Publicitatea si rolul ei in societate

Oriunde mergem si orice am face, in zilele noastre ne lovim vrem-nu vrem, de o vijelie de imagini si sunete fie pe strada, fie in autobuz, la magazin sau in camera de baie, toate menite sa ne capteze aentia vizuala sau auditiva sau ambele, reusind sa implementeze in mintile noastre conceptii, dorinte si trimiteri pe care nu le-am avea niciodata daca nu ar exista reclamele. Sa le luam pe rand: Pe strada la iesirea din bloc, pe primul stalp vezi un afis pe care scrie " cursuri de taekwondo " dupa care facei cativa pasi si observi cateva panouri cu reclame la " bere, credite si vopsele ". In statia de autobuz apare "candidatul la primarie" ! Vezi ca se apropie o " masina de spalat " mare, si la inceput nu-ti dai seama, dar te dezmeticesti imediat si iti dai seama ca e autobuzul pe care trebuie sa-l iei, spunandu-ti ca trebuie sa-ti cumperi ceva " electrocasnice " ca ale tale si asa s-au invechit ! rci in autobuz si vezi in spatele soferului o reclama la" Interfoane " iar deasupra usii una la " Detergent ", timp in care la radio se aude o voce grava care iti spune sa cumperi cel mai bun " autoturism ". !mprimarea de pe scurta vecinului de calatorie iti arata " marca " de haine pe care ar trebui sa o poti si la coborare, o " bautura racoritoare " nu ti-ar strica, asa cum ne zice reclama din statie. "i coborat din autobuz...acu e acu... " A venit circul " ! #upa autobuz se aude o voce gramofonica care insira cateva tipuri de animale si numai ca vezi ca apare o masina cu toata gradina zoologica pe ea, un clo$n cu nasul rosu in dreptul caruia scrie: " Circul din Palestina " expozitie, demonstratii , senzational si nemaivazut. #ar asta nu e tot. !ncep sa apara reclamele luminoase ale comerciantilor, care mai de care mai stridente si cu mesaje cat mai sacaitoare si mai agresive, panouri de data asta si mai mari cu " pantofi " si " iaurt " iar vecinul tau de bloc, trece pe langa tine cu o masina ca si in reclama precedenta cu volumul dat la maxim si, ai ghicit ce se aude, deci nu uita sa-ti iei o " ciocolata " cu vanilie si capsuni, apetisanta, dulce si fina. "juns la servici, pe langa faptul ca trebuie sa folosesti un pix pe care scrie " servicii publicitare " ai in fata pe birou un suport de pixuri cu reclama la " Margarina " , iar pe fereastra, asa ca sa ti se incruste adanc in creier, te izbesti frontal de un grup de litere care formeaza numele "bancii" din blocul alaturat. !ncep colegii sa-ti spuna ce fel de " vin " au mai incercat ieri cand au fost la "cabana din reclama" de la tv si care ce"ec ipament sportiv" a mai avut ca de%h "adidasii, !ac etele si manusile" trebuiesc laudate. &u chin cu vai trece ziua de lucru si o iei pe drum inapoi spre casa, nu mai descriu drumul ca il sti deja, insa de data asta, esti tu singur "o reclama" pentru ca - zapacit de patron si munca, ai uitat pe tine salopeta de lucru cu "sigla" firmei unde lucrezi ! "i ajuns in sfarsit acasa ! &e faci' (rimul lucru, te lafai pe canapeaua din sufragerie si deschizi televizorul, nestiind de pericolul care te asteapta.... si incepe: &umpara-ti iaurt antibalonare, lapte cu cacao pentru nepoti, fier de calcat pentru sotie si casa si masina pentru tine. )ai poti sa optezi pentru o vopsea lavabila sau un aparat de aer conditionat *oricum incepe sa-ti fie cald+, sau o excursie in ""onolulu". ,oate sunt o-, pana iti dai seama de marimea capului tau . "#ostan de "alloween" , care, atras de gravitatie, te tranteste jos de pe canapea si incepi sa umbli in patru picioar, tarandu-te pana la calculator... sarmanul de tine... !ti asezi frumos capul intr-o parte a mesei iar in cealalta parte incepi sa faci miscari neregulate cu mana pe maus.... si bang... "ici se schimba putin tipul de reclama... da... "$e%&'c at'uri", Medicamente pentru potenta", /(uleta", etc., toate numai benefice pentru tine! !ti pierzi cateva ore, dupa care, stresat de vezica, mergi buimac spre camera de baie si evident, tarziu fiind, nimeresti bideul, apoi te asezi ca sa te odihnesti putin si sa elimini din greul acumulat azi...*"propo ! "i mai avut timp sa mananci '+ si cand vrei sa folosesti " artia igienica" incepi sa te panichezi vazand reclama de pe ea... usor, usor, ...dar e prea tarziu, te-ai dezechilibrat iar "bostanul" nu te-a iertat ! 0asa... o sa te trezesti maine dimineata - pregatit de munca :+ . "sa se desfasoara o zi obisnuita din viata noastra, noi, nefiind nevoie sa ne ma stresam caci altii stiu deja ce sa consumam, sau sa spunem, ce sa vedem sau sa auzim, deviindu-ne atentia de la viata cotidiana, de la lucrurile marunte care ni se intampla si care de fapt sunt cele mai important pt noi. &u alte cuvinte am avea nevoie de o "Publicitate a linistii" ca sa ne putem vedea de vietile noastre... se poate oare'

Impactul publicitatii asupra societatii contemporane

Tema pe care mi-am ales-o este una foarte vasta si face subiectul multor studii sociologice. Efectele pe care publicitatea le are asupra societatii contemporane sunt multiple, se manifesta direct sau indirect si sunt mai mult sau mai putin vizibile. Exista campanii care informeaza, altele care au rol de educare, unele incearca sa schimbe atitudini si mentalitati etc. Acele reclame in care femeia este prezentata intr-o postura defavorabila: tine in brate cu disperare o masina de spalat, se sperie ca sotul a stricat frigiderul fara sa-i pese mai mult daca o inseala (campania Domo, Tii mult la aparatele de marca!, " prezentarea femeii in ipostaza de obiect (femeia, mai precis corpul si sexualitatea sau, au a#uns sa vanda aproape orice!, " promovarea indirecta a unor comportamente antisociale (coniacul $nirea!, etc. Aceste exemple indica faptul ca latura negativa care poate fi descoperita in impactul pe care publicitatea il exercita asupra societatii contemporane capata consistenta numai dupa stabilirea subiectiva a unui punct de vedere sau a unui anumit unghi de analiza : sunt barbatii incura#ati sa trateze femeile cu lipsa de respect% Anumite categorii socioprofesionale sunt incura#ate la comportamente mai putin civilizate% &n acelasi timp insa, asistam la desfasurarea a o mutitudine de campanii pe teme sociale si nu numai, care au ca scop costientizarea unor probleme cum sunt : violenta in familie, consumul de droguri, alcool si tutun, abandonul copiilor etc. Vasile Sebastian Dancu spune, in lucrarea sa, 'omunicarea simbolica. Arhitectura discursului publicitar ( ca publicitatea este criticata si respinsa prin prisma unor argumente de ordin etic, prin faptul ca ea reprezinta o forma de manipulare si nimeni nu are dreptul de a manipula personalitatea umana. &nsa, chiar si adeptii acestei pozitii recunosc faptul ca publicitatea a produs si rezultate socialmente constructive. )a voi concentra, in analiza mea asupra a doua exemple de campanii de facturi diferite ( pentru a exemplifica moduri in care publicitatea isi poate exercita efectul asupra societatii : o campanie a Asociatiei *omane Anti-+ida, 'autam luptatori Anti-+ida ( si campania Domo, Tii mult la aparatele de marca % (. Cautam luptatori Anti-Sida ,rintul pe care l-am ales face parte dintr-o campanie de recrutare de voluntari care sa se implice in programele si proiectele A*A+. Am ales sa pastrez printul si sa il prezint in contextul original pentru a evidentia strategia care s-a folosit pentru atragerea atentiei. -a nivel iconic, acest lucru s-a realizat prin contrastul formal, despre care Dimitrie Todoranspune, in ,sihologia reclamei (, ca reprezinta formele spatiale care au in structura lor obiectiva contraste evidente, care stimuleaza puternic atentia. &n cazul acestui print, stimularea atentiei se face in primul rand prin deviatia de la infatisarea obisnuita a paginii tiparite a acestei brosuri, prin culoare si marime. +-a apelat la contrastul simultan intre reclama si fondul spatial general pe care se gaseste aceasta, negru fata de alb. Asadar, reclama indeplineste prima conditie a principiului A&DA chiar si luand in calcul numai nivelul iconic. $n alt element-cheie a fost folosit in scopul stimularii atentiei : dimensiunea printului. Dimitrie Todoran citeaza studii care au demonstrat ca valoare reclamei creste o data cu marimea spatiului folosit. $tilizarea unei pagini intregi pentru o singura reclama este mai

valoroasa decat folosirea a doua #umatati (+cott!. &mportanta este si izolarea printului, care, in lipsa altor stimuli externi care sa distraga atentia, indeplineste primul pas al principiului A&DA. Tot la nivel iconic, atentia este atrasa de persona#ul masculin, mai precis de ipostaza in care acesta este infatisat. .arbatul din imagine pare inarmat (. Trecand la nivelul lingvistic, realizam ca nu ne-am inselat in privinta munitiei ( aflata in dotarea persona#ului masculin, si anume doua siruri incrucisate de prezervative, in acelasi fel in care soldatii isi tin pe piept sirurile de proiectile. )esa#ul devine clar si logic in momentul in care facem legatura cu titlul reclamei : 'autam luptatori Anti-+ida (. De#a este clar faptul ca strategia discursiva folosita este strategia asocierii, care presupune alaturarea unor realitati aparent diferite de produsul sau serviciul promovat in momentul constructiei mesa#ului, atat la nivel iconic, cat si la nivel textual, in scopul cresterii impactului de persuadare. &n cazul de fata, voluntarul este asociat ideii de soldat, care duce automat cu gandul la securitate, la aparare. Extrapoland, asociatia care a realizat aceasta reclama, doreste sa atraga aparatori ai sanatatii, luptatori impotriva unei maladii mortale, soldati anti-sida (. ,ersona#ul principal al printului este un tanar care indeplineste conditiile fizice ale unui soldat, este puternic, inalt, cu o fata aparent dura, pregatit pentru misiunea pe care o are de indeplinit. /estimentatia lui pastreaza culoarea fundalului, negrul, in primul rand pentru ca tricoul inchis la culoare duce cu gandul la hainele pe care le poarta soldatii, in al doilea rand pentru ca negrul este cea mai potrivita (in spatiul romanesc! pentru a exprima durerea in fata unei boli atat de grave (culoarea doliului!. +i nu in ultimul rand, negrul este folosit in acelasi scop de evidentiere prin crearea unui contrast simultan intre culoarea tricoului si albul ambala#elor prezervativelor (o arma ( in fata virusului! care se incruciseaza pe pieptul tanarului. Aspectul cromatic este un mi#loc intrinsec de stimulare a atentiei. Dimitrie Todoran afirma, in lucrarea citata, ca intrebuintarea cromatica in constituirea reclamelor se bazeaza pe valoarea atentionala si afectiva a diverselor culori. &mpactul vizual este sporit prin suprapunerea caracterelor mari, galbene pe fondul negru. Atat imagine cat si textul sunt asezate in partea centrala a printului, sporind contrastul cu fondul. +e observa ca printul respecta structura clasica de alcatuire a unei reclame. &n partea superioara este plasata imaginea persona#ului masculin, urmeaza titlul, partea esentiala a unei reclame, primul segment lingvistic care atrage atentia. El este scurt, clar, este situat deasupra textului pentru a nu ingreuna lectura prin fragmentarea lui. )ai #os, sub titlu, se desfasoara corpul textului, reclama propriu-zisa. Acesta din urma reprezinta segmentul lingvistiv cel mai dezvoltat. &n cadrul sau se dezvolta functia referentiala a limba#ului. - ofera toate informatiile necasare posibililor voluntari. 'orpul textului se distinge prin limba# denotativ, accesibilitate ridicata, cursivitate, informatie clar si precis precizata (receptorilor mesa#ului li se ofera date de contact exacte in cazul in care reclama isi atinge scopul si se realizeaza si ultima conditie a principiului Aida, actiune!. Textul este destul de restrans ca intindere, facand inutila impartirea pe fragmente tematice. &n partea inferioara este prezent logo-ul A*A+, care intregeste discursul lingvistic. Asadar, observam ca exista o continuitate discursiva intre nivelul iconic si cel lingvistic. +trategia asocierii se pastreaza si la nivel lingvistic prin termeni specifici domeniului militar : luptatori (, prima linie (. +tilul vorbirii este, in cadrul textului, stilul direct, marcat la nivel morfologic prin utilizarea persoanei & plural in terminatia verbelor. Adresarea este la persoana & singular, tonul este amiabil, mesa#ul este adresat direct.

&n ceea ce priveste tema in discutie, putem cataloga campania Aras ca fiind una de tip social, care are atat scop de educare sociala, cat si unul de informare a publiclui larg asupra posibilitatii pe care o au de a contribui la actiuni menite sa a#ute la prevenirea infectarii cu virusul 0&/. Este indreptatita, asadar, afirmatia ca publicitatea are, prin intermediul acestei campanii, un impact pozitiv asupra societatii contemporane. Ea aduce in atentia publicului o problema grava a secolului nostru, creeaza a1areness, insa, in acelasi timp indeamna la actiune, la implicare in solutionarea partiala a acestei probleme : prevenirea. Tii mult la aparatele de marca ? - discurs publicitar interogativ2 intrebarea este pusa la nivelul titlului - este formulata direct- asteapta un raspuns, care este dat in corpul textului. - reclama psihologica- E vrea sa ii induca * sentimentul de superioritate deoarece are aparate DE )A*'A. - comportamentul consumatorului este influentat de factorii culturali si sociali2 grupurile de referinta si de aspiratie au o mare influenta asupra comportamentului de cumparare. - Dancu - 3pentru consumul modern, bunurile nu au doar o valoare practica, strict utilitara, ci si capacitatea de a comunica mesa#e sociale, valoarea lor crescand direct proportional cu valoarea acestor mesa#e. 'and achizitioneaza bunuri, consumatorii compun mesa#e despre sine, care sa radieze catre ceilalti.. .unurile sunt semnale materiale ale unei culturi.4 - Dancu - 3reprezentarea publicitara este idealizata, caci asa produce interesul si seductia pentru individul care, contemplandu-si propriile nevoi, face confuzii intre planul real si cel imaginar si poate asocia conotatiilele sperantelor sale unor produse banale sau fara legatura cu pulsiunea respectiva.4 - strategia discursiva folosita: strategia aluziva. - &nteractiune personala, complicitate intre E si *2 textul si imaginea sunt informale2 sunt folosite clisee. - Exista o coeziune intre cele doua tipuri de mesa#e- mesa#ul iconic si cel lingvistic. - +potul 5: 6 Este vizata familia, dragostea de parinte: se sugereaza ca aparatele DE )A*'A sunt mai importante decat propiul copil, persona#ele isi salveaza electrocasnicele din incendiu, in timp ce de copil isi amintesc tarziu, can aparatele sunt in siguranta. - +potul 7: 6 Este vizata viata extracon#ugala, dar si atitudinea fata de femeie, care este prezentata intr-o lumina defavorabila. Afland ca a fost inselata, ea rasufla usurata ca sotul nu i-a stricat frigiderul DE )A*'A2 - +potul 8: 6 /izeaza viata de cuplu. El- cel influent si puternic in familie, ea- supusa, cea care face sacrificii pentru confortul masinii de spalat DE )A*'A. - Dancu- 3definiri prin stereotipuri ale masculinitatii si ale feminitatii: 6 &n reclame femeile sunt mult mai tandre si ma dragute, mult mai dezbracate decat de obicei si sunt prezentate in contexte in care sunt pasive. 6 .arbatii sunt creditati cu mai multa initiativa, inteligenta, cu ocupatii mai solicitante fata de femeile care apar de cele mai multe ori intr-un context casnic. - ,rezenta unor astfel de elemente stereotipice ii a#uta pe publicitari sa ataseze unele sensuri culturale bunurilor de consum pe care le promoveaza, un fel de plus valoare simbolica. (

Asa cum spuneam, exista diferite tipuri de influente care pot fi exercitate asupra societatii contemporane. Asa cum in primul caz am surprins un tip de influenta buna (, la fel putem afirma ca valorile familie, ale cuplului si demnitatea feminina sunt pre#udiciate in campania aflata in discutie. Asadar, in stabilirea tipului de impact pe care il are publicitatea asupra consumatorilor, important este, in primul rand, punctul de vedere din care privesti lucrurile. *amona Ene

(http://www.e-scoala.ro/comunicare/impactul_publicitatii.html)