Cinism Cinismul sau coala cinic a fost o coal filosofic greac ntemeiat n secolul V .Hr.

de Antistene [1], un discipol al lui Socrate. Termenul cinism provine de la numele locului de reuniune al discipolilor lui Antistene, gimnaziul Cynosargos. Numele, s-a mai interpretat ca fiind nrudit cu cuvntul grec / kun, care semnific cine, n amintirea lui Diogene, considerat un alt fondator al cinismului i cruia i se spunea Cinele, aluzie la modul su de a tri. coala cinic alturi de coala cirenaic de cea megaric i cea eritreic sunt cunoscute sub numele de Micii Socratici. Aceste coli au fost formate de elevi ai lui Socrate i sunt strns legate de problema sofistic. Cinismul s-a distins printr-o manifestare care a sfidat orice convenie sau norm social. Cinicul pledeaz pentru viaa natural, apropiat de animalitate i acuz normele sociale impuse convenional, prin urmare mpotriva firii. Filosofii cinici erau preocupai de problemele etice. Considerau c scopul vieii este fericirea iar ea nu putea fi atins dect prin virtute. Cinismul antic implica o practic ascetic a virtuii. Aristotel spune c prerea cinicilor era urmtoarea: nu se poate spune dect un singur lucru despre un lucru. Antistene susinea c unui lucru nu i se poate atribui nici un epitet, nu putem afirma propoziia omul este bun ci doar omul este om i buntatea este bun. Concluzia lui Antistene este c exist doar individualul senzorial i nu concepte generale. n Metafizica, Aristotel se refer la simplicitatea teoriei lui Antistene, teorie din care rezulta c aproape orice propoziie este adevrat iar definiia conceptului imposibil. Reprezentanii cinismului sunt: Antistene, Diogene, Crates, Hipparchia, Metrocle, Monimos i Onesicritos. coala cinic a avut o perioad de nviorare n secolul I. Sensul modern Astzi, vorbim de cinic pentru a desemna un individ care dispreuiete conveniena i care afirm principii imorale. Afirmaia este una absurd, conceptul de "convenien" l anuleaz pe cel de "imoralitate", dac ambele sunt n accepiunea general, a societii.