Matematici speciale.

Probleme 30

Capitolul IV

SERII FOURIER

cos x
1. Să se dezvolte în serie Fourier funcţia f ( x) = ,x∈ R .
5 + 4 cos x
Soluţie:
Observăm că funcţia f(x) este pară. Deci bn = 0.
Seria Fourier este:
a0 ∞
f ( z) ≈ + ∑ an cos nx (1)
2 n =1

unde:
π
1 π 1
a0 =
π ∫π
−
f ( x)dx şi an =
π ∫ f ( x) cos nxdx.
−π
(2)

2π
1
Pentru calculul lui an observăm că: an =
π ∫ f ( z ) cos nxdx.
0

2π
1
Să considerăm şi integrala: bn =
π ∫ f ( x) sin nxdx
0
şi să calculăm:

1 2π cos xeinx
an + ibn =
π ∫
0 5 + 4 cos x
dx Să notăm eix = z ⇒ dz = izdx de unde

1
z+
dz z.
dx = . Observăm că cos x =
iz 2
Avem:
1⎛ 1⎞ n
⎜ z + ⎟z
12⎝ z⎠ dz
an + ibn = ∫
π z =1 1⎛ 1 ⎞ iz
5+ 4 ⎜z + ⎟
2⎝ z⎠

sau
31 Matematici speciale. Probleme

1 ( z 2 + 1) z n −1
2πi ∫ z =1 2 z 2 + 5 z + 2
an + ibn = dz. (3)

( z 2 + 1) z n −1 1
Singularităţile funcţiei f ( z ) = sunt polii simpli z1 = − şi
2z + 5z + 2
2
2
1
z2 = −2 . Observăm că doar z1 = − aparţine interiorului cercului z = 1 ( ∆)
2
. Din (3) obţinem: y

z =1
∆
1

1 ⎛ 1⎞ 1 O x
an + ibn = 2πirezf ⎜ − ⎟ 2
2πi ⎝ 2⎠

⎡⎛ 1 ⎞ 2 ⎤⎛ 1 ⎞ n −1
⎢⎜ − ⎟ + 1⎥⎜ − ⎟
⎛ 1 ⎞ ⎢⎣⎝ 2 ⎠ ⎥⎦⎝ 2 ⎠ 5
= (− 1)
n −1
Observăm că: rezf ⎜ − ⎟ = .
⎝ 2 ⎠ P(a)
↑ ⎛ 1⎞ 3 ⋅ 2n +1
Q ′( a )
4⎜ − ⎟ + 5
⎝ 2⎠

Formula (4) devine:

5
an + ibn = (− 1)
n −1
(5)
3 ⋅ 2 n +1
5 5
de unde an = (− 1)n −1 n +1
, a0 = − .
3⋅ 2 6
Seria Fourier (1) se scrie astfel:
5 5 ∞ (− 1)
n −1
f ( x) = − + ∑ cos nx (6)
12 3 n =1 2 n +1

2. Să se scrie seria Fourier trigonometrică şi apoi egalitatea lui

Parseval pentru funcţia:
⎧⎪1 , pentru x < 1
f ( x) = ⎨ .
⎪⎩0 , pentru 1 < x < π
∞ ∞
sin 2 n cos 2 n
Să se deducă apoi sumele seriilor: ∑
n =1 n2
şi ∑
n =1 n2
.
Matematici speciale. Probleme 32

Soluţie:
Seria Fourier este:
a0 ∞
f ( x) ≈ + ∑ (an cos nx + bn sin nx) (1)
2 n =1

unde
1 π 1 π 1 π

π ∫π π∫π π ∫π
a0 = f ( x)dx, a
−
n = f ( x) cos nxdx, şi b
−
n =
−
f ( x) sin nxdx (2)

Graficul lui f (x) este:

y

-π -1 0 1 π x

1 1

π∫
Avem a0 = dx , de unde rezultă:
−1

2
a0 = (3)
π
1
1 1 2 sin n
π∫
1
Apoi, an = cos nxdx = sin nx = ,adică:
−1
πn −1
πn
2 sin n
an = (4)
πn
1
1 1
π∫
şi: bn = sin nxdx = − cos nx 1
−1 = 0 adică:
−1
πn

bn = 0 (f(x) pară!) (5)

Deci seria Fourier ataşată funcţiei f(z) este:
∞
1 2 sin n
f ( x) ≈
π
+
π
∑ n =1 n
cos nx (6)

Egalitatea lui Parseval este:

π
a02 ∞ 2 1
+ ∑ (ak + bn2 ) = ∫ f 2 ( x)dx (7)
2 n =1 π −π

sau
33 Matematici speciale. Probleme
1
2 sin 2 n 1
4 ∞
+ ∑
π 2 π 2 n =1 n 2
= ∫ dx
π −1
(8)

de unde:
1 2 ∞
sin 2 n
π
+
π
∑ n =1 n2
=1 (9)

Rezultă suma cerută:

∞
sin 2 n π − 1
∑
n =1 n2
=
2
(10)

∞
cos 2 n
Pentru calcul ∑
n =1 n2
scriem:

∞
cos 2 n ∞
1 − sin 2 n ∞
1 ∞
sin 2 n
∑
n =1 n2
= ∑
n =1 n2
= ∑
n =1 n
2
− ∑
n =1 n2
∞
1 π2 ∞
cos 2 n π 2 π − 1
Ştim că: ∑n
n =1
2
=
6
;deci ∑
n =1 n2
=
6
−
2
.

3. Să se determine seria Fourier trigonometrică a funcţiei

π
periodice f ( x) = e x , x ∈ (−π ,π ), de perioadă 2π . Din dezvoltarea
2 shπ
obţinută şi din relaţia de închidere a lui Parseval să se calculeze
∞
(−1) n ∞
1
sumele: ∑
n =1 n + 1
2
şi ∑n
n =1
2
+1
.

Soluţie:
Seria Fourier ataşată funcţiei este:
a0 ∞
f ( x) ≈ + ∑ (an cos nx + bn sin nx) (1)
2 n =1

unde:
π π ∞
1 1 1
a0 =
π ∫π
−
f ( x)dx, an =
π −
∫π f ( x) cos nxdx şi bn =
π ∫ f ( x) sin nxdx
−∞
(2)

π π
1 1 π 1 eπ − e −π 1
Avem: a0 = ∫ e dx = ex x
= = shπ = 1
π −π 2shπ 2 shπ −π
shπ 2 shπ

deci:
Matematici speciale. Probleme 34

a0 = 1 (3)
Pentru calculul lui an integrăm de două ori prin părţi şi obţinem:
π
⎛ ⎞
⎜ π ⎟
π ⎜1 x 1
an = e sin nπ − ∫ e x sin nxdx ⎟ sau
2 shπ ⎜ 
n n −π ⎟
⎜  
⎟
⎝ 0 −π ⎠
π
π
an = − ∫π e (4)
x
sin nxdx
2nshπ −

π
1 ⎛ x1 ⎞
⎜ − e cos nx + 1 e x cos nxdx ⎟ sau
π

n ∫−π
de unde: an = − ⎜ ⎟
2nshπ ⎝ n −π ⎠

1 (−1) n π 1 1 π π
an = (e − e − π ) − 2 ∫ e x cos nxdx
n 2 shπ
2
n π −

π
π 

2 sh
an

(−1) n 1
şi deci: an = − 2 an de unde
n2 n
(−1) n
an = (5)
n2 + 1
Observăm că relaţia (4) mai poate fi scrisă astfel:
11 π π
(4/)
n π ∫−π 2 shπ
an = − e x sin nxdx

sau
1
an = − bn (6)
n
de unde
bn = − nan (7)
sau
(−1) n +1 n
bn = (8)
n2 + 1
Seria Fourier ataşată funcţiei f(x) va fi:

1 ∞ ⎛ (−1) n (−1) n n ⎞
f ( x) = + ∑ ⎜⎜ 2 cos nx + 2 sin nx ⎟⎟ (9)
2 n =1 ⎝ n + 1 n +1 ⎠
35 Matematici speciale. Probleme

Relaţia de închidere a lui Parseval este:

a02 ∞ 2
( 1 π
)
+ ∑ an + bn2 = ∫ f 2 ( x)dx
2 n =1 π −π
(10)

Înlocuind a0 , an şi bn , relaţia (10) devine:

1 ∞ ⎛ 1 n2 ⎞ 1 π π 2 2 x
+ ∑ ⎜⎜ 2
2 n =1 ⎝ (n + 1) 2 (n 2 + 1) 2 ⎟⎠ π ∫−π 4 sh 2π
+ ⎟= e dx (11)

sau
π
1 ∞ 1 π 1 2x
+∑ 2 = e (12)
2 n =1 n + 1 4 sh 2π 2 −π

de unde
∞
1 1
∑n
n =1
2
= ( πchπ − 1)
+1 2
(13)

∞
(−1) n
Pentru calculul sumei ∑n
n =1
2
+1
folosim teorema lui Dirichlet

pentru relaţia (9); astfel, considerând x = 2π sau x = 0 în (9) (2π este

punct de continuitate al funcţiei f(x)), obţinem:

1 ∞ ⎛ (−1) n (−1) n +1 n ⎞
f (2π ) = + ∑ ⎜⎜ 2 cos
 2 n


π + sin
 2 π ⎟⎟
n
(14)
2 n =1 ⎝ n + 1 1 n +1
2
0 ⎠

de unde:
∞
(−1) n 1 ⎛ πe 2π ⎞
∑
n =1 n + 1
2
= ⎜⎜
2 ⎝ shπ
− 1⎟⎟ (15)
⎠