FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE

DIFERENTA DINTRE CATHARSIS SI ABREACTIE

COORDONATOR: Lect.univ.dr. GHIURSEL REGEP

STUDENT: VALENTINA-MARIANA DAVID an III

CONSTANA 2011

INTRODUCERE

Alegerea ter enului de cat!ar"i" #n acea"t$ te $ i %lic$ a"%ecte de &rdin te&retic' dar (i de &rdin %ractic' et&d&l&gic. De(i ter enul are & vec!i e c&n"idera)il$' #nce%*nd de la %+t!ag&ricienii ,lat&n' Ari"t&tel (i ,l&tin i %arcurg*nd #ntreaga i"t&rie a culturii %*n$ la -reud (i .&ren&' el c&ntinu$ "$ r$ *n$ un "u)iect de anali/$ (i di"cu0ii %er anente. Acea"t$ larg$ %alet$ c*t (i %er"i"ten0a te aticii legat$ de ter enul de cat!ar"i" #n ti %' eviden0ia/$ 1a%tul c$ el re%re/int$ una din di en"iunile %rinci%ale ale u anului. -a%tul de 2a 1i %ur3 e"te & calitate a%artenent$' #n %ri ul r*nd' la "1era u anului (i %rin e4ten"ie la realitatea lu ii. Tre)uie "$ vede #n acea"t$ calitate de 2a 1i %ur3 di en"iunea (i a"%ira0ia &ral$ (i "u1letea"c$ "u%re $ a & ului' actul de cat!ar"i" devenind indi"%en"a)il & ului. C&ne4iunea 2 &ral5"u1letea"c$3 eviden0ia/$ du)la a%artene0$ a actului de cat!ar"i" at*t #n 1il&"&1ie c*t (i #n %"i!&l&gie. Acea"t$ c&n"tatare i5a %er i" "$ #ncerc & 2du)l$ a)&rdare3' cu inten0ii de interdi"ci%linaritate' a ter enului de cat!ar"i" at*t din %unct de vedere 1il&"&1ic' c*t (i %"i!&l&gic. Dac$ %entru 1il&"&1ie (i cultur$ #n general' ter enul de cat!ar"i" "e #n1$0i(ea/$ ca & direc0ie d&ctrinar$ &ral$' #n ca/ul %"i!&l&giei' ter enul de cat!ar"i" 2c&n"truie(te3 un d& eniu de a%licare %ractic$ 5 %"i!&tera%ia' cu r&l de 2"e%arare3 (i 2eli inare %r&iectiv$3 a ele entel&r %at&l&gice #n ra%&rt cu cele n&r ale' #n "c&%ul re"ta)ilirii "t$rii de "$n$tate (i ec!ili)rului interi&r al %er"&anei u ane. Ceea ce d$ n&ta caracteri"tic$ lucr$rii de 1a0$' c&n"t$ t&c ai #n c&&%erarea "intetic$ a cel&r d&u$ direc0ii de utili/are a ter enului de cat!ar"i"6 1il&"&1ic$ (i %"i!&l&gic$' a(a cu "5a "%u"' #n "c&%ul re"ta)ilirii "t$rii de ec!il)ru interi&r al individului. Dici&narul e4%licativ al li )ii r& *ne de1inete cat!ar"i"5ul 7#n %"i!anali/$8 ca 3e1ect tera%eutic &)inut %rin de"c$rcarea unei tr$iri re1ulate 7"cri" i catar"i" 83 De &rigine greac$ (i nu %rea 1&l&"it de&arece' "e %are "un$ %reten0i&"' ter enul vine de la Khatares9%ur' ceea ce vrea "$ #n"e ne cur$0ire' %uri1icare. Du%$ Ari"t&tel6 2,uri1icarea e"te un i:l&c de ar &ni/are a tendin0el&r n&a"tre naturale; a"ta #n"e n*nd a ne de"1ace de %a"iunile %e care le5a c&ntractat %rin &)icei (i %rin educa0ie3. E"te intere"ant de re arcat c$ el e"te 1&l&"it de ai ulte d& enii' care #i d$ 1iecare & c&n&ta0ie "%eci1ic$ "ie(i. A(adar %unctul de vedere religi&" cre(tin (i c!iar cel %recre(tin' aduc #n di"cu0ie & i/)$vire de %$cate "au ni(te ritualuri' #n ca/ul %recre(tin de #nde%$rtare de %$cate. Din ung!iul din care %rive(te edicina' "e nuan0ea/$ %u0in "en"ul' dar r$ *ne 1&arte a%r&a%e de religie6 aici "e ni1ica0ia e de det&4i1iere' "au alt ter en edical' %urga0ie' %rin %ri" a 1a%tului c$ %$catele "e nalate de religie (i une&ri c!iar de

&ral$' "unt' din cele ai vec!i ti %uri ale lui <alenu" (i =i%%&crat' a"&ciate cu %edea%"a divin$ (i )&ala. Alt #n0ele" al cat!ar"i"5ului "e 1ace vi/i)il #n ca/ul literaturii' unde cele)rul 7t&t grec8 Ari"t&tel' #n &%era "a >,&etica3' ilitea/$ %entru & %uri1icare a e &0iil&r' "tare #n care' "ugerea/$ c$ in"%ira0ia %&e0il&r "e e4%ri $ la cel ai #nalt %&ten0ial' d&ar #n acele & ente. Iar #n %"i!&l&gie' ai %reci" #n %"i!anali/$' cel ai de "ea $ re%re/entant' c!iar %$rinte' Sig und -reud "u"0inea c$ "tarea cat!artic$ e"te #n 1a%t & eli)erare de la un an&r al e4ce" de e4citare. El ai "ta)ilea t&t&dat$ & leg$tur$ a"&ciativ$ cu ideea 1en& enului care a cau/at acea "tare' e1icienti/*nd a"t1el' %r&ce"ul eli)erat&r' %uri1icat&r. Din %er"%ectiva %"i!&l&giei e &0i&nale' de/v&ltat$ #n ulti a vre e' actul cat!artic include dre%t & i %&rtant$ c& %&nent$ ec!ili)rul e &0i&nal. De(i ar %utea %$rea )anal "au li%"it de "e ni1ica0ie' %rintre ele entele c&ncrete de ani1e"tare a cat!ar"i"ului din acea"t$ %er"%ectiv$' "e a1l$?lacri ile 7>%l*ngi "$ te de"carci@38' vi&len0a ver)al$ 7%e r& *ne(te #n:ur$turi' 1ie ele #n tra1ic' %e "tadi&n' "au ai %u0in de d&rit' aca"$8' "au ai r$u' vi&len0a 1i/ic$. C&nce%t e"tetic care e4%ri a %uri1icarea c&n"tiintei de &rice %a"iune' %rin arta tragediei. -&r ulat %entru %ri a &ara de Ari"t&tel' cu "en"ul de actiune de edicatie care "e a%lica in antic!itate cu a:ut&rul u/icii' la vindecarea un&r ca/uri de e4ta/ "au entu/ia" &rgia"tic. Unele &%inii %lat&nice "i %itag&reice c&n"iderau ca el&diile' inde&"e)i cele 2entu/ia"te3' %&t %r&v&ca & inaltare a e &tiei' careia ii ur ea/a' in &d nece"ar' & de"carcare a %rea%linului a1ectiv' deci & reducere "en"i)ila a a1ectel&r. Ari"t&tel &)"erva ca nu nu ai e4altatii %&t 1i eli)erati de /)uciu %rin u/ica' ci "i cei "ta%aniti de alte a1ecte ca6 1rica' ila. Si in vec!ile %ractici i"tice' actiunea cat!artica a u/icii era un lucru &)i"nuit. .i"terele' ca de %ilda cele di&ni"iace' in ti %ul car&ra "e int&nau el&dii 2entu/ia"te3' erau "&c&tite cat!artice. ,lat&n e"te "ingurul care a%lica ter enul la arta. In S/ %&"i&n "i ,!aidr&"' releva val&are er&"ului generat&r de trairi e"tetice %rin care "u1erinta "e %re"c!i )a in )ucurie a creatiei. ,lat&n c&nda na arta inte eiata %e %&rnirile irati&nale ale "u1letului 1iindca e4cita in & %a"iunile in1eri&are. Ari"t&tel eli ina & %arte din 1&ndul tur)ulent al & ului %rin arta care %uri1ica. El ad&%ta & %&/itie c& %let &%u"a celei %lat&nice. Largind "1era de actiune cat!artica' atri)uita nu ai anu it&r ra uri ale u/icii' a c&n"iderat "i cat!ar"i"ul tragic dre%t un 1en& en %&/itiv care nu duce la naruirea ec!ili)rului "u1lete"c ci' di %&triva' la de%lina lui re"ta)ilire. Ari"t&tel c&n"idera' in &%&/itie cu ,lat&n' 1av&ra)ila actiunea tragediei a"u%ra %u)licului. 2 Tragedia e"te & i ita0ie7 i e"i" A8 a unei ac0iuni 7?8 care %rin inter ediul 7dia8 ilei (i 1ricii %r&duce e%urarea 7cat!ar"i"8 un&r a"t1el de e &0ii7%at!e ata83 7,&BtiCue' DI8.E"te v&r)a deci6 a8 de a %r&duce i itarea eveni entel&r "au ele entel&r care %r&v&ac$ e &0ii 72%a"iuni38' #n acea"t$ "itua0ie 1ric$ (i il$;

)8de a &)0ine %rin ace"t "%ectac&l un 1el de eli)erare de acelea(i e &0ii 7%a"iunii8. Te&ria cat!ar"i"ului e"te & incercare de a la uri #n ce c&n"t$ in1luen a 1av&ra)il$ i #n ce c&n"t$ e"ena "ati"1aciei %e care & #ncearc$ rece%t&rul. Sc!iller' in Scrieri asupra educatiei estetice' tran"%une ideea %rin Eantiani" 7curent filozofic iniiat de Emmanuel Kant, care se orienteaz n primul rnd spre analiza mijloacelor i posibilitilor cunoaterii lumii i recunoate existena lumii materiale n afara contiinei86 2-ru &"ul eli)erea/a & ul de c&n"trangerea lu ii reale' edia/a intre "en"i)il "i rati&nal' inalta & ul in %lanul rati&nal din cel "en"i)il' eli)erandu5l.3 A.Sc!&%en!auer 71FGG51GH0' filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "voinei" n sfera reprezentrii lumii i n comportamentul uman8 recun&a"te %uterea cat!artica a artei. =.Ierg"&n 71GJK51KL1' filozof francez8 atri)uie artei 1unctie !i%n&tica6 2-unctia artei e"te de a ad&r i %uterile active ale %er"&nalitatii n&a"tre "i de a ne c&nduce la & "tare de d&cilitate %er1ecta' 1ie ca reali/a ideea %e care ne5& "ugerea/a' 1ie ca "i %ati/a cu "enti entele in"%irate.3 Ienedett& Cr&ce 71GHH51KJ2'autodidact,critic, filozof idealist i politician italian8 a"&cia/a te&ria ari"t&telica a cat!ar"i"ului cu te/a Eantiniana a 2de"%rinderii artei de &rice intere" %ractic3; arta inalta din %er"&nalitatea i ediata la c&nte %latia univer"alului. De"%re cat!ar"i" "criu e4egetii r& ani6 D... ,i%%idi 71K0J51KKM8' traducat&r "i c& entat&r al oeticii "i Ra&ul Te&d&re"cu in !ristotel ca teoretician estetic. In Estetica "a' Tud&r Dianu "u)linia/a cu %rivire la cat!ar"i"6 2O ul care "e %regate"te %entru intalnirile artei tre)uie "a &%ere/e in "ine acel cat!ar"i"' acea %urgare a %a"iunil&r care nu e"te nu ai un e1ect al artei' dar "i & c&nditie a ei. 3C&nce%tul de cat"arsis e"te "ingurul din te&ria ari"t&telic$ a tragediei care a %utut 1i "%eculat #n &d e1icace de te&ria &dern$ a tragicului. Cercetarea i"t&ric$ nu a c$/ut la & #n0elegere a"u%ra "en"ului %e care Ari"t&tel #n"u(i 15a atri)uit c&nce%tului. -&r ularea 2"$v*r(ind %rin il$ (i 1ric$ %uri1icarea ace"t&r e &0ii3 nu e"te del&c li %ede' c$ci 1ace din il$ (i 1ric$ de&%&triv$ c&n0inuturi ale catarsei (i &)iecte ale unei de%$(iri 1inale. Nedu erirea e4%ri at$ de Iernard le I&vier de -&ntenelle 71HJF51FJF' NID8 #(i are de aceea r&"tul ei' (i ea e"te %&ate %ri a care a %r&%u" & de"&lidari/are a c&nce%tului de c&nte4tul cri%tic #n care ni "5a tran" i"6 2N5a #n0ele" nici&dat$ %urgarea de %a"iuni cu a:ut&rul %a"iunil&r #n"e(i; i "e %are c$ %e acea"t$ cale n5a( "%une ni ic. Dac$ cineva e"te %uri1icat #n ace"t c!i%' "$5i 1ie de )ine; t&t nu %rea v$d #n"$ la ce )un "$ 1ii vindecat de il$.3 On inter%retarea tradi0i&nal$' care urc$ %*n$ la Le""ing 7 scriitor si filozof german8' accentul a c$/ut %e c$lirea caracterului %rivit&ril&r' tragedia 1iind #n0elea"$ ca & (c&al$ a virtu0il&r "t&ice' ai a%&i #n"$ %e %uri1icarea etic$ a rece%t&rului' reali/at$ #n arginea ilei care de"c!ide c$tre univer"alitatea u anului. C&nce%tul de cat!ar"i" nu a 1&"t %u" #n"$ #n adev$rata lui val&are dec*t #n e"tetica &dern$' c*nd a tre)uit "$ "e c&n1runte %e de5& %arte cu e"en0a e"teticului ca i/&lare' %e de alt$ %arte cu a )ivalen0a "en"i)il5ra0i&nal$ a "u)li ului. E"tetica

ger an$ de la #nce%utul "ec&lului 7#n "%ecial =a ann' 1K118 a %u" #n0elegerea %uri1ic$rii #n ecua0ie cu e1ectul &%erei de art$' acela de a %r&duce %rin i/&lare 5 2& ridicare a & ului dea"u%ra %r&%riului "$u &d de a 1i c&tidian3. Acea"t$ anali/$ a 1&"t du"$ %*n$ la ca%$t de LuEPc" 71KF2' FGL (i ur .8' iar cat!ar"i" a devenit 2categ&rie general$ a e"teticii3. ,e de alt$ %arte' te&ria Eantian$ a "u)li ului' a%licat$ de Sc!iller la tragedie' a "u%ri at #n0elegerea tradi0i&nal$ a %uri1ic$rii ca %ur$ ne i:l&cire 7%urgarea e &0iei %rin e &0ie8 (i a 1$cut a%el ai ale" la re"&rturile ra0i&nale ale rece%t&rului; c$ci eleva0ia %e care & %r&v&ac$ un "%ectac&l de c& %le4itatea tragediei nu %&ate 1i &)0inut$ ca "i %l$ tr$ire' ci %re%&nderent %rin inter ediul unei c& &0ii ra0i&nale3.718 Dar a(a cu la &rigine ideea de c&nta inare e"te aterial$' la 1el de aterial$ r$ *ne #n 1&r a ritual$ %r&cedura de %uri1icare #$at"arsisul%& E"te v&r)a de & a)lu0iune 7"%$lare8 e1ectuat$ cu a%$ 7 ai rar de & 1u iga0ie8; acea"ta vi/*nd aducerea individului urdar' i %ur' la "tarea de cur$0enie' deci de %uritate' cerut$ de "tatutul "$u de cet$0ean.A)lu0iunea %uri1icat&are "e va e1ectua #n t&ate ca/urile #n care & ul "e #nt*lne(te' c!iar (i 1$r$ vin$' cu 1en& ene %&ten0ial c&nta inante' cu ar 1i na(terea' &artea' "e4ul' )&ala. On cartea a n&ua a 'egilor, ,lat&n rec& and$ ace"t ritual (i #n ca/urile de & ucidere inv&luntar$ "au legiti $; iar ca"a #n care "5a n$"cut "au a urit cineva va 1i %uri1icat$. On ca/urile ai grave de miasma, ritualul va 1i #nde%linit du%$ indica0iile c&n0inute #n r$"%un"ul cerut de la %re&0ii lui A%&ll&' /eul %uri1icat&r %rin e4celen0$ #$at"artes%& C& %ar*nd te!nica de %uri1icare &r1ic$ #$at"arsis%(i cea e4%l&/iv5di&ni"iac$' )a/at$ %e ent"ousiasmos#en t"eos siasmos ( a 1i l&cuit de c$tre /eu8 (i e$stasis 7ie(ire din "ine'i5li itare8' "e a:unge la & di"tinc0ie cla"ic$ %entru acea"t$ al$turare c&ntra"tiv$6 a )ele "e )a/ea/$ %e tran"e e4tatice 7...8' di1eren0a 1iind dat$ de :&cul te %&ral al tran"ei (i de 1inalitate6 E$stasisul di&ni"iac a"igura & eli)erare vre elnic$' 1&arte inten"$' 21ier)inte37%rin mania ne)unia ritualic$ de/l$n0uit$ 5 care5i cu%rindea %e %artici%an0i8' #n vre e ce $at"arsisul &r1ic re%re/enta & te!nic$ de %uri1icare %er anent$' 2rece3' "i"te ic$' ceea ce %re"u%unea dev&0iune %e via0$ (i un "til e4i"ten0ial au"ter' "eren' "i )&li/at de c*teva "e ne de recun&a(tere ale &r1icil&r' care aveau ac&%erire d&ctrinar$ "trict$' dar care le5au adu" (i & ul0i e de neca/uri' 1iind %er"ecuta0i. Kat"arsis-ul de"e nea/$' #n c&n"ecin0$' actul "i"te atic' #ntin" %e durata unei #ntregi vie0i 5 ceea ce5l tran"1&r #n etic 5 de 2 &(ire3 a "u1letului de lu in$ %e care 1iecare &r1ic #l are #n el #n"u(i' c&re"%&ndentul negativ' dar c& %le entar' al ace"tei te!nici de %uri1icare 1iind 2"u1erin0a3 c&r%ului ca atare' a"&ciat de c$tre ,lat&n unei 2gre(eli3 i"teri&a"e.7I&r)el+' Qte1an' )itologie general ' Editura LI.ES' Clu:5Na%&ca' 200L8

CU,RINS

In c&nte4t literar' cat!ar"i"5ul e"te de1init ca eli)erare de %a"iuni' %uri1icare de e &tii' in "%ecial de acelea de ila "i tea a' in %ri ul rand %rin inter ediul artei. Ari"t&tel e"te cel care utili/ea/a ace"t c&nce%t ca %e & eta1&ra in lucrarea 3,&etica3 "%re a de"crie e1ectele tragediei a"u%ra "%ectat&rului. -il&"&1ul grec a1ir a ca "c&%ul tragediei e"te acela de a tre/i cat!ar"i"5ul. In acea"t$ lucrare Ari"t&tel utili/ea/a ter enul' de1inindu5l ca "enti entul de a 1i %&"edat de un 1el de in"%iratie in & entul a"cultarii unei el&dii care tre/e"te un 1el de e4citare de natura religi&a"a' %rin care "e &)tine "tarea de cal ' ca "i cand audit&rul ar 1i "u%u" unui trata ent edical de %uri1icare. In cadrul i"t&riei religiil&r' c& %&rta entul "i regulile cat!artice "e inregi"trea/a in di1erite edii culturale' %uri1icarea 1iind & actiune de inde%artare a %acatel&r .In traditia <reciei Antice' ev&carea actiunil&r cat!artice e"te intalnita in %&e/ia !& erica' in %&e ele lui =e"i&d "i in cultele i"terel&r de la Del%!i "i Eleu"i". Ele "e %racticau in cadrul un&r ritualuri cu "c&%ul i/)avirii de %acate din %unct de vedere "%iritual "i etic. In c&nte4t edical' "en"ul ter enului cat!ar"i" e"te acela de %urgatie "i e"te "tran" legat de %er"%ectiva religi&a"a. ,acatele religi&a"e "i &rale erau a"&ciate in antic!itate cu )&ala "i %edea%"a. ,edea%"a era c&n"iderata un tri)ut "urvenit ca ur are a c& %&rta entel&r individuale "au c&lective ce c&n"tituiau & vi&lare a legil&r Reului Naturii. In tragedia lui S&1&cle' 3Regele Oedi%3a"u%ra cetatii T!e)a "e a)ate ciu a din cau/a ince"tului "avar"it de Oedi%. Din %er"%ectiva %"i!analitica' ter enul de cat!ar"i" a 1&"t ela)&rat de catre Ireuer "i -reud' 1iind intele" ca eli)erare de "u) & e4citare an&r ala' %rin "ta)ilirea "au re"ta)ilirea a"&cierii unei e &tii cu a intirea "au ideea eveni entului care a cau/at5&. *unc+ia cat"artic a comunicrii Ter enul de cat!ar"i" 7STUVWXYZ8 e"te derivat din cuv*ntul grece"c [VUV\W]Y^ 7Eat!arein8' care "e ni1ic$ a cur$0a' la r*ndu5i derivat din 2Eat!are"3' care #n"ea n$ %ur' curat' 1$r$ %at$. 2Cat!ar"i"3 e"te un c&nce%t e"tetic care e4%ri $ %uri1icarea c&n(tiin0ei "%ectat&ril&r de &rice %a"iune' %rin arta tragediei. -&r ulat %entru %ri a dat$ de Ari"t&tel' cu "en"ul de ac0iune de edica0ie care "e a%lica #n antic!itate cu a:ut&rul u/icii' la vindecarea un&r ca/uri de e4ta/ "au entu/ia" &rgia"tic. Unele &%inii %lat&nice (i %itag&reice c&n"iderau c$ el&diile' #nde&"e)i cele 2entu/ia"te3' %&t %r&v&ca & #n$l0are a e &0iei' c$reia #i ur ea/$' #n &d nece"ar' & de"c$rcare a %rea%linului a1ectiv' deci & reducere "en"i)il$ a a1ectel&r. Ari"t&tel &)"erv$ c$ nu nu ai e4alta0ii %&t 1i eli)era0i de /)uciu %rin u/ic$' ci (i cei "t$%*ni0i de alte a1ecte ca6 1rica (i ila. Qi #n vec!ile %ractici i"tice' ac0iunea cat!artic$ a u/icii era un lucru &)i(nuit. .i"terele' ca de %ild$ cele di&ni"iace' #n ti %ul c$r&ra "e int&nau el&dii 2entu/ia"te3' erau "&c&tite cat!artice.

,lat&n e"te %ri ul care a%lic$ ter enul la art$. On 2S+ %&/i&n3 (i 2,!aidr&"3 7,lat&n' 1KKG8 relev$ val&area er&"ului generat&r de tr$iri e"tetice %rin care "u1erin0a "e %re"c!i )$ #n )ucurie a crea0iei. ,lat&n c&nda n$ arta #nte eiat$ %e %&rnirile ira0i&nale ale "u1letului 1iindc$ e4cit$ #n & %a"iunile in1eri&are. Ari"t&tel eli in$ & %arte din 1&ndul tur)ulent al & ului %rin arta care %uri1ic$. El ad&%t$ & %&/i0ie c& %let &%u"$ celei %lat&nice. L$rgind "1era de ac0iune cat!artic$' atri)uit$ nu ai anu it&r ra uri ale u/icii' a c&n"iderat (i cat!ar"i"ul tragic dre%t un 1en& en %&/itiv care nu duce la n$ruirea ec!ili)rului "u1lete"c' ci' di %&triv$' la de%lina lui re"ta)ilire. Ari"t&tel c&n"ider$' #n &%&/i0ie cu ,lat&n' 1av&ra)il$ ac0iunea tragediei a"u%ra & ului. Te&ria cat!ar"i"ului e"te & #ncercare de a l$ uri #n ce c&n"t$ in1luen0a 1av&ra)il$ (i #n ce c&n"t$ e"en0a "ati"1ac0iei %e care & #ncearc$ rece%t&rul. Sc!iller' #n 2Scrieri a"u%ra educa0iei e"tetice3' tran"%une ideea %rin Eantiani" 6 2-ru &"ul eli)erea/$ & ul de c&n"tr*ngerea lu ii reale' edia/$ #ntre "en"i)il (i ra0i&nal' #nal0$ & ul #n %lanul ra0i&nal din cel "en"i)il' eli)er*ndu5l3 7Sc!iller' 1KG18. Sc!&%en!auer recun&a(te %uterea cat!artic$ a artei. Realitatea ideil&r' e"en0a nu enal$ a realului %&t 1i de"c&%erite %rin cun&a(terea intuitiv$ arti"tic$' "e%ar*nd & ul de c&ntingent. Adev$rul a)"&lut "e %&ate atinge %rin 1unc0ia cat!artic$ a artei. Ierg"&n atri)uie artei 1unc0ie !i%n&tic$6 2-unc0ia artei e"te de a ad&r i %uterile active ale %er"&nalit$0ii n&a"tre (i de a ne c&nduce la & "tare de d&cilitate %er1ect$' 1ie c$ reali/$ ideea %e care ne5& "ugerea/$' 1ie c$ "i %ati/$ cu "enti entele in"%irate3. Ienedett& Cr&ce a"&cia/$ te&ria ari"t&telic$ a cat!ar"i"ului cu te/a Eantian$ a 2de"%rinderii artei de &rice intere" %ractic3; arta #nal0$ din %a"i&nalitatea i ediat$ la c&nte %la0ia univer"alului. De"%re cat!ar"i" "criu e4ege0ii r& *ni6 D... ,i%%idi' traduc$t&r (i c& entat&r al 2,&eticii3 (i Ra&ul Te&d&re"cu #n 2Ari"t&tel ca te&retician e"tetic3. On 2E"tetica3 "a' Tud&r Dianu "u)linia/$ cu %rivire la cat!ar"i"6 2O ul care "e %reg$te(te %entru #nt*lnirile artei tre)uie "$ &%ere/e #n "ine acel Cat!ar"i"' acea %urgare a %a"iunil&r care nu e"te nu ai un e1ect al artei' dar (i & c&ndi0ie a ei3 7Ang!ele"cu' I&ne"cu' L$/$re"cu' 200F8. Ter enul de cat!ar"i" a 1&"t utili/at de5a lungul ti %ului #n di1erite c&nte4te' re"%ectiv6 5 c&nte4t literar cat!ar"i"5ul e"te de1init ca eli)erare de %a"iuni' %uri1icare de e &0ii' #n "%ecial de acelea de il$ (i tea $' #n %ri ul r*nd %rin inter ediul artei. Ari"t&tel e"te cel care utili/ea/$ ace"t c&nce%t ca %e & eta1&r$ #n lucrarea 2,&etica3' "%re a de"crie e1ectele tragediei a"u%ra "%ectat&rului. -il&"&1ul grec a1ir $ c$ "c&%ul tragediei e"te acela de a tre/i cat!ar"i"5ul 7Ari"t&tel' 1KKG8. On lucrarea 2,&etica3' Ari"t&tel utili/ea/$ acela(i ter en' de1inindu5l ca "enti entul de a 1i %&"edat de un 1el de in"%ira0ie #n & entul a"cult$rii unei el&dii care tre/e(te un 1el de e4citare de natur$ religi&a"$' %rin care "e &)0ine "tarea de cal ' ca (i c*nd audit&rul ar 1i "u%u" unui trata ent edical de %uri1icare.

5 c&nte4t religi&" (i tradi0i&nal #n cadrul i"t&riei religiil&r' c& %&rta entul (i regulile cat!artice "e #nregi"trea/$ #n di1erite edii culturale' %uri1icarea 1iind & ac0iune de #nde%$rtare a %$catel&r re/ultate din vi&larea unui ta)u. On tradi0ia <reciei Antice' ev&carea ac0iunil&r cat!artice e"te #nt*lnit$ #n %&e/ia !& eric$' #n %&e ele lui =e"i&d (i #n cultele i"terel&r de la Del%!i (i Eleu"i". Ele "e %racticau #n cadrul un&r ritualuri cu "c&%ul i/)$virii de %$cate din %unct de vedere "%iritual (i etic. 5 c&nte4t edical "en"ul ter enului cat!ar"i" e"te acela de %urga0ie (i e"te "tr*n" legat de %er"%ectiva religi&a"$. ,$catele religi&a"e (i &rale erau a"&ciate #n antic!itate cu )&ala (i %edea%"a. ,edea%"a era c&n"iderat$ un tri)ut "urvenit ca ur are a c& %&rta entel&r individuale "au c&lective ce c&n"tituiau & vi&lare a legil&r Reului Naturii. On tragedia lui S&1&cle' 2Regele Oedi%3' a"u%ra cet$0ii T!e)a "e a)ate ciu a din cau/a ince"tului "$v*r(it de Oedi%. <recii care au #n0ele" de ti %uriu rela0ia #ntre inte' c&r% (i "u1let' au v$/ut 1&arte clar leg$tura #ntre u/ic$ (i edicin$. On Evul .ediu' artele &cu%au & %&/i0ie a )igu$. ,e de & %arte u/ica (i artele vi/uale erau %u"e #n "erviciul lui Du ne/eu. ,e de alt$ %arte' u/ica %r&1an$ (i' )ine#n0ele"' dan"ul erau v$/ute ca in"tru entele Diav&lului. Anu ite )&li #n Italia erau vindecate %rin cat!ar"i"' &)0inut %rin dan"' u/ic$ (i cul&ri "i )&lice. On e%&ca Rena(terii' rea%are intere"ul %entru arttera%ie' #n "%ecial utili/area #n "c&% edical a u/icii. Dal&area a:&r$ a u/icii #n edicina curent$ %rin utili/area ei ca in1luen0$ catar!ic$ (i de cal are' #n "%ecial #n tratarea tul)ur$ril&r entale 7e4.6 elanc&lie "i de%re"ie8. On "ec&lul al NDIII5lea' un nu $r cre"cut de edici au &)"ervat (i au inve"tigat e1ectele %"i!&l&gice ale u/icii' #n "%ecial rela0iile dintre rit urile c&r%ului (i cele ale u/icii (i dintre %ul" (i $"urile de u/ic$. Ei au &)"ervat e1ectele u/icii a"u%ra re"%ira0iei' circula0iei "*ngelui (i a"u%ra "t$ril&r 7di"%&/i0iil&r8. Recun&a(terea leg$turii dintre c&r% (i %"i!ic a 1$cut ca #n %"i!&tera%iile &derne "$ 1ie inevita)il$ a%recierea r&lului n&nver)alului #n %r&ce"ul tera%eutic. ,eoria cat"arsisului -unc0ia de cat!ar"i" "e centrea/$ %e nev&ia indivi/il&r de a eli)era ten"iunile (i de a5(i e4%ri a e &0iile' ai ult dec*t nev&ia de a c& unica cu al0ii. Acea"t$ ten"iune %&ate 1i identi1icat$ cu agre"ivitatea (i din ace"t %unct de vedere' cat!ar"i"ul a 1&"t a)&rdat din %er"%ectiva reducerii ace"tei agre"ivit$0i. Reducerea agre"ivit$0ii cat!ar"i"ul e"te c&n"tructul care %re/ice c$ e4%ri area agre"iunii #n &duri acce%ta)ile "&cial reduce tendin0ele agre"ive. Acea"t$ te&rie a1ir $ c$ %&rnirea &a enil&r #nn$"cut$' indu"$ %rin "&ciali/are "au %r&v&cat$ de eveni ente "%eci1ice de a "e c& %&rta agre"iv 1a0$ de "e enii l&r' %&ate 1i "ati"1$cut$ %rin ac0iuni "u)"titutive care "$ nu 1ac$ r$u nici %er"&anel&r #n cau/$' dar nici alt&ra. Cre*ndu5"e %&"i)ilitatea ca indivi/ii "$5(i de"carce *nia (i ura %rin i:l&ace in&1en"ive' "e reduce ten"iunea e &0i&nal$ (i' %rin ur are' %r&)a)ilitatea ca ei "$ "$v*r(ea"c$ acte anti"&ciale. Se c&n"ider$ c$ e1ectul de cat!ar"i" &%erea/$ %rin trei c$i %rinci%ale6

vi/i&narea de ateriale cu ulte "cene vi&lente' cu ar 1i %ie"e de teatru' 1il e' "%ectac&le "%&rtive etc. 7idee te&reti/at$ de Ari"t&tel8; 2. c&n"u area tendin0ei agre"ive la nivelul i aginarului' al 1ante/iil&r 7te&rie de/v&ltat$ de -reud8; anga:area #n ac0iuni vi&lente e1ective' dar care nu au c&n"ecin0e anti"&ciale 7%racticarea un&r "%&rturi' agre"ivitate 1a0$ de &)iecte ne#n"u1le0ite8' idee antici%at$ de:a de ,lat&n. On ideea "u"0inerii cel&r en0i&nate ai "u" (i %entru a veri1ica cele trei c$i de reali/are a e1ectului de cat!ar"i" "5au reali/at "tudii e4%eri entale. A"t1el6 _ O "erie de "tudii ale lui IerE&`it/ 71KHJ8 (i ale alt&ra au "ugerat' t&tu(i' c$ #n anu ite circu "tan0e' agre"iunea de"c!i"$ cre(te du%$ vi/i&narea unui 1il agre"iv. E1ecte "i ilare au 1&"t a"&ciate cu ur $rirea :&curil&r vide& agre"ive. T&t Ierc&`it/ 71KGK8 a e4%licat c$ un c& %&rta ent agre"iv e"te' %r&)a)il' c&n"ecin0a $"urii #n care 1il ul :u"ti1ic$ ac0iunea agre"iv$ 7dac$ ti%ul erit$ "$ 1ie )$tut8' a $"urii #n care "itua0ia de"cri"$ "ea $n$ cu via0a "u)iectului' "au cu $"ura #n care ai e4i"t$ alte ele ente care %r&v&ac$ agre"ivitatea #n ediu 7ar e a(e/ate %e e"e etc.8. On %lu"' e4i"t$ & rela0ie #ntre :&cul agre"iv (i agre"iunea real$ e4i"tent$ #ntre adul0i 7C!elcea' 20018. _ .a:&ritatea cercet$t&ril&r indic$ nu nu ai c$ e4%unerea la vi&len0a a""5 edia nu reduce vi&len0a e1ectiv$' ci & #ncura:ea/$. Nici vi/i&narea un&r c& %eti0ii "%&rtive ce %re"u%un agre"ivitate nu au un e1ect de cat!ar"i". .ai ult' "e %are c$ #nt$re"c tendin0a "%re vi&len0$ 7Ste%!an' Ste%!an' 1KGJ8. _ ,rivit&r la e4%ri area %&rniril&r agre"ive #n %lanul i aginarului' aici re/ultatele inve"tiga0iil&r c&ncrete "unt c&ntradict&rii. C&n"u area indirect$ a 1ru"tr$rii' *niei' rev&ltei' %rin "cenarii ce re/&lv$ ac0iuni agre"ive d&ar #n terit&riul 1ante/iil&r entale %ure "au #n cel al %&ve"tiril&r "cri"e' al %icturii etc.' c&nduce %r&)a)il la & ic(&rare a tendin0ei de a reali/a %ractic #n via0a real$' acte de vi&len0$ anti"&cial$ 7Sear"' ,e%lau' Ta+l&r' 1KGJ8. _ Reali/area de activit$0i 1i/ice vigur&a"e' ce i %lic$ agre"ivitate "au cel %u0in un are e1&rt' dar care nu au c&n"ecin0e u ane (i "&cial negative cu ar 1i di1erite "%&rturi (i :&curi' unc$ grea' reduc d&ar te %&rar "tarea de di"%&/i0ie #n"%re agre"ivitate 1a0$ de %er"&anele ce 1&r ea/$ &)iectul *niei 7Rill an' 1KGG8. Cercet$rile eviden0ia/$ c$' #n general' &rice 1&r $ de c& %&rta ent "u)"tituant 7inclu"iv cel ver)al8 ai degra)$ "%&re(te %r&)a)ilitatea un&r acte vi&lente anti"&ciale inter%retate de un act&r dec*t "$ & ic(&re/e. De"c$rcarea cat!artic$ ia de cele ai ulte &ri 1&r a %l*n"ului' a "u"%inel&r' a i/)ucniril&r de 1urie' de rev&lt$' a 1&l&"irii de ge"turi "au cuvinte dure 7)ine#n0ele"' cu li itarea de rig&are' de a nu %r&duce r$u %r&%riei %er"&ane "au cel&r din :ur8. Unele %er"&ane "e 1&l&"e"c une&ri de ge"turi "au cuvinte %entru de"c$rcarea a1ectului. Cat!ar"i"ul #n"ea n$ e4%ri area li)er$ (i de"c!i"$ a tr$iril&r a1ective' #nl$turarea ecani" el&r de a%$rare' acce%tarea %r&%riil&r e &0ii (i "enti ente (i a

1.

%r&%riului eu. Cel ce "e aut&de/v$luie "e de"carc$' "e eli)erea/$ de unele in1&r a0ii care' %rin "e ni1ica0ia %e care le5a atri)uit5& "unt re"i 0ite ca 1iind 2a%$"$t&are3. -at"arsis la nceput de mileniu ... sau fericirea promis de cre/tinism /i comunism Dile a tragediei &derne' c&n"ider$ <e&rge Steiner' e"te c$ 2at*t cre(tini" ul' c*t (i ar4i" ul au 1il&"&1ii antitragice3. Qi' %*n$ la un %unct' te&ria lui nici nu %&ate 1i c&ntra/i"$. Evident c$' ac&l& unde ac0i&nea/$ & c&nce%0ie ateriali"t$ de"%re via0$' cu e ca/ul ar4i" ului' care %r& ite Raiul %e %$ *nt' tragicul nu5(i g$"e(te l&cul. 2De"tinul lui Lear nu %&ate 1i #ndre%tat %rin crearea un&r )une a/iluri %entru )$tr*ni. Nici & re1&r $ i agina)il$ a c&nven0iil&r %rivind #ngr&%area &r0il&r nu %&ate re/&lva dile a %r&1und$ care & duce la %ieire %e Antig&na. On tragedie' "tr*ngerea %la"ei care #l d&)&ar$ %e er&u %&ate 1i un accident "au un :&c al #nt* %l$rii' dar &c!iurile %la"ei trec %rin ie/ul vie0ii. Tragedia vrea "$ ne arate c$ #n #n"u(i 1a%tul e4i"ten0ei u ane e4i"t$ & %r&v&care "au un %arad&4; ea ne "%une c$' une&ri' a"%ira0iile & ului vin #n c&ntradic0ie cu 1&r0e ine4%lica)ile (i di"tructive care "e a1l$ 2dinc&l&3 (i t&tu(i 1&arte a%r&a%e.3a1b De a"e enea' #ntr5& 1il&"&1ie a ilei (i a re u(c$rii' cu e"te' la %ri a vedere' cea a cre(tini" ului' tragicul e"te re"%in". 2Dinc&l& de tragic nu "e a1l$ un "1*r(it 1ericit3' "cria <e&rge Steiner #n 2.&artea tragediei3' 2un "1*r(it "ituat #n alt$ di en"iune a "%a0iului (i a ti %ului. R$nile nu "e vindec$' iar "u1letul /dr&)it nu "e re1ace. On ur a tragediei nu %&ate e4i"ta c& %en"a0ie3.a2b Sigur c$ (i 2cea ai ic$ ur $ de te&l&gie care #i %&ate &1eri er&ului tragic un %aradi" c& %en"at&r e"te 1atal$.3aMb Dar' dinc&l& de #ntreg ace"t %aradi" c& %en"at&r' "e a1l$ %&"i)ilitatea & ului de a lu%ta %entru a re1ace leg$tura cu el #n"u(i' (i nu %aradi"ul #n "ine. On"$(i nev&ia de tragic (i 1uga din 1a0a lui a & ului &dern devine & 1&r $ de tragic & Qi %&ate cea ai i %&rtant$ dintre lu%tele tragice ale ulti el&r decenii a 1&"t aceea dintre c& uni" (i cre(tini" . Atacul %e care d&ctrina ar4i"t$ l5a dat a"u%ra religiei cre(tine a 1&"t !&t$r*t&r. 2C& uni" ul t&c ai a"ta a (tiut "$ &1ere "%iritului radical de"acrali/at al &dernil&r6 & te&rie a "alv$rii 1&r ulat$ #n ter eni de %er1ect$ undanitate. O religie #n li )a:ul de"acrali/at al te&riei %ractice' al reali" ului crud6 ca%ital' rela0ii de %r&duc0ie' %r&letariat' i:l&ace de %r&duc0ie' c&ntradic0ii de cla"$' re/&lvare vi&lent$' aut&de%$(ire i"t&ric$ t&ate ace"te c&nce%te erau citite #n c!eia i"tic$ a "alv$rii. .ar4i" ul a avut un "ucce" en&r %entru c$ %er itea at*t %$"trarea "c&%uril&r religi&a"e ale "alv$rii 7c$ci %r& itea %aradi"ul tere"tru8' c*t (i en0inerea %&"tulatului a)"&lut al &dernit$0ii %&trivit c$ruia &rice e4i"ten0$ real$ tre)uie "$ 1ie cu nece"itate & realitate 1i/ic5 aterial$ 7alt interi e"te & !alucina0ie8.3aLb Nu %entru c$ Ii"u" a anulat %rin venirea Lui "u1erin0a tragic$' &1erind & c& %en"a0ie #n lu ea de dinc&l&' nu "5a ai n$"cut tragedie de atunci #nc&ace. De alt1el' ace"t 1a%t e"te c&ntra/i" (i de e%&ca S!aEe"%eare #n i"t&ria teatrului (i a u anit$0ii' (i de %eri&ada teatrului a)"urd. Tragedie "5a "cri" (i' ai ale"' "5a &ntat. Nu ai c$ er&ii tragici au 1&"t rac&la0i din r*ndul altui ti% de "&cietate' iar cat!ar"i"5 ul "5a &di1icat #n 1&r $' dar nu #n e"en0$. Iar a"t$/i' ai ult dec*t &ric*nd' & ul

de r*nd are nev&ie de tragedie. Cu at*t ai ult cu c*t' & ul de r*nd a 1&"t cel %entru care Ii"u" a venit. Qi %e el l5a #nc$rcat cu 1&r0a tragicului. Ci&cnirea din <recia antic$' aceea dintre 1ericirea %r& i"$ de A%&ll& .cINE (i cea %r& i"$ de Di&n+"&" ASTdRI' "e a"cunde #n lu ea n&a"tr$ #n "%atele cel&r d&u$ 2religii3 care ne5au d& inat ulti ele "ec&le. Cre(tini" ul %r& ite 1ericirea .cINE' iar c& uni" ul ASTdRI. -at"arsisul milei /i cat"arsisul fricii Din u )r$ (i lu in$ "e va na(te' (i #n lu ea 2& ului recent3' un n&u ti% de tragic. Iar te4tele "cri"e #n ulti ele decenii %entru a 1i re%re/entate %e "cen$ arat$ & uta0ie a:&r$ a i aginarului tragic. Qi cu ' de5a lungul ti %ului' tragicul' a"e enea ult&r categ&rii e"tetice' a "u1erit tran"1&r $ri i %&rtante' v& #n0elege a"t$/i %rin tragedie & e4%ri are arti"tic$ a "enti entului tragicului' cu "c&%ul de a genera cat!ar"i". Iar cat!ar"i"5ul' la r*ndul lui' "e va 1i 1rag entat #n ti %i (i "%a0ii' (i cei d&i %&li de la care "e revendic$' ila (i 1rica' v&r ac0i&na' de cele ai ulte &ri' individual. De&"e)i a(adar' un cat!ar"i" al ilei (i unul al 1ricii' a )ele ac0i&n*nd la 1el de %uternic #n lu ea c&nte %&ran$' dar a%r&a%e nici&dat$ # %reun$. A inte"c aici c$ =egel "u"0inea e4%licit6 2R$d$cinile e4ilului (i ale aut&de"tr$ $rii "unt #n n&i #n(ine' #n interi&r. A devenit "tr$ini %entru n&i #n(ine.3 Deci cu "$ 1ie ca%a)il "tr$inul #n n&i #n(ine' "tr$inul care a devenit' "$ cree/e (i "$ "u"0in$ un c&n1lict tragice ,&ate d&ar dac$ tragicul #i &1er$ & ului c&nte %&ran & (an"$ ne"%erat$6 "$ duc$ :&cul %e via0$ (i %e &arte #n el #n"u(i (i cu el #n"u(i. Onainte de a cuceri din n&u 2Ca"a -iin0ei3' tre)uie "$ %&at$ "$ intre li)er #n cea a 1iin0$rii. Dec!ea c&nce%0ie de"%re tragic' c&n1&r c$reia c&n1lictul tragic nu "e de"1$(&ar$ #ntre dat&rie (i %a"iune "au #ntre d&u$ dat&rii' ci #ntre d&u$ %lanuri ale -iin0ei' r$ *ne' de&ca dat$' #n a1ara "%a0iului de :&c. 0Suferin+ tragic1 /i 0durere tragic1 S. fierEegaard 7filozof, scriitor i teolog danez din secolul al 2.2-lea% 1$cea & di"tinc0ie 1unda ental$ #ntre tragicul antic (i cel &dern' c&rel*nd ace"te d&u$ ti%uri cu ter enii5c!eie de 2"u1erin0$ tragic$3 (i 2durere tragic$3. 2On tragedia greac$' "u1erin0a 7sorro38 e ai ad*nc$' #n cea &dern$ durerea 7 pain8 e ai %uternic$. Iar ace"t 1a%t are leg$tur$ direct$ cu c&nce%tul vinei. Tragedia greac$ e"te at*t de )l*nd$ (i %r&1und$' %entru c$ li%"e(te c&n(tiin0a de "ine' aut&#n0elegerea vinei. 7?8 On tragedia &dern$' din c&ntr$' c&nce%tul vin&v$0iei e"te a"u at. 7?8 D&ar #n %ati ile lui =ri"t&"' ac&l& unde vina a)"&lut$ e"te a"u at$ de in&cen0a a)"&lut$' ace"te d&u$ categ&rii "e neutrali/ea/$ (i "e "ta)ile(te un ec!ili)ru. Dar #n0elegerea vinei care generea/$ durere 7pain8' %r&vine de la vec!ii iudei' nu de la greci. Dac$ #n"$ civili/a0ia iudaic$ nu a %r&du" tragedii e %entru c$ iudai" ul e"te %rea etic de/v&ltat' %entru c$ a l$"at de&%arte a )iguitatea e"tetic$. Adev$rata "u1erin0$ 7sorro38 tragic$ "e )a/ea/$ %e vin&v$0ie' adev$rata durere 7pain8' %e nevin&v$0ie; "u1erin0a are nev&ie de tran"%aren0$5li %e/i e' durerea de &)"curitate.3aJb Dinc&l& de vala)ilitatea te&riei lui fierEegaard' care %&ate 1i c&nte"tat$' r$ *ne di1eren0ierea

#ntre cele d&u$ ti%uri de "u1erin0$' una adre"*ndu5"e cel&r v$/ute' iar cealalt$' cel&r nev$/ute. Ontre c&r% (i "%irit' e"te evident c$ cel dint*i e"te arca &dernit$0ii' iar cel de5al d&ilea e"te "e nul "u) care "e %la"a lu ea tul)urat$ ca area lui ,&"eid&n a vec!ii <recii. De aici' "e ive(te una dintre cele ai i %&rtante #ntre)$ri de care "e leag$ "u1erin0a la #nce%ut de ileniu III. ,&ate c&r%ul' &ric*t de grele i5ar 1i c!inurile' "$ 0in$ l&cul acelei dureri %r&1unde a "u1letului ru%t #n d&u$ din t&ate tragediile anticee Ru%t #n d&u$ #ntre d&u$ dru uri' la 1el de gre(ite' la 1el de a)"urdee Ce e tragic #n "u1erin0a c&nte %&ran$e C!iar inca%acitatea & ului de a5(i a"u a "u1erin0a. Qi' de aici' nev&ia de virtual' de %r&gra are' de re%re/entare' de a"u are a i aginii' #nt&tdeauna e4teri&ar$. C!iar li%"a d&rin0ei de a alege (i %a"ivitatea #n 1a0a unui de"tin cu care nici nu lu%t$ (i c$ruia nici nu5i cedea/$. -at"arsis pentru detoxifiere -r*nt #ntre %r&duc0ia de ti% telen&vel$ aduc$t&are de lacri i (i il$ (i cea de ti% 1il !&rr&r' cat!ar"i"5ul "e re1ace greu. Qi' de&ca dat$' r&lul lui "5a &di1icat e"en0ial. Nu %ute v&r)i de %uri1icare #ntr5& lu e care nu e i %ur$' ci int&4icat$. Iar %ri a (i cea ai i %&rtant$ dintre 1unc0iile %e care le va avea %"eud&5cat!ar"i"5ul e%&cii recente e"te "$ det&4i1ice. Ce (an"e ai au teatrul #n general (i teatrul tragic #n "%ecial #ntr5& lu e d& inat$ de televi/&r (i de ega%r&duc0ii cine at&gra1ice' care cu u(urin0$ %&t "u%lini nev&ia & ului de 1ic0iune' de %&ve"te "au de "en/a0i&nale On c&ndi0iile #n care televi/iunea &1er$ cu a"u%ra de $"ur$ t&t ceea ce' la %ri a vedere' ar %utea 0ine l&c de ritual' de tragic' cu de g$"e(te teatrul re"ur"e "$ tr$ia"c$ (i c!iar "$ "e de/v&ltee@ S!&`5ul de televi/iune "au telen&vela "unt %r&geniturile di1&r e ale teatrului. Iar ilu/ia "cenic$' du%$ cu a1ir $ gean Iaudrillard 7sociolog i critic literar francez, teoretician al postmodernismului&% #ncetea/$ "$ ai 1unc0i&ne/e ca atare6 >Once%*nd cu "ec&lul NDIII' teatrul "e #ncarc$ de >real3' "cena "e #nde%$rtea/$ de "i ularea a(ini"t$ (i de eta1i/ica ilu/iei' (i 1&r a naturali"t$ e"te cea care c*(tig$ i %&rtan0$. Scena "c!i )$ %re"tigiile eta &r1&/ei cu 1ar ecul di"cret al tran"cenden0ei. Once%e era critic a teatrului' c&nte %&ran$ cu antag&ni" ele "&ciale' cu c&n1lictele %"i!&l&gice' cu era critic$ a realului' #n general. R$ *ne' t&tu(i' & i/$ la nivelul ace"tei re%re/ent$ri. Dac$ teatrul nu ai are energia eta &r1&/ei (i nici e1ectele "acre ale ilu/iei' el %$"trea/$' t&tu(i' & energie critic$ (i un anu e 1ar ec' "acrilegiu c!iar (i #n acea"t$ ru%tur$ a "cenei de "al$' (i ea' la r*ndul ei' & 1&r $ critic$' "%a0iu al tran"cenden0ei (i al :udec$0ii. A.Artaud 7 poet, dramaturg, eseist, actor i regizor francez&%e"te' 1$r$ #nd&ial$' ulti ul dintre cei ce ar 1i vrut "$ ai "alve/e teatrul' " ulg*ndu5l "cenariului %utre/ind al realului' antici%*nd "1*r(itul re%re/ent$rii (i rein:ect*ndu5i' %rin virtutea cru/i ii' ceva c!iar anteri&r ilu/iei (i "i ulacrului' ceva din &%era0iunea "$l)atic$ a "e nului a"u%ra realit$0ii "au din li%"a de&"e)irii dintre cele d&u$' care ai caracteri/ea/$ #nc$ teatrele ireali"te. A"t$/i' acea"t$ energie critic$ a "cenei' 1$r$ a lua #n c&n"iderare' )ine#n0ele"' %uterea "a de ilu/i&nare' e"te %e cale "$ 1ie $turat$. T&at$ energia teatral$ trece #n

negarea ilu/iei "cenice (i #n antiteatru "u) t&ate 1&r ele "ale. Dac$ #ntr5& anu it$ %eri&ad$' 1&r a teatrului (i 1&r a realului "e :ucau dialectic #ntre ele' a"t$/i' 1&r a %ur$ (i vid$ a teatrului e"te cea care "e :&ac$ cu 1&r a %ur$ (i vid$ a realului.3 aHb On curgerea "%re ileniul al treilea du%$ =ri"t&"' arile %r&)le e ale & ului a(e/at 1a0$ #n 1a0$ cu A)"&lutul au degenerat (i au devenit %r&)le e ale 1iin0ei a(e/ate 1a0$ #n 1a0$ cu ea #n"$(i' iar #n lu ea c&nte %&ran$ au r$ a" d&ar %r&)le e ale & ului #n"ingurat (i de"%$r0it de el #n"u(i. 3Cat!ar"i"5ul are la )a/$ nev&ia & ului de a "e 1ace #n ele"' de a "e rela i&na a1ectiv3 "u"ine Irina =&ldevici.O)iectivul %ri al &ric$rui de er" #n %"i!&tera%ie c&n"t$ #n reducerea "au eli inarea "i %t& el&r clientului iar &)iectivul 1unda ental 1iind activarea i de/v&ltarea re"ur"el&r %er"&nale' & ada%tare ai e1icient$' de nivel "u%eri&r la ediul de via$' la &)inerea inde%endenei' aut&n& iei i aturit$ ii %"i!ice. Ireuer i -reud de"criu cat!ar"i"5ul ca un %r&ce" inv&luntar al c&r%ului' in"tinctiv iar Sc!ult/ i Sc!ult/ 7200L8 ur *nd tradiia %"i!&dina ic$ #l v&r de1ini ca 3%r&ce" de a reduce "au eli ina un c& %le4 reactiv*ndu5l la c&ntienti/area c&ntient$ i %er i*ndu5i "$ 1ie e4%ri at3. A,A 7A erican ,"+!&l&gical A""&ciati&n5200F8 #l va de1ini ca 3de"c$rcarea a1ectel&r c&nectate la eveni entele trau atice care au 1&"t anteri&r re%ri ate %rin aducerea ace"t&r eveni ente #na%&i #n c&ntiin$ i ree%erienierea l&r.3 Sc!e11 720018 "u)linia/$ a )ele c& %&nente e"eniale ale cat!ar"i"5ului6 de"c$rcarea e &i&nal5"& atic$ i c&ntienti/area c&gnitiv$ %e care a nu it5& 3di"tanare3. Catar"i"ul e"te & et&da tera%eutica de"tul de n&ua' de eli)erare de idei'g*nduri' ten"iuni "i ang&a"e'a aterialel&r re%re"ate din inc&ntient %rin crearea unei "ituatii de cri/a e &ti&nala care deter ina re/&lvarea %r&)le ei. E4i"t$ #n"$ i & 1&r $ de c&n1u/ie i de in"u1icient$ #nelegere cu %rivire la de1inirea i inter%retarea cat!ar"i"5ului 6 unii cercet$t&ri %erce% %uri1icarea ca de"c$rcare e &i&nal$' ec!ival*nd cu un c& %&rta ent de e4%ri are a e &iil&r %uternice' alii accentuea/$ a"%ectul c&gnitiv i n&ua c&ntiin$' care a%are du%$ retr$irea eveni entel&r trau atice din trecut. ,&trivit lui Sc!ult/ i Sc!ult/ 7200L8' ideea de cat!ar"i" a 1&"t 1&arte %&%ular$ #n cercurile tiini1ice ale anil&r 1GK0' -reud i Ireuer aduc*nd &1icial 3tera%ia cat!artic$ 3 ca et&d$ tera%eutic$ #n %"i!&l&gia &dern*' %rin !i%n&/a 7Irill' 1KKJ8. On activitatea ulteri&ar$' -reud ne1iind c& %let "ati"1$cut de re/ultatele et&dei tera%eutice' va re"%inge c& %&nenta !i%n&tic$ i cat!artic$ c&ncentr*ndu5 "e %e a"%ectul de #nelegere' de/v&lt*nd a"t1el %"i!anali/a. Te!nicile %"i!&tera%eutice derivate din cat!ar"i" "unt e4tre e de nu er&a"e' cu%rin/*nd tera%ia de a"iaten$' art5tera%ia' lud&tera%ia' "and%la+ 7"au :&cul cu ni"i%8 etc. Cat!ar"i"5ul e"te ele ent central #n %"i!&dra $ ca i #n tera%iile "curte.

Orice "i %t& %"i!&"& atic i %lica de alt1el #n ani1e"tarea lui i & )a/a reala' ereu %re/enta; el e"te "u"tinut de & activitate 1anta" atica inc&n"tient$' care "e e4%ri a nu %rin cuv*nt' ci %rin act c&r%&ral "i e"te' #n e"enta "a' & activitate hc&r%&rala (i %ri arah. Ceea ce caracteri/ea/a #nde&"e)i %at&l&gia %"i!&"& atica e"te 2:&cul du)lu3 al n&0iunil&r de #nauntru "i #n a1ara. .intea "i c&r%ul 1uncti&nea/a nu ca entitati "e%arate' ci unitar in "anatate "i )&ala. De"i & tul)urare %&ate 1i in %ri ul rand 1i/ica "au in %ri ul rand %"i!&l&gica' e"te int&tdeauna & tul)urare a intregului nu d&ar a intii "au a c&r%ului. Cercetarile au aratat ca %r&ce"ele entale "i e &ti&nale "unt i %licate atat in "tarea de "anatate cat "i in cele ai ulte )&li "& atic. Cura %er ite clientului "$ ev&ce i c!iar "$ retr$ia"c$ eveni entele de care "unt legate ace"te a1ecte' ceea ce a"igur$ a)reacia. .e &ria "& atic$ va %er ite a%ari0ia "en/a0iil&r alge/ice "au de"c$rcarea aut&gen$ 5 ta!icardia' !alucina0ii ic&1&ne' enti" ul re"%&n"a)il de inc&erci)ili/area ideil&r5t&rent (i !$atisia de &rigine neur&l&gic$ ce c&n"t$5n nev&ia i %eri&a"$ de i(care' #n i %&"i)ilitatea de5a "ta a(e/at (i 1$r$ c&ntr&l v&luntar a"u%ra ace"tei "t$ri. De"c$rc$rile aut&gene "unt c&n"iderate de c$tre Lut!e a)reac0ii aut&gene #n )a/a c$r&ra a%are & e4ten"ie tera%eutic$ a TA #ntr5un regi"tru neur&51i/i&l&gic. A)reac0ia e"te du%$ La%lanc!e 7iii8 un %r&ce" de de"c$rcare e &0i&nal$ %rin care "e %r&duce eli)erarea de a1ectul legat de a intirea unui eveni ent trau atic ina%t a"t1el "$ devin$ %at&gen (i u/ura re%re/ent$ril&r legate de eveni entul tragic ce nu ai "unt %$"trate #n "tare inc&n(tient$ (i i/&late de cur"ul n&r al al g*ndirii. A)reac0iile %&t 1i re%r&du"e #n "t$rile a"&ciative li)ere (i a"t1el nu "e ai &rgani/ea/$ #n nuclee %at&gene. A)reac0ia %&ate avea l&c "%&ntan "au #n cur"ul %"i!&tera%iei ai ale" "u) !i%n&/$' %r&duc*nd un e1ect de cat!ar"i"' %&ate avea l&c "i in &d "%&ntan' "e%arata %rintr5un interval ai "curt "au ai lung de trau ati" ul initial. Starea de e4ta/ a e4%erien0el&r i"tice 5 %rin "t$rile !i%nag&gice tran/itea/$ !alucina0ii cene"te/ice (i a)ia a%&i cele vi/uale ele entare "au ela)&rate' 1i4e &ri ani ate. A)reactia 1iind & de"carcare e &ti&nala %rin care "u)iectul "e eli)erea/a de a1ectul legat de a intirea unui eveni ent trau atic' %er itandu5i a"t1el "a nu devina "au "a ra ana %at&gen. -inali/area tre)uie "$ "e c&n"u e d&ar atunci c*nd clientul tr$ie(te e4%erien0a %&/itiv$
iii

1.Jean Laplanche (nscut n 1924)-psihanalist francez .Autor al Vocabularului psihanalizei i al teoriei seduciei generalizate.

engleza4 abreaction germana4 !brea$tion, !breagieren Ce este abreactia? A)reactia e"te & de"carcare e &ti&nala %rin care "u)iectul "e eli)erea/a de a1ectul legat de a intirea unui eveni ent trau atic' %er itandu5i a"t1el "a nu devina "i "a nu ra ana %at&gen. Abreactia in psihologia analitica In %"i!&l&gia analitica :ungiana a)reactia re%re/inta retrairea dra atica a unui & ent trau ati/ant' & reca%itulare e &tiva a ace"tuia in "tare de veg!e "au de tran"a !i%n&tica' & re%&ve"tire care "depotentializeaza afectivitatea experientei traumatice, pana cand aceasta inceteaza sa mai aiba o influenta ravasitoare"& Cum este utilizata abreactia? A)reactia care %&ate 1i %r&v&cata in cur"ul %"i!&tera%iei' ai ale" in "tare de !i%n&/a %r&v&aca a"t1el un e1ect de cat!ar"i". A)reactia %&ate avea l&c "i in &d "%&ntan' "e%arata %rintr5un interval ai "curt "au ai lung de trau ati" ul initial. Ince%utul utili/arii a)reactiei "e leaga de te&ria lui -reud a"u%ra trau ei "i de %ri ele e4%eri ente %"i!analitice. gung avea & alta %arere decat -reud %rivind a)reactia "i in %rivinta e1icacitatii utili/arii a)reactiei. C&n"ideratiile %rivind utili/area 7"i inadecvarea8 a)reactiei il v&r c&nduce %e gung la de1inirea %r&%riei "ale et&de "i la clari1icarea r&lului :ucat de tran"1er in cadrul curei %"i!analitice. gung a de"c&%erit ca in "ine a)reactia e"te in"u1icienta' ne1&l&"it&are "au daunat&are. La aceea"i %arere in ceea ce %rive"te a)reactia avea "a a:unga ai tar/iu "i -reud. gung a identi1icat "c&%ul trata entului ai degra)a in integrarea di"&cieril&r legate de trau a decat in a)reactia trau ei. In &%inia lui gung acea"ta re5e4%erienta ar tre)ui "a releve/e a"%ectul )i%&lar al nevr&/ei' a"t1el incat %er"&ana "a "e %&ata rec&necta la c&ntinutul %&/itiv "au %r&"%ectiv al c& %le4ului "i %rin acea"ta "a readuca a1ectul "u) c&ntr&l. Acea"ta "5ar %utea reali/a %e )a/a relatiei cu tera%eutul' relatie care c&n"&lidea/a %er"&nalitatea c&n"tienta a %acientului a"t1el incat c& %le4ul aut&n& "a reintre "u) aut&ritatea EU5lui.

A)reactia e"te & 1&r a de ,UNERE IN SCENA' ce %&ate 1i utili/ata intr5& ANALIRA. A)reactia detine & i %&rtanta centrala in alte tera%ii' de e4e %lu in terapia primara

CONCLURII

5ibliografie 1. Ang!ele"cu' ..' I&ne"cu' C.' L$/$re"cu' <!. 7200F8' Dic0i&nar de ter eni literari' Iucure(ti' Editura <ara &nd. 2. Ari"t&tel 71KKG8' ,&etica' Iucure(ti' Editura IRI. M. C!elcea' S. 720018' ,"i!&l&gie "&cial$. N&te de cur". Iucure(ti. J. ,lat&n 71KKG8' Dial&guri' Iucure(ti' Editura IRI. H. Sc!iller 71KG18' Scrieri e"tetice' Iucure(ti' Editura Univer". F. G. K. 10. 11.!tt%6ii+&ricE.r&icat!ar"i"5la5ince%ut5de5 ileniu5iii5"au51ericirea5%r& i"a5de5cre"tini" 5"i5 c& uni" i 12.!tt%6ii%"i!&integrativa.r&i1unctia5cat!artica5a5c& unicarii 6&7 Liiceanu' <a)riel' ,ragicul, 8 fenomenologie a limitei /i dep/irii, Editura U.ANITAS' Iucure(ti' 200J [1 [2 [+ [4 [0 [=
!teiner" #eorge" $oartea tragediei" %u&anitas" 'ucure(ti" 2))*" p. 11) !teiner" #eorge" op. cit." p. 11) !teiner" #eorge" op. cit." p. 111 ,atapie-ici" %oria-.o&an" /&ul recent" %u&anitas" 'ucure(ti" 2))0" p. 11) 2ier3egaard" !oren ap. !teiner" #eorge" Antigones" 4he Antigone $5th" in 6estern 7iterature" Art and 4hougt" /8ford 9ni-ersit5

,ress" :e; <or3" 19*4" p. 01" 0* 'audrillard" >ean" !trategiile fatale" ,oliro&" ?a(i" 199=" p. =9" 1)

i ii iii