1.Caracteristica generala a contabilitatii. Contabilitatea inregistreaza,urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric.

Contabilitatea studiaz elementele ce constituie obiectul su de studiu folosind o serie de tehnici, procedee i instrumente care reprezint metode de cercetare a contabilitii. Complexitatea obiectului de studiu al contabilitii conduce la complexitatea metodei de cercetare.Ea este reala,completa,precisa,operativa,reprezentind tabloul de bord,suportul deciziilor economice,financiare si gestionare ce se iau de managerii intreprinderii. 2.Principiile organizarii contabilitatii. Pentru a se da o imagine fidela patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute,trebuie respectate cu buna-credinta regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii conntabile, cum sunt: Principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intru-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii. Principiul permanentei metodelor presupune continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurind comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Principiul prudentei, potrivit acestuia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv, subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinind cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de desfasurarea activitatii anului curent sau anterior. Principiul specializarii exercitiilor consta in inregistrarea veniturilor si cheltuielilor, pe masura ce ele se cistiga sau se produc si se reflecta in rapoartele financiare pt perioadele la care se refera, indiferent de timpul efectiv de incasare sau plata a mijloacelor banesti. Principiul necompensarii prevede ca elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din raportul privind rezultatele financiare. Principiul concordantei cheltuielilor cu veniturile prevede reflectarea simultana in contabilitate si in rapoartele financiare a cheltuielilor si veniturilor ocazionate de unele si aceleasi aoperatiuni economice. Prioritatea continutului asupra formei - metodele alese in politica de contabilitate trebuie sa fie orientate spre reflectarea operatiunilor economice in contabilitate, pornind nu numai de la forma juridica a acestora, dar si de la continutul economic si situatia economica in care ele au fost efectuate. Esentialitatea- in rapoartele financiare trebuie sa fie dezvaluitatoata informatia esentiala pentru evaluari si luarea deciziilor de catre utilizatori. 3.Etaloanele aplicate in contabilitate. Etaloane de eviden.Dup cum tim, contabilitatea financiar i ine evidena n valuta naional lei. n unitatea bneasc lei trebuie s fie reflectate operaiunile economice n conturi contabile i ntocmite rapoarte financiare.Ca limbaj al oamenilor de afaceri, contabilitatea managerial opereaz cu etaloane de eviden valorice i nevalor ice n dependen de utilitatea lor. Deseori sunt utilizate aa uniti de msur naturale (buci, metre, tone, litre, etc.), natural convenionale (cai-putere, borcane convenionale, etc.). Pentru evidena timpului de lucru se folosesc aa indicatori ca om -ore, maino-ore, etc. 4.Formele de contabilitate economica.Formele de contabilitate adoptate in cadrul sistemului contabil al intreprinderii sunt: forma clasica, forma centralizata sau pe jurnale multiple, forma maestru-sah si forma informatica.Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul unitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla sunt : ,,pe jurnale'', ,,maestru - sah'' si forma combinata ,, maestro sah cu jurnale''La institutiile publice si persoanele juridice fara scop patrimonial se poate folosi forma de inregistrare in contabilitate ,, maestru-sah simplificat''. In acest caz, contabilitatea sintetica se tine pe fise de cont sintetic in Cartea mare , iar contabilitatea analitica se tine pe fisele mentionate la forma de inregistrare la maestru sah.In cadrul formei de inregistrare in contabilitate ,,pe jurnale''principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: registrul jurnal, registrul inventar, area mare, jurnale auxiliare, balanta de verificare. 5.Contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune .Utilizatorii informatiei contabile.Contabilitatea financiar are ca obiect nregistrarea tuturor operaiilor i tranzaciilor care afecteaz patrimoniul agenilor economici, msurarea variaiil or la care acesta este supus, calcularea i explicarea rezultatelor financiare, ntocmirea situaiei financiare de sintez, documente care trebuie s asigure mediului exterior imaginea fidel i retrospectiv a situaiei ntreprinderii.Reflectnd relaiile de schimb ale ntreprinderii cu mediul exterior, contabilitatea financiar trebuie organizat pe baz de norme unitare pentru a asigura informaiile neces are tuturor utilizatorilor cum sunt clienii, furnizorii, asociaii, bncile, statul, i s permit comparabilitatea indicatorilo r gestiunii economico-financiare ntre diferite unitiContabilitatea managerial reprezint un domeniu distinct n cadrul evidenei contabile avnd drept obiectiv principal msurarea, colectarea, prelucrarea i transmiterea informaiei pentru planificare (bugetare), calculaie, control i analiza executrii bugetelor n scopul pregtirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.Informa tiile contabile sunt destinate pt diferite grupe de utilizatori, se deosebesc:Utilizatori interni- cuprind lucratorii administratia a entitatii care poarta raspundere pt gestiunea I. si realizarea obiectivelor inaintate totodata la aceasta categorie de utilizatori se refera proprietarii, furnizorii, cumparatorii etc.Utilizatori externi persoanele care nu au o interesare directa in afacerile I., cum ar fi:organelle fiscale, organelle de asigurare sociala, firmele de audit. 6.Obiectul contabilitatii.La baza obiectului de studio al contabilitatii este pus patrimonial intreprinderii. Prinpatrimoniu se intelege totalitatea bunurilor ce apartin unei persoane fizice sau juridice, dobindite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. Bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii formeaza averea, adica acea parte a patrimoniului cu continut concret, material,determinate fizic si economic.(marfuri,produse,materiale,numerar) Relatiile de drept au in vedere situatia in care subiectul de patrimoniu isi procura o parte din avere din resurse proprii,bunurile respective ii apartin de drept, iar partea respective din patrimoniu poarta denumirea de patrimoniu propriu.Relatii de obligatii au in vedere situatia in care subiectul de patrimoniu isi procura o parte din avere din resurse apartinind altor persoane fizice sau juridice, bunurile respective nu

ii apartin de drept, echivalentul valoric al acestora trebuie restituit proprietarului, fapt pt care partea corespunzatoare din patrimoniu poarta denumirea de patrimoniu strain.Principalele trasaturi ale obiectului contabilitatii se considera urmatoarele: 1. 2. 3. 4. contabilitatea studiaza patrimonial in expresie valorica contabilitatea studiaza modul de gestionare a patrimoniului contabilitatea studiaza echilibrul global al patrimoniului bunuri economice= drepturi + obligatii contabilitatea studiaza echilibrul intern al patrimoniului

7.Activele intreprinderii si clasificarea lor.Denumirea de active provine de la caracteristica bunurilor economice de a se afla in continua miscare si transformare in cadrul circuitului economic. Structura activelor se modifica in permanenta datorita operatiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri economice, de participarea lor la procesul de productie, unde isi schimba forma, continutul si proprietatile fizice sau chimice, precum si de operatiile procesului de desfacere a produselor si marfurilor.Deci, activele cuprind bunurile economice ca avere concreta si drepturile de creanta.Structura activelor intreprinderii: Active pe termen lung active nemateriale(cheltuieli de organizare,brevetele,emblemele comerciale,licentele,know-how-urile,programele informatice,desenele si mostrele industriale,francizele) -active materiale pe termen lung(active materiale in curs de executie,mijloace fixe,terenuri,resurse naturale) - active financiare pe termen lung(investitii financiare pe termen lung(in parti legate si in parti nelegate), creantele pe termen lung, activele curente(stocuri de marfuri si materiale,creante pe termen scurt,investitii financiare pe termen scurt,mijloace banesti,alte active pe termenscurt)) Active curente - stocuri de marfuri si materiale(productia in curs de executie,produsele finite,marfuri,omvsd) - creante pe termen scurt(creante privind facturile comerciale,creante ale partilor legate,creante privind avansurile acordate,creante ale bugetului,creante ale personalului,creante privind veniturile calculate,alte creante pe termen scurt) - investitii pe termen scurt, sunt investitii pe care intreprinderea are intentia sa le comercializeze sau sa le stinga in curs de un an, cu exceptia titlurilor de valoare de piata cu lichiditate inalta,avind un termen de stingere pina la trei luni - mijloace banesti, reprezinta disponibilitati banesti in casierie, depozite, conturi de decontare, valutare si in conturi la banca. 8.Pasivele intreprinderii si clasificarea lor.Sursele de constituire a bunurilor economice ,spre deosebire de bunurile economice, apar ca ceva static, ele nu-si schimba volumul si structures in mod independent, ci modificarile sunt conditionatede miscarile si transformarile bunurilor economice din active, de aceea sunt denumite passive. Pasivele cuprind sursele de formare a acestor bunuri, ca surse proprii si surse straine.Structura pasivelor intreprinderii:Capitalul propriu - Capital statutar si suplimentar,Rezerve, Profit nerepartizat, Capital secundar.Datorii datorii pe termen lung(datorii financiare,datorii calculate); datorii pe termen scurt(datorii financiare, datorii comerciale, datorii calculate).

9. Componenta si clasificarea veniturilor.Venitul cuprinde afluxul global de avantaje economice incasate sau care urmeaza a fi incasate in conturile intreprinderii.in componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertelor persoane, cum ar fi TVA, accizele, incasari globale obtinute de intreprindere din insarcinarea organizatiilor de terte, din comercializarea produselor sau marfurilor acestora,deoarece aceste sume nu reprezinta un avantaj economic al intreprinderii sin u influenteaza capitalul propriu al acesteia.Clasificarea veniturilor:Venituri din activitatea operationala (venituri din vinzari,alte venituri operationale)Venituri din activitatea neoperationala(venituri din activitatea de investitii,venituri din activitatea financiara,venituri exceptionale)

10. Componenta si clasificarea cheltuielilor.Cheltuielile reprezinta cheltuielile si pierderile care apar in rezultatul activitatii economico-financiara sin u sunt legate nemijlocit de procesul de productie.Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se include in costul produselor, se reflecta in raportul privind rezultatele financiare si se scad din veniturile la determinarea profitului perioadei de gestiune.In functie de directiile efectuarii cheltuielilor se impart in 3 grupe:1.cheltuieli ale activitatii operationale(costul vinzarilor,cheltuieli comerciale, cheltuieli generale si administrative,alte cheltuieli operationale);2. cheltuieli ale activitatii neoperationale(cheltuielile activitatii de investitii,activitatii financiare,pierderile exceptionale);3.cheltuieli privind impozitul pe venit

11. Procesele si faptele economice. Intre faptele si actele economice in cadrul activitati economice exista numeroaselegaturi care evolueaza in continuu in timp si spatiu .Fenomenul economic este formaexerioara a activitati economice ,adica el reprezinta acte si fapte economice care apar si se manifesta la suprafata societati si c are sunt cunscute de oameni in mod direct.Exemple(pretul,somajul,productia).Procesul economic reprezinta transformarile calitaive , structurale si calitative dincadrul activitatilor economice in timp si spatiu .Exemple de procese economice :InflatiaLegea economica exprima relatiile de interdependenta dintre multitudinea de procesesi fenomene economice , adica exprima ceea ce este comun , essential tuturor fenomenelor si proceselor de acelas fel, exprima ceea ce se repeta ori de cate ori apar conditiile generatoare .Caracteristicile legilor economice.Legile economice sugereaza ideea unor relatii constante intre acte , fapte sicomportamente economice .Raporturile dintre fapte sunt necesareLegile economice reprezinta tendinte ale evolutiei proceselor economice . 12. Metoda contabilitatiiPrin metod se nelege modul de a studia, a cunoate, a cerceta obiectei fenomene sau modul de a rezolva o anumit problem. Obiectuli metoda uneitiine, determinate odat cu apariiatiinei respective, se dezvolt pe msur ce

apar noi fenomene incluse n obiect, care trebuie investigate prin noi procedee. Metoda contabilitii,la fel cai metoda oricrei altetiine, se folosete de o serie de procedee sau instrumente metodice care se pot grupa astfel: - procedee generale; - procedee metodice comunetiinelor economice; - procedee metodice specifice contabilitii. Procedeele metodice generale sunt folosite de metoda tuturor tiinelor. Bilanul este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitii cu ajutorul cruia se transpune n practic principiul dublei reprezentri a patrimoniului.Bilanul prezint situaia patrimoniului la un moment dat. 13. Elementele metodei contabilitatii.1) Documentele orice operatie economica sau financiara privitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale a unitatilor economice si sociale pentru a putea fi inregistrata in conturi tre mai intii contrasemnata intr-un document, care atesta infaptuirea ei, este necesar acest lucru deoarece inregistrarea operatiunilor economice si financiare in conturi se face numai dupa ce acestea au avut loc, iar una din cerintele contabilitatii o constituie fundamentarea si justificarea tuturor datelor sale pe baza de document. 2) Evaluarea procesul determinarii sumei in expresie valorica conform careia se recunoaste obiectul contabilitatii si modificarea valorii acestuia, acest proces are o deosebita importanta pentru sintetizarea si generalizarea informatiei generate de existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale. Evaluarea este strins legata de celelalte procedee ale metodei a caror utilizare este conditionata de folosirea prealabila a exprimarii valorice. 3) Inventarierea modul de control, evaluare si autentificare documentara a existentei si situatiei patrimoniale, a decontarilor, datoriilor, precum si a patrimoniului care se afla la dispozitia acestuia la o data anumita. 4) Dubla inregistrare se concretizeaza in faptul ca fiecare operatiune se inregistreaza simultan cu aceeasi valoare in 2 conturi distincte in partile opuse ale acestora. 5) Raportul financiar este modul de generalizare sistematezata a informatiei privind situatia patrimoniala si financiara a rezultatelor financiare si fluxului mijloacelor banesti ale subiectului pe o perioada de gestiune conform legislatiei in vigoare. Raportul financiar se utilizeaza pentru analiza situatiei economico-financiare a intreprinderii. 6) Contul unitatea principala a gruparii curente, reflectarii, generalizarii si pastrarii informatiei privind existenta si miscarea obiectelor contabile ce ii apartin subiectului cu titlu de proprietate. 7) Calcularea modul de grupare a consumurilor si cheltuielilor si determinarii costului a A materiale achizitionate, produse sau realizate, lucrarilor efectuate sau serviciilor prestate. 14. Functiile contabilitatii.Contabilitatea are 5 functii (obiective, arii de interes):de integrare, de informare, de control gestionar, juridica si previzionala. -Funcia de nregistrare i prelucrare a datelor const n consemnarea, potrivit unor principii i reguli proprii, a proceselor i fenomenelor economice ce apar n cadrul unitilor patrimoniale i se pot exprima valoric. -Funcia de informare const n furnizarea de informaii privind structura i dinamica patrimoniului, a situaiei financiare i rezultatelor obinute n scopul fundamentrii deciziilor. Contabilitatea are o funcie de informare intern (pentru conducerea unitii) i o funcie de informare extern (a terilor). -Funcia de control gestionar const n verificarea cu ajutorul informaiilor contabile a modului de pstrare i utilizare a valorilor materiale i bneti, de gospodrire a resurselor, controlul respectrii disciplinei financiare etc. -Funcia juridic - datele furnizate de contabilitate i documentele de eviden servesc ca mijloc de prob n justiie, pentru a dovedi realitatea unor operaii economice i a stabili rspunderea patrimonial pentru pagubele produse.

-Funcia previzional - informaiile contabile aferente unei perioade deja ncheiate pot fi folosite pentru determinarea tendinelor de evoluie a fenomenelor i proceselor economice viitoare.
15. Esenta generalizarii de bilant.BILANUL CONTABIL este un procedeu de reflectare generalizat i o grupare ordonat n form valoric la o anumit dat a activelor i pasivelor ntreprinderii;Conform standardului naional de contabilitate bilanul contabil se ntocmete n ultima zi a perioadei de gestiune. 16. Structura bilantului. Continutul posturilor de bilant. n Republica Moldova toate ntreprinderile ntocmesc bilanul contabil dup o form unic aprobat de ctre Ministerul Finanelor. n actuala form posturile de active ipasive sunt grupate n subcapitole, iar ultimele n capitole. Bilanul contabil include 5 capitole din care primele 2 capitole caracterizeaz active le iar cele 3pasivele.Fiecare element din activul i pasivul bilanului contabil poart denumirea de POST (POSTUR); Particularitile bilanului contabil const n identitatea totalurilor valorice ale activelor i pasivelor (total activ = total pasiv). Aceast cerin este obligatorie pentru bilanul contabil oricrui agent economic. Egalitatea activelor i pasivelor reiese din faptul c n activ ct i n pasiv sunt reflectate unele i aceleai mijloace economice, nu mai c sunt grupate dup diferite criterii: prin activ dup rolul funcionrii n procesul reproducerii sociale, iar n pasiv, dup sursa de provenin. Din identitatea activelor i pasivelor rezult denumirea de bilan.Bilanul contabil arat particularitile activitii economice a ntreprinderii i aparena acesteia la ramura corespunztoare a economiei naionale.n practica internaional, executarea bilanului se exprim astfel:ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORIIDin procesul activitii economice, activele i pasivele ntreprinderii sunt supuse unor numeroase i variate modificri generate de operaii economice. Fiecare operaie economic afecteaz cel puin 2 posturi ale bilanului, dar niciodat nu ncalc identitatea activelor i pasivelor. 17. Continutul faptelor economice care nu modifica totalul bilantului.Prima grup a operaiei afecteaz numai activul bilanului, ca rezultat un post de activ crete, iar altul descrete cu aceiai sum. Total activul nu se schimb i respecti v identicarea bilanului nu se schimb: A + X X = PGrupa a doua a operaiei produce modificri numai n componena pasivului, n bilan

pasiv crete, iar altul scade cu aceeai sum, intensiv nu se ncarc: n rezultatul acestor operaiuni se modific un pas rezerv, prevzute de: A = P + Y Y 18.Continutul faptelor economice care modifica totalul bilantului contabil. Grupa a treia de operaii include operaii care duc la concomitent i cu aceeai sum a unui post de activ i altul cost de pasiv. Total activ i pasiv crete cu aceeai sum iar identic se pstreaz: A + Z = P + ZGrupa a patra de operaiuni - include operaiuni care produc descreterea activului i pasivelor cu una i aceiai sum: A - X = P - X 19. Notiunea, necesitatea si structura conturilor. Orice cont are un anumit continut economic determinat de elementele patrimoniale a carei evidenta o tine. Elementul patrimonial poate fi:-un mijloc economic( un bun material sau banesc)activ: materii prime, terenuri, marfuri, conturi bancare, numerar bancar n caserie, etc.- o resursa care indica sursa de provenienta a bunurilor: capital social, furnizori, creditori, datorii fata de banca-credite,- un proces economic sau o faza a acestuia: aprovizionarea, vnzarea.- un rezultat financiarContul este un procedeu al metodei contabilitatii folosit pentru exprimarea cantitativa si valorica n ordin 20320m126u e cronologica si n ordine sistematica a existentei si miscarii unui element patrimonial pe o perioada de timp determinata.Structura contului:-unilaterala -bilateralaForma grafica bilaterala cuprinde doua parti opuse: debit si credit, alaturate ca forma de prezentare fiecare din ele cuprinznd date generale si date spacifice. Datele generale se refera la data la care a avut loc operatiunea, documentul pe baza caruia se facenregistrarea, explicatia operatiunii. 20. Functiile conturilor contabile.1. Functia economica: consta n faptul ca fiecare cont tine evidenta unui anumit element patrimonial si rezultat financiar care indica continutul economic al contului respectiv.2.Functia statistica se refera la faptul ca pe baza datelor din conturi se pot calcula indicatori statistici.3. Functia de calcul: se refera la calculele efectuate n conturi n vederea stabilirii miscarilor si a existentelui elementelor reflectate. Unele conturi ajuta la calcularea costurilor.4. Functia de generalizare: este ndeplinita de conturile al caror continut este de aceeasi natura dar care tin evidenta totalitatii unor elemente care difera ca speta(pentru toate produsele finite obtinute ntr-o unitate se utilizeaza contul 345 produse finite).5. Functia de sistematizare. Se realizeaza de fiecare cont prin nregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari n sensul majorarii, de acelea care provoaca micsorari ale aceluiasi element.6. Functia contabila: este legata de functia economica si se concretizeaza ntr-un anumit mod de functionare a conturilor.7. Functia de control: se refera la posibilitatea de a realiza control integritatii patrimoniului si controlul costurilor efective de productie. 21. 22.23.24. 25.Planul de conturi : structura si componenta. Planul de conturi este elaborat n baza standardelor naionale de contabilitate, cerinelor ntocmirii rapoartelor financiare i necesitilor contabilitii manageriale. Veriga cheie o constituie Nomenclatorul conturilor evidenei contabile, unite n 9 clase i 31 de grupe care enumr 120 de conturi de gradul nti (conturi sintetice) i 271 de conturi de gradul doi (subconturi).n dependen de destinaie i corelare cu formulare concrete ale rap oartelor financiare toate conturile de gradul nti se reunesc n trei grupe:- conturi bilaniere;- conturi de rezultate;- alte conturi. La conturile bilaniere se refer conturile din clasele 1-5. Ele sunt destinate ntocmirii bilanului contabil raportului privi nd fluxul mijloacelor bneti i raportului privind circulaia capitalului propriu. Pentru comoditatea ntocmirii rapoartelor financiare nominaliza te gruparea conturilor n limitele claselor numite este subordonat strict continuitii plasrii posturilor de bilan i altor indicatori n celelalte formulare unice. Conturile din clasele 1-5 se mpart n conturi de activ i conturi de pasiv. Soldurile conturilor de activ, de regul, se reflect n activul bilanului, iar soldurile conturilor de pasiv n pasivul acestuia. Excepie fac conturile rectificative, care, fiind n esen conturi de activ sau de pasiv, se reflect n prile opuse ale bilanului. Soldurile acestora se nscriu n bilan n paranteze i la determinarea totalurilor respective se scad. D e exemplu, contul de regularizare 334 Profit utilizat al anului de gestiune potrivit structurii sale este un cont de activ. ns n bilan soldul acestuia se nscrie pe rndul 600 din capitolul 3 al pasivului i la determinarea totalului pe subcapitolul 3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperit) se scade. Ca rezultat, pe rndul 610 se determin mrimea real a profitului nerepartizat, care rmne la dispoziia ntreprinderii la sfritul trimes trului (anului) dup plata n avans a dividendelor pe seama profitului.La conturile de rezultate se refer conturile din clasele 6 -7. Conform structurii conturile clasei 6 sunt conturi de pasiv, iar conturile clasei 7 de activ. ns spre deosebire de conturile bilaniere soldurile conturilor de rezultate pe parcursul anului nu se determin, iar toate sumele se nregistreaz n ele cu total cumulativ: la conturile clasei 6 pe credit, iar la conturile clasei 7 pe debit. n bilan datele conturilor de rezultate nu se reflect. Pe parcursul anului diferena dintre rulajul creditor al conturilor clasei 6 i rulajul debitor al conturilor clasei 7 se nregistreaz n rndul 590 al pasivului bilanului: cu cifre obinuite (pozitive) dac veniturile depesc cheltuielile i (dac cheltuielile depesc veniturile). De menionat c diferena n cauz se determin prin calcul, adic fr nregistrarea dubl a sumelor n conturile contabile. La sfritul anului soldurile conturilor de rezultate se trec la contul rezultatului financiar total i n bilanul ntreprinderii nu se reflect ca posturi separate (independente).La alte conturi se refer conturile din clasele 8 -9. Acestea sunt conturile consumurilor de producie, alte conturi ale contabilitii manageriale, precum i conturile extrabilaniere. Conturile consumurilor de producie sunt destinate generalizrii informaiei privind consumurile produciei de baz i activitilor auxiliare, precum i consumurile indirecte de producie variabile i fixe. Conturile consumurilor directe reprezint conturi de calculaie ; ele servesc pentru determinarea costului produselor (lucrrilor, serviciilor), depistarea devierilor (economii sau supracheltuieli) i raportarea acestora dup destinaie. Conturile consumurilor indirecte sunt conturi de acumulare i repartizare i se n chid lunar (trimestrial). Datele din conturile consumurilor de producie nu se reflect n bilan. De aceea conturile respective nu pot fi numite nici de activ i nici de pasiv. 26. Dubla inregistrare a faptelor economice. Dubla nregistrare se refera la nregistrarea concomitenta a unei operatiuni ndebitul unui cont sau mai multor conturi si n creditul altui cont. Legatura reciproca care se stabileste ntre debitul unui cont si creditul altui cont, cu ocazia nregistrarii operatiunilor economice pe baza dublei nregistrari, se numestecorespondenta conturilor iar conturile ntre care se stabilesc o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.innd cont de corespondenta conturilor si cunoscnd regulile de functionare a conturilor si egalitatile bilantiere pentru bilantul ocazional pot fi deduse urmatoarele egalitati: 1. Sporirea nregistrata n debitul unui cont de activ este egala cu reducere nregistrata n creditul altui cont de activ. 2. reducerea nregistrata n debitul unui cont de pasiv este egala cu sporirea nregistrata n creditul altui cont de pasiv. 3. Sporirea nregistrata n debitul unui cont de activ este egala cu sporirea nregistrata n creditul altui cont de pasiv 4. Sporirea nregistrata n debitul unui cont de activ plus reducerea nregistrata n debitul unui cont de pasiv este egala cu reducerea nregistrata n creditul unui cont de activ.

27.Corespondenta conturilor. Notiunea si tipurile de inregistrari in contabilitate. In raport cu bilanul contabil conturile se mpart n:Conturi de active-care sunt destinate pentru evidena activelor.Conturi de pasiv care sunt destinate pentru evidena pasivelor.Contul prilor de debit i prilor de credit ale conturilor de activ i acelor de pasiv este diferit. n contul de activ partea de debit servetepentru nregistrarea soldului iniial sold final i operaii ce caracterizeazcreterea. Iar partea de credit servete pentru nregistrarea operaiilor cecaracterizeaz descreterea.Sold fin = sold iniial +rulaj debit rulaj credit n economie activn contur de pasiv situaia este invers adic n partea de credit senregistreaz soldurile i operaia ce caracterizeaz cre terea, iar n parteade debit se nregistreaz-descreterea.Folosirile duble nregistrate duc lastabilirea unor relaii stinse i reciproce ntre conturile legate reciproc ntredebitul unui cont i creditul altui cont se numete corespondena conturilor.Contul n care se stabilete legtura se numete cont coresponden.Corespondena conturilor se stabilete pentru fiecare operaie economic nplanul de conturi i este unic pentru toi agenii economici. n dependende modificri bilanurile produse de operaii economice corespund conturilori se pot stabili: - Numai ntre conturi de activi; - Numai ntre conturi de pasivi; - ntre conturi de activ i pasiv 28. Evidenta sintetica si analitica.Conturile contabile se folosesc pentru nregistrarea, grupar i generalizareainformaiei privind executarea i micorarea elementelor patrimoniale. Dupgrupul de detaliere a datelor deosebim 2 categorii :CONTURI SINTETICE reflect mijloacele, sursele i procesele economice,grupate dup caracterul lor, generalizator. nregistrarea n aceste contu ri se efectueaz numai n expresii valorice. Soldurile conturilor sintetice se reflect ca posturi n active i pasive a bilanului sau n raport prin rezultatele financiare.Evidena bazat pe contul sintetic se numete eviden sintetic.Conturile sintetice sunt unice i obligatorii pentru toi agenii economici. Mai sunt i conturi analytic care sunt destinate pentru evidena parial component ale elementelor patrimoniale, reflectate n conturi sintetice; CONTURILE ANALITICE reprezint o dezvoltare i o detaliere a conturilorsintetice. nregistrarea n aceste conturi se efectueaz att n etalon valoric ct i n etalon natural sau etalon munc. Fiecare cont sintetic este o totalitate de conturi analitice. Nomenclatura conturilor analitice depinde de particularitile ntreprinderii i se stabilesc de fiecare organizare economic. Evidena bazat pe contul analitic eviden analitic. Conturile sintetice i analitice se afl n relaie reciproc i interdependent care se exprim n respect urmtoarei identiti: - totalul soldurilor iniiale ale contului analitic, aferente unui cont sintactic trebuie s fie egal i de acelai sens (Dt, sau Ct) cu sold iniial al contului sintetic respectiv, deoarece contul analitic numai detalizeaz contul sintetic; - totalul rulajelor de debit i credit toate ale co ntului analitic, aferent egale cu rulajele corespunztoare ale contului sintetic respectiv, deoarece n analitic se nregistreaz acele operaii i pe aceeai parte ca i n contul sintetic; - totalul soldului final al contului analitic aferent unui cont sintetic trebuie s fie egal i de acelai sens cu soldul final al contului sintetic respectiv deoarece soldul final al contului analitic se determin dup aceiai regul ca i soldul final al contului sintetic la care ele se refer. 29. Notiunea de subconturi.Subconturile sunt pentru utilizarea la majoritatea conturilor sintetice. Denumirea i simbolica subconturilor sunt prevzute n planul de conturi i reconturi pentru toi agenii economici. Totodat ntreprinderile pot introduce i subconturile suplimentare reieind din practica activitii sale economice:211 materiale contul 211 1 materiale i materiale baza subcont 2 111 Lemn cont analitic 30. Balantele de verificare cu solduri si in sah. Deseori pentru compararea datelor contabilitii analitice cu datele contabilitii sintetice n locul balanelor de verificare se ntocmesc balanele soldurilor. Acestea sunt numite astfel, deoarece ele includ numai soldul, adic soldurile finale ale stocurilor de mrfuri i materiale dup natur, locuri de pstrare, gestionri.Soldurile se reflect n balane n etaloane naturale i bneti. n aceste balane lipsesc indicatorii rulajelor, ceea ce simplific ntocmirea acestora n funcie de forma de contabilitate (de exemplu, n cazul utilizr ii formei pe jurnale-order, atunci cnd contabilitatea analitic i cea sintetic se in pe diverse conturi ntr-un singur sistem de nregistrare), dalele contabilitii analitice i sintetice se compar nemijlocit cu totalul rulajelor contului sintetic. Date concrete privind rulajele tuturor conturilor le furnizeaz balana de verificare ah. Ea se ntocmete dup principiul matriceal, n baza datelor din jurnalul de nregistrare sau jurnalele-order, n care se indic anticipat corespondena conturilor pentru toate operaiunile economice. n activitatea practic tehnica ntocmirii acesteia este facilitat de formularele propriu zis ale jurnalelororder care prevd gruparea rulajelor debitoare i creditoare ale conturilor corespondente. Cu ajutorul balanei de verificare ah poate fi stabilit operativ corectitudinea corespondenei conturilor, modificrile intervenite n componena patrimoniului i surselor acestuia. Pe principiul nregistrrii sub form de ah se bazeaz o serie de procedee ale contabilitii operaiunilor economice, n special, cu utilizarea borderourilor cumulative, precum i modul de generalizarea nregistrrilor utilizate n contabilitate. 31. Balanta de verificare a conturilor sintetice.n balana de verificare a conturilor sintetice se enumr toate conturile utilizate la ntreprindere, rezervndu-se totodat pentru fiecare din ele un rnd, apoi urmeaz trei coloane-perechi, fiecare constnd din debit i credit. Coloana 1: Sold iniial" prezint soldurile debitor i creditor al e conturilor la nceputul lunii care trebuie s coincid cu datele bilanului iniial: suma nscris n coloana debitoare a balanei de verificare trebuie s coincid cu sumele reflectate n posturile de activ, iar sumele nscrise n coloana creditoare cu sumele pasivului din bilanul contabil.Coloana 2:Rulaje lunare" cuprind rulajele debitor i creditor ale conturilor din perioada de gestiune curent, ntruct fiecare operaiune economic efectuat pe parcursul perioadei de gestiune se nscrie n debitul i creditul conturilor n aceleai sume, urmeaz a se obine n mod obligatoriu egalitatea totalurilor rulajelor debitoare i creditoare. Coloana 3: Sold final" - totalul sumelor debitoare i sumelor creditoare de asemenea trebuie s fie egale, deoarece soldul se calculeaz pentru fiecare cont n baza soldurilor iniiale i rulajelor lunare Astfel balana de verificare a conturilor sintetice reprezint centralizarea rulajelor i soldurilor tuturor conturilor sintetice utilizate pentru ntocmirea unui bilan contabil nou, efectuarea unui control asupra nregistrrilor contabile i evaluarea situaiei generale a patrimoniului i surselor de formare a acestora n cursulperioadei de gestiune. 32.Balanta de verificare a conturilor analitice. Balana de verificare a conturilor analitice care reprezint totalurile rulajelor i soldurilor conturilor analitice. Acestea sunt destinate obinerii informaiei privind situaia i micarea patrimoniului ntreprinderii, precum i controlului asupra corectitudinii i plenitudinii nregistrrii datelor n contabilitate. Balanele de verificare ale conturilor contabilitii analitice se ntocmesc de asemenea lunar i sunt de dou tipuri: balane de verificare a conturilor analitice destinate evidenei valorilor materiale i balane de verificare a conturilor analitice destinate evidenei operaiunilor de decontare. Balanele

de verificare a conturilor analitice se deschid pentru detalierea informaiei a unui oarecare cont sintetic. De exemplu, conturile analitice privind stocurile de mrfuri i materiale includ numrul de nomenclator sau de ordine, unitile de msur i micarea valorilor dup cantitate i sum. 33.Legatura reciproca si deosebirile intre sistemul de conturi si bilant. In contabilitate exist o legtur organic nu numai ntre conturi, diverse tipuri de contabilitate, ci i ntre conturi i bilan. Indicatorii din bilan, dup cum se tie, caracterizeaz starea patrimoniului dup componen (activ) i sursele de formarea acestuia (pasiv). Aceste date sunt prezentate n bilanla nceputul i finele perioadei de gestiune. Sumele nregistrate pe posturile bilanului la nceputul perioadei se reporteaz pe conturile sintetice corespunztoare (n debit sau credit). 34. Notiuni generale privind aprovizionarea.aprovizionarea urmrete cheltuielile privind transportul i aprovizionarea cu materiale prime i materiale efectuate cu mijloace proprii i strine (nchiriate) ;cheltuielile cu ncrcarea, descrcarea materialelor n depozit i magazie(cheltuieli de manipulare); pierderi pe timpul transportului n limita normelor legale. 35. Contabilitatea materialelor.n cadrul ntreprinderilor au loc numeroase operaii, care se petrec n procesul de aprovizionare i eliberare de la depozite n producie. Aceste operaii trebuie s fie efectuate n baza documentelor primare, reflectate n registrele analitice de grupare a operaiilor i pe conturile contabile. La intrarea materialelor ntreprinderea-cumprtor primete documentele de nsoire a partidei de materiale (factura fiscal), Actul de achiziie sau, certificate de calitate .a.).Recepionnd materialele magazionerul ntocmete Bonul de primire.. n cazul devierilor de la condiiile contractului n ce privete lipsurile de materiale,nerespectarea preurilor, calitii i altor condiii contractuale de ctre furnizor,cumprtorul formeaz o comisie de recepie a materialelor, care ntocmete un process verbal de recepie a materialelor, n care se indic devierile stabilite.Pentru evidena sintetic a materialelor este destinat contul de activ 211Materiale, la care se deschid subconturile necesare: 2111 Materii prime i materiale de baz, 2112Semifabricate cumprate i articole de completare,2113 Combustibil .a. Evidena analitic a SMM se ine cu ajutorul Fiei de magazie.