INT/823

Piața unică digitală/IMM-uri

AVIZ

Comitetul Economic și Social European

Piața unică digitală – Tendințe și perspective pentru IMM-uri

(aviz din proprie inițiativă)

Raportor: Pedro ALMEIDA FREIRE

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 1/10

RO
 Decizia Adunării Plenare 30/03/2017
Temei juridic articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Aviz din proprie inițiativă

Secțiunea competentă Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Data adoptării în secțiune 04/09/2020
Data adoptării în sesiunea plenară 18/09/2020
Sesiunea plenară nr. 554
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri) 220/0/0

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 2/10

1. Concluzii și recomandări

1.1 CESE acordă o atenție deosebită impactului tehnologiei digitale asupra întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM) din Europa. Într-adevăr, cele 25 de milioane de IMM-uri reprezintă coloana
vertebrală a economiei UE. Ele asigură locuri de muncă pentru circa 100 de milioane de
persoane, reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul european și joacă un rol esențial în crearea
de valoare în toate sectoarele economiei.

1.2 Cu ocazia audierilor pe care le-a desfășurat în câteva țări selecționate (Belgia, Germania,
Portugalia și România), în legătură cu indicele economiei și societății digitale (DESI)
pentru 2019, CESE a constatat că numeroase IMM-uri europene, în special întreprinderile mici
și microîntreprinderile (93 % din întreprinderile europene) au înregistrat întârzieri în adoptarea
de soluții digitale. Cele care au făcut totuși acest pas au comunicat că se confruntă cu numeroase
obstacole care perturbă implementarea acestor soluții.

1.3 CESE recomandă să se întreprindă toate eforturile pentru eliminarea primului obstacol,
reprezentat de lipsa unei acoperiri optime a teritoriului cu rețele în bandă largă.

1.4 CESE a constatat că necesitățile IMM-urilor în materie de formare pe tema tehnologiilor

digitale, în domenii precum securitatea cibernetică, inteligența artificială sau tehnologiile
blockchain, sunt esențiale, dacă nu chiar urgente. În această privință, CESE recomandă ca
învățământul școlar să propună cursuri obligatorii privind tehnologiile digitale, iar IMM-urile să
poată beneficia de servicii de formare cu privire la aceste instrumente. În plus, trebuie sprijinite
și promovate mai bine acțiunile de formare continuă adecvate și la prețuri accesibile destinate
lucrătorilor care desfășoară activități independente, managerilor de IMM-uri și angajaților
acestora.

1.5 CESE îndeamnă la coordonarea corespunzătoare a regimurilor fiscale naționale, întrucât în

jumătate dintre țările în care s-au desfășurat audieri, lipsa acestei coordonări cauzează costuri
proporțional mai ridicate pentru IMM-uri decât pentru marile întreprinderi și perturbă
activitățile transfrontaliere. Într-adevăr, asigurarea unei concurențe loiale între IMM-uri și
întreprinderile mari este esențială pentru buna funcționare a pieței interne.

1.6 CESE dorește ca disparitățile în materie de legislație și inflația de reglementări, de norme și de

etichete să fie suprimate: acestea reprezintă obstacole importante în calea dezvoltării digitale și
transfrontaliere a IMM-urilor, deoarece generează costuri de asigurare a conformității, cheltuieli
salariale și cheltuieli cu expertiza externă, care le afectează negativ dezvoltarea.

1.7 CESE consideră că accesul IMM-urilor la finanțare este prioritar pentru sprijinirea investițiilor
pe care le realizează IMM-urile pentru a se adapta la transformarea digitală a societății, a
comerțului și a modurilor de consum și la internaționalizarea schimburilor. El menționează că
rețeaua Entreprise Europe Network (Rețeaua întreprinderilor europene – EEN) nu este nici
suficient cunoscută, nici suficient utilizată de către IMM-urile europene și de centrele de
inovare digitală finanțate de Uniunea Europeană. Consolidarea dialogului și a cooperării între
EEN și organizațiile IMM-urilor ar îmbunătăți eficacitatea sistemului.

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 3/10

2. Impactul tehnologiei digitale asupra IMM-urilor

2.1 Cu ocazia publicării indicelui economiei și societății digitale pentru 2020, la 11 iunie 2020,

vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Marghrete VESTAGER, a declarat că
„criza cauzată de coronavirus a demonstrat cât este de important ca cetățenii și întreprinderile
să fie conectați și capabili să interacționeze online”1.

2.2 Comisarul european pentru piața internă, Thierry BRETON, a evidențiat faptul că „datele pe
care le publicăm azi (privind DESI)2 demonstrează că industria utilizează acum, mai mult ca
niciodată, soluții digitale. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru este valabil și pentru
întreprinderile mici și mijlocii și că cele mai avansate tehnologii digitale sunt disponibile și
utilizate pe scară largă în toate sectoarele economiei”.

2.3 Totodată, CESE acordă o atenție deosebită impactului tehnologiei digitale asupra IMM-urilor.
Într-adevăr, cele 25 de milioane de IMM-uri reprezintă coloana vertebrală a economiei UE.
Ele asigură locuri de muncă pentru circa 100 de milioane de persoane, reprezintă mai mult de
jumătate din PIB-ul Europei și joacă un rol esențial în crearea de valoare în toate sectoarele
economiei.3

2.4 IMM-urile sunt o parte integrantă foarte importantă a structurii economice și sociale a Europei,
sunt foarte diverse din punctul de vedere al modelului economic, al dimensiunii, al vechimii lor
și al profilului antreprenorului și au la bază o rezervă de talente diverse – atât bărbați, cât și
femei. Acestea includ profesiile liberale, deși profesiile liberale reglementate, care fac obiectul
unor norme specifice sectorului lor de activitate (farmaceutic, judiciar etc.) nu sunt incluse ca
atare în definiția IMM-urilor, microîntreprinderile, întreprinderile industriale de talie
intermediară, întreprinderile artizanale tradiționale și întreprinderile nou-înființate de înaltă
tehnologie.

2.5 Conștient de impactul tehnologiilor digitale asupra IMM-urilor, CESE susține analiza Comisiei
și consideră că cei trei piloni pe care se întemeiază orientarea Strategiei Comisiei pentru
IMM-uri pentru o Europă sustenabilă 4 (consolidarea capacităților și sprijinirea tranziției către
durabilitate și digitalizare, reducerea sarcinii de reglementare, îmbunătățirea accesului la piață și
la finanțare), reprezintă, într-adevăr, domenii prioritare. CESE subliniază că IMM-urile au
nevoie de sprijin financiar imediat, deoarece sunt foarte afectate de impactul economic al
pandemiei de COVID-19 și că, prin urmare, angajații lor sunt mai expuși riscului de a-și pierde
locul de muncă.

1
Comunicatul de presă al Comisiei Europene din 11 iunie 2020, Bruxelles.
2
Indicele economiei și societății digitale (DESI).
3
COM(2020) 103 final
4
Cf. nota de subsol nr. 3.

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 4/10

 În această privință, CESE regretă că Planul de redresare pentru Europa destinat reparării
daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19 și adoptat de Consiliul
European extraordinar din 17-21 iulie 2020, este limitat la 750 miliarde EUR și că cele 27 state
membre și-au redus ambițiile, printre altele în domeniul digital, pentru a obține acordul așa-
numitelor țări „austere”, deoarece acest lucru va avea un impact asupra sprijinului financiar
acordat digitalizării IMM-urilor.

2.6 CESE menționează că pilonii strategiei Comisiei axată pe IMM-uri pentru o Europă durabilă și
digitală vin în sprijinul așteptărilor exprimate de reprezentanții IMM-urilor cu ocazia audierilor
pe care CESE le-a desfășurat în patru țări selecționate pe baza DESI 2019 (Belgia, Germania,
Portugalia și România), cu scopul de a evalua impactul tehnologiilor digitale asupra
IMM-urilor, înainte de a fi întrerupte de criza coronavirusului și de obligația de izolare. Drept
urmare, CESE nu a putut realiza audieri în Estonia și în Irlanda, care fuseseră selecționate
datorită poziției lor în eșalonul fruntaș, conform DESI 2019.

3. Observații generale

3.1 Digitalizarea este un factor de dezvoltare a IMM-urilor (meșteșugari, comercianți, profesii

liberale, prestatori de servicii etc.). Mai mult de jumătate din vânzările cu amănuntul din Europa
sunt afectate de internet, indiferent dacă este vorba despre vânzările online sau despre cele
realizate în magazin, în urma căutărilor online (activitate numită și ROPO: Research Online,
Purchase Offline – căutare online, achiziționare offline) 5.

3.2 Dezvoltarea site-urilor internet, a rețelelor de socializare, a marketingului digital sau a

programelor de gestionare a relațiilor cu clienții (CRM) favorizează dezvoltarea
„IMM-urilor digitalizate”. Pachetele software, precum și programele de analiză de date
contribuie în egală măsură la optimizarea proceselor din cadrul întreprinderii. În această
privință, CESE observă că programele de formare ar trebui să le permită utilizatorilor, inclusiv
administratorilor de IMM-uri, să își dezvolte cunoștințele în privința utilizării acestor
instrumente.

3.3 Digitalizarea poate fi un element derutant, care provoacă perturbări radicale.

Inovarea „disruptivă” reprezintă un proces de transformare a unei piețe, ca urmare a
provocărilor digitale. Această transformare radicală schimbă o piață, deschizând-o către un
număr cât mai mare de persoane, și permite unor noi participanți să atragă („să devieze”) o parte
din cifra de afaceri a lanțurilor valorice tradiționale.

5
Forrester, European Cross-Channel Retail Sales Forecast, 2015-2020
https://www.forrester.com/report/European+CrossChannel+Retail+Sales+Forecast+2015+To+2020/-/E-RES115375 .

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 5/10

3.4 De exemplu, relația de încredere și de apropiere între o IMM și clientela sa poate crea impresia
că activitatea întreprinderii respective este protejată împotriva pătrunderii digitalizării. Cu toate
acestea, experiența demonstrează că această relație de apropiere cu clientul nu reprezintă în
niciun caz o garanție. De fapt, consumatorii sunt gata să se reorienteze către alte oferte, dacă
acestea din urmă se dovedesc a fi mai practice și mai avantajoase 6.

3.5 În economia digitală, protecția juridică a consumatorului nu are consecințe asupra

comportamentului acestuia. Într-adevăr, oferta propusă pe cale digitală unui consumator
obișnuit cu un serviciu imaterial, disponibil și ușor de utilizat, care include o protecție juridică
ce îi protejează interesele, însă a cărei utilizare este mai puțin confortabilă, nu va avea nicio
consecință asupra comportamentului său7.

3.6 Discursul pozitiv, chiar retoric, privind perturbarea digitală se referă deseori la marile
întreprinderi care dispun de resurse suficiente pentru a investi în cercetare și inovare și în
marketing. Însă acest discurs omite faptul că perturbarea digitală poate, de exemplu, să afecteze,
printre altele, anumite profesii liberale, care sunt, prin natura lor, foarte fragmentate și, deseori,
nu dispun de un buget pentru cercetare și inovare. Ele pot doar să se doteze cu soluții digitale
disponibile pe piață, fără însă a le dezvolta ele însele și, din acest motiv, sunt mai vulnerabile în
privința digitalizării activității lor.

3.7 De asemenea, spațiul digital distruge anumite iluzii ale IMM-urilor. Astfel, faptul de a furniza
servicii de o amploare redusă într-o zonă geografică limitată în care potențialul de dezvoltare
este la fel de redus, le poate crea iluzia acestor întreprinderi că nu sunt atinse de transformarea
generată de era digitală. Or, realitatea demonstrează contrariul. De exemplu, sectorul hotelier
pare a fi o ofertă ce nu poate fi relocată. Cu toate acestea, platformele de rezervări au putut să
acapareze o parte semnificativă din valoarea respectivă, până într-acolo încât reprezentanții din
sectorul hotelier și al restaurantelor afirmă că ar fi trebuit să anticipeze și să își creeze propria
platformă pentru a-și păstra controlul asupra rezervărilor și a nu ajunge într-o astfel de situație
de dependență de acești actori din afara sectorului 8.

3.8 În plus, perturbarea digitală generează o redistribuire a activității. Să enumerăm câteva exemple
din domeniul profesiilor liberale: în expertiza contabilă, activitatea de introducere a datelor
contabile, care este foarte manuală, este realizată într-o măsură din ce în ce mai mare chiar de
către clienți, fapt care reduce activitatea experților contabili și marjele lor de profit, pe lângă
faptul că apar concurenți care propun servicii contabile online.

6
Activitățile comerciale de închiriere de DVD-uri, slăbite în urma popularizării serviciilor de video la cerere și a descărcării de
conținut online, reprezintă dovada acestei fragilități. Apariția unor entități precum Amazon, care propune, la același preț, livrarea
rapidă și fiabilă la domiciliu pe baza unei oferte de tip catalog, a convins mulți consumatori să prefere cumpărăturile online, chiar
dacă continuă să se plimbe prin librării în timpul lor liber.
7
Le numérique déroutant. Studiu BPI France Le Lab, 19 februarie 2015.
8
Studiu BPI France Le Lab, citat anterior.

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 6/10

3.9 De exemplu, riscul creat prin redistribuirea activității în ceea ce privește profesia de notar este
mai redus, însă o parte din activitățile notariale pot fi realizate de alte persoane; astfel, unele
întreprinderi nou-înființate propun crearea unor testamente valabile din punct de vedere juridic,
la un preț de 70 de euro9.

3.10 Redistribuirea activității afectează și sectorul medical: există site-uri care propun stabilirea
online a programărilor sau servicii de telemedicină, pentru a acoperi zonele slab deservite.

3.11 Există și situații în care platformele comerciale bazate pe colaborare nu sunt informate cu
privire la cerințele care trebuie respectate în ceea ce privește aplicarea dreptului european și
național, precum, de exemplu, obligația de înmatriculare a societăților, cerințele în materie de
asigurări obligatorii, de sănătate și de securitate, de protecție a lucrătorilor și a consumatorilor
etc.

3.12 Astfel, este evident că, prin prisma acestor perturbări economice, sociale și societale,
provocările digitalizării ar trebui să reprezinte o componentă permanentă a dialogului social.

3.13 IMM-urile constituie o categorie eterogenă de actori economici, de la brutari până la farmaciști,
trecând prin profesiile liberale, ceea ce presupune că politica privitoare la consolidarea
capacităților și la susținerea digitalizării IMM-urilor trebuie să fie incluzivă și ușor aplicabilă de
către acestea din urmă, fără a cauza costuri suplimentare disproporționate sau încetinirea
activității lor principale pentru a-și asigura conformitatea.

3.14 Cu toate acestea, nevoile IMM-urilor nu se limitează la o legislație inteligentă și incluzivă, ci

cuprind și dezvoltarea competențelor și formarea continuă, având la bază o nouă viziune asupra
întreprinderii. Într-adevăr, transformarea digitală a IMM-urilor influențează și organizarea și
cultura întreprinderii. Or, numeroși administratori de IMM-uri nu fac din transformarea digitală
o strategie pentru întreprinderea lor. Transformarea digitală nu este doar o chestiune legată de
instrumente digitale și de proces, ci reprezintă o nouă manieră de a crea valoare, prin adaptarea
modelului de afaceri la contextul digital, inițiativa revenind în acest sens managerilor.

3.15 Totodată, IMM-urile se confruntă cu numeroase obstacole în calea accesului la finanțare, la

acțiuni de formare la prețuri accesibile și la sprijin în vederea internaționalizării.
Rețeaua întreprinderilor europene, care este dedicată inovării și internaționalizării
întreprinderilor și care le oferă IMM-urilor servicii de informare, de consiliere în dreptul
european și de asistență, nu este foarte cunoscută în domeniu. Centrele de inovare digitală
finanțate de Uniunea Europeană (de exemplu, centrele europene de inovare digitală gestionate
de Innoviris, la Bruxelles10) contribuie, de asemenea, la sprijinirea digitalizării IMM-urilor prin
formare și finanțare, precum și la dezvoltarea unei culturi antreprenoriale digitale. Consolidarea
dialogului, a analizei nevoilor IMM-urilor și a cooperării între EEN și organizațiile de IMM-uri
ar îmbunătăți totuși eficacitatea sistemului.

9
https://testamento.fr/fr/.
10
Programul Europa digitală 2021-2027.

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 7/10

4. Observații specifice

4.1 Prezentul aviz se întemeiază parțial pe concluziile audierilor organizate între iulie 2019 și
primul trimestru din 2020 împreună cu partenerii sociali, federațiile de IMM-uri, asociațiile de
consumatori, autoritățile publice și alți interlocutori din patru state membre: Germania, Belgia,
Portugalia și România. Estonia și Irlanda, care fuseseră și ele selecționate, nu au putut
participa la audieri din cauza crizei cauzate de coronavirus.

4.2 CESE semnalează că obiectul audierilor menționate, desfășurate în țările de mai sus, era  acela
de a sprijini și de a alimenta cu mărturii „de pe teren” acțiunea și politica europene referitoare la
integrarea tehnologiilor digitale de către IMM-uri.

4.3 Pentru a evalua impactul tehnologiei digitale asupra IMM-urilor, CESE a selecționat dintre cei
cinci indicatori ai DESI11:

 integrarea tehnologiei digitale din punctul de vedere al dimensiunii sale comerciale, aceasta
din urmă incluzând trei indicatori pe care CESE îi consideră pertinenți: procentul de
IMM-uri care desfășoară activități comerciale online, cifra de afaceri a IMM-urilor rezultată
din comerțul online și procentul de IMM-uri care desfășoară activități comerciale online și la
nivel transfrontalier.

4.4 Printre țările selecționate de CESE din perspectiva indicatorului menționat anterior din cadrul
DESI 2019, Irlanda și Estonia se află în fruntea clasamentului referitor la comerțul electronic
și la integrarea tehnologiei digitale din punctul de vedere al dimensiunii sale comerciale, urmate
de Belgia, care se situează, la rândul său, deasupra mediei.

4.5 Germania se află la mijlocul clasamentului, iar Portugalia sub medie. România se situează
către finalul clasamentului.

4.6 Majoritatea audierilor (Belgia, Germania, Portugalia) au indicat existența unor disparități în
acoperirea rețelelor în bandă largă: zonele urbane sunt bine acoperite, în timp ce zonele rurale și
periferice sunt slab acoperite, iar tehnologia 4G nici măcar nu este disponibilă în anumite zone
din țară (Portugalia). Or, modelarea viitorului digital al Europei și al IMM-urilor sale implică
dezvoltarea unor soluții digitale pe scară largă, precum și interoperabilitatea infrastructurilor
digitale esențiale. Într-adevăr, CESE observă că conectivitatea reprezintă pilonul esențial al
transformării digitale a IMM-urilor.

11
Conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiilor digitale și serviciile publice digitale.

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 8/10

4.7 Formarea în domeniul tehnologiilor digitale reprezintă o nevoie semnalată de toți interlocutorii
întâlniți cu ocazia audierilor. Educația și formarea profesională în domeniul tehnologiilor
digitale lipsesc într-o foarte mare măsură și împiedică IMM-urile să recruteze personal
competent în acest domeniu (Portugalia, România). Formarea în domeniul digital a angajaților
IMM-urilor, pentru ca aceștia să poată să devină competenți și să rămână la zi în domenii
precum securitatea cibernetică, inteligența artificială sau tehnologiile blockchain este esențială,
dacă nu chiar urgentă (Belgia). Într-adevăr, situația actuală se caracterizează printr-o cunoaștere
superficială a instrumentelor digitale, care, în scurt timp, nu va mai fi suficientă (Germania).

La rândul lor, lucrătorii au nevoie de competențe digitale pentru a-și păstra locul de muncă și a
reuși pe o piață a muncii din ce în ce mai digitalizată și aflată într-o evoluție rapidă (Germania).
Într-adevăr, digitalizarea poate genera teama de pierdere a locului de muncă în anumite sectoare
foarte automatizate (Germania).

4.8 IMM-urile nu sunt suficient de echipate și de instruite pentru a gestiona riscurile cauzate de
activitățile cibernetice rău intenționate (Belgia, Germania). Drept urmare, unele IMM-uri
tradiționale se îndoiesc de însăși utilitatea dezvoltării unei activități online (Portugalia). Cele
care au ales calea digitalizării se confruntă cu dificultăți la exploatarea vastului repertoriu de
date de care dispun cele mai mari întreprinderi și sunt reticente să utilizeze instrumente și
aplicații avansate, bazate pe inteligența artificială (IA), de exemplu, fapt care le plasează într-o
situație concurențială defavorabilă în raport cu marile întreprinderi (Germania). În același timp,
IMM-urile din orice sector sunt foarte expuse amenințărilor cibernetice și, deseori, trebuie să
recurgă la experți externi, fapt care generează costuri suplimentare.

4.9 În jumătate dintre țările în care s-au desfășurat audieri (Belgia, Portugalia), lipsa coordonării
corespunzătoare a regimurilor fiscale naționale generează costuri proporțional mai importante
pentru IMM-uri decât pentru marile întreprinderi și perturbă activitățile transfrontaliere.

4.10 Disparitățile în materie de legislație, inflația de reglementări, de norme și de etichete reprezintă,

la rândul lor, obstacole în calea dezvoltării digitale și transfrontaliere a IMM-urilor
(Belgia, Portugalia), deoarece generează costuri de asigurare a conformității și cheltuieli
salariale atât de importante, încât determină anumite IMM-uri să își relocalizeze activitatea
(Belgia). De exemplu, intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor cu
caracter personal a obligat IMM-urile să își mobilizeze o parte a personalului pentru a elabora
proceduri interne de gestionare a datelor cu caracter personal, a-și informa clientela etc.; în
unele cazuri, ele au fost nevoite să recurgă la consultanți externi, ceea ce le-a deturnat de la
obiectivul prioritar, cel al dezvoltării comerciale, impunându-le anumite costuri și încetinindu-le
activitatea principală (Belgia).

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 9/10

4.11 Dezvoltarea digitală a IMM-urilor poate fi perturbată și de inerția legiuitorului național:
formarea și educația în domeniul tehnologiilor digitale și serviciile de asistență oferite IMM-
urilor în implementarea digitalizării nu sunt considerate priorități strategice (România).

4.12 Date fiind riscurile economice, sociale și societale cauzate de revoluția digitală, interlocutorii cu
care s-a discutat în toate țările participante la audieri consideră că este fundamental ca partenerii
sociali și reprezentanții IMM-urilor să fie implicați în elaborarea legislației care îi vizează și în
dialogul social.

Bruxelles, 18 septembrie 2020.

Luca JAHIER
Președintele Comitetului Economic și Social European
_____________

INT/823 – EESC-2017-01768-00-01-AC-TRA (FR) 10/10