La o noua lectura: Marin Preda Cel mai iubit dintre pmnteni de Alex.

x. tefnescu Raport ctre Dumnezeu Romanul Cel mai iubit dintre pmnteni, !"# $trei %olume, &nsumnd peste '## de pa(ini) este pre*entat cititorilor ca un text memorialistic +i ,ustificati% scris &n &nc-isoare de un brbat culti%at $cnd%a asistent la o catedr de filosofia culturii), .ictor Petrini, acu*at de crim. /l urmea* s apar &n scurt timp &n fa0a unei instan0e ,udectore+ti care l1ar putea condamna la &nc-isoare pe %ia0 +i &ncearc sftuit de a%ocat s1l c+ti(e pe ,udector de partea sa, prin sinceritate, pentru a ob0ine o reducere a pedepsei. 2e poate spune, a+adar, c romanul are factura unei mrturisiri complete. 3ar el este, &n acela+i timp, +i un raport ctre 3umne*eu $de (enul celui ima(inat de 4a*ant*a5is), &ntruct .ictor Petrini, sceptic &n ceea ce pri%e+te norocul su &n %ia0, se adresea*, prin ceea ce scrie, nu numai instan0ei ,udectore+ti, ci +i uneia mai &nalte, care poate fi posteritatea sau 3umne*eu &nsu+i. Aproape to0i comentatorii au obser%at c .ictor Petrini este un alter1e(o al lui Marin Preda. 3ac Marin Preda, imediat dup apari0ia romanului, ar fi declarat 6.ictor Petrini c7est moi8, nimeni nu ar fi considerat de*%luirea sen*a0ional $ca &n ca*ul lui 9laubert), &ntruct coresponden0a dintre scriitor +i persona, este e%ident. :rebuie fcute &ns cte%a preci*ri. .ictor Petrini repre*int ceea ce a rmas neexprimat din personalitatea lui Marin Preda, dup ce acesta +i1a scris romanele cu ;lie Moromete. Primul Marin Preda era sobru +i practica o disciplin artistic de fier. 3escria situa0ii +i istorisea &ntmplri, fr s le comente*e. ;ar el &nsu+i nu aprea &n prim1plan. Cel de1al doilea Marin Preda, repre*entat de .ictor Petrini, are comportamentul unui btrn, care iese &n lume cu -ainele +ifonate +i cu cra%ata strmb, manifestnd &n plus tendin0a de a %orbi prea mult despre sine, fr s obser%e sau s1i pese c1i a(asea* pe cei din ,ur. i la al0i pro*atori romni contemporani <icolae =reban, 3umitru Radu Popescu, 9nu+ <ea(u s1a obser%at o in%olu0ie asemntoare, explicabil nu neaprat prin &naintarea &n %rst, ct prin dobndirea ame0itoarei notoriet0i care face s slbeasc

&ncordarea de arc a %oin0ei de afirmare. 3up ce s1au impus prin texte aflate sub un deplin control al con+tiin0ei artistice, ei au &nceput s scrie lbr0at, di(resi% +i uneori confu*. Marin Preda a%ea, &n plus, o %eleitate de (nditor, stimulat de lecturi nesistematice, ca +i de succesele ob0inute ca moralist de ser%iciu, ascultat +i citat cu e%la%ie de elita intelectualit0ii romne+ti. /l a mai &ncercat &n cte%a cr0i Risipitorii, .ia0a ca o prad etc. s dep+easc statutul de 6specialist8 &n lumea satului +i s reflecte*e asupra condi0iei umane, istoriei etc., dar a fcut1o timid. >n Cel mai iubit dintre pmnteni nu mai are nici o in-ibi0ie &n aceast pri%in0. Ca do%ad, nu se sfie+te s treac &n re%ist +i uneori s de*%olte ideile filosofice din lucrrile pe care le atribuie eroului su, /ra ticlo+ilor +i <oua (no*, +i care sunt, de fapt, propriile lui lucrri, %irtuale. Romanul ca lamentaie =io(rafia lui .ictor Petrini este aproape &n &ntre(ime ima(inar. 2e spune c &n descrierea %ie0ii din &nc-isoare scriitorul a folosit amintiri ale lui ;on Caraion, cu care era prieten. 2e mai spune c pasa,ele referitoare la cal%arul %ie0ii con,u(ale sunt inspirate din propria sa experien0. >n rest, &ns, este %orba de o pur fic0iune, construit dup lo(ica lipsit de lo(ic a romanului picaresc $foarte potri%it pentru a su(era caracterul arbitrar al bio(rafiei unui cet0ean dintr1o 0ar comunist), dar, &ntr1o oarecare msur, +i dup lo(ica literaturii sen*a0ionale. ;on Caraion a fcut &nc-isoare exclusi% din moti%e politice. Marin Preda nu putea s utili*e*e acest element bio(rafic &n construirea persona,ului su &ntruct romanul n1ar fi trecut de cen*ur. A+a stnd lucrurile, .ictor Petrini este &nc-is de dou ori: o dat din moti%e politice minore $&n perioada stalinismului, perioad oricum criticat de Ceau+escu) +i &nc o dat pentru uciderea unui brbat, din (elo*ie $&n perioada poststalinist). >n%0a0i s comunice printr1un fel de limba, cifrat cu scriitorii, cititorii dinainte de !"! &n0ele(eau, fr &ndoial, c .ictor Petrini este de la &nceput pn la sfr+it %ictima terorii comuniste. Cititorii tineri de a*i, &ns, n1au cum s &n0elea(. /i pot fi deruta0i de importan0a excep0ional care se d spa0iului concentra0ionar $repre*entat ca unul apocaliptic), ca +i persecu0iilor la care este supus persona,ul dup isp+irea pedepsei,

'

cnd, din asistent uni%ersitar, a,un(e, succesi%, muncitor la un ser%iciu de derati*are, strun(ar la o u*in de tractoare +i contabil la un oficiu de colectare a ambala,elor. Pe de alt parte, este ne%erosimil +i fa%oarea care i se face lui .ictor Petrini, arestat pentru o crim, de a fi lsat s scrie '## de pa(ini de confesiuni, cnd se +tie c &n &nc-isorile de atunci se ob0inea cu (reu c-iar +i o foaie de -rtie pentru o cerere. .ictor Petrini, care se consider un brbat urt, fr succes la femei, se an(a,ea* totu+i mereu &n po%e+ti de dra(oste, trite cu o mare intensitate. :oate &i rnesc sufletul. Prima lui a%entur datea* din anii de liceu, cnd dus de trei cole(i Pretorian, 2*e5el? +i Asanac-e la o crcium deoc-eat, 6Mama rni0ilor8, cunoa+te o fat fr pre,udec0i, <ineta Romulus, +i de%ine iubitul ei. Le(tura nu durea* mult, &ntruct fata, instabil sentimental, dispare pe nea+teptate. /pisodul pro%oac o ade%rat furtun &n familia adolescentului, ai crui prin0i $tatl 1 monteur la o fabric de a%ioane, mama 1 o femeie e%la%ioas) consider scandaloas %enirea &n atin(ere cu o 6cur%8. .ictor Petrini se &ndr(oste+te apoi, &n studen0ie, de o cole(, 6Cprioara8, care dispare +i ea, &n &mpre,urri misterioase $rmne &nsrcinat, .ictor Petrini, dornic s scape de copil, o duce la un (inecolo(, =., iar din acel moment nimeni nu mai aude de fat@ se presupune c a murit pe masa de opera0ie, dar nu i se poate (si cada%rul +i nu se poate do%edi nimic). A treia po%este de dra(oste, cea mai extins +i mai c-inuitoare, o are ca prota(onist pe Matilda, o femeie neculti%at +i impre%i*ibil, care &i creea* lui .ictor Petrini o dependen0 umilitoare, ca dependen0a de un dro(. >n sfr+it, apare +i o a patra femeie, 2u*?, &n %ia0a persona,ului, dndu1i ilu*ia unei rena+teri, dar tocmai pentru aceast femeie s%r+e+te el, din (elo*ie, crima care &l duce din nou &n pu+crie. .orbind mereu de nefericirea sa, .ictor Petrini se &ndeprtea* de minunata senintate a naratorului din romanele cu ;lie Moromete +i se pln(e, ca un copil, cititorilor. <i1l ima(inm adeseori cu obra,ii sclda0i &n lacrimi. Cel mai iubit dintre pmnteni este o mrturisire complet, un raport ctre 3umne*eu, dar +i o lamenta0ie. Excesul de eseistic Pri%ind romanul de foarte sus, &l %edem ca pe o combina0ie de eseistic +i epic $de anali* +i crea0ie, &n termenii lui Aarabet ;brileanu). /seistica este nai%, patetic, de un amatorism compromi0tor pentru scriitor. /pica, &ns, are for0 +i expresi%itate.

Lui Marin Preda nu1i st bine s se lanse*e &n cu(etri de (enul: 6Moartea e un fenomen simplu &n natur, numai oamenii &l fac &nspimnttor.8@ 6Cultura e o form de %ia0, prin care o colecti%itate uman &+i exprim for0a creatoare.8@ 62inceritatea poate ame0i mai mult dect falsul mister al minciunii.8 etc. etc. >n sc-imb, scriitorul este &n elementul su cnd po%este+te &ntmplri sau cnd descrie momente de manifestare ira0ional a %ie0ii pe care le domin nu prin comentarii, ci prin &ns+i eterni*area lor &ntr1un text literar. :oate episoadele r*boiului con,u(al ale persona,ului su cu Matilda fac parte din aceast cate(orie. Li se adau( altele, rspndite &n &ntrea(a trilo(ie. 3e multe ori a fost citat, pe bun dreptate, episodul uciderii +obolanilor de ec-ipa de derati*are: 6=acalo(lu &ncol0ise unul mare +i (ras ct o pisic +i &l +pri0uia cu substan0 toxic acolo unde se plasase. 2cosese limba &ntr1o parte cu o expresie de beatitudine pe c-ipul su parc bubos, de+i nu a%ea nici o bub pe fa0. >ndr*ne0, +obolanul &l &nfrunt, fcu un salt +i 0+ni &n sus +i pu0in lipsi s nu1l apuce pe =acalo(lu de nas. Re%enind pe mo*aic, se a0inti din nou, cu rtul lui mic ridicat &n sus, +i a%ui, timp de cte%a secunde, impresia c un dialo(, o &n0ele(ere urma s aib loc &ntre cei doi, cci =acalo(lu &i spuse cu o deta+are ironic: C/i, dom7<ae, ai %rut, domne, s m mu+tiD Pi nu10i mer(e cu mine, domne, ascult, biete, pu+tiule, ia &n(-ite tu, +i1i trimise, strmbndu1se bestial, un snop de substan0e din %ermorelul pe care &l ducea &n spinare. >n0ele(erea &ns nu se reali*, +obolanul 0+ni pe ln( el +i ie+i peste noi.E :rilo(ia ar trebui antolo(at pentru a1+i e%iden0ia frumuse0ea literar, cople+it de o eseistic nerele%ant +i inutil. Ce fel de cititor era Marin Preda >n cr0ile lui Marin Preda exist numeroase referiri la literatur. >n special &n %olumele care cuprind confesiuni +i eseuri 1 ;mposibila &ntoarcere, !F', Con%orbiri cu Marin Preda, de 9lorin Mu(ur, !FB +i .ia0a ca o prad, !FF 1 Ebiblio(rafia8 folosit cre+te de la o pa(in la alta, &nf0i+ndu1l pe scriitor tot mai clar &n re%elatoarea postur de cititor. Ce fel de cititor este Marin PredaD Cercetnd, mai &nti, lista preferin0elor lui, constatm c dintre ele lipsesc scrierile $&ntr1un fel sau altul) excentrice. <u %om &ntlni nici crono(rafele, almana-urile +i *odiacele care l1au &ncntat, de exemplu, pe /u(en =arbu, nici ,urnale +i scrisori intime nimerite &ntmpltor &n ra*a literaturii ca 2crisorile

portu(-e*e ale Marianei Alcoforado sau Cronica de la Arbore de :oader Hrib +i nici poeme suprarealiste, romane ale noului %al etc., etc. $printre al0ii, Io?ce +i LautrJamont, care fac deliciul cititorilor rafina0i, sunt aminti0i cu rceal &n .ia0a ca o prad). :otodat, scriitorii din imediata contemporaneitate nu1l entu*iasmea* $&n dialo(ul cu 9lorin Mu(ur se esc-i%ea*, cu &ndrtnicie, s opte*e pentru %reun pro*ator sau poet din epoc). 2in(urii debutan0i pe care i1a recomandat publicului 1 Alexandru Papilian +i, ulterior, 3ra(omir Horomnea 1 repre*int direc0ia Eserioas8, problemati*ant a pro*ei. 9ondul principal al lecturilor lui Marin Preda coincide &n mare msur cu fondul principal al literaturii, ceea ce &nseamn cu literatura &n mod si(ur %aloroas, %erificat de trecerea timpului. 3intre strini, pro*atorului &i Eplac8 mai ales 2-a5espeare, Cer%antes, Racine, MoliKre, .oltaire, 2Lift, Hu(o, 2tend-al, =al*ac, Ao(ol, :olstoi, 3ostoie%s5i, =audelaire, 4af5a, Camus, Malraux, CJline, 2artre, Hemin(La? +i 9aul5ner. ;ar dintre romni 1 /minescu, Cara(iale, Rebreanu, =aco%ia, Ar(-e*i, Hortensia Papadat1=en(escu +i 2ado%anu. EPlac8 trebuie scris &ntre (-ilimele fiindc exist +i o conota0ie fri%ol a %erbului, strin atitudinii (ra%e pe care o are Marin Preda &n fa0a cr0ilor. Pentru autorul Morome0ilor lectura constituie o &ndeletnicire, la fel de important ca aratul cmpului sau cre+terea copiilor. <u mai mult dect att, &ns. Adept al senint0ii socratice, scriitorul nu poate fi ima(inat an(a,ndu1se or(iastic, cu &ntrea(a lui fiin0, &n practicarea Esin(urului %iciu nepedepsit8. M anumit ironie distant &nso0e+te pn +i momentele de beatitudine pro%ocate de scenele mre0e din 2-a5espeare sau de ilariantul spectacol al prostiei &nf0i+at &n cele mai inspirate pa(ini ale lui de Cara(iale. Aceast deta+are, specific unui sceptic, nu este, cum s1ar putea crede, o consecin0 a abu*ului de lectur, a sa0iet0ii, ci o stare de spirit aprioric. >nc de pe %remea c&nd Ea%entura con+tiin0ei lui abia &ncepuse8 +i cnd desc-idea primele cr0i dintre cele care &l %or marca, scriitorul cntrea cu%ntul scris cu aten0ia exi(ent cu care 0ranul cercetea* bul(rele de pmnt luat &n palm. Merit sau nu merit s10i ba0i capul cu elD 1 iat &ntrebarea tran+ant, de (enul acelui obsedant Epe ce te ba*e*iD8 din 3elirul, la care trebuie s1i rspund lui Marin Preda orice text. Romanul bio(rafic .ia0a ca o prad, care poate fi considerat 1 sau, mai exact formulat, con0ine +i 1 un roman al descoperirii literaturii, este, &n pri%in0a aceasta, edificator. 2criitorul ne po%este+te cum a fcut cuno+tin0 cu cte%a din marile cr0i ale omenirii, a%ndu1i drept ini0iatori +i

parteneri de discu0ie pe ptrun*torul Pa%el, un orb care, nedistras de lumina %iolent a realit0ii, putea contempla &n lini+te lumea lui :olstoi +i a lui 3ostoie%s5i, pe fostul ele% eminent 3iaconescu, cu temeinica sa educa0ie estetic +i pe extra%a(antul Miron Radu Parasc-i%escu, pentru care rafinamentul repre*enta ra0iunea &ns+i a lecturii. 2Lift +i Ao(ol 1 departe de a1l &nspimnta pe tnrul cititor, a+a cum &+i &nc-ipuise, cu pruden0 peda(o(ic, Pa%el 1 &l &ncnt sau doar &l amu*, tre*indu1i interesul pentru spectacolul de o inepui*abil di%ersitate al %ie0ii. 3ostoie%s5i, cu coinciden0ele stranii, -alucinante pe care le re(i*ea*, &l atra(e aproape exclusi% prin aceast art demonic, &n timp ce unele din persona,ele lui i se par nedrept0ite sau, dimpotri%, fa%ori*ate din cau*a ri(orismului moral. :olstoi, citit &ntr1o edi0ie rudimentar, nu1i spune la &nceput nimic, de+i presti(iul literar al &n0eleptului din ;asnaia Poliana ar fi putut s pro%oace adolescentului obi+nuita admira0ie parali*ant &n fa0a monumentalit0ii. <iet*sc-e &nsu+i, cu toat exaltarea lui att de contaminant +i cu toat tactica incitrii la lectur aplicat de Miron Radu Parasc-i%escu, &l las rece, a+a cum &l las rece +i un filosof indian la mod, dar Efr oper8, 4ris-namurti. Secretul de fabricaie al literaturii Pretutindeni poate fi sesi*at curio*itatea profesional fa0 de ceea ce este te-nic, secret de fabrica0ie &n opera literar. Cnd desc-ide o carte, tnrul Marin Preda o desc-ide cu aerul celui care s1a -otrt s practice o meserie +i care, deocamdat, examinea* atent un obiect produs de cine%a din aceea+i breasl, cu mai mult experien0. 3incolo de subiect, de atitudinea filosofic, &l interesea* mecanismul sau for0a misterioas care creea* ilu*ia de %ia0. Acest Eestetism8 al su se deosebe+te radical de cel profesat, de pild, de A. Clinescu $ale crui romane &i produc, nu &ntmpltor, o ade%rat aler(ie) fiind expresia ori(inal, paradoxal a unui ireductibil realism: mai mult dect sc-elria ideolo(ic a unei opere literare, mai mult c-iar dect arabescurile celei mai &ndr*ne0e fante*ii scriitorice+ti, pe Marin Preda &l atra(e ceea ce este %iu, plin de mi+care +i culoare. >l atra(e, &ndeosebi, ima(inea dramatic a fiin0ei umane, r%+it, transfi(urat, de experien0ele prin care trebuie s treac: fericire +i teroare, de*ln0uire a instinctelor +i bucurie &nalt a (ndirii, dra(oste +i ur, elan +i disperare.

Alternati%a fic0iune1%ia0 este re*ol%at aprioric de scriitor &n fa%oarea %ie0ii. A+a se explic de ce el consider literatura %aloroas +i demn de aten0ie doar &n msura &n care arat sau &ncearc s arate ce este omul. A+a se explic de ce cr0ile nu1l entu*iasmea* niciodat pn &ntr1att &nct s %ad &n ele ade%rata lume, superioar celei reale. i a+a se explic, &n sfr+it, de ce este el un cititor fundamental sceptic. P <ici un scriitor de dup r*boi nu s1a bucurat de atta &ncredere din partea cititorilor ca Marin Preda $cu toate compromisurile 1 numeroase +i %i*ibile 1 pe care le1a fcut). 2uccesul su &n aceast pri%in0 se datorea* calmului +i sobriet0ii cu care a tratat problemele de moral. >n acest domeniu apar frec%ent in+i patetici +i turbulen0i, care, &nainte de a &n0ele(e sufletul omenesc, %or s1l reforme*e. Marin Preda n1a bruscat nimic. /l s1a apropiat cu sfial de misterul %ie0ii suflete+ti. 3ar nici n1a procedat cu acele infinite e*itri prin care unii sftuitori nu reu+esc dect s1i exaspere*e pe beneficiarii sfaturilor. Ca orice 0ran care a %*ut de mic copil cum fat oile +i cum sunt uci+i caii btrni, de%eni0i inutili, era bine instalat &n realitate +i a%ea mi+crile (ndirii si(ure. 3e aceea, +i a*i, cnd &i citim textele, le citim ca pe un mesa, important, %enit din partea unui ini0iat. Marin Preda +tia ce%a.