Culorile 1.

nsemntatea culorilor
Culorile ocup un loc important n viaa i activitatea noastr, i pun amprenta pe tot ce ne nconjoar: de la culorile din interiorul locuinei, la cele din exteriorul ei. De modul cum aceasta ne influeneaz, aducndu-ne rceal sau cldur, fericire sau tristee, linite sau a itaie, depinde ntr-o foarte mare msur linitea noastr interioar i ama tririlor afective. Culoarea este n acelai timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltrii capacitii creatoare a omului. Din marea am a radiaiilor electroma netice oc!iul percepe doar lumina, aceasta fiind definit, ca radiaia care poate fi sesizat cu ajutorul oc!iului. "umina al# se descompune printr-o prism de cristal, n cele apte culori ale curcu#eului. $ercepia culorilor a fost explicat, utiliznd principiile de optic i neurofiziolo ie. Cel mai remarca#il proces al percepiei culorilor are ns loc la nivelul retinei. %n societatea modern culorile au o mare influen fizio-psi!olo ic n majoritatea domeniilor de activitate& de la industrie i vindecare, pn la educaia artistic i estetic. $rincipalele le i care influeneaz efectele culorilor sunt: ' "e ea acomodrii. (c!iul se acomodeaz variaiei cantitative a luminii, prin iris i variaiei lun imilor de und, prin cristalin& ' "e ea contrastelor simultane. )ceast le e acioneaz la com#inaiile dintre culorile care se nvecineaz. De exemplu: rou apare ln portocaliu, mai activ i mai cald i ln purpur, mai portocaliu& al#enul apare ln verde, mai cald i mai rocat i ln portocaliu, mai rece valoric i sau mai complementar. verzui& ' "e ea contrastelor succesive. (c!iul tinde s aduc fiecrei culori, principalul ei contrast ' "e ea raporturilor dintre viteza percepiei i lun imea de unda a culorilor. *u toate cele trei tipuri de celule vizuale reacioneaz cu aceeai vitez. Din aceast cauz rou este perceput mai repede ca al#astrul. De asemenea culorile din centrul #andei spectrale se vd mai #ine dect cele din extremiti&

' "e ea iradierii. +n o#iect de culoare desc!is pare mai mare dect altul ,identic ca form, dimensiune ar!itectur, i materialur#anism de i culoare nc!is& desi n. De toate aceste fenomene cromatice tre#uie s se tin seama n proiectarea modern din

2. Efectele fiziologice i psihologice ale culorilor.

Conform unor cercetri tiinifice, culorile influeneaz starea fiziolo ic a or anismului, procesele psi!ice i strile noastre afective. %n ta#elul urmtor sunt prezentate principalele efecte fiziolo ice i psi!olo ice ale culorilor, precum i semnificaia lor psi!oafectiv ,$avel .urean - Culoarea n viaa noastr-. /fecte fiziolo ice si psi!olo ice. 0emnificaia psi!olo ic si rezonana afectiv: 1ou - ridic tonusul muscular& - activeaz respiraia& crete presiunea san vin& d senzaia de cldur - stimulator eneral& - stimulator intelectual& - faciliteaz asociaiile mintale de idei& senzaie de apropiere n spaiu& - nsufleire, mo#ilizare etc se caracterizeaz ca 2fora voinei2& specific tipului activ, ofensiv, competitiv, operativ& exprim dorin $ortocaliu - menine presiunea san vin& accelereaz pulsaiile inimii& - favorizeaz secreia astric - culoare cald& impresie de sntate i optimism& - senzaie de apropiere putemic& optimism& - veselie - aceleai caracteristici ca i la culoarea roie 3al#en - menine funcionarea normal a sistemului cardiovascular& stimuleaz nervul optic - culoare cald i dinamic& - senzaie de apropiere n spaiu& culoarea cea mai vesel& stimuleaz vederea& calmant al

psi!onevrozelor& stimuleaz i ntreine starea de vi ilen& - cldur& intimitate& - satisfacie& admiraie& - nviorare - caracteristic pentru tipul activ& exprim spontaneitate, aspiraie, ori inalitate, veselie )l# - contracia pupilei i a muc!ilor lo#ilor oculari - ro#ustee, expansivitate, puritate, rceal, suavitate& - este o#ositor prin strlucirea datorat reflexiei totale a luminii - linite, inocen, virtute, so#rietate, pace, mpcare, curenie *e ru - reducerea activitii meta#olice& repaus - introversie, depresie, nelinite, reinere& - impresie de adncime, plintate i reutate - tristee, sin urtate, desparire, doliu, sfrit

3. Culoarea n interiorul locuinei

Cromatica interioarelor locuinelor poate fi foarte variat, funcie de diferii factori precum: vrsta, structura temperamental a oamenilor, usturi sau deprinderi, felul mo#ilierului sau o#iectelor etc. %n afar de acestea, mai este important i destinaia ncperii: sufra erie, #irou, dormitor, !ol, etc. Cromatica unei ncperi tre#uie s fie n concordan cu tipul de iluminat. %n privina

iluminatului, separate,

s-a pentru

constatat, fiecare

din funcie:

experien, lampadare,

n aplice,

eneral: etc& seasc

' "ivin -room-ul tre#uie s ai# o lumin eneral, de am#ian, i puncte speciale luminoase, ' Dormitorul tre#uie s fie luminat discret, sursa principal nu tre#uie s se toalet& ' 4uctria are nevoie de o lumin central, din plafon, ct i de alte puncte luminoase n zonele de lucru ,unde se spal, se cura, etc.-& ' 5olul este #ine s fie luminat indirect, prin raze proiectate n plafon ,dac acesta este al#-. $rin cromatica lor interioar, camerele de locuit se cer a fi ospitaliere, s invite la intimitate i #un dispoziie. /ste imperios necesar s se evite efectele violente, ocante ale culorilor contrastante, a itate, ca s nu mai vor#im de ncrctura de modele, linii i forme ce o#osesc oc!iul prin supraa lomerare i suprasolicitare nejustificate. )le erea culorilor este o c!estiune de ust estetic, dar i de psi!olo ie. De aceea se recomand sc!eme monocromatice luminoase, pastelate sau c!iar acromatice, evitndu-se extremele : culorile nc!ise i reci ca i cele desc!ise i calde ce snt, sau tind spre nuane astrale. 0e pot ncerca i formule #i i tricromatice, utilizndu-se culori armonice ,consonante sau complementare- ce dau o am#ian plcut, uor nviorant i relaxant. Dei zu rvirea sau tapetarea unei locuine poate aprea ca o pro#lem spiritual a ospodreasc mrunt, curent, relativ minor, de realizarea ei depinde oamenilor, dar i la educarea ustului pentru culoare. crearea unei am#iane psi!ice i fiziolo ice corespunztoare ce contri#uie la i iena fizic i

o#li atoriu n centrul camerei. /l tre#uie s ai# lumin special de citit, la paturi i masa de

0 vedem semnificaia psi!olo ic a celor mai intlnite culori: 3al#en- se asociaza cu veselia, lon evitatea, inteli enta, optimismul si claritatea. )decvat pentru saloane, #ucatarii, sufra erii, zone unde familia petrece mult timp. Din cauza efectului stimulativ nu se recomanda pentru dormitoare. )l#astru- ajuta serenitatea, linistea, introspectia, contemplarea, sin uratatea, raceala si seriozitatea. 0e poate folosi in sali de asteptare, #irouri sau locuri de studiu. )ceasta culoare in!i#a apetitul, de aceea nu este recomandata pentru #ucatarii si sufra erii ,cei dornici sa sla#easca si-ar putea ac!izitiona totusi un set de farfurii al#astre-.

3ri- se asociaza cu seriozitatea si so#rietatea. Cind voi ajun e director de firma :- voi avea rija sa-mi decorez #iroul in ri, pentru crearea unei senzatii porivite de respect si distanta. .ai active .aro- reprezinta sta#ilitatea. 0e poate folosi in #ucatarie com#inat cu alte culori. /ste o culoare adecvata si pentru saloane sau sufra erii. "a locul de munca e de preferat sa evitam riul, caci se spune ca incita la distractie. *e ru- este le at de profunzime, mister, independenta, tristete, starea proasta de spirit si receptivitate. *u il folositi ca ton dominant decit daca suferiti de sindrom #acovian in stare rava. /ste recomandat pentru a crea tonuti de um#ra sau pentru ec!ili#rarea unor culori mai vii. 1osu- reprezinta san ele, viata, ener ia, e#rietatea, interzisul, sexualitatea, afectivitatea, forta creativa, raz#oiul, desfriul, pasiunea, iu#irea, curajul, sacrificiul, pericolul si ura. )re calitatea de a creste ritmul cardiac si de a stimula fluxul C!i-ului. 6re#uie utilizat cu atentie, deoarece excesul de ener ie poate provoca stari de anxietate si nervozitate. 1oz- este le at de intele ere, #una dispozitie, iu#ire, sensi#ilitate, calm si romantism. /ste relaxant si sedativ, de aceea este potrivit pentru dormitor. Dimporiva, peretii camerelor de lucru zu raviti in aceasta culoare vor reduce din dinamism. 7erde- este culoarea care corespunde cu centrul cromatic. 0im#olizeaza pacea, veselia, intele erea, linistea si sensi#ilitatea. De asemenea, se asociaza cu cresterea, expansiunea si reintinerirea, astfel incit e #inevenita in dormitoarele copiilor. )l#- se asociaza cu puritatea, dar este in acelasi timp o culoare foarte activa. /ste recomanda#il sa se com#ine cu alte tonuri pentru a nu deveni excesiv de stimulativ. )l#ul este potrivit pentru #ucatarii, #ai, locuri unde se proceseaza alimente sau care necesita puritate si i iena maxima.

4. Culoarea in spaiile destinate lucrului

Culorile spaiilor destinate lucrului, depind de felul activitii desfurate n locurile respective, i de alte condiii aferente. $rintre spaiile cel mai des analizate se sesc !alele industriale, la#oratoarele, institutele de nvmnt etc. ( cate orie aparte o reprezint instituiile medicale. $entru sta#ilirea cromaticii interioare, a acestor spaii, tre#uiesc avute n vedere trei aspecte, i anume: funcional - utilitar, fizio -psi!olo ic i estetic - artistic. 0e constat c efectul culorilor asupra or anismului variaz att cu vrsta, ct i cu o#oseala. Dac pentru aspectul ar!itectural exterior culoarea este important, pentru cel interior este esenial, deoarece pe acest fond cromatic se desfoar cea mai mare parte a activitii i existenei noastre. Din aceast perspectiv culoarea am#iental la locul de munc i n locuina fiecruia are o nsemntate major, dac inem seama c aceast reprezint unul din factorii ce dispune sau indispune, odi!nete sau o#osete, ntr-un cuvnt, inlueneaz activ sau pasiv comportamentul uman. /r onomia, ca tiin multi i interdisciplinar, folosind cu preponderen datele psi!olo iei experimentale, a sta#ilit c pentru or anizarea mai eficient i cu efort mai mic a muncii, este necesar s se studieze totalitatea factorilor am#ientali. Dup studiile ntreprinse de civa cercettori ermani, culorile se comport diferit n funcie de poziia lor n spaiul locui#il& efectul i informaia psi!olo ic pe care o comunic variaz n raport de locul unde snt plasate ntr-o camer. *u este de ne lijat utilizarea funcional, decorativ i psi!olo ic corespunztoare a culorilor in coli, spitale, sli de spectacole, !oteluri, restaurante, n alte ncperi pu#lice, aa cum nu este de i norat efectul contient i su#liminar al culorilor n cadrul mijloacelor terestre de transport, precum i n cele aeriene i navale. )spectul cromatic adecvat ofer colii, respectiv procesului instructiv-educativ, un climat propice transmiterii i asimilrii cunotinelor, o atmosfer optim concentrrii ateniei n eneral. Culoarea dispune sau deranjeaz pe cei prezeni ntr-o sal de curs, le menine

interesul pentru studiu, stimuleaz atenia n cazul unor plane, o#osete sau odi!nete privirea. De aceea se recomand culori pale din familia al#enului, verdelui, al#astrului, roului, sau c!iar riuri acolo unde snt expuse mai multe materiale didactice colorate. %n comer i n mar8etin culoarea ocup un loc important n amenajarea spaiilor destinate desfacerii produselor, n prezentarea atr toare a reclamei, n etalarea mrfurilor n vitrine, n conceperea am#alajelor etc. 0nt relativ puine studii n aceast privin, n spe asupra felului n care efectele luminii i culorii influeneaz psi!olo ia cnmprtorului. 0e mizeaz n eneral pe talentul decoratorilor i pe #unul sim al productorilor care au nvat empiric c fr un serviciu de concepere i or anizare a reclamei, a prezentrii ct mai atr toare a mrfurilor sufer nsi desfacerea acestora. 0 nu uitm c n ale erea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se afl pe ultimul loc cnd este vor#a de fcut o opiune. $referinele n materie de culoare i form snt att de diverse cnd este n joc adoptarea unei decizii de cumprare, nct ele ar tre#ui studiate. Cercetrile ar fi necesar s prospecteze felul n care efectul cromatic devine criteriu i contri#uie la diferenierea opiunilor.

. Culoarea alimentelor
rosii, varza, fructe, ceapa, plante, calciul, plante de apa, #oli plante, lamaile, plante aromate, capsuni, vitaminele din fructe, ce vitamine contin stru urii, alimente #o ate in potasiu, #oli de inima

Culoarea alimentelor este indiciul unei anumite doze de elemente nutritive pe care acestea le contin. (ricine poate distin e sursele anumitor vitamine sau minerale daca se !ideaza dupa acest principiu. 1osu )limentele de ori ine ve etala care au aceasta culoare ,capsune, ru#ar#a, ceapa de apa, rosiile- contin #etacaroten si antioxidanti. )stfel, ele sunt foarte indicate in prevenirea #olilor

de inima, a cancerului, ajutand or anismul sa se apere de su#stantele daunatoare din mediul inconjurator ca de exemplu : smo , nicotina sau razele prea puternice ale soarelui. )lte alimente rosii ,soia, carnea de vita- sunt #o ate in proteine si fier. 1osu intens si mov 0tru urii, murele, prunele, ridic!ile sunt foarte #o ate in vitamina C si #ioflavonoide. Din acest motiv sunt recomandate pentru a spori imunitatea or anismului sau pentru a preveni cancerul. 0fecla rosie contine foarte mult fier si ma neziu si deoarece impiedica depunerea rasimilor in or anism este ideala pentru asi urarea unui meniu ec!ili#rat persoanelor care urmeaza o dieta. *u ezitati sa folositi aceasta culoare la salate sau la deserturi. 3al#en si portocaliu )ceste culori indica o concentratie mare de potasiu, car#o!idrati, precum si o doza importanta de #etacaroten. Cel mai des sunt colorate in al#en sau portocaliu fructele si le umele ca : lamai, portocale, utui, dovleac, porum#, fasole uscata, morcovi etc., cunoscute si pentru aportul lor de vitamina C. 9ainoasele si cartofii sunt sursele cele mai importante de amidon si car#o!idrati, fiind recomandate in special copiilor aflati in perioada de crestere.

)l# *u mai este pentru nimeni un secret ca aproape toate produsele al#e ,#ranzeturi, lactate, iaurturi, al#us, carne de peste- sunt foarte #o ate in calciu. Desi ur, calciul ni-l putem lua si din anumite fructe sau le ume, dar produsele albe au un avantaj in plus: contin vitaminele D si ) care sunt indispensa#ile pentru fixarea calciului in or anism. $utem adau a alb la orice masa la care simtim ca ar mai fi nevoie de un aliment in plus, suplimentand culorile unui aperitiv sau ale unei arnituri. 7erde 0e stie ce cele mai #o ate surse de vitamine sunt verdeturile. 7itamina C si vitamina /, pe care acestea le contin in cea mai mare masura, ajuta or anismul sa se apere de #acterii si a enti pato eni, reducand riscul de aparitie a numeroase #oli. 0panacul, varza, fasolea verde, salatele, #roccoli, merele, avocado, c!iar si patrunjelul si mararul, precum si alte plante aromate sunt unele dintre cele mai importante surse de fier si ma neziu.

!. Cromoterapia " #indecarea prin culoare

Cromoterapia isi are ori inile din cele mai vec!i timpuri. )ceasta te!nica de vindecare prin culoare a luat nastere cu mii de ani in urma in tarile din (rient ,:ndia si C!ina-. )nticii considerau ca prin culoare se poate o#tine controlul asupra emotiilor si asupra intre ului or anism al omului. 6erapia prin culoare este un tratament naturist care nu este periculos, nu provoaca dependenta sau aler ii. :n prezent exista mai #ine de ;<< de afectiuni care se vindeca cu ajutorul cromoterapiei. Ce este cromoterapia= Cromoterapia este o te!nica de #indecare prin culoare ce se axeaza pe proprietatea celulelor umane de a fi influentate de undele electroma netice ,lumina al#a, razele >, ultraviolete, etc-. )tunci cand fiintele umane simt o afectiune, campul electroma netic al or anismului se dezec!ili#reaza, iar cromoterapia are rolul de a-l re la, de a resta#ili ec!ili#rul lui. $erapia prin culori se realizeaza prin #aie de lumina, iradiere succesiva pe punctele de acupunctura, iradiere succesiva cu mai multe fascicule de culori diferite sau pe portiuni diferite ale corpului. .etodele folosite in cromoterapie +na dintre modalitatile cele mai usoare si accesi#ile oricui este ca putem #eneficia de efectele acestui tratament naturist zilnic. Cum= 9oarte simplu: ale erea culorilor !ainelor cu care ne im#racam in functie de afectiunile noastre sau in functie de ce dorim sa rezolvam in ziua respectiva. ( alta metoda a cromoterapiei este sa va procurati sticle colorate din fa#rica in culorile dorite pe care sa le umpleti cu apa. )cestea vor fi inc!ise ermetic si expuse cat mai mult timp la soare. Continutul sticlei va fi #aut in locul apei o#isnuite. Cea mai eficienta te!nica #indecarii prin culoare este lampa de cromoterapie. )ceasta lampa este ermetic inc!isa careia i se adau a filtre de culori in functie de necesitatile dumneavoastra. "a aceasta lumina se expune corpul ol de la ; minute pana la ; ore pe zi. /vident ca pentru a sti cum si ce culoare sa ale i este necesar sa cunosti semnificatiile si caracteristicile acestora. Care sunt culorile folosite in cadrul tratamentului naturist

:n )ntic!itate, din cauza lipsei medicamentelor, se aplicau tratamente naturiste. 4olnavii erau tratati prin arome, muzica si prin culorile din interiorul templelor. :ata ca aceste te!nici de vindecare au revenit. :nteleptii orientali considera ca afectiunile acute si cronice pot fi supuse terapiei prin culori. "a #aza #indecarii prin culori stau rosu, oranj, al#en, verde, al#astru, indi o si violet ,1(37):7-. %osu activeaza, stimuleaza si vitalizeaza ener iile #locate. /ste culoarea san elui, asadar ea ajuta la im#unatatirea circulatiei san uine, da ener ie tesutului nervos si maduvei spinarii, trateaza ranile si cancerul si com#ate depresiile. /ste contraindicat pentru persoanele !ipersensi#ile sau care sufera de anxietate. &ran' sau portocaliu trateaza anemia, incalzeste si ajuta la refacearea ener iilor. )re rol de calmare in tul#urarile di estive, in procesele spasmotice si stimuleaza sistemul imunitar si potenta sexuala. (al)en este culoarea intelectului. /ste folosit pentru stimularea proceselor mentale si in afectiuni dermatolo ice ,acneea-. )ceasta culoare este un mijloc foarte #un de indepartare a o#oselii si a fricii. *erde este folosit impotriva nevrozelor si a o#sesiilor. /a armonizeaza activitatea inimii, ec!ili#reaza, linisteste corpul si mintea ajutand la conturarea faptelor. /ste utilizata in cazul refacerilor in urma fracturilor si a arsurilor. +l)astru calmeaza si elimina andurile ne re, o#sedante. : se mai spune si culoarea Constiintei $ure, a curajului, a istetimii mintii. /a readuce la normal procesele superactive, opreste !emora iile si inlatura fe#ra. *u este indicata pentru pacientii cu stari de irita#ilitate. ,ndigo este indicata in afectiuni oculare, ale nasului si ale urec!ilor. *iolet estompeaza si reduce ener iile in surplus, calmeaza durerile si stimuleaza intelectul. /ste de ajutor in cazul nevral iilor, a tul#urarilor nervoase ,epilepsia- si in tratarea reumatismului. /xist mai multe metode, foarte simple, la ndemna oricui, pentru a utiliza culorile, att n vederea ameliorrii sntii, ct i pentru a ne armoniza ct mai deplin fiina n mai multe direcii.

-. Cum s alegi culorile n #estimentaie i machia'

:n ardero#a ta predomina o sin ura culoare pentru ca nu stii ce ti se potriveste= :ntr-adevar, exista posi#ilitatea sa-ti placa o #luza rosie de exemplu, dar sa nu iti vina #ine. 9iecarui ten, culoare de par si de oc!i, ii corespunde o paleta de culori care ii pune in valoare calitatile. :ata cateva trucuri despre cum sa faci ale erea cea mai #una in ceea ce priveste vestimentatia si mac!iajul. .etode pentru a gasi culorile care ti se potri#esc /xista mai multe te!nici pentru a stii daca o culoare te pune in valoare sau dimpotriva te im#atraneste si iti scoate in evidenta defectele. Cea mai simpla dintre acestea este urmatoarea: inainte de a cumpara un o#iect vestimentar, pune-l pe frunte si uita-te in o linda. Daca iti place si consideri ca iti sta #ine, iti lumineaza trasaturile, atunci aceasta nuanta ti se potriveste. *u ezita sa ceri sfatul unei persoane din jur, pentru a avea si o a doua opinie, iar ale erea sa fie cea potrivita.

.etoda anotimpurilor 6otusi, pentru a determina paleta de culori care ti se potriveste cel mai #ine, este indicat sa recur i la metoda anotimpurilor. :n functie de culoarea parului, a oc!ilor si a tenului, poti afla daca esti primavara, vara, toamna sau iarna si astfel vei stii care culori ti se potrivesc. /sti /%,.+*+%+ daca: - )i parul saten cu reflexii de roscat sau auriu& - 6enul este masliniu si se #ronzeaza usor sau esti mulatra& - )i oc!ii verzi, al#astri sau caprui. Culorile care ti se potrivesc sunt: - 6onuri calde de maron, auriu, #ej, ivoire, al#en, verde desc!is, turcoaz, portocaliu& - 6onuri pastelate cum este #leu desc!is, verde anason ,pal- si ivoire& - +ita de ne ru, al#, #ordo si #leumarin.

/sti *+%+ daca: - )i parul #lond& - $ielea este desc!isa& - (c!ii sunt al#astri sau verzi. Culorile care ti se potrivesc sunt: - 6onuri reci precum: zmeura, pruna, al#astru-verzui, al#en lamaie, al# ?murdar@, ri etc. - +ita de !ainele portocaliiA /sti $&+.0+ daca: - )i parul castaniu sau roscat& - )i pistrui sau piele cu tente rosiatice& - )i oc!ii caprui sau verzi. Culorile care ti se potrivesc sunt: - 6onuri calde: caramel, auriu inc!is, somon, papri8a ,caramiziu pal-, verde 8a8i, al#astru canard. - +ita de ne ru, #leumarin sau roz. /sti ,+%0+ daca: - )i parul saten inc!is sau ne ru& - 6enul este desc!is, ivoire sau dimpotriva foarte inc!is, masliniu sau ai pielea ne ra& - (c!ii sunt caprui, al#astru-verzui sau al#astru- ri. Culorile care ti se potrivesc sunt: - Culori reci precum: al#ul imaculat, roz fuc!sia, rosu intens, ne ru, #leu re al etc& - )i li#ertate totala asupra tonurilor intense, a culorilor vii. $ipsuri ' Daca vestimentatia pentru care ai optat este al#-ne ru nu este nevoie sa folosesti aceeasi com#inatie si pentru mac!iaj ,pleoape- pentru ca risti sa creezi un efect de masca& ' ( persoana im#racata complet in al# creeaza impresia de ri iditate, de indiferenta. /xceptie fac miresele& de aceea si roc!iile acestora sunt create astfel incat ?sa indulceasca@ ima inea enerala ,volane, funde, pietre stralucitoare, #roderii etc-A

' $entru ca nuantele au un impact mare asupra psi!icului, este recomandat ca atunci cand nu ai o stare tocmai #una sa porti o !aina viu colorata.

1. 2olosirea culorilor in materialele pu)licate pe ,nternet

Constatarea ca utilizarea unui camp cromatic variat sporeste randamentul activitatii intelectuale a propulsat si diversificat cercetarile despre influenta culorilor asupra proceselor psi!ice. /fectul este diferit de la o culoare la alta - unele culori faciliteaza deconectarea nervoasa sau sporesc radul de concentrare a atentiei, in timp ce altele influenteaza pozitiv realizarea asociatiilor mintale, memorarea cunostintelor etc.

9olosirea culorilor in materialele de pe Be# se poate face la nivelul textului, la nivelul ilustratiilor si pentru fundal. +tilizarea culorii se justifica in primul rand functional ,dupa cum se va vedea in randurile ce urmeaza-, insa determina in mare masura caracterul si tinuta materialelor, si implicit prestanta intre ului site.

). "a nivelul textului, in cazul utilizarii corespunzatoare a contrastelor cromatice, precizia si rapiditatea perceptiei si memorarii informatiilor transmise creste cu C<-D<E comparativ cu contrastele simple in al#-ne ru. Cercetarile psi!olo ice asupra contrastelor cromatice au sta#ilit urmatoarea ordine descrescatoare de intensitate a contrastelor cromatice pentru text din punct de vedere al lizi#ilitatii de la distanta si al preferintei in procesul de invatare:

F. ne ru pe al#en& G. verde pe fond al#& ;. rosu pe fond al#& C. al#astru pe fond al#& D. al# pe fond al#astru& H. ne ru pe fond al#& I. al#en pe fond ne ru& J. al# pe fond rosu&

K. al# pe fond verde& F<. al# pe fond ne ru& FF. rosu pe fond ne ru& FG. verde pe fond rosu.

:n ela#orarea materialelor de prezentare pentru :nternet, este indicat ca pentru vizualizarea informatiilor esentiale sa se utilizeze contraste mai puternice, iar pentru informatiile de continut, contraste cromatice mai putin tari.

4. "a nivelul ilustratiilor, utilizarea culorilor poate face ca informatiile prezentate su# forma reprezentarilor iconice sa-si sporeasca valoarea de semnificatie. Cititorul recepteaza, prelucreaza si interpreteaza o ilustratie color mult mai rapid si mai eficient decat o ilustratie in tonuri de ri.

Deasemenea, sim#olurile indiciale care semnaleaza vizual prezenta unui continut de un anumit tip ,#utoane de searc!, sa eti de semnalare, sim#oluri pentru anumite sectiuni etc.- isi vor indeplini mai #ine functia orientativa prin apelul la culori folosite constant si tinand seama de semnificatiile conventionale , al#en precautie, rosu atentie etc.-.

/xista, desi ur, si ima ini care au efect mai mare daca sunt in tonuri de ri. 9oto rafiile al#ne ru sunt deseori ,cand reprezinta actiuni- mai pre nante, mai elocvente si mai su estive, mai dramatice decat cele color& portretele al#-ne ru pun mai #ine in valoare expresia unei persoane. :nsa un rafic, o !isto rama, o sc!ema sau o !arta vor fi mult mai #ine puse in evidenta prin culori si devin astfel mai usor lizi#ile, mai putin o#ositoare. (rdinea contrastelor cromatice pentru acestea este urmatoarea: F. al#astru pe al#& G. ne ru pe al#en& ;. verde pe al#& C. ne ru pe al#&

D. verde pe rosu.

C. Diferentierea cromatica a pa inilor fiecarei sectiuni sau teme se poate dovedi foarte utila in orientarea enerala in site. Dar cel mai important aspect al utilizarii culorii pentru fond ,#ac8 round- se refera la functia culorilor de influentare a conduitei, prin declansarea de trairi afective, intentii, atitudini pozitive.

$rezentam in continuare sintetic efectele psi!olo ice ale principalelor culori, efecte ce le recomanda pentru folosirea in diverse situatii:

1osu: stimulator eneral, provoaca, incita la actiune, indeose#i in plan psi!omotor, stimulator intelectual, activare, mo#ilizare, faciliteaza asociatiile de idei. /ste specifica tipului activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ.

$ortocaliu: stimulator emotiv, senzatie de apropiere, culoare socia#ila, mai activa decat al#enul, lasa impresia de optimism, veselie& pe suprafete intinse poate fi iritant. 3al#en: stimuleaza si intretine starea de vi ilenta, sporeste capacitatea de mo#ilizare si concentrare a atentiei, predispune la comunicativitate& da senzatia de caldura si intimitate. Caracteristica tipului activ, proiectiv, expansiv, investi ativ si cu un nivel ridicat de aspiratie. $rivita mult timp, da senzatia de o#oseala, dar in tonuri palide este suporta#ila. 7erde: efect de liniste, #una dispozitie, relaxare, meditatie, ec!ili#ru, si uranta& faciliteaza deconectarea nervoasa. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. /xprima concentrare, si uranta, introspectie, autoevaluare.

)l#astru: favorizeaza dezvoltarea proceselor de in!i#itie si de incetinire a ritmului activitatii& indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara, seriozitate, meditatie. :n exces, conduce la depresie. 0e caracterizeaza prin profunzimea trairilor si sentimentelor. Caracteristica pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptiv.

7iolet: efect stimulator, nelinistitor si descurajator& da senzatia de ravitate. 0emnificatia psi!olo ica este de tristete, melancolie, penitenta.

*e ru: efecte psi!olo ice de neliniste, retinere, depresie, introversie& impresie de adancime, plinatate si reutate& semnificatie psi!oafectiva de tristete, sfarsit, sin uratate, despartire, doliu. $oate fi utilizata ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori. )l#: efecte de expansivitate, usurinta, suavitate, ro#ustete, puritate, raceala& exprima pace, impacare, liniste, inocenta, curatenie, so#rietate.

+tilizarea eficienta a culorilor in procesul de desi n al pa inilor pentru :nternet are urmatoarele influente:

L sporeste radul de receptivitate, intele ere si asimilare a cunostintelor de catre cei ce vizualizeaza pa inile& L creeaza o stare de confort psi!ic, inviorare si #una dispozitie& L sporeste calitatea si randamentul muncii intelectuale& L asi ura diminuarea o#oselii intelectuale si deconectarea nervoasa& L faciliteaza perceptia vizuala, concentrarea atentiei si memorarea& L influenteaza pozitiv starea celor ce va lectureaza pa inile Be#. 0urse: MMM.evenimentul.ro, MMM.xprim.ro MMM.#usiness-adviser.ro, MMM.forum.santamia.ro