Procesele memoriei

encodare stocare reactualizare

Student : Costea Victor

I. Modele de abordare

Memoria nu este pur si simplu un sistem (oricat de complex ar fi acesta), ci mai multe sisteme diferite, nu intotdeauna unificate, functionand ca module, independent si serial. Exista astfel circuite specifice pentru diferite tipuri de memorie : pentru memoria recunoasterii vizuale, memoria spatiala, circuite care conecteaza emotiile cu amintirile si semnificatiile cu amintirile.

II. Definire si caracterizare

Memoria reprezinta un mecanism cognitiv de encodare, pastrare si reactualizare a informatiilor. Sau, mai pe larg, memoria este mecanismul cognitiv de reflectare a experientei trecute, fixare si pastrare a informatiilor in vederea recunoasterii si reproducerii acestora intr-o maniera cat mai fidela. Memoria este considerata piatra unghiulara a vietii psihice (M. Zlate).

La nivelul memoriei constatam o mare varietate de continuturi informationale (memorie vizuala, auditiva, gustativa, olfactiva, kinestezica). Implicarea memoriei in toate activitatile omului conduce si la alte specializari : memorie imagistica, cognitiva, voluntara, afectiva, sociala etc. Specificul procesarii informatiilor la nivelul memoriei: - procesare activa - procesare selectiva - procesare situationala, contextuala - procesare mijlocita (prin intermediul unor coduri, dintre care cele mai importante sunt codul lexical si codul imagine).

III. Procesele memoriei

1. Encodarea

-corespunde transformarii stimulului fizic (unde sonore, informatii

vizuale, etc.) intr-un tip de cod sau reprezentare acceptata de memorie si plasarea acesteia in memorie. In functie de codul utilizat, encodarea poate fi : - vizuala - auditiva - semantica O alta clasificare a encodarii scoate in evidenta cele doua forme ale acesteia : voluntara (cand memorarea are un scop precis) sau involuntara (cand lipsesc mecanismele atentiei directionata de scop).

Factorii care influenteaza procesul encodarii

a) Factori care depind de particularitatile materialului
Materialul se reine usor Natura intuitiv materialului semnificativ d.p.d.v. verbal Organizarea cu grad mare de materialului organizare Omogenitatea sau serie omogena; elemente heterogenitatea heterogene aflate intr-o serie omogena Volumul volum mic Factorul Materialul se reine greu abstract lipsit de semnificatie slab organizat materiale cu grad mare de omogenitate volum mare

Influenta naturii materialului asupra eficientei memorarii

16 14

Eficienta memorarii

12 10 8 6 4 2 0 0 2 4 6 8 10 Varsta (ani) Memorarea nemijlocita (fara sprijin) a unor cuvinte fara sens Memorarea nemijlocita (fara sprijin) a unor cuvinte cu sens Memorarea mijlocita (cu sprijin pe stimuli exteriori : cartonase cu imagini) a unor cuvinte cu sens 12 14 16 18 20

Influenta pozitiei ocupate de material intr-o serie asupra memorarii

100 90 80

% de anticipari corecte

70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Pozitia ocupata de m aterial intr-o serie

Curba elementelor amintite in functie de locul lor in serie

Inceputul si sfarsitul unui material se retin mai bine decat mijlocul lui, la baza acestui fenomen stand efectele cumulate a doua tipuri de inhibitie (proactiva si retroactiva) care blocheaza pentru moment materialul care se afla in pozitia de mijloc.

b) Factori care depind de particularitatile subiectului

Gradul de implicare in activitate Modul de invatare : - memorarea globala se bazeaza pe o retinere mai mult de esenta decat a detaliilor - memorarea partiala presupune divizarea materialului in unitati logice si invatarea secventiala Nivelul reactivitatii sistemului nervos : - subiectii hiper-reactivi obtin scoruri mai bune la sarcini simple, cu stimuli nonverbali - persoanele hiporeactive obtin rezultate mai bune la sarcini mai complexe Numarul de repetitii este important sa existe un numar optim de repetitii in raport cu materialul de repetat.

2. Stocarea informatiilor

Stocarea este procesul de retinere sau de pastrare a informatiilor. Durata stocarii reprezinta perioada dintre encodarea informatiei si reactualizarea ei. Conform modelului elaborat de Atkinson si Shiffrin (1968), exista 3 tipuri distincte de memorie : senzoriala, de scurta durata si de lunga durata. Stocarea senzoriala exprima persistena imaginii senzoriale cteva sutimi de secunda dupa ce a ncetat actiunea stimulilor.

Comparatie intre cele doua tipuri de memorie

Criterii Volum Durata Codare Actualizare Grad de activare Localizare neurofiziologica Mecanism de fixare Sisteme mnezice MSD foarte redus : 72 unitati informationale 2-20 secunde verbala, imagistica seriala stare actuala hipocamp fiziologic potential bioelectric MLD foarte mare, practic nelimitat nelimitata semantica paralela stare latenta ariile parieto-occipitale stangi Structural biochimic si operational psihologic

Memoria de lucru

Unii cercetatori nu au fost de acord cu aceasta diferentiere stricta intre MSD si MLD, considerand ca singurele diferente sunt cele de stare, de activare a cunostintelor. A fost introdus termenul de memorie de lucru (ML) ca sistem intermediar intre MSD si MLD. Imaginea schematica a ML cuprinde urmatoarele componente: - sistemul executiv central sau administratorul central reprezinta un sistem atentional de capacitate limitata - bucla fonologica sau articulatorie descrie exersarea repetata prin verbalizare mentala in vederea fixarii informatiei.

Importanta factorilor emotional-afectivi si motivationali in memoria de lunga durata

Durata de pastrare in memorie a unor informatii sau materiale memorate depinde de incarcatura lor afectiva sau motivationala. Situatiile de viata si informatiile cu incarcatura negativa tind sa se fixeze mai putin trainic decat cele pozitive (fapt determinat de mecanismele de aparare ale Eului). Lipsa motivatiei si a starilor afective pozitive face ca numarul repetitiilor in vederea memorarii sa fie uneori extrem de mare si totusi sa nu se obtina nici un rezultat. Numarul de repetitii necesare pentru retinerea unui material depinde intr-o mare masura de intervalele la care au loc aceste repetari:

Intervale 30 sec. 1 min. 2 min. 5 min. 10 min. 20h 24h 48h Numar de repetitii 14 8 7 5 4 4,5 4 7 necesare

Repetitie esalonata vs. repetitie concentrata

Repetitia concentrata (comasata) presupune repetarea integrala de atatea ori a materialului pana cand el este memorat, in timp ce repetitia esalonata se bazeaza pe separarea si desfasurarea in timp a repetitiilor fiecarei parti distincte din material.

Rezultatele

cercetarilor au aratat ca mult mai productive sunt repetitiile esalonate:

Evolutia temporala a capacitatii de reproducere a informatiilor

100 90

% de reproducere a materialului

80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 zile dupa invatare esalonata dupa invatare concentrata 4 5 6 7

Cercetarile au aratat ca in conditiile unei atentii voluntare cu un grad optim de concentrare, retinem: 10% din ceea ce citim 20% din ceea ce auzim 30% din ceea ce vedem 50% din ceea ce vedem si auzim in acelasi timp 80% din ceea ce spunem 90% din ceea ce spunem si facem in acelasi timp

Efectele intaririi sociale asupra memoriei

In cazul a trei grupuri de elevi carora li sa da de memorat acelasi material, performantele difera in functie de tipurile de intariri sociale folosite (lauda, reprobare, ignorare), fiecare din aceste tipuri de intariri motivand diferit subiectii.
Efectele intaririi sociale asupra memorarii
23 21

Rezultatul pozitiv in medie

19 17 15 13 11 9 1 2 3 Zile 4 5

Grupul laudat Grupul reprobat Grupul ignorat Grupul de control

3. Reactualizarea

Reactualizarea sau recuperarea informatiilor consta in accesarea informatiilor encodate si stocate in memorie. Reactualizarea informatiilor poate fi: involuntara, spontana cand este vorba despre o informatie cunoscuta, legata de evenimente importante din viata sau date semnificative despre propria persoana ; un caz particular al reactualizarii spontane reprezinta reactualizarea retroactiva (M. Golu) voluntara presupune efortul de a cauta informatia in memorie. Aceasta cautare are loc prin punerea in plan intern a anumitor intrebari ajutatoare legate de contextul in care informatia a fost encodata, de asocieri cu alte informatii conoscute. Mecanismele recuperarii informatiei constau in doua tipuri de procesare, relevate prin experimentele lui Sternberg, care identifica astfel o procesare seriala si o procesare paralela a elementelor din memorie.

Exemplificare : procesarea seriala si procesarea paralela

Seria afisata pe ecran: 4 7 5 2 Cifra 3 apartine seriei anterioare sau nu? Se compara cifra 3 cu fiecare element din serie (procesare seriala) 4 7 5 2

Uitarea

Reactualizarea de la nivelul MLD pune in discutie esecurile de memorie (de recuperare). Cei mai multi autori considera ca esecurile de la nivelul MLD se datoreaza, mai degraba, pierderii accesului la informatie decat pierderii informatiei in sine. Prin urmare, o memorie saraca reflecta, de fapt, un esec de reactualizare si nu unul de stocaj. Acest fapt este ilustrat prin analogia cu o biblioteca : reactualizarea unui element din MLD este echivalenta cu gasirea unei carti intr-o biblioteca mare. In procesul de recuperare a informatiei sunt foarte importanti indicii de reactualizare. Acestia se refera la orice element sau amanunt relevant care ne poate ajuta sa reactualizam o amintire.

Curba uitarii (Ebbinghaus)

100

Proportia silabelor fara sens (%)

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 20 40 60 80 100 120 140 ore Curba uitarii stabilita de Ebbinghaus

Potrivit acestei curbe elaborate pe baza memorarii unui material fara sens, uitarea este destul de mare imediat dupa invatare, apoi din ce in ce mai lenta, aproape stagnanta. Aceasta curba nu este universal valabila, ea putand lua forme diferite in functie de volumul materialului, lungimea, semnificatia lui, precum si in functie de particularitatile fiecarui individ.

Bibliografie

Anitei, M. Fundamentele psihologiei , ed. Universitara, Bucuresti, 2010 Zlate, M. Secretele memoriei , ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979 Zlate, M. Fundamentele psihologiei , Editura Pro-humanitate , Bucuresti, 2000