Poluarea Solului

Masuri de protectie Proiect efectuat de Putin Virginia

Funciile solului
1)

2)

3)

4)

Ecologic regleaz compoziia atmosferei, hidrosferei, biosferei. Economic agricultur, produse alimentare, elemente nutritive pentru plante. Energetic formarea humusului, procesul de mineralizare. Tehnico-industrial infrastructur, drumuri, construcii, aeroporturi, stadioane, telecomunicaii.

Factorii degradarii solului

NATURALI: Cutremure de pmnt, alunecri de teren, eroziunea solului, erupii vulcanice, secet, inundaii.

ANTROPICI / ARTIFICIALI: Defriri, suprapunatul, irigaii excesive, desecarea/asanarea lacurilor i mlatinilor, deselenirea, extragerea iraional a resurselor naturale, utilizarea ngrmintelor chimice n exces, arderea miritilor, extinderea aezrilor umane i platformelor industriale.

Poluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o problema de corectare a erorilor ce o provoaca . Poluantii pot fi : - substante chimice - pesticide - petrol, titei , gaze - metale grele (Zn , Pb , Hg ) - ingrasaminte substante organice factori fizici - zgomot - izotopi radioactivi - caldura factori biologici - germeni patogeni

Degradarea poluarea fizic a solului

Formele de degradare fizic a solului: Deteriorarea structurii solului distrugerea parial/total a structurii solului. Cauzele: 1) Aciunea uneltelor asupra prelucrrii solului; 2) Bttorirea solului de ctre maini; 3) Lucrri agricole cu umiditate nepotrivit; 4) Aciunea ploilor.

Degradarea poluarea fizic a solului

Compactarea/ndesarea solului influena utilajelor agricole, punatul intens. ntrirea solului proces de trecere a orizontului superior al solului din umed n uscat, ntr-o stare ndesat. Crusta solului ntrirea masei de la suprafaa solului (cauza ploile). Poluarea radioactiv accidente de la Centralele Atomo Electrice.

Degradarea poluarea chimic a solului

ngrminte chimice n exces; Experimentele tiinifice i chimice; Gazele de eapament mijloace de transport; Ploile acide; Nmolul de la complexele de cretere a animalelor; Irigaii cu ape uzate.

Degradarea poluarea chimic a solului

Degradarea poluarea biologic

Reducerea populaiei de microorganisme schimbarea numrului de organisme n sol bacterii, ciuperci. Poluarea cu ageni patogeni deeurile (orneti, de la complexele de animale)

Degradarea complex a solului

-

Degradarea prin exces de ap irigaii incorecte, compactarea solului, defriarea pdurilor, deselenirea pajitilor, precipitaiile abundente, relieful accidentat. Degradare prin salinizare i alcalinizare srturarea solurilor, ridicarea nivelului apelor freatice, irigaii cu ape mineralizate.

Surse de deteriorare a solului

Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor considerate daunatoare economiei si/sau sanatatii omului . Odata cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare , deoarece pesticidele nu au proprietati selective . Pesticidele cu toxicitate mare sunt :

- Hidrocarburi clorurate - DDT (diclor diferit tricloretan) - aldrinul - dieldrinul - lindanul - toxafenul
- Ierbicide - Nabam - Fenoprop

Poluarea cu petrol Hidrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua proveniente: - activitati umane - ardere de combustibili , folosirea lemnului , prelucrarea petrolului . - procese naturale - iesiri de petrol , emanatii de gaze naturale Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii : -imediata -pe termen lung

Poluarea cu ingrasaminte Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor , in special a celor cu potasiu , azot , fosfor . Efectul poluant deriva din doua elemente : contin multe impuritati toxice sunt folosite in cantitati excesive Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a azotatilor .

 Poluarea

cu metale grele Mercurul (Hg) fiind lichid , e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei medii de viata . Sursele de mercur sunt naturale , mercurul fiind folosit in industria chimica , in fabricarea vopselelor , a hartiei , a unor pesticide si fungicide , a unor produse farmaceutice . Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard anual si prelucrarea minereului numit cinobru .

Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate a investigatiilor . Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite ( 720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere ) . Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat concentratii sporite de poluanti. Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare .

Pentru nivelul I de investigare , probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse tipurilor de analiza :

Fizice : - granulometrie - continut de apa - densitate aparenta Chimice : - PH - continut de humus - azot total - fosfor mobil - potasiu mobil Biologice : - numar de bacterii - indice de colonizare

Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici . Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere pentru : - starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen , continutul de fosfor si potasiu si indicele de N pentru intreaga suprafata a tarii . - stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de desecare si irigatii . - poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri nisipoase .

Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni .Apa este mijlocul de dizolvare si antrenare , explicandu-se astfel epurarea apelor uzate orasenesti prin utilizarea lor pentru irigatii . Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poliantii organici. Solul nu are putere de dispersare , degradarea lui producandu-se imediat si ireversibil .

Msuri de protecie a solului

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)

Includerea n asolament a plantelor amelioaratoare (graminee, leguminoase); Creterea coninutului de humus din sol (ncorporarea resturilor organice); Reducerea riscului de eroziune eolian (plantarea perdelelor forestiere); Efectuarea unui control pentru aplicarea eficient a msurilor agrotehnice, prelucarea corect a pantelor; Reducerea traficului de maini agricole pentru evitarea bttoririi/compactrii solului; Utilizarea pesticidelor pentru combatarea vtmtorilor i maladiilor culturilor agricole; Instituirea unui sistem de monitorizare a calitii solului n zonele afectate de activitatea uman; Efectuarea lucrrilor solului n condiii de umiditate optim i evitarea arturilor adnci.

Curioziti
O mn de pmnt conine circa: 100 de insecte 110 viermi 7.500.000 protozoare 12.500.000 alge 100.000.000 ciuperci 255.000.000 bacterii