Dupa terminarea razboiului II mondial, apare ideea infiintarii unei universitati in R.S.S.Moldoveneasca.

Proiectui fondarii Universitatii Nationale a fost expus de comisarul poporului pentru invatamant din R.S.S.M. Macarie Radul si seful Directiei scoli superioare din acest comlsariat Mihail Pavlov. M.Radul a raportat la sedinta biroului . . al P. .!b" al Moldovei in #$%% ca este absolut necesara infiintarea unei institutii superioare de tip universitar pentru a asi&ura formarea unei intelectualitati nationale care sa ocupe diferite functii administrative, politice, de cultura, ideolo&ice. M.Radul si M.Pavlov au intocmit un document informativ 'Despre deschiderea Universitatii de Stat din Moldova' in capitala Moldovei ( orasul hisinau in anul #$%%, in care ar&umentau necesitatea infiintarii unei universitati prin faptui ca bazele prosperitatii republicii le constituie bo&atiile ei naturale, fauna si flora, clima si re&imul raurilor, economia, istoria, limba si literatura, cultura si teatrul, care 'sunt inca putin cunoscute si necesita a fi studiate'. )utorii 'Documentului informativ' mentionau* 'Pentru realizarea acestor scopuri este nevoie de lucratori stiinfifici si specialisti de inalta calificare, mai ales din randurile populatiei bastinase, care cunosc limba moldoveneasca si care pot fi pre&atiti numai la facultatile respective ale Universitatii'. Dupa parerea lor, pre&atirea specialistilor din 'randurile populatiei bastinase' si care 'cunosc limba moldoveneasca' se referea la toti locuitorii Republicii Moldova. +ste un element esential pentru a intele&e sensul propunerii autorilor acestui document. +i erau de parerea ca Universitatea trebuie sa fie infiintata pe baza Institutului Peda&o&ic si sa dispuna de noua facultati din care cinci functionau in componenta institutiei sus( numite. )utorii documentului au propus mfiintarea facultatilor de medicina si de economie, care urmau sa fie deschise in #$%%, de chimie (in #$%, si de drept (in #$%-. Problema or&anizarii Universitatii de Stat din Moldova a fost discutata la sedinfa biroului . . al P. .!b" al Moldovei din octombrie #$%-. omunicarea a fost facuta de M.Radul, care a ar&umentat necesitatea infiintarii Universitatii in Moldova. Decizia a fost urmatoarea* 'In scopul pre&atirii specialistilor de inalta calificare si a cadrelor stiinpfice necesare pentru economia nationala, invatamant si ocrotirea sanatatii, onsiliul omisarilor Poporului si biroul . . al P. .!b" al Moldovei hotarasc* ') ru&a onsiliul omisarilor Poporului al U.R.S.S. sa infiinteze in orasul hisinau, pe baza Institutului Peda&o&ic, Universitatea de Stat din Moldova in component a noua facultati'. Demersul lui M.Radul si M.Pavlov fasese discutat oficial la . . al P. .!b" al Moldovei si aprobat. In postul de rector al Universitatii de Stat din Moldova urma sa fie numit doctorul in istorie Iachim .rosul. )stfel, in anii #$%%(#$%, s(au cristalizat intentiile intelectualitatii bastinase de a or&aniza / Universitate Nationala. 0entativa a ramas insa la nivelul intentiilor. )ceasta realitate isi are explicatie in factori obiectivi si subiectivi* situatia dezastruoasa a economiei postbelice, lipsa profesorilor pre&atiti de a preda in limba bastinasilor, lipsa completa a manualelor si materialelor didactice si / destui de acerba opozitie din partea conducerii de varf a Moldovei, ba si din partea moldovenilor care nu(si cunosteau limba materna.

De obicei, cadrele pentru R.S.S.M. erau trimise din Moscova. 1iind recomandati de . . al P. .!b" din Uniunea Sovietica, 'timp de un an, din au&ust #$%%, in #$%,, au fost repartizati in republica la posturi de conducere 2$% de oameni' !Moldova Socialista, 3# aprilie #$$4". )ceasta practica a continuat si in anii urmatori. In perioada postbelica au fost adusi indeosebi specialisti !profesori, medici, in&ineri, cercetatori stiintifici, 5uristi, functionari pentru aparatui de stat si eel de partid", care au ocupat pozitii privile&iate in suprastructura, beneficiind de salarii mari, locuinfe si alte facilitati, fiind factorul decisiv in politica de rusificare, promovata de &uvemul de la Moscova. 6a inceputui anului #$%- . . al P. .!b" din Uniunea Sovietica #(a trimis in Mol(dova pe directorul ad5unct al scolii Superioare Diplomatice Ivan 6eonov. Desi nu avea &rad stiintific si titlu didactic, 6eonov a fost confirmat la sedinta biroului . . al P. .!b" al Moldovei !% februarie #$%-" in postui de rector interimar al Universitatii de Stat din Moldova. Din mai multe motive politice si ideolo&ice 6eonov a pomit pe alta cale si a respins ideea fondarii Universitatii pe baza Institutului Peda&o&ic. Drept fundament pentru realizarea acestui scop a servit hotararea . . al P. .!b" al Moldovei si Sovietului omisarilor Poporului din % martie #$%- ' u privire la fondarea Universitatii de Stat din Moldova' . In acest document au fost prevazute toate masurile, inclusiv sancfiile, care urmau sa contribuie la realizarea planului lui 6. 6eonov. In aceasta hotarare era prevazuta deschiderea a , facultat* de fizica si matematica7 de &eolo&ic si pedolo&ie7 de biolo&ic7 de chimie7 de istorie si filolo&ie. Insa conducerea republicii a cerut sa se permita or&anizarea, pe lan&a 1acultatea de .eolo&ie si Pedolo&ie, a secret de &eolo&ie. In hotararea sus(numita contin&entui de admitere la anul I al Universitatii pentru anul de studii #$%-(#$%2 se presupunea a fi de 844 oameni. +ra prevazutu transferarea studentilor care au terminat anul I la facultatile fizica si matematica, istorie si filolo&ie ale Institutului Peda&o&ic la anul II al Universitatii. 9otararea il obli&a pe 6. 6eonov sa prezinte catre ziua de 34 aprilie #$%- la Moscova spre aprobare re&istrul de state, proiectui Statutului individual al Universitatii din Moldova, precum si sche(ma de state a personalului administrativ(&ospodaresc. 6ui I.6eonov i s(a acordat dreptul, inainte de a aproba schema de state, sa purceada, pe masura necesitatii, la completarea personalului de lucratori in vederea desfasurarii unor actiuni or&anizatorice, decontandu(se din bu&etui republicii pentru intretinerea acestui personal 2$,4 mii de ruble. Punctui #4 al hotararii stabilea pentru Universitate un teritdriu special, situat intre strazile Piro&ov !M.:o&alniceanu", 6ivezilor !Mateevici", .o&ol !;anulescu(;odoni", Pus<in, cu toate cladirile ce se aflau in acest perimetru, ocupate in acea perioada de Institutui Peda&o&ic si omisariatui Poporului pentru )facerile Interne al Moldovei !N.:.=.D.". orpul didactic si studentii Institu(tului Peda&o&ic au eliberat cladirea fostei scoli reale, astazi blocul nr.I al 1acultatii de 6itere a Universitatii. 6a #$ iulie #$%- a fost emisa / hotarare speciala a &uvemului, semnata de viceprim(ministrul ..:vasov, prin care directorul Institutului Peda&o&ic ).;aranovschi era obli&at sa

elibereze si sa transmita in termen de doua zile cladirea. 9otararea Sovietului omisarilor Poporului si a biroului . . al P. .!b" al Moldovei obli&a N.:.=.D.(ul sa elibereze cladirea fbstului seminar teolo&ic si s(o transmita Universitatii Moldovenesti. Pentru cazarea profesorilor si a lectorilor fara titlu se prevedea ca pana la # iulie #$%- sa se transmitt Universitatii 3, de apartamente. Studentii urmau sa fie cazati in caminele Institutului Peda&o&ic. Prin decretui Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 3- martie #$%S. .P. al R.S.S.M. a fost reor&anizat 0n onsiliul de Ministri al R.S.S.M., iar comisariatele poporului ale R.S.S.M. (in ministere ale R.S.S.M. In le&atura cu aceasta Universitatea a trecut in subordonarea Ministerului Invatamantului al R.S.S.M. Prin decretui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din #4 aprilie #$%- a fost infiintat Ministerul Invatamantului Superior al U.R.S.S., in subordonarea caruia a si fost transferatar Universitatea de Stat din Moldova in luna mai #$%-, dar sub denumirea de Universitatea de Stat din hisinau. Rectorul 6eonov a schimbat in mod arbitrar denumirea oficiala a institutiei 'Universitatea de Stat din Moldova' in 'Universitatea de Stat din hisinau' incepand cu #3 aprilie #$%-. Inau&urarea Universitatii in termenul stabilit era pe cale sa esueze. Situatia dramatica a descris(o rectorul 6eonov intr(o declaratie facuta presedintelui onsiliului de Ministri al R.S.S.M. la 2 mai #$%-. +l scria* ... situatia privind or&anizarea Universitatii ramane extrem de &rea. Pana la inceputui lectiilor au ramas trei luni, iar Universitatea nu dispune nici de bloc de studii, nici de camin, nici de un sin&ur apartament pentru profesori si lectori'. In demersul rectomlui, expediat la Moscova pe numele ministrului S. :aftanov, fi&ura ru&amintea de a amana termenul de incepere a lectiilor pana la #, septembrie #$%-. urand dupa inceperea procesului de mvafamant au urmat pre&atirile pentru ina(u&urarea solemna a Universitatii. 6a sedinl*a biroului . . al P. .!b" al Moldovei din 3$(84 noiembrie #$%- a fost adoptata decizia de a se inau&ura solemn Universitatea la 3# decembrie, de ziua nasterii lui Stalin. Pentru pre&atirea acestei solemnitati a fost formata / comisie de stat in componenta lui M.Radul !presedintele comisiei", I. 6eo(nov, S.)fteniuc, ).)blov. onsiliul de Ministri al R.S.S.M. a dat dispozifia sa se examineze devizul de cheltuieli si sa se faca investitiile necesare. ) fost elaborat un plan amplu de inau&urare a Universitatii de Stat din hisinau, in care erau prevazute masurile urmatoare* sedinta solemna cu participarea reprezentanfilor or&anelor de partid si de stat, precum si ai Ministerului Invatamantului Superior al U.R.S.S., tele&rame de salut adresate conducatorilor P. .U.S., . . al P. .!b" al Moldovei, Sovietului de Ministri al U.R.S.S. )u fost trimise invitatii la inau&urarea solemna a Universitapi in mai multe adrese, inclusiv rectorilor tuturor Universitaf*ilor din U.R.S.S. si Prezidiului )cademiei de stiinte a U.R.S.S. Inau&urarea solemna a Universitatii a avut loc in sala teatrului '+xpres'. )u fost invitati conducatori ai or&anelor de partid si ai comsomolului, student, participanfi la eel de(al doilea razboi mondial. )dunarea solemna a fost deschisa de presedintele onsiliului de Ministri al R.S.S.M. ..Rudi, care a salutat profesorii si studenfii cu prile5ul marelui eveniment cultural ( deschiderea Universitatii din Moldova. Referatui de baza a

fost prezentat de Macarie Radul, vicepresedinte al onsiliului de ministri al R.S.S.M. +l a mentionat* 'Sarcina cea mai de seama a Universitapi este de a create / armata de cadre stiintifice nationale in toate ramurile stiintei. Sarcina lucratorilor stiintifici ai Universitatii e sa studieze solul Moldovei, sa descopere bo&atiile lui, sa cerceteze posibilitatile de folosire a raurilor Moldovei'. 6a aceasta sedinta a fost prezentat si referatul rectorului Universitatii I.6eonov. Dupa aceasta au fost citite tele&ramele de salut primite cu prile5ul deschiderii universitapi de la )cademia de stiinte a U.R.S.S., de la persoane particulare etc. In adresa rectomlui I.6eonov au sosit / multime de tele&rame(felicitari. itam una din ele* 'Ministerul fnvatamantului Superior al U.R.S.S. ii felicita cu caldura pe profesori, lectori si student in ziua deschiderii solemne a Universitatii din hisinau. Suntem convinsi ca Universitatea isi va realiza cu cinste destinatia sa inalta si va fi un adevarat centru al stiintei si culturii, va deveni / pepiniera de pre&atire a cadrelor pentru Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca'. )dunarea solemna a fost salutata de reprezentanfii institufiilor de invatamant su(perior din republica, de dele&ap ai on&resului II republican al intelectualitatii din Moldova !+.;ucov". Din partea colectivului Universitatii a luat cuvantui profesorul N.Dimo. +l a multumit celor care au salutat adunarea solemna si a asi&urat asistenfa ca Universitatea 0si va indeplini sarcinile cu cinste. In continuare el a mentionat* '0ot poporul moldovenesc a primit cu profunda satisfactie vestea despre deschiderea Universitatii de Stat din hitinau. 4 bucurie deosebit de mare avem noi, batranii, care timp de peste / 5umatate de veac am sperat la / astfel de victorie a culturii si ttiinfei in scumpa noastra Moldova' !Moldova Socialista, 3# decembrie #$%-". Presa moscovita si cea republicana au reflectat pe lar& evenimentui cu adevarat remarcabil in istoria Republicii Moldova. # octombrie #$%- este considerate ziua intemeierii Universitatii de Stat din Mol(dova. Primul rector al U.S.M. Ivan 6eonov !84.4,.#$44(84.4>.#$23" s(a nascut in re&iunea 0ula, Rusia. In anii #$#-(#$#$ a absolvit seminarul invatatoresc, a participat la razboiul civil din Rusia !#$#>(#$34". Membru al partidului comunist din anul #$34. ) lucrat in or&anele de conducere ale invatamantului public, in anii #$84(#$83 este doctorand la Universitatea de Stat din Rostov(pe(Don, director al Institutului Peda&o&ic. In #$88(#$%3 ocupa posturi de conducere in or&anele de partid si in invatamantui pub(lic. In perioada #$%8 ( ianuarie #$%- este director ad5unct al scolii Superioare Diplomatice din Moscova. In februarie #$%- este trimis la lucru in Mol(dova. Pe parcursul activitatii sale in calitate de rector 66eonov a deschis noi catedre si specializari. ) pus bazele asi&urarii Universitatii cu cadre stiintifico(didactice, cu laboratoare inzestrate cu utila5 modern, camine studentesti. ) fost eliberat din functia de rec(tor al U.S.M. in martie #$,#.