PSIHOLOGIA ORGANIZAIEI MILITARE. MOTIVAIA.

PROPUNERE DE METODOLOGIE PENTRU INVESTIGAREA CLIMATULUI PSIHOLOGIC N MEDIUL MILITAR

Capitan psiholog Iulian CIOLAN, psiholog Daniela POPA, psiholog Mihaela HAITA, psiholog Ioana GIURGIU, psiholog Veronica TIM OLMA!" 1. NOTIUNI TEORETICE Delimitare conceptuala: Climatul psihologic se refera la modul n care mediul muncii este perceput si interpretat de catre angajati (James, James & Ashe, 1990 apud Brown, S !eigh, "#, 199$ James & James, 19%9 apud Brown, S# !eigh, "#, 199$ James si cola&#, 19'%(# Climatul, adica perceptiile si )alori*arile angajatilor asupra mediului, mai degra&a dect mediul muncii n sine, sunt )aria&ile care determina formarea atitudinilor fata de munca si influentea*a raspunsul comportamental si atitudinal al angajatilor fata de acti)itatea din cadrul organi*atiei# +ariatiile n perceptii si )alori*ari care constituie climatul psihologic este pro&a&il sa re*ulte din diferentele indi)iduale la ni)elul angajatilor, din diferentele la ni)elul situatiilor de munca si din diferente la ni)el de interactiune persoana , situatie (Brown & !eigh, 199$(# Climatul psihologic este mediul uman n care un angajat al unei organi*atii si desfasoara acti)itatea de munca# -u putem )edea climatul, nu,l putem atinge, dar el ne nconjoara si afectea*a tot ceea ce se ntmpla ntr,o organi*atie, este un concept dinamic si multidimensional# Justificare teoretica: n ultimele doua decenii climatul a de)enit o pro&lema care a captat interesul si atentia cercetatorilor# ./ista numeroase cercetari reali*ate n scopul in)estigarii climatului psihologic din organi*atii, reali*ate de catre cercetatori diferiti, cu metodologii diferite si n conte/te organi*ationale )ariate# n construirea pre*entului chestionar s,a pornit de la cercetarile lui James si James, din 19%9, Brown si !eigh, 199$# 0ornind de la ipote*a conform careia climatul psihologic este multidimensional, James si James (19%9( au demonstrat ca un numar de dimensiuni de ordin superior pot fi responsa&ile pentru )arianta numeroaselor trasaturi specifice mediului organi*ational# James & James au de*)oltat patru factori de ordin secundar ai )alori*arii1 (a( stresul , rol si lipsa armoniei (&( pro)ocarea la locul de munca si autonomia (c( facilitarea conducerii si suportul (d( cooperarea din cadrul grupului, prietenia si caldura# Cei patru factori ai )alori*arii au fost cuprinsi ntr,un singur factor denumit Climat 0sihologic 2lo&al, prescurtat 0Cg# Acest factor 0Cg este descris ca repre*entnd interpretarea glo&ala a angajatilor n pri)inta gradului n care mediul personal este &enefic sau detrimental starii de &ine a unei persoane# Studiul reali*at de catre Brown & !eigh (199$( se &a*ea*a pe cercetarea etnografica a lui 3ahn, 1990, care descrie factorii climatului care influentea*a tendintele angajatilor de a se angaja complet n munca prestata sau distantarea lor psihologica de aceasta# !eigh & Brown au operationali*at $ dimensiuni ale climatului psihologic1 gradul n care managementul este perceput drept fle/i&il si de ajutor, claritatea rolului, li&ertatea autoe/primarii, contri&utia perceputa a angajatului fata de scopurile organi*ationale, corectitudinea recunoasterii primite de la organi*atie si pro)ocarea de la locul de munca, fiecare din acestea fiind )a*uta drept un indicator al modului n care angajatul percepe mediul organi*ational ca fiind semnificati) si sigur din punct de )edere psihologic# 4efinitia utili*ata de !eigh & Brown ncorporea*a dimensiuni ale climatului care sunt similare din punct de )edere conceptual cu primele trei dimensiuni ale lui !# 5# James & cola&#, 1990 (claritate, management suporti) si pro)ocare(, nsa include

si dimensiuni potential importante pentru climat cum ar fi1 autoe/primarea, contri&utia perceputa si recunoasterea care s,au do)edit importante, dar care n,au fost considerate nainte drept elemente ale climatului psihologic# 0ornind de la aceasta &a*a teoretica si de la premisa uni)ersal acceptata conform careia climatul psihologic este multidimensional, pre*entul studiu si,a propus sa in)estighe*e dimensiunile mai sus mentionate, precum si alte cte)a specifice mediului militar, (re*ultate din o&ser)atiile repetate asupra sistemului si comportamentului angajatilor din mediul militar( reunite ntr,un factor de climat psihologic glo&al# -u e/ista nca un consens ntre cercetatori pri)ind numarul e/act al dimensiunilor conceptului de climat psihologic, iar literatura e/istenta ofera )ariante pentru organi*atii si populatii diferite de organi*atia militara# A)nd n )edere premisele pre*entate mai sus, ni s,a parut oportuna reali*area unui instrument ct mai adaptat specificului organi*atiei si caracteristicilor populatiei militare, ceea ce justifica introducerea unor dimensiuni noi, rele)ante, ca gradul de pregatire a organi*atiei# 4e ce am ales sa facem un chestionar de atitudini si sa introducem astfel de scale si nu altele, spre e/emplu de personalitate6 4eoarece, asa cum spune si "icu Constantin (7008(, daca dorim sa e)aluam dimensiuni psihologice care sa reflecte dominantele ce apar la ni)elul ntregului colecti), a)em ne)oie de instrumente specifice, sensi&ile la natura conte/tului profesional, care sa fie rele)ante mai ales pentru comparatii ntre colecti)e si mai putin pentru compararea unui indi)id cu un grup similar lui# 9n aceasta situatie este mai putin recomandata utili*area chestionarelor de personalitate, e)aluarea unor dimensiuni ca moti)atie, satisfactie, leadership, stil de munca, reali*ndu,se cu mai mult succes cu instrumente care e)aluea*a mai degra&a )aria&ile atitudinale, dect )aria&ile de personalitate# :ai specific, tot "icu Constantin punctea*a n acord cu literatura de specialitate, ca daca dorim sa utili*am chestionarul final pentru anali*a unor dominante care apar la ni)elul ntregului colecti), dimensiuni ale climatului psihosocial, cum este si ca*ul nostru, a)em ne)oie de un instrument specific, de tipul chestionarelor de atitudini, care, asa cum dorim si noi de fapt, este foarte sensi&il la natura si particularitatile conte/tului profesional# Justificare practica .ficienta organi*atiei depinde n mare masura de climatul organi*ational, datorita faptului ca acesta influentea*a majoritatea proceselor organi*ationale (0itariu & Al&u, 199' .;)all, 199$ Schein, 19%<(# Studierea climatului organi*ational este argumentata prin faptul ca mediul psihologic de munca repre*inta pentru indi)id o sursa de influenta fundamentala, att pentru comportamentul sau, ct si pentru satisfactia profesionala# Altfel spus, modalitatea n care un angajat percepe )alentele re*ultatelor e/pectate, mijloacele de lucru, asteptarile mem&rilor grupului de munca, faptul ca eforturi sau metode diferite )or duce la re*ultate diferite, toate acestea actionea*a asupra comportamentului indi)idului si, implicit, asupra atitudinii sale fata de munca si organi*atie (0itariu, Al&u, 199'(# Anali*a climatului psihologic face posi&ila 9radiografierea= situatiei e/istente la un moment dat n organi*atie, adica a principalelor pro&leme sau dificultati cu care se confrunta mem&rii organi*atiei# 0e lnga descrierea colecti)a a situatiei e/istente, anali*a climatului permite anticiparea posi&ilelor pro&leme sau dificultati si gasirea unor strategii de actiune n e)entualitatea aparitiei acestor pro&leme#

2. CONSTRUIREA CHESTIONARULUI CO Varianta A 5espectnd algoritmul de constructie a unui chestionar psihologic (Al&u, :onica, =:etode si instrumente de e)aluare n psihologie=, 7000(, dupa clarificarea notiunilor

de ordin teoretic si a modelului teoretic de la care s,a plecat, detaliate anterior, am trecut la pasul urmator1 formularea itemilor si formarea &ancii de itemi# 0entru acest pas s,a pornit de la definitiile operationale ale fiecarei dimensiuni alese sa faca parte din chestionarul final (1) managementul sup rti!" (2) #laritatea r lului" ($) # ntri%utia" (&) re#un asterea" (') aut e(primarea" ()) pr ! #area" (*) satis+a#tia #u mun#a" (,) m ti!atia" (-) #alitatea relatiil r" (1.) gra/ul /e pregatire a rgani0atiei" (11) l ialitatea +ata /e rgani0atie1 nestitatea pr +esi nala" (12) anga2amentul +ata /e rgani0atie. >temii au fost formulati de catre un grup de < e/perti pe &a*a teoriilor de la care s,a pornit n constructie (pentru dimensiunile alese din modelele teoretice e/istente( si pe &a*a gradului de rele)anta si adec)are pentru populatia tinta# Astfel, au fost generati itemi dupa urmatoarele criterii1 , 5ele)anta pentru domeniul n care se )a aplica chestionarul# (Am generat itemi meniti sa ilustre*e aspecte pe care le consideram caracteristice pentru fiecare dimensiune n parte, particulari*ati la populatia pentru care este construit chestionarul( , ncadrarea itemilor n domeniul de continut al chestionarului , +aliditatea demonstrata a unor itemi, e/istenti n chestionare care in)estighea*a climatul# (Am ales si adaptat din chestionarele e/istente itemi rele)anti din perspecti)a dimensiunilor in)estigate(# ?tili*nd aceste criterii, fiecare e/pert a generat n mod independent itemii considerati repre*entati)i pentru fiecare dimensiune# A urmat apoi in)entarierea de catre grupul de e/perti a itemilor considerati de fiecare n parte ca fiind repre*entati)i pentru domeniul de continut al fiecarei dimensiuni# Au fost eliminati itemii asupra carora s,a ajuns la consensul ca nu reflecta domeniul de continut, itemii care au a)ut aceeasi semnificatie, cei care nu au fost discriminati)i, precum si repetitiile# 4e asemenea, n formularea itemilor s,a tinut seama de )ariantele de raspuns, astfel nct enuntul ales sa se potri)easca )ariantelor de e)aluare oferite# 4upa ce toti itemii au fost formulati n forma finala a fost ela&orat chestionarul, unde ordinea acestora a fost astfel modificata nct doi itemi apartinnd aceleiasi scale sa nu urme*e unul celuilalt, iar dimensiunile sa fie distri&uite aleator n tot chestionarul## ?nii itemi au fost alesi cu cotare in)ersa# Au re*ultat n forma finala a chestionarului un numar de 107 itemi# 0entru fiecare item, n foaia de raspuns, a fost pre)a*uta o scala de masura n cinci trepte# S#ala /e masura utili0ata3 4intre mai multe modele de scale cantitati)e, n final am ales o scala !i;ert cu cinci trepte, aceasta fiind considerata si cea mai adec)ata masurarii atitudinilor# 0entru toate enunturile din chestionar sunt posi&ile urmatoarele raspunsuri1 total de*acord, partial de*acord, indecis, partial acord, total acord# @iecare raspuns propus este nsotit de o pondere, care e/prima intensitatea atitudinii# +alorile mici ale ponderilor corespund atitudinilor negati)e (total de*acord , 1(, iar cele mari atitudinilor po*iti)e (total acord , <(# 0onderile sunt numere ntregi, consecuti)e ncepnd de la 1 si terminnd cu <# Su&iectul tre&uie sa aleaga unul dintre raspunsurile propuse pentru fiecare enunt din scala# Cota pe care o o&tine este egala cu suma ponderilor raspunsurilor indicate# $. COTAREA CHESTIONARULUI 0entru fiecare item raspunsurile )or fi cotate n felul urmator (mai putin itemii mentionati mai sus ca fiind cu cotare in)ersa(1 fiecare raspuns de total acord este cotat cu < puncte si fiecare raspuns de total de*acord cu 1 punct# 4upa o&tinerea re*ultatelor, itemii cu cotare in)ersa )or fi recodati pentru ca toti itemii sa mearga n acelasi sens, dupa semnificatiile specificate mai sus#

0unctajele sunt aditi)e, scorul fiecarui su&iect pe scala se o&tine nsumnd punctajul la toti itemi din componenta scalei, iar scorul final, nsumnd punctajele tuturor scalelor# Acesta )a fi factorul de Climat 0sihologic 2lo&al introdus de James si James# Acest punctaj final se )a raporta la un etalon construit pe populatie militara, aceasta fiind urmatoarea etapa )i*ata de pre*enta cercetare, desigur dupa fa*a pilot# 0unctajul final al chestionarului, pentru fiecare su&iect, repre*entnd climatul psihologic glo&al, poate m&raca )alori ntre 11% (scor minim( si <90 (scor ma/im(# >nterpretarea re*ultatelor se )a face prin raportarea la etalon, dupa ce acesta )a fi construit# Apriori, se poate considera ca cu ct scorul su&iectului se apropie mai tare de punctajul minim, pe fiecare scala, pe unele scale sau scorul final, cu att aceasta denota e/istenta unei pro&leme pe respecti)e dimensiune, la fel cu ct scorul este mai apropiat de scorul ma/im, cu att putem considera ca pe respecti)e scala nu e/ista pro&leme deose&ite# A diferentiere mai de finete si interpretarile aferente scorurilor pe diferite clase, )or fi sta&ilite n momentul sta&ilirii etalonului pe populatie# &. INSTRUCTIUNI 4E A5LICARE Chestionarul )a fi aplicat doar de catre psihologii din structurile de Asistenta si Cunoastere 0sihologica, dupa ce s,au familiari*at cu continutul acestuia si cu indicatiile si instructiunile de aplicare, si se )a completa doar su& stricta supra)eghere a acestuia# Chestionarul se )a aplica doar n grup si nu indi)idual, fara limita de timp, dar se poate specifica timpul mediu de completare (70 min(# 0entru a putea e/trage ct mai fidel si )alorifica ct mai e/act re*ultatele o&tinute, chestionarul se )a aplica pe unitati ct mai mici, adica pe sectii, departamente, plutoane, companii, si nu pe toata unitatea sau &atalionul la un loc# >deea este de a putea face n final diferentierea si de a e/trage conclu*iile adec)ate fiecarui colecti) n parte, aceasta deoarece chestionarul este anonim# 0entru a e)ita si mai mult o&tinerea unor re*ultate nee/ploata&ile din cau*a faptului ca nu se mai poate depista din ce colecti) au fost respondentii si deci carei sectiuni i apartin pro&lemele, n forma finala a chestionarului au fost introduse date de identificare referitoare la sectia BdepartamentulB su&unitateaB &iroul# 4e asemenea s,a introdus categoria de personal din care face parte respondentul, deoarece s,a considerat ca s,ar putea sa e/iste pareri diferite referitoare la pro&lemele listate, n functie de po*itia respondentului, respecti) gradul sau n unitate# +echimea este o alta )aria&ila n functie de care se intentionea*a sa se faca diferentieri n final, pentru a se o&ser)a daca influentea*a sau nu climatul psihologic si perceptia indi)i*ilor asupra mediului militar# A)nd n )edere aceste aspecte, psihologul tre&uie sa e/plice foarte clar respondentilor ca aceste aspecte nu au fost introduse spre a duce n final la identificarea lor, ci au rele)anta statistica, si s,au introdus spre a se diferentia diferite categorii de personal, si pro&lemele diferitelor su&unitati, dar nimeni nu )a folosi aceste date pentru identificarea lor, aspect ce pentru pre*enta cercetare nu contea*a# n final, pentru a se o&tine o radiografie a climatului pe ntreaga unitate, dupa depistarea pro&lemelor pe fiecare su&unitate, n prelucrarea statistica, se )or introduce toate datele, de la toate su&unitatile# 0entru a e)ita re*istenta militarilor sau tendinta lor de a nu raspunde sincer la unele ntre&ari de teama unor repercusiuni, chestionarul nu )a fi pre*entat ca si un instrument de depistare a pro&lemelor si nemultumirilor pe care ei personal le au referitor la sistem sau la o persoana anume (sef(, ci ca un simplu chestionar n care ei tre&uie sa marche*e prin ncercuire raspunsul adec)at care corespunde modului lor de a se comporta n timpul ser)iciului, pro&lemelor concrete pe care le ntmpina si nemultumirilor pe care le au# 4e asemenea tre&uie sa se insiste asupra faptului ca de aceasta data au posi&ilitatea de a,si e/pune pro&lemele si de a oferi si solutiile pe care

ei le considera cele mai oportune si care nu sunt n pre*ent aplicate, fiind asigurati ca acestea )or fi luate n considerare n remedierea pro&lemelor e/istente, fara nsa ca cine)a sa stie ca el## C este cel nemultumit, si deci sa urme*e o sanctiune# :ilitarii )or fi deci asigurati de confidentialitatea raspunsurilor lor si de faptul ca oricare ar fi re*ultatul chestionarului acesta nu )a fi pre*entat superiorilor si nu se )a solda cu sanctiuni# Se )a specifica de asemenea faptul ca nu e/ista raspunsuri &une sau proaste, important este ca ei sa se gndeasca la e/emple concrete din acti)itatea lor, la modul cum s,au comportat n diferite situatii, la pro&leme concrete ntmpinate# CHESTIONAR CO 6 VARIANTA 7 4upa culegerea datelor cu ajutorul unui instrument standardi*at, propus n )arianta A, am considerat oportuna introducerea unui chestionar de opinie, instrument nestandardi*at, unde su&iectii sa ai&a posi&ilitatea sa,si e/prime, cu cu)intele lor, nemultumirile, pro&lemele, si sa ofere solutiile pe care ei le considera cele mai potri)ite, si care, daca ar fi adoptate, ar duce la cresterea moti)atiei, satisfactiei, implicarii, ntr,un cu)nt a performantei# 0entru aceasta, chestionarul de opinie propus n )arianta B cuprinde, pentru fiecare scala din chestionarul initial o ntre&are deschisa, unde respondentii au posi&ilitatea sa spuna deschis daca e/ista o pro&lema pe respecti)a scala si care ar fi aceea# 5e*ultatele la cele doua chestionare ar tre&ui sa corele*e semnificati), mai &ine *is sa fie complementare, adica daca n chestionatul A apare o pro&lema pe o scala tradusa ntr,un scor sca*ut, aceasta ar tre&ui sa apara specificata n chestionatul de opinie# Au mai fost introduse o serie de ntre&ari generale, fara referire la o scala anume, care ar putea aduce completari sau lamuriri la toate scalele# >nstructiunile de aplicare se )or da la nceputul completarii seriei, adica sunt cele pe care le,am mentionat deja la )arianta A# n plus, aici cu att mai mult tre&uie insistat asupra faptului ca chestionarul este anonim si este n interesul su&iectilor sa raspunda sincer, sa si spuna nemultumirile si pro&lemele pentru a putea fi constienti*ate, luate n considerare, si n masura posi&ilitatilor re*ol)ate# Au fost formulati itemi din diferite categorii si cu )ariate moduri de completare, n functie de informatiile pe care am dorit sa le o&tinem si forma pe care am considerat,o cea mai oportuna# A)nd n )edere faptul ca este un chestionar de opinie cu ntre&ari deschise, raspunsul su&iectilor la fiecare item formulat poate sa ofere informatii pentru mai multe scale, sau se poate referi prin continut si la o alta scala# >mportant este ca re*ultatele oferite de acest chestionar sa reflecte ct mai acurat si mai complet pro&lemele si nemultumirile, starea de fapt e/istenta n unitate si sondata de chestionarul A# Au fost introdusi, cum spuneam si o serie de itemi generali, pentru a completa imaginea de ansam&lu a atmosferei de climat psihologic# Acesti itemi sunt1 9 si 18# Chestionarul )a fi aplicat mpreuna cu )arianta A, dupa completarea acesteia# @a*a de prelucrare statistica a datelor nu mai intra nsa n discutie pentru acest chestionar# Astfel, prelucrarea datelor o&tinute se )a face n felul urmator1 pentru fiecare item se )a face un ta&el, unde se )or lista toate pro&lemele ridicate de catre respondenti (eliminndu,se repetitiile(, si diferentiindu,se ntre cei cu functie de conducere si cei fara functii de conducere# !a acest chestionar nu au mai fost introduse datele de identificare deoarece ele au fost trecute la forma A, iar cele doua forme )or fi puse mpreuna pentru fiecare respondent# Astfel, din compararea re*ultatelor la chestionarul forma A, cu lista de pro&leme, pe fiecare scala de la forma B, se )a contura o imagine ct mai acurata despre pro&lemele fiecarei su&unitati, sectii, compartiment, precum si o imagine de ansam&lu din anali*area pro&lemelor generale legate de unitate# 0entru o pre*entare sintetica a re*ultatelor superiorilor, recomandam

reali*area unei anali*e S# D# A# "#, pentru diagnosticarea si aprecierea performantei sistemului organi*ational n general# 4atele )or fi sinteti*ate n final, ntr,o diagrama de tipul urmator1 Cum se pre0int situaia B?- Situaia e(istent 0uncte tari1 Situaia !iit are Aportuniti1

8
0uncte sla&e1

8 8

5.A

8
CHESTIONAR S

Ameninri1

Chestionarul )a fi, la fel, aplicat doar de catre psiholog si completat doar n pre*enta acestuia# Se )a aplica fara limita de timp, dupa completarea )ariantei A# 4upa completarea si a acestui chestionar, )a fi introdus n plicul pe care fiecare su&iect l are la dispo*itie, alaturi de )arianta A, si se )a trece la ultimul chestionar, S#

0entru completarea ta&loului de informatii pe care le o&tinem cu ajutorul celorlalte doua chestionare, am considerat oportuna introducerea si a unui chestionar sociometric# Aceasta tehnica permite att identificarea liderului informal dintr,un colecti) ct si anali*a relatiilor si comunicarii interpersonale# Aceasta porneste de la premisa ca e/perti n anali*a si descrierea relatiilor interpersonale dintr,un colecti) sunt tocmai mem&rii colecti)ului respecti)# 0rin intermediul acestei metode urmarim sa o&tinem date pretioase referitoare la relatiile afecti)e, preferintele ntre mem&rii grupului, ca si stadiul concret de structurare a acestora la un moment dat# 0entru fiecare item respondentii sunt solicitati sa faca alegeri fortate, n sensul ca daca ne referim la situatia , respingeri, chiar daca un angajat crede ca poate comunica &ine cu toti, tre&uie sa se decida cu care comunica totusi mai greu sau mai dificil prin comparatie cu toti ceilalti# .ste foarte important acum sa li se specifice respondentilor ca ceea ce scriu ei nu )or )edea colegii sau superiorii# n final interesea*a doar numarul de alegeri sau respingeri si nu cine anume a facut alegerile# "estul este de asemenea anonim si dupa completare )a fi introdus n plic alaturi de celelalte doua si plicul )a fi plasat aleatoriu printre celelalte# 4e asemenea tre&uie a)ut n )edere, n momentul completarii, asigurarea conditiilor de spatiu, pentru a nu se putea citi ceea ce scrie colegul n testul sau# 0entru aceasta se recomanda testarea unui numar mai mic de su&iecti ntr,o serie, n functie de capacitatea salii, astfel nct sa poata fi &ine supra)egheati si sa nu e/iste posi&ilitatea &iasarilor legate de spatiu# Chestionarele propuse )or fi aplicate ntotdeauna mpreuna, cu respectarea regulilor pe care le,am specificat mai sus# 4in prelucrarea statistica si anali*area datelor re*ultate, se poate ntocmi n final un raport sintetic cu conclu*iile e/trase de psiholog, la care recomandam atasarea diagramei de anali*a S# D# A# "# si a sociogramei# 4upa parerea noastra, o astfel de prelucrare si pre*entare a datelor ar tre&ui sa ofere o imagine si o diagnosticare ct mai clara a climatului psihologic de

munca din cadrul fiecarui colecti) si a unitatii n ansam&lu, plus unele solutii de re*ol)are a disfunctionalitatilor constatate, oferite chiar de catre cei care se confrunta cu aceste pro&leme#

7I7LIO9RA:IE 1# A!B?, :# (199%(# Construirea si utili*area testelor psihologice, Atlas Clusium, Cluj -apoca, 80, 1%E# 7# A!B?, :# (7000(# :etode si instrumente de e)aluare n psihologie, Argonaut, Cluj, -apoca# E# B5AD-, S# 0#, & !.>2F, "# D# (199$(# A -ew !oo; at 0sGchologiacal Climate and >ts 5elationship to Jo& >n)ol)ment, .ffort, and 0erformance, Journal of Applied 0sGchologG, %1, 8, E<%, E$%# 8# >!>.s, !# (700E(# :anagementul calitatii totale, 4acia, Cluj, -apoca# <# >!>.s, !# (700E(# :anagementul firmei, 4acia, Cluj, -apoca# $# >!>.s, !# (7008(# :anagementul resurselor umane, 4acia, Cluj, -apoca# '# JA:.S, !# 5#, & JA-.S, A# 0# (19'8(# Argani*ational Climate1 A 5e)iew of "heorG And 5esearch, 0sGchological Bulletin, %1, 17, 109$, 1117# %# JA:.S, !# 5 & JA:.S, !# A# (1997(# 0sGchologiacal Climate and Affect1 "est a Fierarchical 4Gnamic :odel, n CrannG, Smith, & Stone, (.ds#(# Jo& Satisfaction1 Fow 0eople @eel A&out "heir Jo&s and it Affects "heir 0erformance, !e/ington Boo;s# 9# 0>"A5>?, F# 4# (7000(# :anagementul 5esurselor ?mane1 .)aluarea 0erformantelor 0rofesionale, editia a >>,a, All Bec;, Bucuresti, 189, 70E# 10# 0->sAA5A, 2# 0->sAA5A, ># A# (7008(# :anagementul resurselor umane, 0olirom, Bucuresti# 11# 5A4?, ># :>C!.A, :# A!B?, :# -.:.s, S# :A!4A+A-, A#, & SHA:AS3S>, ># (199E(1 :etodologie psihologica si anali*a datelor, Sincron, Cluj -apoca, %0, 718# 17# SA+A, @# (7008(# Anali*a datelor n cercetarea psihologica, ASC5, Cluj, -apoca# 1E# S0.C"A5, 0# .# (19%<(# :easurement of Fuman Ser)ice Staff Satisfaction1 4e)elopment of the Jo& Satisfaction Sur)eG# American Journal of CommunitG 0sGchologG, 1E, $9E, '1E# 18# "A-2, "# !# 0# S?"A5SA, "# "A-2, 4# S# & !?-A, A5ACAS, 5# "esting a :odel of 0aG Satisfaction1 >ncome, :oneG .thic, 0aG .IuitG Comparison, 0aG Satisfaction, and 4emografice +aria&les Among ?ni)ersitG 0rofesors, 0aper Su&mitted to1 AcademG of :anagement Journal 1<# "A-2, "# !# 0#, 3>:, J# 3#, & "A-2, 4# S# F# (7000(# 4oes attitude toward moneG moderate the relationship &etween intrinsic jo& satisfaction and )oluntarG turno)er6 Fuman 5elations, <E (7(1 71E,78<# 1$# ">C?, C# (7008(# .)aluarea psihologica a personalului, 0olirom, Bucuresti#