EFECTUL FOTOELECTRIC APLICATII

Elaborat de PUTIN Virginia Gr. FA 1105 G

Efectul fotoelectric extern este fenomenul de emitere de electroni de catre un metal aflat sub actiunea unei radiatii electromagnetice.

Importana acestui fenomen n dezvoltarea domeniului fizicii const n a sprijini dualitatea und-corpuscul a radiaiei electromagnetice.

Explicaia matematic a fenomenului a fost dat de Albert Einstein, pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck

Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca teoria cuantica sa fie acceptata, si multi oameni de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei. A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra cuantelor de energie si a culminat in anul 1925 cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si Heisenberg, teorie care a contribuit la intelegerea structurii materiei. In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor de energie, propunand o noua teorie a luminii. Daca pana atunci lumina era considerata o unda, fenomene noi, precum efectul fotoelectric sau efectul Compton,nu mai puteau fi explicate decat daca se admitea ca lumina are caracter corpuscular.

Legile efectului fotoelectric

Intensitatea fotocurentului de saturatie este direct proportionala cu fluxul radiatiei incidente, atunci cand frecventa este constanta. Energia cinetica maxima a fotoelectronilor este proportionala ca frecventa radiatiei incidente si nu depinde de fluxul acesteia. Efectul fotoelectric se produce numai daca frecventa radiatiei incidente este mai mare decat o valoare minima numita frecventa de prag, care difera de la un metal la altul. Efectul fotoelectric se produce instantaneu.

Lumina este un fascicul de fotoni. Caracteristicile fotonului sunt:

q= 0 c= 3*108 m/s = h= mc2 m= h/ c2 m0= 0

Formula

lui

Sarcina Viteza in vid Energia Masa de miscare Masa de repaus

pentru fotoelectric este

Einstein efectul

h = L+ mv2/2 unde L este lucrul mecanic necesar pentru ca electronul sa invinga fortele care il leaga de materialul catodului.

Impulsul

p= h/

Aplicatii practice ale efectului fotoelectric

Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei corpusculare a luminii, are si numeroase aplicatii practice. Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos, anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme, pentru ca sunt invizibile.

Senzori de lumin folosii pentru deschidere i nchiderea automat

Lamp cu aprindere pe baz de celul fotoelectric

Detector de culoare

Bariera optic cu fascicule multiple

Este folosit la sistemele de protecie i alarmare sau declanarea automat a nchiderii sau deschiderii uilor

Deschiderea automat a uilor halelor i garajelor

Multe detectoare de fum folosesc celule fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel produc scaderea curentului electric. Sonorul unui film (coloana sonora) poate fi inregistrat intr-o banda ingusta cu innegrire variabila pe o margine laterala a peliculei. Lumina care traverseaza pelicula este astfel modulata, iar semnalul de iesire al unui detector cu celula fotoelectrica urmareste fidel frecventele din coloana sonora.

Detectoarele de fum

Celula fotoelectric

Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat sau continand un gaz inert la presiune redusa care are in interior doi electrozi : catodul ( C ) format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K) depus pe o portiune din peretele tubului si anodul (A). format dintr-o retea de inel sau bobita metalica. Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul emite electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului electric produs de tensiunea dintre C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un curent electric, indicat de galvanometru G. Deci celula fotoelectrica transforma un semnal luminos intr-un semnal electric. Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului radiatiilor electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie (intensitatea curentului fotoelectric urmareste prompt si liniar variatia fluxului luminos care cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai sensibile dar prezinta o inertie determinata de procesele ce se produc in cazul din tub.

Panoul solar

Cercetatorii din cadrul U.S. Department of National Renewable Energy Laboratory au stabilit un adevarat record mondial in cadrul realizarii celei mai eficiente celule fotoelectrice prin crearea unui dispozitiv fotovoltaic care transforma 40,8% din lumina solara primita direct in electricitate.

Releul fotoelectric este un electromagnet care poate comanda inchiderea si deschiderea unui circuit electric. In cazul releului fotoelectric lumina cade pe fotocatod si determina aparitia unui camp electric care dupa amplificare strabate electromagnetul al carui camp produce inchiderea circuitului comandat. Avand comenzi comode, sigure si rapide, releul fotoelectric se foloseste la numararea unor obiecte in miscare, la intreruperea automata a functionarii unor masini-unelte cand operatorul a intrat intr-o zona unde este pericol de accidentare, la conectarea automata a retelei de iluminat etc.

Releul fotoelectric
Numrtorul de obiecte de pe o band rulant

Posometru
Este folosit de fotografii profesioniti pentru determinarea iluminrii n vederea reglrii manuale a timpului de expunere.

Cititoarele de coduri

O singura diod emitent ilumineaz o mic parte dintr-un cod de bare i o fotocelul msoar cantitatea de lumin reflectat. Pe masur ce LED-ul i fotocelula se deplaseaz de-a lungul unui cod de bare, tiparul format din linii i spaii este capturat i decodificat. n cazul unui cititor n form de baghet, lumin este concentrat de o bilu transparent situat n vrful cititorului; pentru a citi, user-ul trebuie s treac bagheta pe deasupra unui cod de bare.

Cititoarele laser folosesc un singur cap de citire mobil pentru a ilumina codul de bare i o singur celul fotoelectric pentru a primi lumina reflectat. Majoritatea acestor cititoare balanseaz raza laser orizontal folosind o oglinda controlat electronic.

Cititorul de CD

Fotomultiplicatorul

Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla vidat in care se afla un catod C, un anod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari numiti dinode . O dinoda este un electrod care bombardat cu un numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari. Cu ajutorul unui divizor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor R1, R2, R3, si R4 fiecare dinoda, incepand cu cea de langa catod, se afla la un potential electric superior celei precedente. Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati spre dinoda D1 pe care o bombardeaza. Aceasta emite un numar mai mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda D2- La randul ei dinoda D2 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in final la anod va ajunge un numar amplificat de electroni. Prin rezistorul Rs din circuitul anodului se stabileste un curent electric de 106 107 ori mai mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.

Fotomultiplicatorul

Microscopul electronic

Microscopia electronica este o tehnica de obtinere a imaginiii unor obiecte microscopice cu ajutorul interferentei de electroni. Microscoapele electronice au rezoluie superioar microscoapelor cu lumin, i pot mri de mult mai multe ori imaginea. Unele microscoape electronice ajung s mreasc de 2 milioane de ori, pe cnd cele mai bune microscoape cu lumin mresc de 2 000 de ori. Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de ctre inginerii germani Ernst Ruska i Max Knoll.Acesta era bazat pe ideile i descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. Dei primitiv i nepotrivit utilizrilor practice, instrumentul era capabil s mreasc obiectele de patru sute de ori

Microscop electronic cu scanare la Institutul de Geologie al Universitii din Kiel, Germania, n 1980. Coloana din mijloc produce fluxul de electroni, iar specimenul este plasat la baza.