PLANETELE DIN SISTEMUL SOLAR

MERCUR Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare, este si cea mai mica dintre planete. Ea are un relie de tip lunar , cu numeroase cra! tere! semne ale unei acti"itatii "ulcanice, in trecut! depresiunii, ridica! turii, olii, munti nu prea inalti , atmos era rare ianta , ma#netos era nucleu din ier. Din cau$a temperaturii si a dilatatiilor puternice aici nu prea e%ista "iata. &ENUS &enus este cel mai stralucitor corp ceresc dupa Soare si Luna. 'iind o planeta interioara or(itei terestre. &enus poate i "a$uta seara la apus si dimineata la rasarit. Pri"ita de pe Pamant planeta pre$inta a$e. Radiindu!se pe o or(ita interioara celei terestre, &enus eclipsea$a Soarele din cand in cand, enomen care a permis astronomilor sa Descopere o atmos era densa in )urul ei care ii acopera ata de unde si denumirea de planeta cu "oal. Dupa marime, masa si densitate, &enus este aproape #eamana cu Pamantul, apt care ii ace pe satelitii din trecut sa creada ca acolo ar putea e%ista "iata. Structura interna a Lucea arului o aminteste in mule pri"inte pe cea a Terrei. Supra ata Lucea arului e mai putin cu! tanta decat cea a Lunii, planeta are munti, podisuri, cratere de natura "ulcanica datorita densitatii mari a atmos eri, ata planetei e mai putin cicatri$ata de meteoriti, acestia ar$and in atmos era. &enus e o planeta acti"a are inos era, insa ii lipseste ma#neto! s era, in atmos era ei au ost inre#istrate descarcari electrice, dar ele sunt de natura "ulcanica, iscandu!se *din senin+. Planeta este acoperita de nari dense din picaturi de acid sul uric si de alte su(stante care contin sul picaturile de ploaie nu co(oara insa mai )os de ,- .m! din aceasta cau$a temperaturile inalte de la supra ata, ele se e"apora. Planeta este lipsita de /idros era, solul ei este acoperit cu (locuri de roci ne#re ca unin#inea. Presiunea la sol este de ,- o/m, conditiile aici sunt prea "itre#e pentru e%istenta "ietii. MARTE Marte este a doua "ecina a Pamantului, este dupa Luna cel mai cercetat corp cersc. Planeta are structura interioara similara celui a Pamantului, relie ul ei se aseamana in multe pri"inte cu cel terestru

si cu cel Lunar. Se disru# stiuri de muntii cu piscuri de pana la 0, .m create de tip "ulcanic, al(iei secate de rauri, pra mult, de culoare rosie. Pe planeta (antuie urtuni de pra , la ploi se e"dentia$a doua calote de #/eata stralucitoare din #a$ car(onic, are acti"itate seismica redusa, camp ma#netic mic, atmos era rare iata. Temperatura ma%ima la ecuator e de 0- #rade C, orme de "iata n!au ost depistate. Despre e%istenta unei ci"ili$atii martiene dupa cum se presupunea nici nu poate ii "or(a. 1UPITER 1upiter este cea mai mare planeta a sistemului Solar. In multe pri"inte ea se aseamana cu Soarele. Atmos era planetei se intinde Pana la inaltimea de 2-- .m si consta din /idro#en, /eliu, amoniac, "apori de apa si metan cu mari ase$ati in (ende ori$ontale. Pe supra! ata planetei se e"identia$a pata Rosie, o $ona de unde curentii at! mos erici sunt oarte "iolenti. 1upiterare inos era, ma#netos era cu centuri de radiatie imposi(il de stra(atut pentru astronauti. Mareele cosmice au descoperit in )urul planetei mai multe nele dispuse in (en$i paralele cu planul ecuatorial. 1upiter are multi sateliti, 34 unii mai mari decat planeta Mercur. SATURN Saturn consta din 567 /idro#en, iar mie$ul ei este posi(il pietros. Imposi(ilul ei e%terior este alcatuit din /idro#en in orma de picaturi de ploaie. Saturn se e"identia$a prin mii de inele, satelitul sau Titan areare o atmos era densa din a$ot, metan, amoniac si presiunea la supra ata iind de 3,6 atm. Saturn are 35 sateliti alcatuiti din mare parte din apa, ceea ce pro(ea$a ca, in timpul ormarii planetei in inpre)urimile sale tempera! tura era sca$uta. URANUS Uranus este constituita dintr!un nucleu din roca si #/eata, in"elit de o manta de /idro#en lic/id are un sistem inelar din ra#mente de pietre acoperite cu #/iatam, atmos era ei este alcatuita din metan. NEPTUN Neptun are centuri de radiatie si un inel, prin structura simulea$a 'a$a de inceput a Sistemului Solar. De cand a ost descoperita si pana a$i, inca nu a e ectuat o rotatie deplina in )urul Soarelui. Neptun Are cel mai mare satelit Triton.

PLUTO Pluto este cea mai indepartata planeta de Soare are masa mai mica decat cea a Terrei, este constituita dintr!un nucleu din silicati ca un in"elis de #/eata, dupa care urmea$a un altul din #/eata de metan. Atmos era ei densa este din neon, ata planetei pare pistruiata, deoarece este acoperita cu pete de c/iciura din metan, #/eata, a$ot. Planeta are un satelit pe nume C/aron.

LUNA ! Diametrul 8924 .m Masa de 53,8 ori mai mica decat a Pamantului &olumul de 6- ori mai mic decat al Pamantului Departarea ata de Pamant este de 8649-- .m la pi#eu si 9-42-- .m la apo#eu Densitatea: 8,89 #;cm8 Atmos era este practic a(senta Temperatura circa 36- #rade C pe partea insorita si 385- pe partea um(rita Perioada de re"olutie <in )urul Pamantului= este e#ala cu perioa! da de rotatie <in )urul a%ei sale= ca urmare are indepartata me! reu aceasi emis era catre Pamant. Aseleni$area primilor pamanteni a a"ut loc la 03 iulie 3,4, Re#iunile plate mai intense poarta numele de *mari+ si *oceane+ <Marea Linistei, Oceanul 'urtunilor= si sunt delimitate de lanturi muntoase cu denumiri similare celor de pe Pamant <Alpi, Cauca$, Carpati=.

RELIE' SI E>PLORARE Cand pri"im Luna printr!un (inoclu, descoperim la supra ata sa muntii, sesuri si cratere, dar mai ales dupa ce sondele si astronautii au pornit sa cucereasca Luna, relie ul acestuia a a)uns sa ie cunoscut mai (ine.

Relie ul Lunii Sesurile orme$a petele intunecate care conturea$a oc/ii, nasul si #ura de pe c/ipul pe care il "edm cand pri"im Luna cu oc/iul li(er. Odinioara se credea ca acestea sunt mari si li s!au dat nume poetice: Marea Serenitatii, Marea Linistii, Lacul &iselor e.t.c. Aceste nume au ost pastrate c/iar daca a$i se stie ca pe Luna nu e%ista apa. Cei mai inalti munti atin# 50--m o altitudine cu putin mai mica dect cea a E"erestului in timp ce Luna este acoperita de cratere cu marimi di erite. Ele au ost ormate de meteoriti care au ca$ut pe Luna in urma cu miliarde de ani. Cele mai mici dimensiuni cu totul minuscule, cele mai mari depasesc 0-- .m. Unele dintre ele au stiatii al(e dispuse spitele unei roti, acesea sunt urmele lasate pe solul lunar in toate directiile de impactul uno meteoriti. E%plorarea Lunii Incepand cu anul 3,6, $eci de sonde automate au ost lansate spre Luna. Primele areu destinate simplei oto#ra ieri a supra etei, in timp ce o sa"urau inainte de a se pra(usi pe intindera ei. In octom! (rie 3,6, sonda ruseasca Luna 8 a trimis primele ima#ini ale etei *ne"a$ute+ ale Lunii. Ulterior sondele au ateri$at pe Luna au urni$at in ormatii mai precise despre supra ata acestia. Mai tar$iu satelitii plasati pe or(ita in )urul Lunii au ost studiati si oto#ra iati timp de mai multe luni. In cele din urma omul insa!si a pasit pe Luna. Intre 3,4, si 3,20 sase $(oruri e ectuate de na"ala spatiale Apollo au permis ca 30 astronauti americani sa paseasca pe Luna ei au ost Neil Armstron# si Eor"in Aldrin, pe 0- iulie 3,4, in timpul $(orului e ectuat de Apollo 33, astronautii misiunii au instalat pe supra ata acesteia instrumente stinti ice, au e ectuat di"erse masuratori si au adus pe Pamant pentru anali$a aproape 9-- .# de roci selenare. Supra ata Lunii Cu toate ca este aprope, Luna repre$inta o lume complet di erita de cea a noastra ara apa si ara urme de "iata. Solul lunar este plin de roci scu undate mai mult sau mai putin intr!un strat #ros de pul(eri cenusii. Omul nu poate trai pe Luna ara un ec/ipament ade#"at iindca Spre deose(ire de Pamant, Luna nu are atmos era. 'ara o atmos era care sa o prote)e$e Luna primeste din plin ploaia de meteoriti si de radiatii "enite din spatiu. Ea este e%pusa direct ra$elor Soarelui in plina $i temperatura depaseste 3-- #rade C, noaptea dimpotri"a, aceasta poate scadea su( 32- #rade C.

Aceste enorme "ariatii de temperatura sunt acontate de aptul ca $iua si noaptea sunt mai lun#i decat pe Pamant, iecare dintre ele durea$a apro%imati" doua saptamani. Cerul "a$ut de pe Luna este meru ne#ru c/iar daca Soarele straluceste. Si pe Pamant ar ii la el daca nu ar e%ista atmos era, care di u! $ea$a lumina Soarelui. SOARELE Datorita aptului ca se a la atat de aproape, Soarele este steaua cea mai (ine cunoscuta. Astronomii distin# c/iar detaliile de la supra ata sa < cele mai mici au o intindere de 36- .m =. In comparatie cu Pamantul Soarele este #i#antic, "olumul sau ar putea cuprinde 3 8-- --- de planete ca anoastra, iar dealun#ul diametrului sau sa!r putea alinia la 3-,. Soarele este o imensa s era de #a$ oarte cald a carui masa o depaseste de 8-- --- de ori pe cea a Pamantului. La supra ata orta #ra"itationala este de apro%imati" 05 de ori mai puternica de cat cea de pe Pamant, totusi Soarele nu e decat o stea oarte o(isnuita. Pentru astronomi, este o ade"arata sansa sa poata studia o stea atat de (anala, tot ceea ce a la prin studierea Soarelui ii a)uta sa intelea#a mai (ine si celelalte stele. 'otos era Lumina or(itoare a Soarelui pro"ine de la un in"elis de #rosime mai mica de 8-- .m, otos era. Aceasta este cea care da impresia ca Soarele are o mar#ine (ine delimitata, temperatura sa este de apro%imati" 4--- #rade C. &a$uta prin telescop ea se pre$inta ca o retea de celule mici stralucitoare, sau #ranule, e late intr!o permanenta miscare. 'icare #ranula este o (ula de #a$ de marimea unei tari ca 'ranta, ea apare se trans orma si dispare in apro%imati" 3- minute. Cromos era si coroana In timpul unei eclipse totale, cand discul ar(itrar al Soarelui dispare in spatele Lunii, remarcam ca in )ur o (ordura de un rosu aprins, iar dincolo de aceasta, un (alon ar#intat, mai mult sau mai putin nere#ulat coroana. Cromos era si coroana sut in"elisurile e%taordinare ale Soarelui, ele

'ormea$a atmos era solara. In mod o(isnuit nu le "edem pentru ca sunt mult mai putin luminoase decat otos era. Cromos era se ridica pana la 6--- .m de supra ata Soarelui. Ea este acoperita de mici )eturi de #a$ oarte cald spiculii, tempera! tura sa creste odata cu altitudinea, in "ar ea atin#e 0 --- #rade C. Coroana care im(raca cromos era se diluea$a treptat in satiu si nu are o limita e%terioara (ine de inita , ea este oarte rare iata dar e%trem de calda temperatura sa depaseste 3 milion de #rade. Cu a)utorul instrumentelor speciale, din timp in timp se o(ser"a ca anumite re#iuni ale cromos eri de"in deodata oarte stralucitoare:acestea sunt solare. In urma acestora apar )eturi imense de #a$, se ridica in cromos era si coroana. Cand apar proiectate pe Soare, protu(erantele au aspectul unor ilamenteintunecate. In permanenta un lu% de particule oarte rapide paraseste Soarele prin coroana. Acestea sunt "anturile solare. Interiorul Soarelui Desi#ur interiorul Soarelui nu poate ii "a$ut dar studierea supra! etelor si a staturilor sale e%terioare o era astronautilor in ormatii despre structura sa interioara. Soarele contine toate elementele simple identi icate pe Pamant, dar ,5 7 din masa sa este ormata din /idro#en si /eliu. Spre centrul Soarelui, este din ce in ce mai cald, iar materia este din ce in ce mai comprimata. C/iar in centru temperatura atin#e la 36 --- --- de ori mai mare decat cea din centrul Pamantului. In acest cuptor atomii de /idro#en se a#lomerea$a cate 9 si se trans or! ma in atomi de /eliu . In urma acestei reactii se de#a)a caldura si lumina. Acest lucru permite Soarelui sa straluceasca. In iecare minut 9-- --- de milioame de tone de /idro#en se tras orma in /eliu in centrul Soarelui. ?ona unde se produc aceste reactii nucleare nu repre$inta decat un s ert din ra$a Soarelui, dar ea cuprinde )umatatea din masa acestuia. Lumina emisa in aceasta $ona centrala a Soarelui nu a)un#e la supra ata decat dupa 0 --- --- milioane de ani @

Referat luat de pe www.e-referate.ro Webmaster : Dan Dodita