4ai 4ulte activiti principale H P0og0a3a0ea) lan1a0ea 1i u0340i0ea p0o6ucieiI pentru aceast activitate sunt speci1ice0 -staAilirea cantitii de produse ce treAuie reali6ate @ntr-o anu4it perioad (cu anu4ite consu4uri si la o anu4it calitate)" pe locuri de 4uncB -co4unicarea aspectelor 4enionate anterior" eGecutanilorB -veri1icarea reali6rii acestora. ;a80icaiaI 1iind co4ponenta principal a 1unciei de producie" 1aAricaia i4plic eGecutarea produselor" @n cantitile si la ter4enele staAilite" la anu4ite standarde de calitate. Cont0olul te@nic 6e calitateI nu4it u6ual +.,.+." const @n co4pararea caracteristicilor calitative ale resurselor 4ateriale ale 1ir4ei si ale produselor eGecutate cu standardele si nor4ele de calitate. 5nt0eine0ea 1i 0epa0a0ea utila,elo0 pentru asigurarea 1uncionrii nor4ale a ecCipa4entelor de producie. P0o6ucia auBilia04 de energie" aAuri etc. asigur condiiile de des1urare nor4al a produciei si a 4uncii din cadruO 1ir4ei. C. ;uncia 6e pe01onal asigur anga/area resurselor u4ane necesare pentru activitatea 1ir4ei" de6voltarea si 4otivarea acestora. D. ;uncia 2inancia0Cconta8il4 include activitile care asigur" pe de o parte" resursele 1inanciare pentru reali6area oAiectivelor 1ir4ei" iar.pe de a parte" evidena valoric a patri4oniului de care dispune 1ir4a. E. ;uncia 6e ce0ceta0eC6e7.olta0e include activiti care ur4resc introducerea progresului tiini1ic si teCnic"aa cu4 sunt0 elaAorarea de proiecte re1eritoare la strategii si politici ale 1ir4eiB cercetri aplicative reali6ate @n cadru 1ir4eiB activiti de organi6are cu caracter inovator. %.5.2. COMERCIALIJAREA REJULTATELOR ACTI?IT+II +o4erciali6area Aunurilor produse de 1ir4 este precedat de staAilirea preului de vKn6are. +a cuiul preului de vKn6are are la Aa6 costurile pentru producerea si des1acerea Aunului respectiv (costuri de concepie" producie propriu6is" distriAuie" pro4ovare).

5N

+Celtuielile treAuie incluse @n preul de vKn6are al produsului pentru a 1i recuperate. Aceasta este o condiie pentru reluarea si continuarea produciei. %ornind de la 1or4ula de calcul pre6entat aturi" re6ult c pot 1i identi1icate0 un p0e 3ini3 6e .An7a0e) @n 4sura @n care % X +pB @n aceast situaie" agentul econo4ic care a produs Aunul econo4ic respectiv @i recuperea6 integral cCeltuielile 1cute" 1r a oAine pro1itB costul repre6int ast1el li4ita in1erioar pKn la care poate s scad preul de vKn6are" 1r a pune @n pericol activitatea agentului econo4ic (dac % c +p" agentul econo4ic nu nu4ai c nu oAine pro1it" dar @nregistrea6 pierderi)B un p0e 3aBi3 6e .An7a0e) cel dincolo de care" pe pia nu 4ai eGist cerere pentru Aunul econo4icrespectivB Agentul econo4ic treAuie s se @ncadre6e @ntre cele dou niveluri de pre" potrivit oAiectivelor 1ir4ei. Fir4a HAlt1el &esign SAI si-a propus creterea vKn6rilor cu 2MU pe an si a pro1itului cu 28U pe an. St0ategiile 6e p0e) deter4inate de oAiectivele speci1ice ale 1ir4elor" pot 1i 1oarte di1eriteB se pot identi1ica strategii Aa6ate pe ur4toarele tipuri de preuri0 p0eul 6e Dlea6e0E presupune staAilirea unui nivel redus al preului pentru anu4ite produse" @n scopul atragerii unui nu4r 4are de cu4prtoriB p0eul D3o3eal4E const @n anunarea unor preuri sc6ute pentru anu4ite produseB potenialilor clieni li se pre6int @ns de6avanta/e e o1ertei (spre eGe4plu" tricoul dorit are de1ecte)" 1iindu-le pre6entate produse alternative 4ai atractive" dar 4ai scu4peB strategia este criticat" 1iind considerat neeticB p0eul Dp1i@ologicE repre6int staAilirea unui nivel de pre care poate in1luena creterea nu4rului Scantitii de produse cu4prateB p0eul D3agic este cel care are ca ter4inaie ci1rele 8 si E" considerat 4ai atractiv decKt cel cu alte ter4inaiiB p0eul 6e Dp0e1tigiuE este un pre ridicat" considerat uneori ele4ent de atracie" deoarece cu4prtorii @l corelea6 cu o calitate superioar a produsuluiB strategia este utili6at @ndeoseAi pentru produsele de luGB H p0eul D2o02eta0E) staAilit pentru un pacCet de produse" de regul" asociate in consu4 (spre eGe4plu" o Alu6 si un accesoriu cu care se poate purta Alu6a respectiv)B preul pacCetului este atrgtor deoarece este 4ai 4ic @n raport cu su4a preurilor unitare. Fiind o eGtindere a co4erului actual" comerul electronic este o 4odalitate de co4erciali6are a produselor 1ir4ei" a1iat @nc la @nceputB co4erul electronic are se4ni1icaii di1eriteB pentru unele 1ir4e" @nsea4n orice tran6acie 1inanciar care utili6ea6 teCnologia in1or4aiei" pentru altele acoper circuitul co4plet de vKn6ri (inclu siv 4ar>etingul si vKn6area propriu-6is). +o4erul electronic a rspuns trans1or4rilor @nregistrate de 1ir4e suA aspectul organi6rii si 1uncionrii acestoraB scCi4Arile sunt deter4inate atKt de co4petiia dintre 1ir4e" cKt si de in1luena eGercitat asupra ateptrilor clienilor. +o4erul electronic are avanta/e" atKt pentru 1ir4e" cKt si pentru clieniB 1ir4ele vKnd unei piee gloAale0 sunt 4ai receptive 1a de nevoile clienilorB -sunt 4ai e1iciente @n 4odul de 1uncionare" prin reducerea costurilorB pot selecta 1urni6orii" indi1erent de locali6area lor geogra1icB clienii au di1erite opiuni @ntre care pot s aleag. 9n pre6ent" principala re6erv legat de co4erul electronic este lipsa de @ncredere @n ceea ce privete securitatea datelor personale si a operaiunilor @n cadrul co4erului electronic.

%.'. Aplica0ea planului 6e a2ace0i 9II:

3.6.1. 3.6.2.

+$NS)M)! EFI+IEN, &E FA+,$(I &E %($&)+*IE IN&I+A,$(I &E EFI+IEN*' %($&)+,IVI,A,E" +$S,)(I" %($FI, )

5.D.-. +$NS)M)! EFI+IEN, &E FA+,$(I &E %($&)+*IE

5T

Mani1estarea spiritului @ntreprin6tor de ctre iniiatorul S iniiatorii a1acerii nu se li4itea6 la 1a6a de propunere a planului de a1aceri" ci caracteri6ea6 toate etapele de aplicare a planului propus" @n condiiile @n care piaa are caracter concurenial si @n care @ntreprin6torul se con1runt cu situaii de risc si incertitudine @n activitate. E1iciena activitii econo4ice des1urate este ur4rit de 1iecare agent econo4icB aceasta repre6int" ast1el" pentru @ntreprin6tor" nu o proAe4 teoretic" ci una practic" deoarece in1luenea6 situaia si evoluia 1ir4ei pe pia" @n raport cu alte 1ir4e concurenteB o activitate econo4ic ine1icient @i eli4in pe @ntreprin6tor. DIC+IONAR- E2iciena econo3ic4 0 eGpri4 raportul dintre e1ectele utile (re6ultatele) si e1orturile (cCeltuielile) 1cute @ntr-o activitate econo4ic" pentru oAinerea acestora. 5.D.2. IN&I+A,$(I &E EFI+IEN*' (%($&)+,IVI,A,E" +$S,)(I" %($FI,) %reocuparea oricrei 1ir4e de a des1ura o activitate e1icient poate 1i ur4rit cu a/utorul unor indicatori" aa cu4 sunt productivitatea" costurile si pro1itul" @ntreAarea care se pune si la care vo4 @ncerca s rspunde4 este ur4toarea0 &are este semnificaia costurilor, productivitii si profitului astfel nc+t s se constituie n repere importante pentru eficiena activitii firmei# P0o6ucti.itatea este eGpresia e1icienei utili6rii 1actorilor de producieB repre6int rodnicia" randa4entul cu care sunt utili6ai 1actorii de producie. Nivelul productivitii se calculea6 ca raport @ntre producia oAinut (re6ultatele oAinute) si e1orturile depuse (consu4ul de 1actori de producie)" potrivit relaiei0 =XdSX" unde0 = < productivitatea" d < producia oAinut" X - 1actorul S 1actorii de producie consu4ai. Ast1el" creterea productivitii duce la creterea e1icienei 1ir4ei" 1iind 1unda4entul econo4ic al producerii unor Aunuri econo4ice co4petitive. Co1tul 6e p0o6ucie repre6int ansa4Alul 1cute de productor pentru oAinerea Aunurilor econo4ice. &in relaia alturat re6ult c o 1ir4 des1oar o activitate econo4ic e1icient dac respect ur4toarea condiie0 costul de producie al unui Aun econo4ic s nu depeasc preul de vKn6are" respectiv0 +pc % '+A5)21)5/ %u X +,M Z %ru %ru X %u - +,M )nde0 %ru este p0o2itul unita0 P0eul 6e .An7a0e se calculea6 pornind de la costul de producie0 % X +p -t- %r )nde0 % F preul de vKn6areB +p F costul de producieB %r F pro1itul Nerespectarea acestei condiii 1ace ca @ntreprin6torul s nu 4ai poat continua activitatea" deoarece nu oAine pro1it. $Ainerea de pro1it si a unei po6iii cKt 4ai Aune pe pia @i deter4in pe @ntreprin6tori s acione6e pentru reducerea costului de producie. Ast1el" dac preul de vKn6are al unui Aun econo4ic r4Kne nescCi4Aat" scderea costurilor de producie per4ite creterea pro1itului. P0o2itul poate 1i de1init @n sens larg ca venit Anesc" avanta/" cKtig al oricrei 1ir4e indi1erent de caracterul activitii des1urate si @n sens restrKns" ca venit Anesc oAinut peste costurile 1ir4ei" care revine posesorilor capitalului ca 1actor de producie" 1olosit @ntr-o activitate econo4ic. +alculul 4ri4ii pro1itului oAinut la nivel de 1ir4 se reali6ea6 ast1el0 %r X9t - +, - +A - +, - (%u - +,M) G d )nde0 %rF 4asa pro1ituluiB I F @ncasrile totaleB +, F costul totalB +A F ci1ra de a1aceri. (o ui pro1itului ca indicator de e1icien poate 1i ur4rit suA di1erite aspecte. Q %entru activitatea unei 1ir4e0 - oAinerea de pro1it repre6int 4otivaia oAiectiv a proprietarilor capitaluluiB repre6int" de ase4enea" dovada utilitii econo4ice a activitii des1urate" iar 4ri4ea lui este 4sura acestei utilitiB - 4aGi4i6area pro1itului repre6int criteriul esenial de apreciere a e1icienei 1ir4ei. Q %entru @ntreprin6tori" 4ri4ea si dina4ica pro1itului condiionea6 situaia lor econo4ic si social.

5E

Renta8ilitatea repre6int capacitatea unei activiti econo4ice de a produce pro1it si se eGpri4 prin rata rentabilitii. (entaAilitatea are un prag minim )pragul de echilibru al rentabilitii%, repre6entat de egalitatea0 .enitu0i 95nca140i: S c@eltuieli 9co1tu0i:) situaie @n care nu se oAine pro1it" dar nu se @nregistrea6 nici pierderi. %entru @ntreprin6tor" pragul de rentaAilitate pune @n eviden necesitatea de a reali6a un volu4 de producie care s depeasc un nivel 4ini4B @n acest 1el" @ncasrile din vKn6area Aunurilor econo4ice @i per4it s continue activitatea0 s cu4pere noi 1actori de producie si s 1ac alte pli. &ac0 c@eltuielile R .enitu0ile) rentaAilitatea dispare" @nregistrKndu-se pierderi. Fr pro1it" orice 1ir4 @i @ncetea6 activitatea" deoarece @ntreprin6toru nu 4ai dispune de 4i/loacele necesare continurii activitiiB 1ir4a este adus @n starea de 1ali4ent. 9ntreprin6torul poate ur4ri0 Q 4aGi4i6area pro1itului 4ediu (unitar)B acest oAiectiv a 1ost avut @n vedere @n anali6a productivitii si costurilor ca indicatori de e1icien la nivel de 1ir4" reali6at anteriorB Q 4aGi4i6area pro1itului totalB @n acest ca6" nivelul produciei care 4aGi4i6ea6 pro1itul total este 4ai 4are decKt nivelul produciei care 4aGi4i6ea6 pro1itul unitar.

%. . I3aginea 2i03ei %. .!. CREAREA =I PROMO?AREA IMA*INII ;IRMEI %. .2. PROMO?AREA PRODUSELOR PRIN RECLAM =I PU<LICITATE 5.E.-. +(EA(EA si %($M$VA(EA IMA#INII FI(MEI Fiecare o4 are o u4Ar" dar si o strlucire @n ocCi" care sunt nu4ai ale lui. Fiecare persoan are o 4arc pe care o poart adesea 1r s tie" 1ie o u4Ar" 1ie o strlucire @n ocCi F este nota sa distictiv datorit creia poate 1i i4ediat identi1icat" @ntr-un 4od si4ilar si 1ir4ele se conturea6 prin A a6on propriu pe care @l poart" spontan sau elaAoratB este 4arca ce sinteti6ea6 tot ceea ce @ntr-o i4agine sau @n cKteva cuvinte r4Kne @n 4e4oria oa4enilor despre acea 1ir4. Ma0ca este se4nul distinctiv al 1ir4ei" repre6entarea ei su4ar" identitatea si renu4ele" stilul si reputaia 1ir4ei. %o6iia pe pia a oricrei 1ir4e este condiionat de i4aginea sa. @n 1uncie de i4aginea de 4arc si @n concordan cu gusturile sale" clientul se @ndreapt spre o 1ir4 sau alta. Apare ast1el" inevitaAil" proAle4a staAilirii i4aginii de 4arc a 1ir4ei. C0ea0ea i3aginii 2i03ei. Fir4aY@si consacr o 4arc" anu4e aceea care deriv direct din proiectele" strategia" stilul si aspiraiile proprietaruluiSproprietarilor ei. &esigur" orice 1ir4 are o i4agine la nivelul clientelei. Ea poate c nici nu a 1ost vreodat gKndit de proprietar" @ns" cu certitudine" clienii si-au construit o idee despre aspectul" produse e" dina4is4ul 1ir4ei. $ 4ic @ntreprindere" oricare ar 1i ea" @i poate i4pune o i4agine po6itiv pe pia" construindu-si reputaia unei 1ir4e care dispune de un spaiu curat si des1oar o 4unc Aine organi6at. &e ase4enea" ea treAuie s-si pre6inte o1erta adecvat aran/at si a4Aalat" @ntr-o incint corespun6toare contactului cu puAlicul0 lu4inoas" decorat special pentru acest gen de activitate. HAlt1el &esign SAI nu-si va putea vinde cu succes produsele" oricKt de @ngri/it pre6entate ar 1i ele" dac recla4a pe care si-o 1ace prin 1oi volante" de eGe4plu" este reali6at pe CKrtie de proast calitate" dac teGtul puAlicitar este scris negli/ent. !a 1e de i4portant este a egerea culorilor. Rolul pe01onalit4ii pat0onului 5n c0ea0ea i3aginii este o co4ponent decisiv @n i4punerea unei 4rci pe pia. !a nivelul unui @ntreprin6tor de categorie 4ic sau 4i/locie" care se a1l @n relaii directe cu clientela" personalitatea sa cKntrete 1oarte 4ult @n structurarea si 1uncionarea 1ir4ei.

7M

)n specialistY@n Hi4agineI" consultant pe proAle4e de i4agine a 1ir4ei HAlt1el &esign SAI" susine c este lipsit de sens s se @ncerce i4punerea unei 4rci @n discordan cu co4porta4entul de 6i cu 6i al asociailor. Ar treAui atras si4patia clienilor prin pre6entarea o1ertei @n concordan cu trsturile de personalitate ale acionarilor. Menine0ea 1i p0o3o.a0ea i3aginii 2i03ei. Marca unei 1ir4e repre6int o investiie pe ter4en ung si" cel puin din acest punct de vedere" este destul de costisitoare. ,oc4ai de aceea ele4entele care 1or4ea6 i4aginea nu treAuie scCi4Aate decKt dac nu rnai eGist alt soluie. @n 4od oAinuit" @ntreprin6torii" dup ce au reuit s cree6e o i4agine a 1ir4ei lor" acionea6 pentru 4eninerea acesteia un ti4p cKt 4ai @ndeungat. &eci6ia de 4odi1icare a i4aginii treAuie Aine gKndit" luKnd @n considerare toate consecinele. ScCi4Aarea i4aginii unei 1ir4e este nu nu4ai costisitoare" este si 1oarte riscant" eGistKnd posiAilitatea ca 1ir4a s-si piard identitatea. Ope0aiunea 6e 1c@i38a0e a i3aginii nu treAuie e1ectuat Arusc" ci treptat" progresiv" ast1el @ncKt clientela s nu se si4t de6orientat" iar percepia ei s 1ie 4odi1i cat nu4ai @n sens po6itiv. Ast1el" dac i4aginea (4arca) unei 1ir4e treAuie scCi4Aat" este Aine s 1ie 4odi1icat cu pruden si la 4o4entul potrivit. Puncte ta0i 1i atuuri. Este Aine de tiut c i4aginea 1ir4ei a/ut nu nu4ai la locali6area ei de ctre clieni si" ast1el" la atragerea acestora" ci si la trasarea diferenelor dintre o co4panie sau alta. &e aceea" nu este de dorit ca i4aginea unei 1ir4e s se ase4ene cu cea a altor 1ir4e concurente. Ele4entele de di1ereniere sunt 1oarte i4portante. &e cele 4ai 4ulte ori" personalitatea patronului este @ndea/uns pentru a da o culoare aparte 1ir4ei pe care o conduce. Alteori @ns" standardi6area produselor" a serviciilor sau a tipurilor de 4aga6ine devine cel 4ai i4portant 1actor de di1ereniere. lat4 ce 0eco3an64) 6e 0egul4) 1peciali/tii cu p0i.i0e la contu0a0ea i3aginii 2i03ei. 1. 0entru a pstra clientela, atunci c+nd v confruntai cu mrci comparabile, mizai pe ceea ce este aparte n cazul firmei dumneavoastr. 3.In efortul de a marca diferena care v avantajeaz, este important s nu ncercai imitarea adversarului, mai ales dac acesta este puternic. 2. &utai s punei n valoare ceea ce v difereniaz, av+nd n vedere faptul c, de regul, a fi mai mic n afaceri nseamn mai mult suplee si o mai mare capacitate de a trata cu atenie clienii si angajaii. 3. /ac firmele concurente nclin s imite punctele dumneavoastr tari, atunci va trebui s investii n ceea ce este mai costisitor de imitat. 4. /ac, n fine, concurena continu cu aceeai strategie mimetic, v putei consola cu fptui c n contiina publicului figurai drept acela care a impus primul pe pia produsul, serviciul, moda. &e< 0uin un timp, clienii vor asocia acest punct tare cu numele firmei dumneavoastr. K. &+nd avantajul dumneavoastr se va diminua, soluia este s cutai un alt atu. /e altfel, este indicat s avei mereu doi sau trei ai de acest fel n m+nec. %recu4 vede4" punctele tari se pot 4odi1ica" @n 1uncie de u6ura lor" dar 4arca este cu 4ult 4ai puin atins de trecerea ti4pului" i4aginea ei avKnd o staAilitate 1oarte pronunat. Se i3pune 5nc4 o conclu7ie cu privire la o1erta 1ir4ei. Aceasta se re1er la identi1icarea punctului tare al o1ertei 1ir4ei. EGperiena cu privire la crearea si pro4ovarea i4aginii 1ir4ei arat c este 1oarte i4portant cunoaterea punctului tare care asigura atractivitate o1ertei 1ir4ei. $1erta unei 1ir4e poate 1i structurat @n /urul ur4toarelor tipuri de produse0 a. produse @nalt atractiveB A. produse u6ualeB c. produse 1oarte rentaAile. 5.E.2. %($M$VA(EA %($&)SE!$( %(IN (E+!AM' SI %)3!I+I,A,E P0o3o.a0ea reunete ansa4Alul de aciuni ce vi6ea6 in1or4area si atragerea @ntr-o cKt 4ai 4are 4sur a cu4prtorilor poteniali spre produsele o1erite. Aciunile prin care produsele sunt pro4ovate pot 1i0 Q pu8licitatea P .An7a0ea pe01onal4 H 0elaiile pu8lice etc. Pu8licitatea este o co3ponent4 a p0o3o.40ii) avKnd o s1er 4ai restrKns. Este acea 1or4 de pro4ovare" repre6entat printr-un co4pleG de activiti ce au drept scop0 s fac cunoscute si apreciate de ctre consu4atori produse sau servicii destinate vKn6rii sau s formeze atitudini favorabile fa de o idee, aciune, teorie.

7-

+o4pleGul de activiti prin care se 4ani1est puAlicitatea este alctuit din0 reclam, cu toate co4ponentele sale Rsloganurile" logoul" linia gra1ic cu caracterele si culorile sale)" 4odul de alctuire si de prezentare a ambalajelor, 4odul de prezentare a facturilor, marcarea scrisorilor. Rolul pu8licit4ii este de a genera notorietate, de a schimba imaginea mrcii, de a face produsul dezirabil, atrgKndu-l pe consu4ator. %uAlicitatea poate 1i puAlicitate de produs sau instituional. Mi,locul prin care se reali6ea6 co4unicarea pltit si i4personal @n vederea atragerii ateniei asupra unui produs sau serviciu" @n vederea in1luenrii cu4prtorilor pentru cu4prarea si utili6area lui" se nu4ete recla4. Recla3a este principala form de publicitate pltit, 4etod clasic de pro4ovare a produselor" care se pre6int suA 1or4a unui 7mesaj pltit de un sponsor, @n 4a/oritatea ca6urilor inter4ediat de 4i/loace de co4unicare @n 4as si care are 1uncia dea convinge un anu4it puAlicI. (ecla4a are ca obiective imediate/ atragerea ateniei, determinarea si declanarea c+t mai rapid posibil a deciziei de cumprare si schimbarea atitudinii clientului. Scopul pro4ovrii" de a in1or4a si atrage @ntr-o cKt 4ai 4are 4sur potenialii cu4prtori spre produsele o1erite" i4plic utili6area 4ai 4ultor teCnici de pro4ovare. &intre acestea a4inti40 merchandisingul F ansa4Alu de teCnici care are @n vedere pre6entarea produselor (condiii" a4Aala/" eantionare" 4odaiiti de eta are" gestionare a liniilor de vKn6are)B servicii nainte si post v+nzare; expoziii; v+nzri de prob; distribuire de mostre gratuite; demonstraii ale unui produs. %uAlicitate" recla4" teCnici de pro4ovare sunt tot atKtea ele4ente asupra crora 1ir4a HAlt1el &esign SAI va treAui s se in1or4e6e si s-si 1or4e6e specia iti" pentru a crea si a susine cKt 4ai e1icient i4aginea 1ir4ei lor. ?An7a0ea pe01onal4. Este o 1or4 a pro4ovrii tot 4ai rpKndit" care const @n pre6entarea oral" 1cut @ntr-o conversaie @n 1aa unuia sau 4ai 4ultor cu4prtori poteniali" a unui produs" serviciu sau 4arc. Se practic de ctre agentul de v+nzri (o persoan care" @n nu4ele unei 1ir4e" des1oar activiti de prospectare" culegere de in1or4aii" servire a clienilor etc). %rincipaa caracteristic a vKn6rii personale const @n reali6area unei legturi @ntre oa4eni" ce creea6 o disponiAilitate 4ai 4are de co4unicare. Relaiile pu8lice. Acestea repre6int o 1or4 a pro4ovrii care ur4rete crearea si cultivarea unui cli4at de @ncredere @n capacitatea 1ir4ei" @n rKndul opiniei puAlice" a di1eritelor seg4ente de puAlic" a partenerilor de a1aceri. &ac puAlicitatea acionea6 @ntr-un singur sens" de la 1ir4 la puAlic" relaiile puAlice se derulea6 @n duAlu sens (atKt dinspre 1ir4 ctre puAlic" cKt si dinspre puAlic spre 1ir4). (elaiile puAlice cuprind0 aciuni destinate puAlicului intern al 1ir4ei0 se4inarii" cltorii de studii" sti4ularea salariailor per1or4aniB aciuni destinate puAlicului eGtern al 1ir4ei0 puAlicaii (6iare" reviste)" teCnici de co4unicare prin eveni4ent" interviuri" con1erine de pres" de/unuri o1iciale. 9n Statele )nite" @nainte de preluarea de ctre o 4are corporaie" o 4ic 1ir4 de ecCipa4ente de teleco4unicaii reuea s oAin constant un procent de aproGi4ativ 8U rspunsuri scrise la o1ertele sale de a1aceri. $dat @ncorporat @n 4area co4panie" 4ica 1ir4 pri4ete un Auget de 4ar>eting 4rit si tiprete o1ertele @n culori" pe CKrtie lucioas i @i pre6int produsele sale alturi de schia general a corporaiei. Spre surprinderea tuturor" procentui de rspunsuri" @n loc s creasc" a sc6ut. EGperii au dedus c nivelul de @ncredere @n produs a sc6ut" @ntrucKt integrarea @n 4area corporaie a 1ost interpretat de clieni ca o dovad a slAiciunii 1ir4ei.

TESTUL NR. ! 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine.

72

-. Identi1icai si eGe4pli1icai 5 nevoi personale si 5 nevoi de grup la nivelul 4ena/elor. 2. #rupai @n A F resurse 1inanciare si 3 F resurse in1or4aionale" ur4toarele0 crile, dob+nda obinut la contul din banc al prinilor, titlurile de valoare ale mamei, internetul, revistele, sumele ncasate din nchirierea garsonierei bunicului, alocaia copiilor, manualele copiilor, pensia bunicului. 5. +aracteri6ai principalele tipuri de AugetB eGe4pli1icai 1iecare tip @n parte. 5 puncte

II: Mnce0cuii .a0ianta 9.a0iantele: 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -. Modalitatea de ra4Aursare a unui credit este0 a. @ntotdeauna aceeaiB A. nu4ai @n rate lunare egaleB c. @n rate egale sau @n rate descresctoareB d. con1or4 cu solicitarea deAitorului. 2. MoAila eGistent @n ca4era Aunicilor repre6int pentru 1a4ilie0 a. o resurs 1inanciarB A. o nevoie personal" individualB c. o resurs u4anB d. o resurs 4aterial. 5. (esursele 1inanciare ale unei 1a4ilii0 a. pot 1i neli4itateB A. @ntotdeauna au o unic sursB c. pot 1i staAileB d. nu in1luenea6 nivelul de acCi6iionare a altor resurse. -"8 puncte III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-.Mena/ele pot pri4i de la 1ir4e0 salarii" taGe" pensii etc. 2.)n i4portant rol econo4ic al 4ena/elor este acela de a constitui cererea pentru consu4 pe piaa Aunurilor si serviciilor. 5.Mena/ele se @nscriu @n circuitul econo4ic @n 4od eGclusiv prin relaiile lor cu 1ir4ele. -"8 puncte I?: +onsiderai c dispunei de su4a de 5M.MMM ($N. I4aginai dou proiecte personale pe care le-ai putea reali6a cu Aani" calculai costul de oportunitate (la ce renunai dac alegei cellalt proiect) pentru 1iecare i optai argu4entat pentru unul dintre ele. 5 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. ! 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- % puncte

75

Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina -. EX0 Nevoi personale0 Cran" adpost" securitate. Nevoi de grup0 venituri sigure" in1or4are" sti4. Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina 2. EX0 A F resurse 1inanciare0 dob+nda obinut la contul din banc al prinilor, titlurile de valoare ale mamei, sumele ncasate din nchirierea garsonierei bunicului, alocaia copiilor, pensia bunicului. 3 F resurse in1or4aionale0 crile, internetul, revistele, manualele copiilor. Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina 5. EX03ugetul personal i Augetul de 1a4ilie. -p Z -p Z -p X 5 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --dB 2 <AB 5 <A i c. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --FB 2 <AB 5 <F. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul I?- % puncte Se acord cKte -"8 puncte pentru 1iecare proiect i4aginat i argu4entat. Puncta, 6in o2iciu- ! punct

-"8p X 2 X 5 puncte

TESTUL NR. 2 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine.

77

-.Identi1icai dou ase4nri si dou deoseAiri dintre creditul i4oAiliar si creditul ipotecar. 2.#rupai @n A F a4eninri eGtraecono4ice i 3 F a4eninri econo4ice asupra siguranei Aanilor" ur4torii 1actori0 furturi, devalorizare, inflaie, incendii, inundaii, schimbarea banilor. 5.+aracteri6ai principalele 4odaliti de constituire a depo6itelor Aancare" preci6Knd i 1or4ulele de calcul a doAKn6ii speci1ice.

5 puncte

II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -. Econo4isirea @n cadrul unei 1a4iiii este 4otivat de0 a. diversitatea Augetelor A. coul 6ilnic de Aunuri c. situaii neprev6ute d. venituri din dividende. 2. Atunci cKnd cCeltuielile unei 1a4ilii sunt de 2 MMM ($N" iar veniturile sunt de 2 8MM ($N" Augetul 1a4iliei este0 a. eGcedentarB A. de1icitarB c. @n de6avanta/ul consu4atoruluiB d.ecCiliArat 5. Ansa4Alul de 4aga6ine care" prin de1iniie" este a4plasat @n puncte intens circulate este0 a. Ciper4ar>etul A. 4ini4ar>etul c. super4ar>etul d. 4all-ul. -"8 puncte

III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-.+ostul de oportunitate nu este un 4od de a vedea costul" ci un tip de cost. ............. 2.+onstrKngerile Augetare" la nivelul unei 1a4ilii" sunt luate @n considerare prin ideea de cost de oportunitate. ................ 5.$Aiceiurile de cu4prare la nivelul unei 1a4ilii nu se 4odi1ic. ..................

- punct

I?: +onsiderai c treAuie s @4pru4utai de la o Aanc su4a de 5M.MMM ($N. +are sunt condiiile de care vei ine cont atunci cKnd alegei Aanca la care vei 1ace creditulJ 5"8 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. 2 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- % puncte

78

Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina -. EX0 Ase4nare0 +reditul i4oAiliar i creditul ipotecar sunt destinate acCi6iionrii de Aunuri i4oAiliare. &eoseAire0 %ri4ul necesit garanii pentru a 1i pri4it" iar pentru al doilea se poate ipoteca insi locuina nou cu4prat. Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina 2. EX0 A F a4eninri eGtraecono4ice0 furturi, incendii, inundaii 3 F a4eninri econo4ice0 in1laie" scCi4Aarea Aanilor" devalori6area Aanilor. Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina 5. EX0 EGist dou tipuri de depo6ite Aancare0 cu doAKnda la vedere (este 4ai 4ic) i cu doAKnda la ter4en (este 4ai 4are). -p Z -p Z -p X 5 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --cB 2 <AB 5 <c. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --FB 2 <AB 5 <F. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul I?- %)5 puncte Se acord cKte - punct pentru 1iecare condiie corect nu4it i argu4entat. Se acord M"8 puncte pentru utili6area li4Aa/ului econo4ic. Puncta, 6in o2iciu- ! punct

-p Z M"8p X 5"8 puncte

TESTUL NR. % 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecte-

7D

I: (eali6ai o list cu resursele 1inanciare posiAile ale unei 1a4ilii ai crei 4e4Ari sunt0 doi copii (unul elev de gi4na6iu si cellalt student la ASE)" Aunicul - pensionar" 4a4a - cadru didactic" tatl - inginer constructor (acionar la o 1ir4 de construcii). 2 puncte II: EGpunei co4ponentele principale ale Augetului de 1a4ilie i staAilii lista principalelor destinaii ale oAiectivelor de cCeltuieli la nivelul Augetului 1a4iliei voastre" pentru o spt4Kn. 2 puncte III: +o4pletai pe spaiile punctate cel puin cKte dou eGe4ple concrete pentru 1iecare tip de nevoie personal eGpus. a. nevoi de suA6isten ............................................................................................................................ A. nevoi de siguran ............................................................................................................................... c. nevoi de apartenen ............................................................................................................................ d. nevoi de sti4 ..................................................................................................................................... e. nevoi de autoreali6are .......................................................................................................................... 2 puncte I?: +onsiderai c dispunei de su4a de 5M.MMM ($N" pe care dorii s o pstrai la o Aanc pentru 2 ani" cu o rat a doAKn6ii de 8 U. +alculai doAKnda pe care o vei pri4i pentru un depo6it Aancar cu retragerea anual a doAKn6ii i pentru un depo6it Aancar cu capitali6area doAKn6ii. 5 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. % 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- 2 puncte

7N

Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare ele4ent corect identi1icat" pKn la 4aGi4 2 puncte. EX0Venituri 1inanciare posiAile0 pensia Aunicului" salariul 4a4ei" salariul tatlui Z eventuale pri4e sau alte sti4ulente" veniturile din dividende ale tatlui. M"8p X 7 X 2 puncte Su8iectul II- 2 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare ele4ent corect identi1icat" pKn la 4aGi4 2 puncte. EX03ugetul de 1a4ilie se co4pune din venituri i cCeltuieli. +apitole de cCeltuieli posiAile0 Aani pentru deplasri la coala sau la serviciu" ali4ente" ap" sucuri" alte Auturi" igri (dac @n 1a4ilie eGist 1u4tori)" plata vreunei 1acturi la utiliti. M"8p X 7 X 2 puncte Su8iectul III- 2 puncte Se acord cKte M"7 puncte pentru 1iecare ite4 co4pletat corect. EX0 a. nevoi de suA6isten0 Cran" ap" Caine" locuin A. nevoi de siguran0 sigurana locului de 4unc" siguran sanitar" securitate contra Coilor c. nevoi de apartenen0 dorina de a 1i @ndrgostit" de a 1i la coal" de a avea o 1a4ilie d. nevoi de sti40 a dori s 1ii pri4ar" parla4entar" orice 1uncie de conducere e. nevoi de autoreali6are0 a @nva ceva nou pentru tine" 1r a 1i oAligat de ni4eni (eG0 a lucra la calculator). M"7p X 8 X 2 puncte Su8iectul I?- % puncte Se acord cKte - punct pentru 1iecare dintre cele 5 etape ale proAle4ei re6olvate corect. -p X 5 X 5 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. # 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecte-

7T

I: Co3pletai 1paiile punctate cu cu.intele 6e 3ai ,o1) a1t2el 5ncAt 14 o8inei 6e2iniia co0ect4achiziiona ; locuiesc mpreun; consuma; venituri; Agentul econo4ic H4ena/eI se re1er la cei ce .......................................... i oAin ...................... destinate pentru a .............................. i ........................... Aunurile de care au nevoie si pentru a econo4isi. 2 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4-.&in categoria sectoarelor instituionale 1ac parte0 a) gospodriile populaiei A) ecCipele de 1otAal c) societile pe aciuni d) asociaiile caritaAile 2. Spune4 c este un Auget de1icitar atunci cKnd0 a) atunci cKnd veniturile sunt 4ai 4ari decKt cCeltuielileB A) atunci cKnd veniturile sunt aproGi4ativ egale cu cCeltuieileB c) atunci cKnd veniturile sunt 4ai 4ici decKt cCeltuielile. 5.+ostul de oportunitate @nsea4n0 a) oca6ia ivit de a oAine un pre Aun @ntr-o a1acereB A) valoarea unei anse sacri1icate atunci cKnd 1ace4 o alegereB c) costul necesar pltit e1ectiv pentru a 1ace o a1acere.

-"8 puncte

III: EGpunei dou categorii de riscuri la care sunt supui Aanii i o1erii cKte dou eGe4ple la 1iecare dintre ele. -"8 puncte I?: +o4entai ur4torul 1rag4ent dup criteriile eGpuse 4ai /os0 coninutul econo4ic al ter4enului de in1laieB consecinele sociale ale in1laieiB &ac vei @ntreAa di1erite persoane de ce in1laia este o proAle4 social" ele v vor rspunde proAaAil c in1laia le srcete0 H9n 1iecare an" e1ul 4eu @4i 4rete salariul" dar preurile cresc 4ai 4ult decKt @4i creste 4ie venitul.e %resupunerea i4plicit a acestei a1ir4aii este c acolo unde nu ave4 in1laie" pentru o aceeai cretere de venituri" vo4 1i capaAili s cu4pr4 4ai 4ulte Aunuri.I (N. #regor` Man>iP" Dacroeconomia% %uncta/ din o1iciu0 - punct 7 puncte

TESTUL NR. # 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE

7E

Su8iectul I- 2 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare spaiu punctat corect co4pletat. Agentul econo4ic H4ena/eI se re1er la cei ce locuiesc mpreun i oAin venituri destinate pentru a consuma i achiziiona Aunurile de care au nevoie si pentru a econo4isi. M"8p X 7 X 2 puncte

Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --aB 2 <cB 5 <A. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- !)5 puncte Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare dintre cele dou tipuri de riscuri corecte enunate M"28p X 2 X M"8 puncte Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare dintre cele dou eGe4ple corect enunate la 1iecare tip de riscuri0 M"28p X 7 X - punct EXEM%!E0 (iscuri eGtraecono4ice0 1urtul Aanilor" incediul" cala4itile" pierderea etc. (iscuri care in de 1actori econo4ici0 in1laia" scCi4Aarea Aanilor" deno4inarea etc. M"8p Z -p X -"8 puncte

Su8iectul I?- # puncte Se acord 2 puncte pentru 1iecare rspunsul corect la pri4a cerin0 coninutul econo4ic al ter4enului de in1laieB Se acord 2 puncte pentru 1iecare rspunsul corect la a doua cerin0 consecinele sociale ale in1laiei. 2p X 2 X 7 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. 5 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: Co3pletai 1paiile punctate cu cu.intele 6e 3ai ,o1) a1t2el 5ncAt 14 o8inei 6e2iniia co0ect4-

8M

cheltuielilor; implicare; estimare; veniturilor 9n general" prin Auget" @nelege4" @n di1eritele sale 1or4e" o .................................. pe o perioad de ti4p a ....................................... i a ...................................... previ6ionate. -"8 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4-. &in Augetul unui 4ena/ 1ac parte0 a) Augetul neprev6utB A) Augetul personalB c) Augetul secundarB d) Augetul teriar. 2. H+oule de Aunuri i servicii repre6int0 a) totalul Aunurilor i serviciilor acCi6iionate de o 1a4ilie @ntr-o lunB A) un indicator care dese4nea6 4ini4ul de Aunuri i servicii necesar pentru o Hvia nor4aleB c) un indicator care dese4nea6 e1iciena consu4ului de Aunuri i servicii @ntr-o lun. 5. (enunarea de ctre o 1a4ilie la aAona4entele de internet i tele1onie pe o perioad de D luni este un proiect cu privire la0 a) venituriB A) oportunitatea unei alegeriB c) cCeltuieli. -"8 puncte III: EGpunei i eGplicai dou 4odaliti prin care o persoan poate deveni acionar la 1ir4. 2 puncte I?: Ciii cu atenie u034to0ul 20ag3ent&ac vei @ntreAa di1erite persoane de ce in1laia este o proAle4 social" ele v vor rspunde proAaAil c in1laia le srcete0 H9n 1iecare an" e1ul 4eu @4i 4rete salariul" dar preurile cresc 4ai 4ult decKt @4i creste 4ie venitul.e %resupunerea i4plicit a acestei a1ir4aii este c acolo unde nu ave4 in1laie" pentru o aceeai cretere de venituri" vo4 1i capaAili s cu4pr4 4ai 4ulte Aunuri.I (N. #regor` Man>iP" Dacroeconomia% +o4entai 1rag4entul de 4ai sus dup ur4toarele criterii0 corelaia in1laie" pre" salariu" venit" consu4B e1ectele in1laiei asupra Augetului de 1a4ilie. 7 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. 5 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE

8-

Su8iectul I- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare spaiu punctat corect co4pletat. 9n general" prin Auget" @nelege4" @n di1eritele sale 1or4e" o estimare pe o perioad de ti4p a veniturilor i a c9eltuielilor previ6ionate. M"8p X 5 X -"8 puncte

Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --AB 2 <AB 5 <c. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- 2 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre cele dou 4odaliti identi1icate corect. M"8p X 2 X - punct Se acord cKte M"8 puncte pentru eGplicaia corect la 1iecare dintre cele dou 4odaliti identi1icate. M"8p X 2 X - punct EXEM%!E0 +u4prarea de aciuni la o 1ir4 de/a eGistent0 este o cale si4pl" care necesit a 1ace apel la Aurs i la un Aro>er. %e aceast cale este di1icil s preiei controlul unei societi care este Aine condus" deoarece este greu s acCi6iione6i pacCetul 4a/oritar de aciuni. 9n1iinarea unei 1ir4e proprii" organi6at ca SA (societate pe aciuni). ,otal0 -p Z -p X 2 puncte

Su8iectul I?- # puncte Se acord 2 puncte pentru 1iecare rspunsul corect la pri4a cerin0 coninutul econo4ic al ter4enului de in1laieB Se acord 2 puncte pentru 1iecare rspunsul corect la a doua cerin0 consecinele sociale ale in1laiei. 2p X 2 X 7 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. ' 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine.

82

-.%reci6ai dou 4odaliti de a @ncepe o a1acere. 2.Menionai cel puin 7 ele4ente la care treAuie s 1ac re1erire planul de a1aceri al unui 1ir4e. 5.(eali6ai o list care s cuprind cKte 7 trsturi relevante i nerelevante pentru succesul activitii unei 1ir4e. 5 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta 1au .a0iantele 6e 041pun1 pe ca0e le con1i6e0ai co0ecte. -.FluGul de nu4erar include0 a. pli @n nu4erar ctre 1urni6orii 1ir4eiB A. @ncasri @n nu4erar din vKn6area de Aunuri econo4iceB c. Aanii provenii din @4pru4uturiB d. toate aspectele de 4ai sus. 2. I4portana Augetului de venituri si cCeltuieli are @n vedere0 a. eGercitarea contractului 1inanciar al 1ir4eiB A. includerea acestuia @n co4ponena planului de a1aceriB c. utili6area la @ntoc4irea Ailanului contaAilB d. eGclusiv re6olvarea situaiilor neprev6ute. 5.#estionarea 1ir4ei presupune" adoptarea unor deci6ii re1eritoare la activitatea curent cu4 ar 1i0 a. taGele i i4po6itele care treAuie pltite statuluiB A. staAilirea persoanelor care rspund de reali6area sarcinilorB c. scCi4Aarea regi4ului /uridic al 1ir4eiB d. staAilirea relaiilor de a1aceri cu alte 1ir4e. -"8 puncte

III: Sc0iei DAT 5n 60eptul a2i03aiilo0 a6e.40ate) /i D;T 5n 60eptul celo0 2al1e. -. $rice plan de a1aceri treAuie s 1ie realist. .......... 2. Strategia 1ir4ei vi6ea6" @n esen" 4isiunea i oAiectivele 1ir4ei. ........ 5. %reurile produselor unei 1ir4e treAuie staAilite @ntotdeauna @n 1uncie de nivelul dorit al pro1itului. ........ -"8 puncte I?: +o4entai ur4torul 1rag4ent re1erindu-v la concuren i la intele realiste pe care treAuie s le ur4reasc o 1ir40 H$ricine este liAer s @n1iine6e o @ntreprindere" ceea ce @nsea4n c @ntreprinderile eGistente nu sunt liAere s-si @nlture concurenii decKt prin vKn6area unui produs 4ai Aun la acelai pre sau a aceluiai produs la un pre 4ai sc6ut.e )Dilton ,riedman% 5 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. ' 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE

85

SU<IECTUL I- 9% puncte: -. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare 4odalitate de a @ncepe o a1acere corect eGpus. Spre eGe4plu0 a) @nceperea unei a1aceri noiB A) preluarea unei a1aceri de/a eGistente 2 B ")5 S ! punct 2. Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare co4ponent a planului de a1aceri corect eGpus. Spre eGe4plu0 a) pre6entarea 1ir4eiB A)tipul 1ir4eiB c)oAiectiveleB d) capitalul social # B ")25 S ! punct 5. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare trstur corect eGpus. Spre eGe4plu0 - trsturi relevante0 a) planul de a1aceri al 1ir4eiB A)concurena de pia eGistentB c)calitatea anga/ailor - trsturi nerelevante0 a) prietenii @ntreprin6toruluiB A) CoAA`-urile anga/ailor # B ")25 S ! punct SU<IECTUL II- 9!)5 puncte: Se acord cKte M"8 puncte pentru rspunsurile0 - < a i AB 2 < A i cB 5 < AB % B ")5 S !)5 puncte SU<IECTUL III- 9!)5 puncte: Se acord cKte M"8 puncte pentru rspunsurile0 - < AB 2 < FB 5 < FB SU<IECTUL I?- 9% puncte: Se acord - punct pentru re1eririle corecte 1cute la tipurile de concuren (loial i neloial) i la 4odul @n care se 4ani1est 1iecare. Se acord - punct pentru identi1icarea @n teGt a cilor concurenei loiale. Se acord - punct pentru aprecierile personale re1eritoare in1or4aia din teGt. % B ! S % puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

% B ")5 S !)5 puncte

TESTUL NR. $ 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine.

87

-.EGplicai rolul pro1itului ca indicator de e1icien pentru activitatea unei 1ir4e. 2.Identi1icai dou reco4andri utile pentru crearea si 4eninerea i4aginii 1ir4ei. 5.%reci6ai dou proAle4e pe care le poate avea o 1ir4" dac 1urni6orii si de 4ateriale @ntKr6ie livrrile 5 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -.+o4ponenta principal a 1unciei de producie este0 a. 1aAricaiaB A. lansarea si ur4rirea producieiB c. progra4area" lansarea si ur4rirea producieiB d. controlul teCnic de calitate. 2.Mri4ea pro1itului este condiionat de0 a. vecCi4ea utila/elor i a 1ir4eiB A. 4otivaia posesorului 1actorilor de producieB c. 4ri4ea costurilorB d. situaia econo4ic i social a @ntreprin6torului. 5.I4aginea 1ir4ei treAuie scCi4Aat atunci cKnd0 a. contriAuie la scderea ci1rei de a1aceriB A. contriAuie la creterea ci1rei de a1aceriB c. 1avori6ea6 ieirea de pe piaB d. necesit scCi4Aarea 4anagerului.

-"8 puncte

III: Sc0iei DAT 5n 60eptul a2i03aiilo0 a6e.40ate) /i D;T 5n 60eptul celo0 2al1e. -. %rin o1erta puAlic pri4ar se vKnd aciuni nou e4ise. ............ 2. (ecrutarea anga/ailor are drept scop atragerea candidailor co4petitivi. ............ 5. Strategia preului de prestigiu se 1olosete" de regul" pentru produsele de luG. .............. -"8 puncte I?: Re7ol.ai ce0inele 6e 3ai ,o1a. 9ntoc4ii o list cu principalele etape i criterii de selecie a anga/ailor votri" dac ai avea o 1ir4. A. ElaAorai slogan publicitar pentru un produs ales de voi i staAilii 4odul cu4 @l vei 1ace cunoscut potenialilor clieni. 5 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. $ 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE

88

SU<IECTUL I- 9% puncte: -. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare 4odalitate de a @ncepe o a1acere corect eGpus. Spre eGe4plu0 a) @nceperea unei a1aceri noiB A) preluarea unei a1aceri de/a eGistente 2 B ")5 S ! punct 2. Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare co4ponent a planului de a1aceri corect eGpus. Spre eGe4plu0 a) pre6entarea 1ir4eiB A)tipul 1ir4eiB c)oAiectiveleB d) capitalul social # B ")25 S ! punct 5. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare trstur corect eGpus. Spre eGe4plu0 - trsturi relevante0 a) planul de a1aceri al 1ir4eiB A)concurena de pia eGistentB c)calitatea anga/ailor - trsturi nerelevante0 a) prietenii @ntreprin6toruluiB A) CoAA`-urile anga/ailor # B ")25 S ! punct SU<IECTUL II- 9!)5 puncte: Se acord cKte M"8 puncte pentru rspunsurile0 - < aB 2 < cB 5 < aB

% B ")5 S !)5 puncte

SU<IECTUL III- 9!)5 puncte: Se acord cKte M"8 puncte pentru rspunsurile0 - < AB 2 < AB 5 < F SU<IECTUL I?- 9% puncte:

% B ")5 S !)5 puncte

a)Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare etap de selecie a anga/ailor corect eGpus (dar 4aGi4 - punct). Se acord M"8 puncte pentru 4ini4 2 criterii de selecie a anga/ailor corect eGpuse. % B ")5 S !)5 puncte A)Se acord - punct pentru reali6area sloganului puAlicitar. ! punct Se acord M"8 puncte pentru 4enionarea a cel puin 2 4odaliti de a-l pro4ova corect eGpuse. ")5 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. & 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine.

8D

-.#rupai @n A F oportuniti i 3 F a4eninri ur4toarele ele4ente0 creterea salariilor unei categorii de clieni" scderea preurilor produselor concurenilor" creterea nu4rului de 1iliale ale 1ir4ei" apariia de noi concureni. 2.+e in1or4aii poate o1eri un cCestionar aplicat de un @ntreprin6tor @nainte de @n1iinarea unei 1ir4eJ 5 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -. +reterea ci1rei de a1aceri repre6int pentru 1ir40 a. un punct tareB A. un punct slaAB c. o oportunitateB d. o a4eninare. 2. Structura organi6aional a unei 1ir4e se re1er la0 a. evaluarea 1ir4eiB A. pro4ovarea produsuluiB c. principii si reguli de 1uncionareB d. departa4ente" servicii" co4parti4ente. 5.$ 1ir4 @i poate @ncepe legal activitatea @n (o4Knia atunci cKnd0 a. are sediu declarat legalB A. are Aa6a 4aterial" 1inanciar i anga/aii necesariB c. i-a 1cut puAlicitate pe orice cale accesiAil. d. a 1ost @nregistrat la (egistrul +o4erului din (o4Knia -"8 puncte III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-. $portunitatea repre6int scCi4Aarea aprut @n 4ediul de a1aceri" @n pre1erinele consu4atorului" care poate 1i valori1icat prin iniiative de succes. ............. 2. Asigurarea riscului nu are legtur cu aciunile de 4ini4i6are a riscurilor. ............. 5. %ro1iturile sunt 4ari @n etapa de lansare a a1acerii. ............... 7. 9ntr-o a1acere condus raional" 4ri4ea pro1itului nu treAuie s 1ie corelat cu 4ri4ea riscului. .......... 2 puncte I?: Co3entai 6in punctul 6e .e6e0e al 1ucce1ului 5n a2ace0iHSuccesul @n a1aceri presupune pregtire si disciplin i 4unc 4ult. &ar dac nu eti speriat de aceste lucruri" oportunitile sunt 4ereu 1oarte 4ari.I (/avid 9oc4efeller) . 2"8 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. & 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- % puncte -. Se acord cKte - punct pentru 1iecare grupare de ter4eni corect reali6at.

8N

EX0 A F oportuniti0 creterea salariilor unei categorii de clieniB creterea nu4rului de 1iliale ale 1ir4ei. 3 F a4eninri0 scderea preurilor produselor concurenilorB apariia de noi concureni. -p X 2 X 2 puncte 2. Se acord - punct pentru rspunsul corect la cerina 2. EX0 +Cestionarul poate o1eri in1or4aii despre piaa esti4at a unui produs" pre1erinele consu4atorilor" posiAilitatea adaptrii o1ertei la categorii de vKrst" la 4edii sociale etc. 2p Z -p X 5 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --aB 2 <dB 5 <d. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- 2 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --AB 2 <AB 5 <F 7 -F M"8p X 7 X 2 puncte Su8iectul I?- 2)5 puncte Se acord 2 puncte pentru coninutul i argu4entaia co4entariului. Se acord M"8 puncte pentru utili6area corect a li4Aa/ului econo4ic @n co4entariul scris. 2p Z M"8p X 2"8 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. Su8iecte-

9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R:

I: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine. -. +aracteri6ai 4odul de pro4ovare a vKn6rilor caracteristice unui Ciper4ar>et. 2. (eali6ai o list cu proAle4e pe care treAuie s le re6olve @ntreprin6torul care iniia6 o a1acere.

8T

5.For4ulai 7 argu4ente care eGplic i4portana planului de a1aceri ca instru4ent de lucru pentru @ntreprin6tor. 5 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -. Intr @n categoria activitii pro4oionale0 a. depo6itarea 4r1urilorB A. logistica 4r1urilorB c. 4iGul de 4ar>etingB d. relaiile puAlice. 2. Manage4entul strategic0 a. se identi1ic cu strategia 1ir4eiB A. i4plic doar 4isiunea 1ir4eiB c. se concreti6ea6 @n elaAorarea si aplicarea de planuri proiectate pentru reali6area oAiectivelor 1ir4eiB d. se concreti6ea6 @n elaAorarea si aplicarea planului 4anagerial. 5. $rgani6area activitii unei 1ir4e presupune printre altele0 a. oAinerea produselor care vor 1i co4erciali6ateB A. @ncCeierea contractelor cu 1urni6orii de 4aterii pri4e i 4aterialeB c. evidena contaAil strict a operaiunilor reli6ateB d. constituirea structurilor organi6aionale ale 1ir4ei. -"8 puncte III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-. )n 4ar>eting de1icitar in1luenea6 negativ doar activitatea 1ir4elor 4ari" nu i a celor 4ici. ......... 2. Etapa de 4aturitate a ciclului de via a unui produs se caracteri6ea6 prin staAili6area volu4ului vKn6rilor. ............. 5. %lanul 4anagerial include doar organigra4a 1ir4ei. ............. 7. %ro4ovarea agresiv a 1ir4ei are totdeauna e1ecte po6itive pentru ci1ra de a1aceri a acesteia. ........... 2 puncte I?: +itii teGtul de 4ai /os0 H ... &ar" oa4enii se @4part F cu4 las s strAat @n versurile lui postu4e" E4inescu (/intre sute de catarge) F @n cei care pe lu4e @i caut norocul i @n cei care-i ur4resc idealurile... Sau poate F cine tie F tot E4inescu are dreptate" cKnd spune c i pe unii i pe ceilali @i 4Kn aceleai 1ore ale aceluiai destin o4enesc0 /e-i goni fie norocul.L ,ie idealurile, S 1e urmeaz n tot locul, S '+nturile, valurile.M )Dihail Danoilescu% R41pun6ei la u034toa0ele 5nt0e840ia. &in ce categorie de oa4eni (dintre cele pre6entate @n teGt) credei c poate 1ace parte un @ntreprin6tor de succesJ Argu4entai rspunsul. A. &in ce categorie de oa4eni v-ar plcea vou s 1acei parteJ Argu4entai rspunsul. 2"8 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- % puncte -. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre trsturi corect identi1icat" pKn la 4aGi4 - punct. EX0 -pro4ovarea general prin radio i televi6iuneB

8E

-pro4ovarea secvenial (pe categorii de produse) prin pres" a1ie" pliante. M"8p X 2 X - punct 2. Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare dintre proAle4e corect identi1icat" pKn la 4aGi4 - punct. EX0 procurarea resurselor 1inanciareB gsirea spaiuluiB reali6area planului de a1aceriB @n1iinarea legal a 1ir4ei etc. M"28p X 7 X - punct 5. Se acord cKte M"28 puncte pentru aspect corect identi1icat" pKn la 4aGi4 - punct EX0 este un argu4ent puternic pentru oAinerea unui creditB asigur predictiAilitatea a1aceriiB previ6ionea6 ci1ra de a1aceri i pro1irul 1ir4eiB este o garanie de serio6itate @n 1aa partenerilor de a1aceri etc. M"28p X 7 X - punct ,otal0 -p Z -p Z -p X 5 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --cB 2 <cB 5 <d. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- 2 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --FB 2 <AB 5 <FB 7 -F M"8p X 7 X 2 puncte Su8iectul I?- 2)5 puncte Se acord -"8 puncte pentru coninutul i argu4entaia rspunsului la cerina a. Se acord - punct pentru coninutul i argu4entaia rspunsului la cerina b. -"8p Z -p X 2"8 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. !" 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine. -.%reci6ai dou 4odaliti de a @ncepe o a1acere.

DM

2.For4ulai 7 aspecte pe care le negocia6 4e4Arii ecCipei 4anageriale" la discuiile re1eritoare la @n1iinarea unei 1ir4e. 2 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -.FluGul de nu4erar include0 a. pli @n nu4erar ctre 1urni6orii 1ir4eiB A. @ncasri @n nu4erar din vKn6area de Aunuri econo4iceB c. Aanii provenii din @4pru4uturiB d. toate aspectele de 4ai sus. 2. I4portana Augetului de venituri si cCeltuieli are @n vedere0 a. eGercitarea contractului 1inanciar al 1ir4eiB A. includerea acestuia @n co4ponena planului de a1aceriB c. utili6area la @ntoc4irea Ailanului contaAilB d. eGclusiv re6olvarea situaiilor neprev6ute. 5.#estionarea 1ir4ei presupune" adoptarea unor deci6ii re1eritoare la activitatea curent cu4 ar 1i0 a. taGele i i4po6itele care treAuie pltite statuluiB A. staAilirea persoanelor care rspund de reali6area sarcinilorB c. scCi4Aarea regi4ului /uridic al 1ir4eiB d. staAilirea relaiilor de a1aceri cu alte 1ir4e. -"8 puncte

III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-. $rice plan de a1aceri treAuie s 1ie realist. ........... 2. Strategia 1ir4ei vi6ea6" @n esen" 4isiunea si oAiectivele 1ir4ei. ............ 5. %reurile produselor unei 1ir4e treAuie staAilite @ntotdeauna @n 1uncie de nivelul dorit al pro1itului. ....... 7. !a preluarea unei 1ir4e se inter6ice scCi4Aarea planului de a1aceri. ............. 2 puncte IV) +o4entai ur4torul 1rag4ent re1erindu-v la concuren i la intele realiste pe care treAuie s le ur4reasc o 1ir40 H$ricine este liAer s @n1iine6e o @ntreprindere" ceea ce @nsea4n c @ntreprinderile eGistente nu sunt liAere s-si @nlture concurenii decKt prin vKn6area unui produs 4ai Aun la acelai pre sau a aceluiai produs la un pre 4ai sc6ut.e )Dilton ,riedman% 5"8 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. !" 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE

D-

Su8iectul I- 2 puncte -. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare 4odalitate corect identi1icat. EX0 -@n1iinarea unei a1aceri (1ir4e) noiB -preluarea unei a1aceri de/a eGistente. M"8p X 2 X - punct 2. Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare dintre aspectele corect identi1icate" pKn la 4aGi4 - punct. EX0 oAiectivele 1ir4eiB structurile ierarCice de personalB procurarea resurselorB identi1icarea partenerilor de a1aceri M"28p X 7 X - punct ,otal0 -p Z -p X 2 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --dB 2 <AB 5 <A i d. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- 2 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --AB 2 <AB 5 <FB 7 -F M"8p X 7 X 2 puncte Su8iectul I?- %)5 puncte Se acord 5"8 puncte pentru coninutul i argu4entaia rspunsului la cerina. Puncta, 6in o2iciu- ! punct

5"8p X - X 5"8 puncte

TESTUL NR. !! 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine. -. Identi1icai dou avanta/e si dou de6avanta/e ale auto1inanrii.

D2

2. Enu4erai dou avanta/e ale cotrii la Aurs. 5. Identi1icai doi 1actori ce in1luenea6 recrutarea anga/ailor. II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4.

5 puncte

-. %entru a pro4ova e1icient i4aginea 1ir4ei treAuie s staAili40 a. produsele pe care le vo4 1aAricaB A. canalele de pro4ovareB c. punctul Htaree al 1ir4eiB d. su4a pe care sunte4 dispui s o cCeltui4. 2. %entru o 1ir4" pregtirea pentru accesarea unui credit Aancar presupune0 a. in1or4area asupra o1ertelor de 1inanareB A. @ncCeierea contractului de acordare a @4pru4ului de ctre AancB c. alegerea instituiei i a tipului de credit @n 1uncie de condiiile de 1inanareB d. variantele a si c. 5. %rincipul negocierii salariilor se re1er la0 a. staAilirea unui salariu 4ini4B A. condiiile de 4uncB c. reali6area unor acorduri @ntre Hpartenerii socialieB d. nivelul de cali1icare pro1esional. -"8 puncte III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-. )n @ntreprin6tor oAine pro1it dac preul unitar este 4ai 4are @n raport cu costul total 4ediu. ....... 2. )n produs atractiv este @ntotdeauna 1oarte ie1tin. .............. 5. $rice scCi4Aare a i4aginii 1ir4ei are o in1luen Aene1ic asupra acesteia. ............... -"8 puncte I?: Citii cu atenie u034to0ul 20ag3entH)neori" o persoan poate 1i atras de o a1acere Anoas atKt de 4ult" @ncKt ignor cu totul c aceasta nu este potrivit pentru sine. Co3entai 1ituaia 24cAn6 0e2e0i0e 1i la coninutul .e01u0ilo0 1c0iito0ului engle7 Ru6Ua06 Qipling) p0e7entate 3ai ,o1H 0strez sase slujitori cinstii. ;i m-au nvat tot ceea ce tiu; >umele lor sunt &e i /e ce i &+nd -i &um i Cnde i &ine.M . %uncta/ din o1iciu0 - punct 5 puncte

TESTUL NR. !! 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- % puncte -. Se acord cKte M"28 puncte pentru 1iecare avanta/ i de6avanta/ corect identi1icat" @n li4ita a - punct.

D5

EX0 Avanta/e0 nu treAuie s pre6ini plan de a1aceri creditoruluiB poi utili6a rapid Aanii sau le poi scCi4Aa destinaia @n 1uncie de oportunitile ivite. &e6avanta/e0 de regul" su4ele avute la dispo6iie sunt 4iciB M"28p X 7 X - punct 2.Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre avanta/ele cotrii la Aurs corect identi1icate. EX0 Fir4 devine 1oarte Hvi6iAile @n ar i peste CotareB valoarea aciunilor crete M"8p X 2 X - punct 5. Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare 1actor corect identi1icat.. EX0 salariul o1eritB volu4ul sarcinilor solicitate de postul vacant M"8p X 2 X - punct ,otal0 -p Z -p Z -p X 5 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --cB 2 <dB 5 <a. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --AB 2 <FB 5 <F. M"8p X 5 X -"8 puncte

Su8iectul I?- % puncte Se acord 5 puncte pentru coninutul i argu4entaia co4entariului la cerina 1or4ulat. 5p X - X 5 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

TESTUL NR. !2 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: Su8iecteI: R41pun6ei 1uccint u034toa0elo0 ce0ine. -.EGplicai rolul pro1itului ca indicator de e1icien pentru activitatea unei 1ir4e. 2.Identi1icai dou reco4andri utile pentru crearea si 4eninerea i4aginii 1ir4ei.

D7

5 puncte II: Mnce0cuii .a0ianta 6e 041pun1 pe ca0e o con1i6e0ai co0ect4. -.+o4ponenta principal a 1unciei de producie este0 a. 1aAricaiaB A. lansarea si ur4rirea producieiB c. progra4area" lansarea si ur4rirea producieiB d. controlul teCnic de calitate. 2.Mri4ea pro1itului este condiionat de0 a. vecCi4ea utila/elor i a 1ir4eiB A. 4otivaia posesorului 1actorilor de producieB c. 4ri4ea costurilorB d. situaia econo4ic i social a @ntreprin6torului. 5.I4aginea 1ir4ei treAuie scCi4Aat atunci cKnd0 a. contriAuie la scderea ci1rei de a1aceriB A. contriAuie la creterea ci1rei de a1aceriB c. 1avori6ea6 ieirea de pe piaB d. necesit scCi4Aarea 4anagerului.

-"8 puncte

III: P0eci7ai 6ac4 u034toa0ele a2i03aii 1unt a6e.40ate 9A: 1au 2al1e 9;:-. %rin o1erta puAlic pri4ar se vKnd aciuni nou e4ise. ............. 2. (ecrutarea anga/ailor are drept scop atragerea candidailor co4petitivi. ......... 5. Strategia preului de prestigiu se 1olosete" de regul" pentru produsele de luG. ........... -"8 puncte I?: Re7ol.ai ce0inele 6e 3ai ,o1a. 9ntoc4ii o list cu principalele etape si criterii de selecie a anga/ailor pentru 1ir4a voastr. A. ElaAorai slogan publicitar pentru un produs ales de voi i staAilii 4odul cu4 @l vei 1ace cunoscut potenialilor clieni. 5 puncte %uncta/ din o1iciu0 - punct

TESTUL NR. !2 9Econo3ie aplicat4) cla1a a >I?Ca 1e0al /i ;R: <AREM DE CORECTARE =I NOTARE Su8iectul I- % puncte -. Se acord 2 puncte pentru rspunsul corect la cerin.

D8

EX0 Mri4ea pro1itului este cel 4ai i4portant indicator al e1icienei unei 1ir4e" deoarece acesta este scopul @n1iinrii 1ir4ei. +reterea sau scderea pro1itului" @n raport cu nivelul preconi6at arat creterea sau scderea e1icienei a1acerii respective. 2p X - X 2 puncte 2.Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare reco4andare corect identi1icate. EX0 -StaAilirea punctului Htaree al 1ir4ei i pro4ovarea acestuia. -)nitate i consecven @n politica de 4ar>eting @n do4eniul puAlicitar M"8p X 2 X - punct ,otal0 2p Z -p X 5 puncte Su8iectul II- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --aB 2 <cB 5 <a. M"8p X 5 X -"8 puncte Su8iectul III- !)5 puncte Se acord cKte M"8 puncte pentru 1iecare dintre rspunsurile corecte" dup cu4 ur4ea60 --AB 2 <AB 5 <A. M"8p X 5 X -"8 puncte

Su8iectul I?- % puncte Se acord - punct pentru coninutul corect al listei de la cerina a. Se acord 2 puncte pentru reali6area unui slogan i eGplicarea 4etodelor de pro4ovare -p X 2p X 5 puncte Puncta, 6in o2iciu- ! punct

DD