Sunteți pe pagina 1din 3

Viata lui Caesar Caius Iulius

Fiu al pretorului Iulius Caesar, Ceasar Caius Iulius s-a nascut n anul 652 de la ntemeierea Romei. Facea parte din prestigiosul clan al Iuliilor. Unchiul sau Caius Marius, conducatorul partidului popularilor i confera tnarului Caesar functia preoteasca de flamen dilias. Aceasta l identifica cu politica extremista a unchiului sau, ca si casatoria cu Cornelia, fiica lui Cinna, asociatul lui Marius. Cnd membrul partidului rival, Lucius Cornelius Sulla devine dictator n anul 82 .e.n., el alcatuieste o lista cu oponenti ce trebuie executati.. Lui Caesar i se ordona sa divorteze de Cornelia. Refuzand sa ndeplineasca ordinul, tnarul gaseste ca este mai prudent sa paraseasca Roma, petrecndu-si urmatorii trei ani cu misiuni n Orient. Revine n urbe abia dupa retragerea lui Sulla, facndu-si debutul n viata publica ca orator n procesele mpotriva lui Cn. Cornelius Dolabella (77) si C. Antonius (76). Nereusind sa obtina un post la Roma, pleaca pentru studii n la Rhodos. n timpul studiilor din Rhodos (75-73) se situeaza episodul capturarii sale de catre pirati, pe care, odata eliberat contra unei rascumparari de 50 de talanti, i urmareste, prinde si crucifica. Dupa anul 70 Cezar se ndeparteaza de pozitiile aristocratiei senatoriale si se apropie de tabara popularilor.

n 71 .e.n. Pompei cel Mare, care si cstigase titlul n serviciul lui Sulla, se ntoarce la Roma, dupa ce l nvinsese pe Quintus Sertorius, generalul rebel al popularilor, n Spania. n acelasi an, Marcus Licinius Crassus, un patrician bogat, nabuse rascoala sclavilor condusi de Spartacus, din Italia. Si Pompei si Crassus obtin mandatul de consuli n 70 .e.n. Pompei, care ntre timp schimbase taberele, nu putea fi, teoretic, ales, dar, cu ajutorul lui Caesar, primeste postul. Caesar este ales questor (68), curule aedile n (65), functie n care cstiga o mare popularitate prin organizarea de lupte de gladiatori, pontifex maximus (63), praetor (62), apoi guvernator al Hispaniei Ulterior (61-60). Ca sa plateasca organizarea jocurilor de circ, Caesar se mprumuta de la Crassus. Revenit n iunie 60 la Roma, reuseste, gratie abilitatii sale diplomatice, sa atenueze temporar rivalitatea dintre Crassus si Pompei si profita de opozitia nversunata a Senatului fata de masurile luate de Pompei n Orient, pentru a ncheia primul Triumvirat, conspiratio inter tres civilatis principe. Acesta viza acordarea unui sprijin reciproc n lupta mpotriva aristocratiei senatoriale. Ales consul, Caesar adopta n 59, n ciuda opozitiei senatoriale, o serie de legi favorabile intereselor triumvirilor. n calitate de proconsul, obtine n 58 guvernarea pentru o perioada de 5 ani a Galiei Cisalpine, a Galiei Transalpine si a Illyricumului, mpreuna cu patru legiuni. Casatoria n 59 a fiicei sale Iulia cu Pompei contribuie la ntarirea legaturilor dintre cei doi oameni politici. ntrevederea de la Lucca ( Etruria), dintre Caesar, Pompei si Crassus, se ncheie n aprilie 56 prin rennoirea triumviratului si estomparea tensiunii reinstalate ntre Crassus si Pompei. Se decide ca acestia doi sa ocupe n 55 consulatul iar lui Caesar sa-i fie prelungita cu cinci ani autoritatea n provinciile sale. Influenta de care triumvirii se bucurau la Roma face ca, n ciuda opozitiei senatoriale, planul de la Lucca sa fie transpus aidoma n practica. n 55 lui Pompei i se acorda pentru 5 ani guvernarea provinciilor din Spania, iar lui Crasus, Siria. n 58, n calitate de guvernator al Galiei

Nardonesis, Caesar profita de apelul lansat de galii amenintati de suebii lui Ariovist pentru a initia cucerirea ntregii Galii. Dupe ce i nfrange pe helvetii din SE Galiei iese victorios din confruntarea cu Ariovist, care este obligat sa se refugieze peste Rin n Germania. n anul 57 cucereste N si NV Galiei, reprima n anul urmator o rascoala a venetilor si morinilor, apoi anexeaza Aquitania. Cele doua expeditii organizate n 55 si 54 n Britannia precum si traversarea Rinului n 55 si 53, desi nu aduc cstiguri teritoriale, strnesc un puternic ecou favorabil la Roma. Marea rascoala din 52 a galilor sub conducerea arvernului Vecincetorix pune n discutie ntreaga cucerire, dar, gratie geniului militar al lui Caesar, fortele rasculatilor sunt nfrnte la Alesia. n anul 51 sunt reprimate ultimele rezistente, fiind astfel ncheiata cucerirea ntregii Galii, iar Caesar ncheie redactarea celor sapte carti ale lucrarii sale De bello Gallico

Luptnd cu parti, Carssus este nvins si ucis la Carrhae n 53 .e.n. Julia, fiica lui Caesar si sotia lui Pompei murise n 54, rupnd astfel legaturile familiale dintre cei doi. Moartea lui Crassus, intensificarea framntarilor politice si sociale la Roma, soldate cu nentrerupte lupte de strada ntre populari si optimati si cu apropierea lui Pompei de pozitiile aristocratiei senatoriale, care solicita rechemarea lui Caesar din Galia, duc, n deosebi dupa desemnarea lui Pompei n calitate de consul sine collega (52) la nstrainarea de Caesar si la crearea unei stari de ncordare ntre cei doi oameni politici. ncercarile lui Cicero din 50 de aplanare a conflictului care se profila ineluctabil, esueaza. ntartat de Pompei, Senatul i cere lui Caesar sa se retraga de la guvernarea Galiei si sa-si dizolve armata, sau sa fie declarat inamic public. Printr-un senatum consultum ultimum, Caesar este demis la 7 ianuarie 49 din functiile sale, desi tribunii, care erau agenti lui Caesar, dadusera un vot de veto deciziei. nsa ei au fost alungati din sala Senatului. Pompei e nsarcinat cu puteri dictatoriale n vederea apararii republicii.

n noaptea de 10 ianuarie Caesar traverseaza cu legiunile sale Rubiconul, hotarul dintre provincii ti metropola, spunnd Alea iacta est! si declansnd razboiul civil care va dura timp de peste patru ani. Surprins de rapiditate naintarii lui Caesar, Pompei este obligat sa se refugieze la 14 martie 49 de la Brudisium n Grecia, unde ncepe concentrarea de forte n vederea recuceririi Italiei. Pentru asi asigura spatele, Caesar se ndreapta ntai mpotriva concentrarii de forte pompeiene n Spania, sapte legiuni, pe care le nfrange la nceputul lui august, n batalia de la Ilerda. Debarcat apoi n 5 ianuarie 48 n Epir, este antrenat ntr-un adevarat razboi de pozitii la Dyrrachium; dupa strapungerea ncercuirii lui Caesar, are loc n Tesalia, la Pharsalos, batalia decisiva (9 august 48); nfrnt, Pompei se refugiaza n Egipt unde este asasinat la 28 septembrie din ordinul regelui Ptolemeu XIII, ce spera sa cstige astfel sprijinul lui Caesar dar acesta, care l urmarise pe Pompei n Egipt ocupa Alexandria, intervine n conflictul dinastic, sprijinind-o pe Ceopatra VII mpotriva fratelui ei Ptolomeu. n iarna anilor 48-47, Caesar este asediat mpreuna cu Cleopatra n citadela Alexandriei de partizanii lui Ptolomeu si numai sosirea unor ntariri din Asia Mica i permita sa obtina victoria n batalia de pe Nil din 27 martie 47. Din casatoria lui Caesar cu Cleopatra s-a nascut un fiu, Cesarion, ce a fost ucis la putin timp dupa moartea tatalui sau. Revenit n Asia Mica unde Pharnakes II, fiul lui Mithradates VI, ncearca sa cucereasca fostul regat al tatalui sau, l nvinge pe acesta la Zela; Veni, vidi, vici ! raporteaza el Senatului. n octoctombrie 47

soseste la Roma, n decembrie debarca n Africa de nord unde pompeienii concentrasera o puternica armata, pe care Caesar o nvinge n aprilie 46 n batalia de la Tapsus.

Revenit n iulie la Roma, n noiembrie paraseste din nou urbea pentru a se deplasa pe frontul din Spania, unde fiii lui Pompei mobilizasera o puternica armata. Batalia victorioasa de la Munda din martie 45 ncheie definitiv razboiul civil; Caesar ramne unicul stapn al Statului Roman. Este desemnat dictaor, n anii 48-46-45-44 este ales consul, n 48 dictator pe timp de un an, n 46 dictator pe 10 ani, pentru ca n februarie 44 sa fie ales dictator perpetuus. Paralel i sunt acordate puteri exceptionale si drepturi speciale; i este ncrediata comanda asupra tuturor armatelor, dreptul de a dispune de finantele statului, de a decide asupra pacii si a razboiului, de a recomanda candidatii pentru alegerile de magistrati, n temple sunt puse statui ale sale. Dupa ce reuseste n 45-44 sa concentreze o putere cvasimonarhica, Caesar accepta si insemnele exterioare ale acesteia. n pofida unei politici sociale lucide si abile, prin care ncearca sa stabileasca un echilibru ntre diferitele categorii sociale, Caesar subestimeaza rezistenta institutiilor republicane si animozitatea aristocratiei senatoriale, ce vede n el simbolul tiraniei. La idele lui martie (15 martie 44), n preajma unei campanii mpotriva partilor, Caesar este ucis ntr-o sedinta a Senatului de senatorii n frunte cu C.Cassius Longinus si M. Ilulius Brutus. Plutarch spune ca un ghicitor i-ar fi spus lui Caesar sa se fereasca de idele lui marte. Testamentul sau l desemneaza ca mostenitor pe Caius Octavianul, nepotul sau.

Om politic de o geniala fantezie si o vointa de fier, diplomat subtil si lucid, organizator stralucit, inegalabil strateg si conducator de osti, Caesar ramne, n ciuda opiniilor mpartite asupra sa, o importanta figura a istoriei. Din povestea sa s-a inspirat William Shakespeare cnd a scris piesa Iulius Cezar .