Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Incompatibilitatea dintre afaceri i etic (afacerile nu au nimic n comun cu etica); II. Compatibilitatea dintre afaceri i etic (afacerile ndeplinesc un rol special n cadrul comunitii: ele aduc un beneficiu maxim comunitii doar atunci cnd interesele de afaceri sunt prioritare altor interese divergente); III. Preeminena eticii asupra afacerilor (n anumite situaii, interesele de afaceri ale companiilor trebuie s se supun considerentelor etice; uneori, etica este mai important dect afacerile) !e poate spune ca etica are trei niveluri de de"voltare: nivelul preconventional # considerat nivel de ba"a, calculat, uneori egoist si ba"at pe reactia imediata de pedeapsa sau recompensa; moralitatea conventionala # nivelul intermediar de morala, este ba"at pe loialitate si ascultare a ceea ce organi"atia si societatea asteapta; moralitatea postconventionala # cel mai avansat nivel al de"voltarii morale, oamenii sunt mai putin preocupati despre cum ii vad altii si mai mult despre cum se vad ei insisi pe termen lung Din ce in ce mai multe organi"atii devin mai preocupate de problemele eticii in afaceri si dau o importanta crescanda acestora $stfel, sunt elaborate % coduri de etica& ca g'iduri pentru luarea unor deci"ii etice in afaceri: ( a)uta anga)atii sa identifice care sunt practicile de afaceri acceptabile din punct de vedere al firmei lor; ( se poate constitui ca un eficient instrument intern de control al comportamentului, care este mai util decat cele externe cum ar fi reglementarile date de executiv; ( a)uta anga)atii sa evite confu"iile pentru a determina daca deci"iile lor sunt etice; ( procesul pentru elaborarea codului necesita discutiile intre anga)ati despre ceea ce este corect si gresit, bine sau rau, si in ultima instanta, conduce la deci"ii mai bune *entru a fi utile si a furni"a avanta)ele de mai sus, elaborarea acestor coduri trebuie facuta intre granitele vag si detaliat +odurile prea vagi nu ofera indrumarea suficienta anga)atilor pentru activitatile lor "ilnice, iar cele prea detaliate incura)ea"a anga)atii sa inlocuiasca regula cu )udecata
*entru lumea afacerilor, cea mai frecvent este abordarea pragmatic a responsabilitii sociale: firmele iniia" o politic de responsabilitate social care are ca obiectiv creterea valorii mrcii comerciali"ate (instrument de mar,eting), pornind de la premisa conform creia consumatorul este dispus s plteasc pentru responsabilitatea social a unei companii $sa cum sugerea"a $rc'ie - +arroll in lucrarea %.'e p/ramid of corporate social responsibilit/: to0ard t'e moral management of organi"ational sta,e'olders&, responsabilitatea sociala totala are patru componente: economica, legala, etica si filantropica $ceste patru componente formea"a piramida responsabilitatii sociale a firmei
Responsabilitati filantropice # contribuie cu resurse la comunitate; imbunatateste calitatea vietii Responsabilitati etice # face ceea ce este drept, )ust si corect; evita raul si daunele Responsabilitati legale reglementarile in vigoare # respecta legile si
Responsabilitati economice # reali"ea"a profit, fundamentul pe care se spri)ina toate celelalte responsabilitati