Dinu Karina Ana-Maria Facultatea de Istorie RISE-anul I Sem al II-lea Motto: "Istoria este martorul care confirm trecerea

timpului; ilumineaz realitatea !italizeaz memoria ofer cluzire "n !ia#a de zi cu zi $i ne aduce $tiri din antic%itate&" '(icero) (e este istoria* (u totii auzim termenul de +Istorie, astfel incat ma-oritatea nu ii acordam atentia necesara si ne limitam la o cunoastere superficiala de suparafta as zice a termenului& Daca ne-ar intre.a cine!a +ce este istoria*, pro.a.il am fi tentati sa raspundem simplu: +o stiinta ce studiaza trecutul, insa acest raspuns nu este pe masura importantei ce tre.uie acordate Istoriei& / analiza mai aprofundata asupra implicatiilor Istoriei do!edeste ca nu este o stiinta ci o disciplina un domeniu prin care se relateaza trecutul& 0entru a incerca un raspuns cat mai aproape de ade!ar la intre.area +(e este istoria*, consider necesar de a porni de la definitia istoriei& 1ermenul de +istorie, pro!ine din 2recescul +%istoria, care inseamna 3po!estire naratiune,; in prezent termenul defineste studiul faptelor i al e!enimentelor trecutului c4t i prin sinecdoc ansam.lul lor& 5nainte de toate Istoria reprezint o serie de e!enimente care au a!ut loc "n trecut a!4nd "n centru su.iec#i cu nume proprii '%istoria res 2estae)& 5n alt ordine de idei Istoria este po!estirea acestor e!enimente sau istoria faptelor $i e!enimentelor '%istoria rerum 2estarum)& 5n ceea ce pri!e$te utilitatea Istoriei discu#ia este desc%is "n sensul "n care "ntr-o societate aflat "n continu sc%im.are utilit#ile acestei $tiin#e pot fi reformulate& (uriozitatea constituie o trstur specific fiin#ei umane de aici desprinz4ndu-se una dintre principalele utilit#i ale $tiin#ei istorice aceea de a-#i satisface curiozitatea despre trecut& 1otodat prin Istorie putem a-un2e la o cunoa$tere de tip identitar la o autocunoa$tere& 5nc din antic%itate e6ista tradi#ia ca prin studierea trecutului s se pre!ad !iitorul fapt ce atri.uie Istoriei func#ia unui oracol& 5n str4ns le2tur cu aceast utilitate se identific func#ia moralizatoare a Istoriei "n sensul c studierea trecutlui aduce "n!#minte pentru prezent $i pentru !iitor& 1recutul istoric a reprezentat "n numeroase r4nduri un stimulent pentru crea#ia literar - artistic $i pentru medita#ia $i reflec#ia filosofic& 5n consecin# se delimiteaz alte dou func#ii ale Istoriei una contemplati! - artistic $i aceea de o.iect al filosofiei& 5n pri!in#a Istoriei ca o.iect didactic (onferi#a interna#ional pri!ind com.aterea stereotipiilor $i pre-udec#ilor "n manualele de istorie desf$urat la 7is.8 "n 9::: a conclizionat faptul c scopul predrii Istoriei este consolidarea capacit#ii de a ra#iona $i stimularea 24ndirii critice astfel "nc4t cunoa$terea istoriei "n diferitele sale perioade $i forme s porneasc din analiza perspecti!elor $i interpretrilor di!erse&

;icolae Ior2a considera istoria ca fiind 3un iz!or de "ndrumri o carte de "n!#tur pentru prezent un mi-loc de ridicare a con$tiin#ei na#ionale< Datoria istoricului este de a lmuri pe asculttori asupra pro.lemelor zilnice asupra "ntre.rilor ce se prezint "naintea fiecruia pentru c istoria este !ia#a omeneasc pro.lemele de odinioar sunt pro.lemele de acum "n alt form cu al#i oameni<, si nicidecum 3o insiruire seaca de date, 0utem considera astfel ca istoria este o relatare o construcie a unei ima2ini a trecutului fcut de oameni 'i&e& istorici) care "ncearc s descrie s e6plice sau s fac percepti.ile timpurile care s-au scurs& Indiferent de epoci sau de metode i oricare ar fi scopul su.iacent al muncii istoricului istoria este "ntotdeauna o construcie uman "nscris "n epoca "n care este scris& Spre deose.ire de po!estirea ficional specia de po!estire numit istorie nu este construit prin intuiie intelectual ci pornind de la surse: documente scrise istorie oral o.iecte etc& 0rin interpretarea totalitii acestor surse istoria "i propune s reconstituie di!ersele faete ale trecutului& De-a lun2ul timpului istoricii i-au sc%im.at foarte mult felul de a interpreta trecutul i perspecti!a asupra faptelor sau a e!enimentelor trecute i-au ree!aluat sursele i maniera de a a.orda respecti!ele surse& Istoria care nu este doar o reflecie asupra trecutului se construiete "n funcie de re2ulile unei metode tiinifice& Aceasta a e!oluat de-a lun2ul timpului iar e!oluia acestei metode tiinifice poart numele de istorio2rafie 'cu!4nt compus pornind de la nite etimoane 2recei; "n traducere direct "nseamn 3istoria scrierii istoriei,)& Metoda de cercetare= a istoriei se spri-in pe un ansam.lu de tiine au6iliare care "l a-ut pe istoric s "i construiasc po!estirea Istoria este i o practic social: prin felul "n care este scris istoria se "nscrie "n mod fundamental "n epoca "n care este scris i -oac un rol de prim importan "n epoca scrierii ei deoarece fiind luat drept do!ad i > sau 2aranie a -udecii aciunilor omului ea determin interpretrile interaciunile i comportamentele sociale prezente i !iitoare ale indi!izilor& De-a lun2ul timpului nu numai istoricii au incercat sa aduca un raspuns cat mai !eridic asupra definirii si cunoasterii Istoriei ci si multe alte persoane cunoscute au incercat sa analizeze 3Istoria, intr-un mod inteli2i.il dand e6emple concrete de multe ori persoanele care o studiaza nu stiu ce inseamna ea de fapt lasandu-se or.iti de su.iecti!itate de transpunerea prin propria prisma a cunostintelor lor despre istorie nestiind ce inseamna ea de fapt& Stend%al cunoscutul scriitor francez dar si participant la Re!olutia Franceza spunea ca cea mai importanta si necesara calitate a unui istoric este sa fie o.iecti! sa fie capa.il sa nu deformeze realitatea& Astfel istoria poate fi definita ca fiind domeniu de studiu care analizeaza e!enimentele trecute acestea fiind relatate intr-o anumita ordine lo2ica fiind urmarite o serie de iz!oare istorice& ?n rol important in redactarea documentelor istoriece il are scriitorul acesta a!and o.li2atia de a studia toate sursele care !or.esc despre e!enimentul> perioada respecti!a pentru a fi reprodusa cat mai .ine realitatea& De su.liniat este ca Istoria poate lua cai ne.anuite in cazul in care unele persoane a.uzeaza de 9& 0aul 7e8ne in lucrarea sa 3(um se scrie istoria, considera ca istoria nu are metoda de cercetare cerand sa se arate aceasta metoda; de asemenea este de parere ca istoria pe lan2a 3a.senta, metodei de cercetare istoria nici nu e6plica- 3Istoria nu este o stiinta si nu are prea multe de asteptat de la stiinte; ea nu e6plica si nu are metoda; mai mult inca Istoria despre care se !or.este mult de doua secole incoace nu e6ista,

ea pentru a do!edi lucruri sau fapte care le-ar !eni in a-utor pentru a demonstra lucruri care nu sau intamplat sau s-au intamplat dar intr-un mod cu totul altfel decat cel relatat@& Astfel in 2eneral in studiul istoriei tre.uie urmarite mai multe piste ipoteze pentru a se a-un2e la o anumita concluzie sau la mai multe concluzii dar in final totul tre.uie sa se termine cu o relatare istorica .azata in 2eneral pe un rationament deducti! care este si2ur daca premisele pe care se .azeaza sunt si2ure astfel pentru un raspuns cat mai !eridic la intre.area 3ce este istoria, tre.uie utilizate si alte stiinte e6acte sau c%iar pro.a.ile& Istoria tre.uie s e6plice faptele $i e!enimentele din trecut cauzele $i efectele acestora "ntr-un mod transparent o.iecti! $i con!in2tor& Istoria nu tre.uie s fie un instrument de manipulare ideolo2ic de propa2and sau s fie utilizat pentru promo!area intoleran#ei ultrana#ionalismului 6enofo.iei sau antisemitismului& Studiul critic urmre$te e!itarea folosirii incorecte a istoriei ce poate rezulta din refuzul unor fapte istorice falsificare omisiune i2noran# sau -ustificarea unor ideolo2ii& (onsolidarea unei identit#i proprii indi!iduale $i colecti!e se realizeaz prin cunoa$terea patrimoniului istoric comun e6primat pe dimensiuni re2ionale na#ionale europene $i mondiale& Dez!oltarea te%nolo2iei $i comunicrii informa#ionale impune o transformare o metodelor $i te%nicilor de predare a istoriei& ;oile te%nolo2ii ce de!in resurse !itale "n actul educa#ional permit accesul la surse ori2inale $i la unele interpretri multiple& E6tinderea accesului la informa#ii cre$te $i faciliteaz oportunit#i de studiu "ns creeaz $i dificult#i de selec#ie a surselor fia.ile fapt care impune crearea unor spa#ii care s propun materiale ri2uroase din punct de !edere $tiin#ific& Scopul istoriei este acela de a ne a-uta s descoperim c4t de di!ers $i fascinant poate fi trecutul omenirii& 5n studierea istoriei se impune s fie realizat o distinc#ie clar "ntre cunoa$tere $i "n#ele2ere& 5n!#area pe de rost a e!enimentelor istorice nu duce neaprat $i la "n#ele2erea acestora& Afectate de conte6t aceste e!enimente apar diferit $i sunt e6plicate diferit "n func#ie de mai multe puncte de !edere& Istoricii au impus studierea trecutului pe mai multe cate2orii determinate de factorii politici economici sociali reli2io$i intelectuali culturali militari etc& Dup analiza $i "n#ele2erea trecutului realizat dup aceste cate2orii este necesar pentru a putea proiecta o ima2ine c4t mai complet a epocii istorice studiate ca toate piesele s fie puse "mpreun "ntr-o "ncercare de sintez& 7ia#a oamenilor influen#at de toate aceste aspecte care se "ntreptrundeau $i se influen#au reciproc este de fapt mult mai comple6 $i mai %aotic& Istoricii studiaz $i analizeaz do!ezile apoi creeaz modele pentru a le e6plica& 5ns uneori interpretrile lor distorsioneaz faptele "n "ncercarea de a le potri!i cu modelul propus sau de selec#ia surselor istorice pe care "$i sus#in ar2umenta#ia& (ei care studiaz istoria tre.uie s fie determina#i s-$i formeze propriile opinii cu pri!irile la faptele trecute $i la semnifica#ia lor e!it4nd preluarea unor 3ade!ruri istorice,& Stimularea curiozit#ii $i a spiritului de cercetare "n special folosindu-se metode de descoperire a patrimoniului cultural $i istoric "i a-ut s descopere o societate cu !alori fundamental diferite de cele "n care socializeaz ei& A& (icero in scrierea 3Despre indatoriri, afirma ca 3cine nu stie ca prima le2e a istoriei este sa nu indrazneasca a
spune lucruri false dar nici sa se fereasca de a spune pe cele ade!arate,

Astfel este con$tientizat ideea c o societate uman poate fi or2anizat "ntr-o !arietate de moduri $i c un set de op#iuni sta.ilite dup criterii culturale pot s nu par -uste $i naturale unor oameni ce pro!in dintr-un alt spa#iu $i timp& 0rin e6aminarea mai multor e6plica#ii $i reprezentri ale unor oameni idei $i e!enimente din trecut se realizeaz o "n#ele2ere a trecutului comun $i se pot reflecta !alorile credin#ele $i tradi#iile predominante ale unor indi!izi sau 2rupuri& E!aluarea unor mai multe perspecti!e asupra trecutului desc%ide posi.ilitatea de a "n#ele2e modurile diferite "n care au fost dez!oltate sau construite relatrile istorice $i moti!ul pentru care aceste !ersiuni au fost sc%im.ate "n timp& Studierea istoriei a-ut la dez!oltarea unor capacit#i de 24ndire critic deoarece "i "ncura-eaz pe cititori s compare informa#iile contradictorii s detecteze incoeren#ele din detalii s recunoasc manipularea pro.elor istorice s identifice perspecti!ele rele!ate din materialele 2rafice $i te6tuale $i s e!alueze corectitudinea $i fia.ilitatea surselor istorice& Folosirea do!ezilor istorice permite formularea propriilor interpretri $i comunicarea concluziilor lor "ntr-o !arietate de moduri& Alturi de 2"ndire critic istoria dez!olt $i competen#e de cercetare analiz $i e6primare eficient oral $i "n scris& Aceste competen#e sunt necesare "ntr-o lume aflat "ntr-o continu sc%im.are le2at de te%nolo2ia informa#iei $i comunicrii ce implic "n!#area pe tot parcursul !ie#ii& 1oate aceste fraze insirate mai sus in incercarea de a da un raspuns intre.arii 3ce este istoria*, pot fi rezumate in cate!a cu!inte raspunsul intre.arii e6istand de doua mii doua sute de ani de la urmasii lui Aristotel fiind si astazi !ala.il: istoria relateaza e!enimentele trecute actorul principal fiind omul; 3istoria este un roman ade!arat,B&

C& 0aul 7a8ne 3(um se scrie istoria,