Glbenelele

(Calendula officinalis)

Sunt o specie de plante de cultur anual, rar bianual, nalt de 40-80 cm, bogat ramificat, pubescent, cu miros balsamic puternic. Glbenelele pot fi cultivate pretutindeni n Romnia, fr s apar probleme de clim sau de sol. Glbenelele fac parte din familia compozitelor (Asteraceae). Morfologie :

Rdcina este pivotant, lung de cea 20 cm i groas pn la un centimetru . . Tulpina este erect, foliat, cu 5-25 ramificaii. Frunzele sunt alterne, sesile, ntregi, verde-viu, glabre; cele inferioare invers lanceolate, rotunjite la vrf, lungi pn la 16 cm, iar spre partea superioar sunt din ce n ce mai ngustate i mai mici pn la lanceolate]. Florile sunt grupate n antodii terminale (20-50 pe o tuf); acestea au pe margine flori ligulate 15-40 la populaiile locale, 60-500 la soiuri cu inflorescene invoalte (btute") - Ball's Master-price" i Gigant Pacific" - care au i avantajul de a avea aceste flori ligulate de culoare galben-portocalie (cele de culoare galben-deschis nu sunt admise);n centru se gsesc flori tubuloase. Fructele sunt achene curbate n form de secer, cu mici epi pe suprafa, fr papus.

Utilizare : n terapii medicinale, glbenelele se utilizeaz sub form de infuzie, pentru uz intern n primul rnd - inta fiind ulcerul i gastritele. Preparatele fitoterapeutice din glbenele sunt utile n tulburrile de ciclu menstrual, n afeciunile hepatice i afeciunile biliare. Principiile active din glbenele se preteaz pentru tratarea local a plgilor de diverse origini, a nepturilor de insecte, a degeraturilor i arsurilor, a infeciilor localizate ale pielii, a plgilor care se vindec greu - plgile atone -, n terapia acneei precum i pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din glbenele este folosit n tratamentul pe cale natural al giardiozei, iar dup unii autori este util ca adjuvant n tratamentul ulcerului gastric i ulcerului duodenal.