22.3.

2014 Rectorul UBB: ce înseamnă "Servus" şi de ce-l revendică clujenii

Site actualizat
acum o ora 24 minute
Arhiva Publicitate Abonamente Contact
Realitatea TV Cluj LIVE
Pr im est e st ir ile pr in

Politica Administratie Sport Economie Eveniment Justiţie Sănătate Cultura Mai multe Flux stiri

EVENIMENT

Ultima ora
Rectorul UBB: ce înseamnă "Servus" şi de ce-l revendică 09:20 Premii pentru toată lumea la Teatrul Maghiar

clujenii 23:00 Maghiarii strâng rândurile: UDMR+PCM=LOVE.

Ce spun şefii clujeni ai celor două partide VIDEO
de Ziua de Cluj, 21 martie 2014, 19:53 citiri:910, comentarii:0
22:05 Reduceri de 35% la vacanţe la târgul deschis
Rectorul celei mai mari universităţi din ţară analizează originea cuvântului vineri la Cluj VIDEO
"Servus", folosit în sloganul municipiului Cluj-Napoca pentru candidatura sa la titlul 21:52 Bal pentru Institutul Inimii: strâng bani pentru
de Capitală Culturală Europeană în 2021. echipamente cu un concert caritabil VIDEO

Like 74 people like this. Be the first of your friends. Tw eet 21:39 Ce spune Fany în scandalul mitei de la Consiliul
Judeţean

20:54 Fostul ministru al Justiției: "România nu poate

accepta schimbarea peste noapte a frontierelor"

20:45 Aşteaptă 20.000 de manifestanţi la mitingul de la

Cluj

20:34 Predoiu, la Cluj: "Nu-mi explic vehemenţa

domnului Boc"

20:29 Comisia de la Veneţia consideră neconstituţional

referendumul organizat în Crimeea

20:28 Directorul general al companiei ucrainene

Naftogaz a fost arestat pentru corupţie

20:23 Vicepreşedintele PDL, la Cluj: "Guvernările Ponta

şi Năstase au indus un anumit sistem al
corupţiei"

20:21 Visa şi MasterCard au oprit serviciile pentru

clienţii băncilor ruseşti, în urma sancţiunilor SUA

19:53 Rectorul UBB: ce înseamnă "Servus" şi de ce-l

PUBLICITATE "Încă din copilărie, rom ânii transilv ăneni aud între
fam iliari și prieteni cuv ântul „serv us", ca form ulă de revendică clujenii

salut", spune rectorul Ioan Aurel Pop pe site-ul prin care oraşul îşi prezintă candidatura. "Mai m ult, în aceeași 18:30 PROMO Vlad Munteanu vine la REALITATEA TV
am bianță a Transilv aniei, oricine poate constata repede că, în form e ușor m odificate, acest term en este utilizat și
Cluj
de m aghiari și de sași (șv abi), adică de germ anici, atâția (foarte puțini) câți m ai sunt ei pe la noi".
18:14 Fostul viceprimar al Clujului: 12.000 de imobile şi
Redăm mai jos conţ inut ul mat erialului publicat de rect orul UBB:
terenuri retrocedate

Cuv ântul este, fără nicio îndoială, latinesc și se poate traduce în rom ânește prin „sclav ", cu v ariantele „șerb"
(m oștenit în rom ână chiar din latinescul serv us, -i, de declinarea a II-a), „iobag", „rob" etc. La origine, cuv ântul Ce fac prietenii tai pe ziuadecj.ro
m odern „serv us" este o elipsă (rest al unei expresii, obținut prin suprim area unor cuv inte care nu sunt
indispensabile pentru obținerea sensului dorit) a expresiei Ego serv us tuussum !, ceea ce v rea să zică „Eu sunt
serv itorul tău!", cu sensul „Mă pun la dispoziția ta!", „Sunt gata să te slujesc!" etc.

Expresia se folosea în antichitatea rom ană, în Im periul Rom an (cu siguranță și în prov inciile Dacia, Moesia și alte
prov incii danubiene), ca form ulă de curtoazie, în rândul elitei (patricienilor m ai ales, dar nu num ai) și ea
trebuie legată de o alta, anum e Serv us hum illim us!, tradusă literal „Sunt sclav ul cel m ai plecat!" sau „Sunt
slujitor preaplecat!" ori „Slugă preaum ilă!". Salutul acesta era folosit atunci doar între bărbați și el v enea num ai
dinspre inferior spre superior.

S-a crezut, de către unii, că acest salut prov ine la noi direct din latinește și că există o continuitate în folosirea sa
din tim purile antice până în epoca m odernă și, im plicit, până astăzi. Nu este așa, fiindcă, la rom âni, prin
ev oluția firească a lim bii, „serv us" a dev enit „șerb"! O perform anță de acest fel au reușit - între toate popoarele
rom anice - num ai italienii, prin locuitorii din regiunea Veneto, care au salutul binecunoscut de „ciao!", m oștenit
din v echim e din latinescul „sclav us" (sinonim cu „serv us"). „Sclav us", din form a „sclav o", a ajuns în v enețiană
„sciav o", apoi „sciao" și, în final, „ciao".

Însă form ula de salut „serv us", care - în m od teoretic ar fi putut fi m oștenită, în feluri adaptate, în lim bile
rom anice - s-a pierdut la sfârșitul antichității și nu a fost folosită în m od curent în Ev ul Mediu. Abia perioada
Renașterii a redescoperit-o și reînv iat-o, dar nu prin popoarele rom anice, ci prin nobilii și înv ățații germ ani și
germ anofoni. În lum ea germ ană a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, puternic influențată de ideile um anism ului,

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/rectorul-ubb-ce-inseamna-servus-si-de-ce-l-revendica-clujenii--124689.html 1/3
22.3.2014 Rectorul UBB: ce înseamnă "Servus" şi de ce-l revendică clujenii
exista tendința de a reînv ia antichitatea și chiar de a o im ita (așa s-a întâm plat aproape peste tot la finele Ev ului Gina Stefan recommends Tristeţea salvatorilor din
Mediu occidental). Apuseni.
about 2 months ago

Prim ii au fost înv ățații absolv enți de univ ersități, care se străduiau să v orbească uneori între ei latinește sau
Un blogger clujean intră în industria
m ăcar să schim be câtev a v orbe în lim ba lui Cicero și Caesar, începând cu salutul. Nobilii germ ani - cu precădere
cinem atografică: face film cu bloggeri, despre
cei din statele germ ane catolice din sud și m ai ales din prov inciile austriece - s-au deprins atunci, cu dorința de a doi copii...
se purta ca rom anii, să se salute cu Serv us tuus!, adică „Sunt sluga ta!". De la ei (de la austrieci și germ ani), One person recommends this.

m oda aceasta a trecut repede la nobilii v ecini, încât obiceiul a pătruns destul de repede la elitele cehe (și slov ace),
Ce poţi face la Ziua Porţilor Deschise, la Teatrul
slov ene, croate, polone, ungare, rom âne (din Transilv ania), rutene (din v estul Ucrainei). Cu alte cuv inte, form a Naţional
aceasta politicoasă de salut din rândul claselor superioare, deși prov ine de la rom ani și din lim ba latină, a ajuns 4 people recommend this.
la noi prin germ ani și prin lim ba germ ană.
Predoiu aşteaptă 20.000 de m anifestanţi la
m itingul de m âine de la Cluj
Este de notat faptul că, deși se găsește în atâtea lim bi, form a latinească originară a cuv ântului respectiv s-a One person recommends this.
păstrat, ca m anieră de scriere, num ai în germ ană și în rom ână - „serv us". În polonă este „serwus", în m aghiară
„szerv usz" etc. Variante m aghiare (aberante) sunt și „szev os" sau „szia", care, ca și form ele deriv ate rom ânești Rectorul UBB: ce înseam nă "Servus" şi de ce-l
revendică clujenii
sim ilare („serbus", „sev os" sau „serus"), se cuv in ev itate. Tot în ungurește s-a ajuns, relativ recent, și la form a
One person recommends this.
„szerv usztok", care este un plural și înseam nă „salut tuturor"; cu alte cuv inte, unui cuv ânt latinesc (de form ă
latină) i s-a adăugat o term inație m aghiară, ceea ce nu este tocm ai recom andat, dar lim bile v ii nu țin seam ă de Ministrul Educaţiei la Cluj: Proiectul de producere
a sângelui artificial va prim i finanţare de...
regulile de gram atică!
One person recommends this.

În legătură cu form ula aceasta de salut se fac, de regulă, alte câtev a erori. Cea m ai des întâlnită se referă la
conv ingerea unora că prov ine din tim pul Im periului Austro-Ungar, or acest stat bicefal a existat în istorie v rem e Facebook social plugin

de 51 de ani, de la 1 86 7 la 1 9 1 8. O altă nepotriv ire cu adev ărul este credința că salutul respectiv prov ine de la
nobilii m aghiari, de unde l-au copiat târziu rom ânii. Or, cum am v ăzut, salutul v ine din Austria și Germ ania de
sud (Bav aria), preluat din latină în m ediile culte nobiliare, intelectuale și răspândit apoi în întreaga Europă
Centrală și Central-Orientală, în Cehia și Polonia, dar și în fostele țări ale Sfintei Coroane a Ungariei (Croația,
Un Strassburg m ai m ic. Mic-m ic
Slov acia, Transilv ania, Banat, Partium , Galiția etc.).
Rezonanța num elui germ an al Aiudului,
Nobilii ungari erau destul de eterogeni ca origine, iar unii dintre ei erau - după cum s-a dov edit cu prisosință în Strassburg am Mieresch, poate ispiti turiștii la o

ultim ele decenii - de sorginte rom ânească. Ei, nobilii rom âni, știau latina cultă și foloseau în scris și literele explorare a orășelului
latine, alături de chirilice. Cu alte cuv inte, între nobilii transilv ani are au preluat obiceiul în secolele XVII-XVIII- ITM a controlat firm ele prezente la Târgul de Turism
XIX (concom itent cu anum iți etnici m aghiari) existau, cu siguranță, și rom âni. Aceștia, sub influența al Rom âniei
latinism ului profesat de Școala Ardeleană și a conv ingerii că erau singurii adev ărați urm ași ai rom anilor din Inspectorii de m uncă din Bucureşti au făcut
zonă, au dus tradiția înainte cu și m ai m ultă tenacitate și conv ingere, astfel încât, în Epoca Modernă, toți controale, sâm bătă, la Târgul de Turism organizat
locuitorii Transilv aniei - de la un anum it niv el de cultură și de av ere în sus -se salutau cu „Serv us!". la Rom expo, v erificând dacă reprezentanţii
firm elor…
Felul de a te saluta cu „serv us" este, prin urm are, profund transilv an și clujean, ținând seam ă de faptul că
„Orașul Com oară" a fost în Epoca Modernă capitala Transilv aniei și un loc de concentrare a v alorilor intelectuale Sav ant clujean la v ânătoare de rechini
ale țării. Clujul secolului al XX-lea - dev enit, prin v oința m ajorității, alături de întreaga Transilv anie, de Banat, Biologul Eugen Pora a petrecut, în 1 9 6 2 , cinci luni
Crișana și Maram ureș, parte integrantă a Rom âniei - duce m ai departe tradițiile de bine ale prov inciei, în Oceanul Indian, la bordul nav ei de explorări
deschiderea sa spre lum e, spre toleranță, dialog și înțelegere. oceanografice „Viteaz”

Prin „serv us", clujenii îi îndeam nă pe oaspeții lor de pretutindeni să nu se sim tă stingheri, să se considere acasă,
fiindcă li se v a pune la dispoziție tot ceea ce au gazdele m ai bun, după cum cer legile nescrise ale ospeției. De
aceea, „serv us" face parte nu num ai din istoria noastră com ună europeană, ci și din civ ilizația pe care am
construit-o și pe care o ducem m ai departe îm preună aici. Prin „serv us", ne deschidem sufletul și ne prezentăm
lum ii cu o anum ită curtoazie, cu disponibilitate și dem nitate, așa cum se cade să facem .

Asociaţ ia care promovează candidat ura oraşului a anunţ at în urmă cu două săpt ămâni sloganul
oraşului - "Servus! East of West ". Vezi aici det alii

Asociaţia care prom ov ează candidatura oraşului a anunţat

De acelaşi autor
Prem ii pentru toată lum ea la
Teatrul Maghiar
Ce spune Fany în scandalul
m itei de la Consiliul Judeţean
Controale în parcările cu plată:
am enzi de 1 7 .2 00 de lei
Marș pentru v iaţă în centrul
Clujului
Colectări de deşeuri de
echipam ente electrice şi
electronice, m âine
Din aceeaşi categorie
Ce spune Fany în scandalul
m itei de la Consiliul Judeţean
Fostul v iceprim ar al Clujului:
1 2 .000 de im obile şi terenuri
retrocedate
REALITATEA TV Cluj: Şi-a
recunoscut v ina: a luat m ită de
la Fany VIDEO
Vicepreşedintele Autorităţii de
Suprav eghere a Asigurărilor şi
un av ocat, urm ăriţi în dosarul
"Carpatica"
Articole similare Pentru a primi periodic stirile direct pe
mail-ul tau, acum te poti abona
Cluj-Napoca, un oraş retrocedat. completand mai jos adresa ta de email
Ce le m ai răm âne rom ânilor?
Em a il-u l t a u
VIDEO
Expoziţie cu păsări îm păiate la
Muzeul Etnologic al UBB
Spiritul antreprenorial în
rândul absolv enților clujeni, CURS VALUTAR BNR 22 martie 2014
dezbătut la UBB 1 EUR = 4.4816 RON
Roboţi la UBB
1 USD = 3.2488 RON
Un student UBB, în finala Sony
Photography Awards

Udroiu (DIICOT): Gruparea

ev azionistă din dosarul cărnii a
pus în pericol sănătatea
cetăţenilor

PUBLICITATE

Taguri
cluj-2 02 1 ubb-cluj

Adauga un comentariu
http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/rectorul-ubb-ce-inseamna-servus-si-de-ce-l-revendica-clujenii--124689.html 2/3